ORDONANTA   Nr. 11 din 23 ianuarie 1996

privind executarea creantelor bugetare

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 23 din 31 ianuarie 1996

    In temeiul art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia Romaniei si al art. 1 lit. b) din Legea nr. 130/1995 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

    Guvernul Romaniei emite urmatoarea ordonanta:

    TITLUL I
    Incasarea si urmarirea creantelor bugetare

    CAP. 1
    Dispozitii generale

    Art. 1
    Creantele constand in impozite, taxe, contributii, amenzi si alte sume ce reprezinta venituri publice, potrivit Legii privind finantele publice, sunt creante bugetare ce se executa potrivit dispozitiilor prezentei ordonante.
    Art. 2
    Creantele bugetare se realizeaza prin incasare efectiva, prin executare silita, cand este cazul, precum si prin alte modalitati prevazute in prezenta ordonanta.
    Art. 3
    Incasarea si urmarirea creantelor bugetare prevazute la art. 1, care sunt administrate de Ministerul Finantelor, se asigura de catre acesta si de catre unitatile sale teritoriale, respectiv: directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene si a municipiului Bucuresti si Directia generala a vamilor, pentru creantele stabilite in vama, prin unitatile lor subordonate.
    Realizarea creantelor bugetare prin modalitatile prevazute la art. 2 poate fi facuta si de catre alte organe, potrivit legii.

    CAP. 2
    Titlul de creanta

    Art. 4
    Titlul de creanta este actul prin care, potrivit legii, se constata si se individualizeaza obligatia de plata privind creantele bugetare prevazute la art. 1, intocmit de organele de specialitate sau de persoanele imputernicite potrivit legii, astfel:
    a) pentru obligatiile bugetare provenite din impozite si taxe, care se determina de catre organele de specialitate pe baza declaratiilor de impunere, titlul de creanta il constituie procesul-verbal de impunere sau, dupa caz, actul declarativ al contribuabilului;
    b) in cazul obligatiilor bugetare care se stabilesc, potrivit legii, de catre platitor, titlul de creanta il reprezinta documentul de evidenta intocmit de acesta. Pe baza acestor evidente, platitorul intocmeste deconturile sau declaratiile fiscale, dupa caz, care se depun la organul de specialitate, potrivit legii;
    c) pentru diferentele constatate intre obligatiile de plata determinate de platitor si cele legal datorate, inclusiv majorarile de intarziere pentru neplata la termen a impozitelor, a taxelor si a altor venituri, stabilite cu ocazia verificarilor ulterioare efectuate de organele abilitate de lege in acest scop, titlul de creanta este documentul care cuprinde rezultatele verificarii sau constatarii;
    d) pentru obligatiile de plata in vama, titlul de creanta il constituie declaratia vamala;
    e) pentru obligatiile bugetare care se percep prin plata directa, reprezentand taxe pentru prestarea unor servicii sau taxe de timbru, titlul de creanta il reprezinta documentul de plata sau actul pe care s-au anulat, conform legii, timbrele mobile fiscale;
    f) pentru obligatiile de plata datorate, potrivit legii, din alte prestari de servicii decat cele prevazute la lit. e) rezultate din contracte, titlul de creanta il constituie actul incheiat intre parti;
    g) pentru obligatiile privind plata amenzilor, titlul de creanta este procesul-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a amenzii, intocmit de organul prevazut de lege;
    h) in cazul amenzilor, al cheltuielilor judiciare si al altor creante bugetare stabilite, potrivit legii, de procuror sau de instanta judecatoreasca, titlul de creanta este, dupa caz, ordonanta procurorului, incheierea sau dispozitivul hotararii instantei judecatoresti, ori un extras, certificat, intocmit in baza acestor acte;
    i) pentru obligatii bugetare provenind din majorari, titlul de creanta il constituie actul prin care se constata si se individualizeaza suma de plata;
    j) in cazul in care asupra unei obligatii de plata privind creantele bugetare, dintre cele prevazute la art. 1, s-a pronuntat o instanta judecatoreasca, suma datorata este cea stabilita prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, iar in cazul unei contestatii sau cereri de revizuire adresate organului competent potrivit legii, suma datorata este cea prevazuta in decizia emisa de acesta;
    k) alte documente emise de organele competente, prin care se constata si se individualizeaza creante bugetare.

    CAP. 3
    Plata obligatiilor bugetare

    Art. 5
    Platitor al obligatiei bugetare este debitorul sau o alta persoana care, in numele debitorului sau, potrivit legii, are obligatia de a plati, de a retine si de a varsa, dupa caz, impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare.
    Art. 6
    Plata obligatiilor bugetare se face in numerar, prin virament sau prin anulare de timbre mobile, la termenele stabilite prin dispozitiile legale in vigoare.
    Art. 7
    Pentru incasarea unor creante bugetare, unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor pot utiliza personal angajat prin conventii civile, platit pe baza de tarife stabilite de Ministerul Finantelor, aplicate la incasarile realizate.
    Art. 8
    Plata obligatiilor bugetare se face distinct, pentru fiecare suma datorata in parte, in contul bugetar corespunzator, in ordinea vechimii acestora, astfel:
    a) restantele din anii precedenti, o data cu majorarile de intarziere aferente, datorate potrivit legii;
    b) restantele anului curent, o data cu majorarile de intarziere aferente, datorate potrivit legii;
    c) sumele datorate la termenele legale de plata;
    d) sumele cu termene scadente viitoare.
    Restituirea sau rambursarea sumelor, in cazurile prevazute de lege, se face din contul bugetar corespunzator.
    Art. 9
    Obligatiile bugetare sunt scadente la termenele prevazute de reglementarile legale.
    In cazul in care termenul de plata a obligatiei bugetare expira intr-o zi nelucratoare, plata se considera in termen, daca este efectuata in ziua lucratoare imediat urmatoare.
    Pentru obligatiile bugetare care nu au prevazute termene de plata prin actele normative care le-au reglementat, Ministerul Finantelor este abilitat sa stabileasca aceste termene.
    Art. 10
    Obligatiile bugetare stabilite de organele competente, prin documente de verificare sau de constatare, se platesc in termen de cel mult 15 zile de la data semnarii sau a comunicarii documentului de verificare sau de constatare, care constituie si instiintare de plata.
    Contestatiile depuse de platitori, cu privire la stabilirea obligatiilor bugetare efectuate cu ocazia verificarilor, nu suspenda obligatia acestora la plata sumelor datorate.
    Art. 11
    In cazul platilor in numerar, obligatia bugetara se considera achitata la data inscrisa in documentul de plata eliberat de unitatile de specialitate.
    Pentru platitorii care au cont bancar, data platii este data la care bancile debiteaza contul platitorului pe baza instrumentelor de decontare specifice, confirmate prin stampila si semnatura autorizata a acestora.
    Art. 12
    In cazul in care obligatia bugetara nu a fost achitata de debitor, la plata sumei datorate este obligat, in conditiile legii:
    a) mostenitorul care a acceptat succesiunea debitorului decedat;
    b) cel care preia, in tot sau in parte, drepturile si obligatiile persoanei juridice supuse reorganizarii.
    Prevederile alin. 1 se aplica si persoanelor care isi asuma obligatia de plata, printr-un angajament de plata sau printr-un act de garantie incheiat in forma autentica.

    CAP. 4
    Majorari de intarziere

    Art. 13
    Orice obligatie bugetara neachitata la scadenta genereaza plata unor majorari calculate pentru fiecare zi de intarziere, pana la data achitarii sumei datorate, inclusiv.
    In cazul constatarii unor diferente de obligatii bugetare, stabilite de organele competente, calculul majorarilor de intarziere incepe cu ziua imediat urmatoare scadentei obligatiei bugetare la care s-a stabilit diferenta, pana in ziua platii inclusiv.
    Cota majorarilor de intarziere prevazute la alin. 1 se stabileste prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Finantelor, corelat cu rata dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, la care se pot adauga cel mult 10 procente.
    Art. 14
    Bancile sunt obligate sa vireze sumele reprezentand venituri bugetare in aceeasi zi in care a debitat contul platitorului. In caz contrar, majorarile de intarziere datorate pentru neplata in termen, prevazute la art. 13, sunt suportate de catre banci.
    Art. 15
    La sumele reprezentand majorari de intarziere stabilite potrivit legii, la amenzile de orice fel, precum si la sumele incasate efectiv prin poprire pe salarii si pensii de la persoane fizice, nu se datoreaza majorari.

    TITLUL II
    Masuri asiguratorii

    Art. 16
    Pentru creantele bugetare ce urmeaza a fi stabilite de catre instantele judecatoresti, organele prevazute la art. 24, o data cu introducerea actiunii impotriva debitorului, precum si persoanelor care, potrivit legii, raspund solidar cu acesta, pot cere instantei sa dispuna, dupa caz, infiintarea popririi asiguratorii asupra veniturilor, a sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile, a ipotecii asiguratoare asupra bunurilor imobile ce apartin celor chemati in judecata, precum si orice alta masura de indisponibilizare a veniturilor si bunurilor urmaribile, prevazuta de lege, pentru asigurarea realizarii creantelor bugetare.
    Pentru actiunile prevazute la alin. 1 nu se datoreaza depunerea de cautiuni.
    Incheierea instantei, prin care s-a admis cererea prevazuta la alin. 1, de indata ce a devenit executorie, potrivit legii, va fi comunicata organului competent.
    Art. 17
    Masurile de asigurare dispuse de instantele judecatoresti, precum si de alte organe competente, se aduc la indeplinire de catre organele de executare, potrivit dispozitiilor privind executarea silita a creantelor bugetare, daca legea nu prevede altfel.
    Organul care aplica masurile asiguratorii incheie un proces-verbal in care se consemneaza toate operatiunile efectuate.
    In temeiul incheierii instantei sau al dispozitiei organului competent, veniturile si bunurile urmaribile vor fi indisponibilizate in masura necesara asigurarii realizarii creantei bugetare.
    In cazul inscriptiei ipotecare un exemplar al procesului-verbal intocmit de organul de executare, precum si o copie certificata de pe incheierea instantei sau de pe dispozitia organului competent se vor transmite organului de executare in a carui raza teritoriala este situat imobilul, care, potrivit legii, are competenta de a solicita efectuarea inscriptiei ipotecare in registrul special de publicitate imobiliara ori in evidentele de carte funciara, dupa caz.
    Actele de dispozitie care ar putea interveni ulterior inscriptiei ipotecare, prevazute la alin. 4, sunt nule de drept fata de creditorii urmaritori.
    Art. 18
    Bunurile sechestrate ca masura asiguratorie, constand in obiecte din metale rare sau pietre pretioase, titluri de valoare, obiecte de arta si colectii de valoare, precum si in obiecte de muzeu, vor fi ridicate in mod obligatoriu.
    Bunurile prevazute la alin. 1 vor fi depuse de organul de executare, in termen de 48 de ore, la cea mai apropiata unitate a Bancii Nationale a Romaniei, ori vor fi date in custodia muzeelor sau a altor unitati abilitate, dupa caz.
    Mijloacele de plata straine vor fi sechestrate si ridicate in mod obligatoriu, urmand a fi depuse, spre pastrare, in 48 de ore, la cea mai apropiata unitate bancara abilitata sa efectueze operatiuni in valuta.
    Bunurile prevazute la alin. 1 si 3 se vor pastra de catre unitatea la care au fost depuse, la dispozitia organului care a incuviintat luarea masurilor asiguratorii, pana la solutionarea definitiva a cauzei.
    Sumele in lei, ridicate cu ocazia masurilor de asigurare, se consemneaza la unitatile abilitate, pe numele debitorului.
    Depunerea bunurilor ori a sumelor prevazute in prezentul articol se face la dispozitia organului care a incuviintat masurile de asigurare, caruia i se va preda documentul de depunere, in termen de 3 zile de la data depunerii.
    Art. 19
    In cazul in care, prin masurile asiguratorii dispuse, nu se asigura realizarea integrala a creantei bugetare, iar organul de executare constata existenta si a altor venituri sau bunuri ce pot constitui obiectul acestor masuri, se poate cere instantei judecatoresti sau organului care a incuviintat masurile asiguratorii sa hotarasca completarea masurilor dispuse anterior.
    Art. 20
    In situatia in care, cu prilejul aplicarii masurilor de asigurare, se gasesc bunuri detinute cu incalcarea dispozitiilor legale, vor fi sesizate organele competente, in vederea luarii masurilor corespunzatoare.
    Art. 21
    Daca valoarea bunurilor proprii ale debitorului nu acopera creanta bugetara, masurile de asigurare pot fi aplicate si asupra bunurilor comune ce apartin debitorului si sotului acestuia. La cererea oricarei parti, instanta va hotari impartirea bunurilor comune.
    Art. 22
    Impotriva actelor de aplicare a masurilor asiguratorii, cel interesat poate face contestatie la instanta judecatoreasca competenta.

    TITLUL III
    Executarea silita

    CAP. 1
    Dispozitii comune

    Art. 23
    In cazul in care debitorul nu-si achita obligatiile de plata potrivit dispozitiilor titlului I din prezenta ordonanta, organul de executare ii va transmite o instiintare de plata, prin care i se notifica acestuia suma de plata datorata. In termen de 15 zile debitorul urmeaza sa-si achite obligatiile restante sau sa faca dovada achitarii acestora. Instiintarea de plata este act premergator executarii silite.
    Daca debitorul nu a efectuat plata in termenul prevazut in instiintarea de plata, organul de executare va incepe executarea silita prin comunicarea unei somatii, prin care ii va face cunoscut debitorului ca, in termen de 15 zile, este obligat sa efectueze plata sumelor datorate.
    Somatia va cuprinde datele de identificare a debitorului, data emiterii, semnatura si stampila organului de executare si va fi insotita de o copie certificata de pe titlul executoriu.
    Somatia este obligatorie si se va comunica debitorului, dupa cum urmeaza:
    - prin posta, la domiciliul sau la sediul debitorului, dupa caz, cu scrisoare recomandata cu confirmare de primire;
    - prin functionarii organelor de executare, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila privind comunicarea citatiilor si a altor acte de procedura, care se aplica in mod corespunzator, sau prin publicare in cotidiene de larga circulatie.
    Dovada comunicarii somatiei potrivit alin. 4 se va inscrie, de indata, in evidentele organului de executare si va fi pastrata la dosarul de executare.
    Art. 24
    Pentru creantele bugetare administrate de catre Ministerul Finantelor, precum si de catre institutiile publice, sunt abilitate sa aduca la indeplinire masurile asiguratorii si sa efectueze procedura de executare silita prevazuta de prezenta ordonanta organele de specialitate ale directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene si a municipiului Bucuresti si unitatile subordonate acestora, unitatile subordonate Directiei generale a vamilor numai pentru creantele determinate in vama, precum si directia de specialitate din cadrul Ministerului Finantelor, care sunt denumite in continuare organe de executare.
    Personalul organelor de executare prevazute la alin. 1, imputernicit sa aplice masurile de executare silita, indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat.
    Art. 25
    Executarea silita a creantelor bugetare poate fi pornita numai in temeiul unui titlu executoriu emis de organul competent potrivit legii, ori al unui alt inscris caruia legea ii recunoaste caracterul de titlu executoriu.
    Titlul de creanta devine titlu executoriu la data la care creanta bugetara este scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege sau stabilit de organul competent, ori in alt mod prevazut de lege.
    Pentru obligatiile bugetare reprezentand impozite, taxe, contributii, amenzi, majorari de intarziere si alte sume datorate si neachitate la termenul legal de plata, titlul executoriu il constituie actul, emis sau aprobat de organul competent, prin care acestea se stabilesc.
    In cazul in care suma neachitata la scadenta din obligatia bugetara a fost stabilita de organele competente ale Ministerului Finantelor, organul de executare va intocmi, pentru fiecare creanta, cate un act distinct, denumit titlu executoriu, care va contine: antetul organului emitent; numele si prenumele sau denumirea debitorului, domiciliul sau sediul acestuia, precum si orice alte date de identificare; cuantumul si natura sumelor datorate; temeiul legal al puterii executorii a titlului; data intocmirii titlului, stampila si semnatura organului de executare.
    Pentru debitorii obligati in mod solidar la plata creantelor bugetare, se va putea intocmi un singur titlu executoriu.
    Art. 26
    Titlurile executorii care privesc creante bugetare emise de alte organe decat cele ale Ministerului Finantelor se transmit, in termen de 15 zile, spre executare silita, potrivit legii, organelor prevazute la art. 24, in a caror raza teritoriala isi are sediul sau domiciliul debitorul.
    Daca au fost luate masuri asiguratorii, cu adresa de comunicare a titlului executoriu se vor trimite, in copie certificata, si procesele-verbale de aducere la indeplinire a acestor masuri.
    Art. 27
    Pentru efectuarea procedurii de executare silita este competent organul de executare in a carui raza teritoriala se gasesc bunurile urmaribile, coordonarea intregii executari revenind organului in a carui raza teritoriala isi are sediul sau domiciliul debitorul.
    Organul de executare coordonator va sesiza in scris celelalte organe prevazute la alin. 1, comunicandu-le titlul executoriu in copie certificata, situatia debitorului, contul in care se vor varsa sumele incasate, precum si orice alte date utile privind identificarea debitorului si a bunurilor ori veniturilor supuse executarii silite.
    Art. 28
    In cazul debitorilor solidari, debitul se comunica spre executare unui singur organ de executare coordonator al intregii executari silite. Organul de executare coordonator este cel in a carui raza teritoriala isi are domiciliul sau sediul debitorul despre care exista indicii ca detine mai multe venituri sau bunuri urmaribile.
    Organul de executare coordonator inscrie in intregime debitul in evidentele sale si ia masuri de executare silita, comunicand intregul debit fiecarui organ de executare in a carui raza teritoriala domiciliaza sau isi au sediul ceilalti codebitori, aplicandu-se dispozitiile art. 27.
    Organele de executare sesizate carora li s-a comunicat debitul, dupa inscrierea acestuia intr-o evidenta nominala, vor lua masuri de executare silita si vor comunica lunar organului de executare coordonator sumele realizate in contul debitorului.
    Daca organul de executare coordonator, care tine evidenta intregului debit, constata ca acesta a fost lichidat prin actele de executare silita, facute de el insusi si de celelalte organe sesizate potrivit alin. 3, el este obligat sa ceara, in scris, acestora din urma sa inceteze de indata executarea silita.
    Art. 29
    Organele de executare au obligatia de a face demersurile necesare pentru identificarea domiciliului sau sediului debitorului, precum si a bunurilor si veniturilor lui urmaribile. In cazul in care titlul executoriu i-a fost transmis spre executare de catre un alt organ decat cele ale Ministerului Finantelor, organul de executare ii va confirma primirea, in termen de 30 de zile.
    Daca debitorul nu este gasit la domiciliul sau sediul cunoscut, organul de executare este obligat sa solicite organelor de politie sa faca cercetari, precum si sa ceara relatii de la Oficiul Registrului comertului sau de la oricare alta persoana fizica sau juridica, ori de la alte organe competente, in scopul stabilirii locului unde se afla debitorul si obtinerii oricaror date detinute in legatura cu acesta.
    Cand se constata ca domiciliul sau sediul debitorului se afla in raza teritoriala a altui organ de executare, titlul executoriu impreuna cu dosarul executarii vor fi trimise acestuia, instiintand, daca este cazul, organul de la care s-a primit titlul executoriu.
    Art. 30
    Organele de politie, persoanele juridice si fizice, precum si celelalte organe competente prevazute la art. 29 alin. 2 sunt obligate sa dea de indata relatiile solicitate de organul de executare, fara perceperea vreunei taxe sau vreunui tarif.
    Art. 31
    La cererea organului de executare, bancile sunt obligate sa-i furnizeze in scris relatiile solicitate, necesare urmaririi debitorilor prin poprire, precum si pentru luarea altor masuri privind realizarea creantelor bugetare, cu respectarea normelor privind secretul bancar.
    Ori de cate ori este necesar, politia are obligatia sa dea concursul organelor de executare, la cererea acestora, in indeplinirea, potrivit legii, a activitatii de executare silita.
    Art. 32
    Executarea silita se poate intinde asupra tuturor bunurilor si veniturilor debitorului, urmaribile potrivit legii.
    Art. 33
    Sumele ce reprezinta veniturile banesti ale debitorului, persoana fizica, realizate din activitatea proprie, pensiile de orice fel, precum si ajutoarele sau indemnizatiile cu destinatie speciala sunt supuse urmaririi numai in cazurile si in limitele prevazute de Codul de procedura civila ori de alte dispozitii legale aplicabile in materie.
    Art. 34
    In cazul debitorului, persoana fizica, nu se pot urmari, fiind necesare vietii si muncii debitorului, precum si familiei sale:
    a) bunurile mobile de orice fel, care servesc la continuarea studiilor si la formarea profesionala, precum si la exercitarea profesiei sau a altei ocupatii cu caracter permanent, inclusiv cele necesare desfasurarii activitatii agricole, cum sunt uneltele, semintele, ingrasamintele, furajele si animalele de productie si de lucru;
    b) bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului si familiei sale, precum si obiectele de cult religios, daca nu sunt mai multe de acelasi fel;
    c) alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de doua luni, iar daca debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele strict necesare pana la noua recolta;
    d) combustibilul necesar debitorului si familiei sale pentru incalzit si pentru prepararea hranei, socotit pentru 3 luni de iarna;
    e) casa locuita de debitor si de familia sa, impreuna cu anexele ei si terenul din jur. Atunci cand casa are mai multe locuinte, se excepteaza de la urmarire numai locuinta ocupata de debitor si familia sa, precum si terenul si anexele corespunzatoare acestei locuinte;
    f) obiectele necesare persoanelor handicapate sau destinate ingrijirii persoanelor bolnave.
    Dispozitiile alin. 2 lit. e) nu sunt aplicabile in cazurile in care executarea silita se face pentru stingerea creantelor bugetare rezultate din savarsirea de infractiuni.
    Bunurile, altele decat cele prevazute la alin. 1, valorile si sumele de bani apartinand debitorului, persoana fizica, precum si bunurile, sumele de bani si valorile proprietate a debitorului, persoana juridica, pot fi urmarite potrivit legii numai in limita valorii necesare stingerii creantei bugetare.
    Art. 35
    In exercitarea atributiilor ce revin organelor prevazute la art. 24, pentru aplicarea procedurii de executare silita, acestea pot:
    a) sa intre in orice incinta de afaceri a debitorului, persoana juridica, sau in alte incinte ale acestuia, in scopul identificarii bunurilor sau valorilor care pot fi executate silit;
    b) sa intre in toate incaperile in care se gasesc bunuri sau valori ale debitorului, persoana fizica, precum si sa cerceteze toate locurile in care acesta isi pastreaza bunurile.
    Organul de executare poate intra in incaperile ce reprezinta domiciliul sau resedinta unei persoane fizice, cu consimtamantul acesteia, iar in caz de refuz, organul de executare va cere autorizarea instantei judecatoresti competente, aplicandu-se dispozitiile Codului de procedura civila privind ordonanta presedintiala;
    c) sa solicite si sa cerceteze orice document sau element material care poate constitui o proba in determinarea bunurilor proprietatea debitorului.
    Accesul organului de executare in locuinta, in incinta de afaceri sau in orice alta incapere a debitorului, persoana fizica sau juridica se poate efectua intre orele 8,00 - 18,00, in orice zi lucratoare. Executarea inceputa va putea continua in aceeasi zi sau in zilele urmatoare. In cazuri temeinic justificate de pericolul instrainarii unor bunuri, accesul in incaperile debitorului va avea loc si la alte ore decat cele mentionate, precum si in zilele nelucratoare, in baza autorizatiei prevazute la alin. 2 din prezentul articol.
    Art. 36
    In absenta debitorului sau daca acesta refuza accesul in oricare dintre incaperile prevazute la art. 35, organul de executare nu poate sa patrunda in acestea decat in prezenta unui reprezentant al politiei si a doi martori majori. Dispozitiile art. 35 alin. 2 sunt aplicabile, dupa caz.
    Art. 37
    Cheltuielile de executare silita a creantelor bugetare se suporta din bugetul Ministerului Finantelor.
    Sumele recuperate in contul cheltuielilor de executare silita se fac venit la bugetul de stat.
    Art. 38
    Cheltuielile de orice fel necesare efectuarii executarii silite sunt in sarcina debitorului urmarit, daca legea nu prevede altfel. Pe baza dovezilor privind cheltuielile facute, suma ce urmeaza a fi platita de catre debitor se stabileste de catre organul de executare prin proces-verbal.
    In cazul in care prin titlul executoriu au fost acordate dobanzi, penalitati sau alte sume, fara sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de catre organul de executare si consemnate intr-un proces-verbal.
    Pentru sumele stabilite potrivit alin. 1 si 2, procesul-verbal, semnat de conducatorul organului de executare, constituie titlu executoriu.
    In cazul in care prin executarea silita efectuata nu s-au realizat obligatiile stabilite cu orice titlu in sarcina debitorului, organul de executare va intocmi un proces-verbal in care va consemna atat sumele incasate, cat si cele care nu au fost recuperate.
    Art. 39
    Daca legea nu prevede altfel, organul de executare va inceta de indata orice executare silita, in cazul in care debitorul, o data cu plata creantei bugetare, achita cheltuielile de executare, majorarile de intarziere, dobanzile, precum si orice alte sume stabilite in sarcina sa, potrivit legii.

    CAP. 2
    Modalitati de executare silita

    Art. 40
    Organele de executare pot folosi, succesiv sau concomitent, oricare dintre modalitatile de executare silita prevazute de prezenta ordonanta.
    Sectiunea 1
    Executarea silita prin poprire
    Art. 41
    Sunt supuse executarii silite prin poprire, potrivit legii, orice sume urmaribile reprezentand venituri si disponibilitati banesti in lei si in valuta, datorate cu orice titlu debitorului de catre terte persoane.
    Art. 42
    Poprirea asupra veniturilor debitorilor, persoane fizice si persoane juridice, dupa caz, se infiinteaza de catre organul de executare printr-o adresa care va fi trimisa tertului poprit, impreuna cu o copie certificata de pe titlul executoriu. Totodata, va fi instiintat si debitorul despre infiintarea popririi.
    Poprirea nu este supusa validarii.
    Poprirea infiintata anterior, ca masura de asigurare, devine executorie prin comunicarea copiei certificate de pe titlul executoriu, facuta tertului poprit, si prin instiintarea despre aceasta a debitorului.
    Tertul poprit este obligat ca, in termen de 5 zile de la primirea comunicarii ce i s-a facut potrivit alin. 1 si 3, sa instiinteze organul de executare daca datoreaza vreo suma de bani debitorului.
    Poprirea se considera infiintata la data la care tertul poprit, prin instiintarea trimisa organului de executare, confirma ca datoreaza sume de bani debitorului, sau la data expirarii termenului prevazut in aceasta instiintare.
    Dupa infiintarea popririi, tertul poprit este obligat ca, de indata, sa faca retinerile prevazute de lege si sa verse sumele retinute in contul indicat de organul de executare.
    In cazul in care sumele datorate debitorului sunt poprite de mai multi creditori, tertul poprit va anunta in scris despre aceasta pe creditori si, daca acestia nu se inteleg asupra impartirii sumelor retinute, tertul poprit va consemna sumele retinute la unitati de specialitate. La cererea oricaruia dintre creditori sau a organului de executare, judecatoria in a carei raza teritoriala isi are sediul tertul poprit va proceda la distribuirea sumelor potrivit ordinii de preferinta prevazute de lege.
    Art. 43
    Pentru realizarea creantelor bugetare, debitorii detinatori de conturi bancare pot fi urmariti prin decontare bancara. In acest caz, o data cu comunicarea somatiei si a titlului executoriu, facute debitorului potrivit art. 23, o copie certificata de pe acest titlu va fi introdusa in banca unde se afla deschis contul debitorului.
    Despre aceasta masura va fi instiintat si debitorul.
    In masura in care este necesar, pentru achitarea sumei datorate, la data sesizarii bancii potrivit alin. 1, sumele in lei si in valuta existente in contul debitorului sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizarii si pana la achitarea integrala a creantei, banca nu va face nici o plata care ar diminua suma supusa indisponibilizarii.
    Daca debitorul face plata in termenul prevazut in somatie, indisponibilizarea mentionata la alin. 3 inceteaza total sau partial, corespunzator sumei achitate. In caz contrar, banca este obligata sa efectueze de indata executarea.
    In situatia in care titlurile executorii nu pot fi onorate in aceeasi zi, organele bancare vor urmari executarea acestora din incasarile zilnice realizate in contul debitorului.
    Dispozitiile art. 42 alin. 7 se aplica in mod corespunzator.
    Art. 44
    Daca tertul poprit instiinteaza organul de executare ca nu datoreaza vreo suma de bani debitorului urmarit sau nu face retineri potrivit dispozitiilor art. 42 alin. 6 si art. 43, precum si in cazul in care se invoca alte neregularitati in legatura cu drepturile si obligatiile partilor privind infiintarea popririi, instanta judecatoreasca in a carei raza teritoriala se afla domiciliul sau sediul tertului poprit, la cererea organului de executare ori a altei parti interesate, pe baza probelor administrate, va mentine poprirea, stabilind limitele si celelalte conditii de executare, iar in caz contrar o va desfiinta.
    Judecata se face cu precadere.
    Instanta poate aplica o amenda civila de la 50.000 lei la 100.000 lei tertului poprit, in cazul in care acesta nu respecta obligatiile ce-i revin, potrivit legii, privind efectuarea instiintarilor, retinerilor, precum si pentru neindeplinirea oricarei alte obligatii ce-i revine in legatura cu poprirea.
    Sectiunea a 2-a
    Executarea silita asupra bunurilor mobile
    Art. 45
    Executarea silita a bunurilor mobile se face prin sechestrarea si valorificarea acestora, in temeiul unui titlu executoriu.
    Sunt supuse executarii silite orice bunuri mobile ale debitorului, cu exceptiile prevazute de lege.
    Inainte de a se trece la valorificarea bunurilor mobile ale debitorului, acestea trebuie sechestrate. Pentru bunurile mobile, anterior sechestrate prin aplicarea de masuri asiguratorii, nu se va mai proceda la o noua sechestrare pe baza titlului executoriu.
    Sechestrul nu poate fi extins mai mult decat este necesar pentru acoperirea creantei bugetare.
    Art. 46
    Aplicarea sechestrului se face de catre organul de executare, care incheie un proces-verbal de sechestru.
    Procesul-verbal de sechestru va cuprinde: denumirea organului de executare; indicarea locului, a zilei si a orei cand s-a facut sechestrul; numele si prenumele persoanei care aplica sechestrul, numarul legitimatiei si functia acestuia; precizarea titlului executoriu in baza caruia se face executarea silita; actul normativ in baza caruia se face executarea silita; sumele datorate, pentru a caror executare se aplica sechestrul, inclusiv cele reprezentand majorari de intarziere, mentionandu-se si cota acestora, precum si actul normativ in baza caruia a fost stabilita obligatia de plata; numele, prenumele si domiciliul debitorului, persoana fizica, ori, in lipsa acestuia, a persoanei majore ce locuieste impreuna cu debitorul sau denumirea si sediul debitorului, ale altor persoane majore care au fost de fata la aplicarea sechestrului, precum si alte elemente de identificare a acestor persoane; data si numarul de inregistrare a somatiei de plata; descrierea bunurilor mobile sechestrate, pentru identificarea si individualizarea acestora, mentionandu-se starea de uzura si eventualele semne particulare ale fiecarui bun, precum si daca s-au luat masuri spre neschimbare, cum sunt punerea de sigilii, custodia ori ridicarea de la locul unde se afla; eventualele obiectii facute de persoanele de fata la aplicarea sechestrului; valoarea estimativa a fiecarui bun sechestrat si valoarea totala a tuturor bunurilor sechestrate; numele, prenumele si adresa persoanei in custodia careia s-au lasat bunurile, precum si locul de depozitare a acestora; mentiunea facuta de debitor ca bunurile cuprinse in procesul-verbal nu au mai fost in prealabil sechestrate de alt organ; semnatura reprezentantului organului de executare care a aplicat sechestrul, a debitorului sau, in lipsa lui, a persoanei majore ce locuieste impreuna cu acesta, a altor persoane majore care au asistat la aplicarea sechestrului, precum si, cand este cazul, semnatura custodelui.
    Art. 47
    Din momentul intocmirii procesului-verbal de sechestru, potrivit art. 46, bunurile sechestrate sunt indisponibilizate. Cat timp dureaza executarea silita, debitorul nu poate dispune de aceste bunuri decat cu aprobarea data, potrivit legii, de organul competent. Nerespectarea acestei interdictii atrage raspunderea, potrivit legii, a celui in culpa.
    Art. 48
    Bunurile mobile sechestrate vor putea fi lasate in custodia debitorului, a creditorului sau a altei persoane desemnate de organul de executare, ori vor fi ridicate si depozitate de catre organul de executare.
    Cel care primeste bunurile in custodie va semna procesul-verbal de sechestru.
    In cazul in care custodele este o alta persoana decat debitorul sau creditorul, organul de executare ii va stabili o indemnizatie tinand seama de activitatea depusa.
    Art. 49
    In cazurile in care nu au fost luate masuri asiguratorii pentru realizarea integrala a creantei bugetare si, la inceperea executarii silite, se constata ca exista pericolul evident de instrainare, substituire sau de sustragere de la urmarire a bunurilor urmaribile ale debitorului, sechestrarea lor va putea fi aplicata o data cu comunicarea somatiei de plata.
    Sechestrul prevazut la alin. 1 se va aplica numai in temeiul autorizarii date de instanta judecatoreasca competenta, dispozitiile referitoare la ordonanta presedintiala din Codul de procedura civila fiind aplicabile.
    Art. 50
    In vederea valorificarii, organul de executare este obligat sa verifice daca bunurile sechestrate se gasesc la locul mentionat in procesul-verbal de sechestru, precum si daca nu au fost substituite sau degradate.
    Cand bunurile sechestrate, gasite cu ocazia verificarii, nu sunt suficiente pentru realizarea creantei bugetare, organul de executare va face investigatiile necesare pentru identificarea si urmarirea altor bunuri ale debitorului.
    Despre cele constatate, organul de executare incheie un proces-verbal, declarand sechestrate, cand este cazul, bunurile gasite cu prilejul investigatiilor facute conform alineatului precedent.
    Daca se sechestreaza si bunuri gajate pentru garantarea creantelor altor creditori, organul de executare va trimite si acestora cate un exemplar din procesul-verbal de sechestru.
    Art. 51
    Organul de executare care constata ca bunurile fac obiectul unui sechestru anterior va consemna aceasta in procesul-verbal, la care va anexa o copie de pe procesele-verbale de sechestru respective. Prin acelasi proces-verbal vor declara sechestrate, cand este necesar, si alte bunuri pe care le va identifica.
    Bunurile prevazute in procesele-verbale de sechestru incheiate anterior se considera sechestrate si in cadrul noii executari.
    In cazul in care organul de executare constata ca in legatura cu bunurile sechestrate s-au savarsit infractiuni, va consemna aceasta in procesul-verbal si va sesiza de indata organele de urmarire penala competente.
    Art. 52
    O data cu aplicarea sechestrului, organul de executare face si evaluarea bunurilor sechestrate, prin organe sau persoane specializate.
    Art. 53
    Daca obligatia bugetara nu este achitata in termen de 30 de zile de la data incheierii procesului-verbal de sechestru, se va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate, cu exceptia situatiilor cand potrivit legii, instanta judecatoreasca a dispus desfiintarea sechestrului, suspendarea sau amanarea executarii.
    Bunurile sechestrate raman indisponibilizate pana la valorificarea acestora.
    Art. 54
    Pentru a realiza executarea silita cu rezultate cat mai avantajoase, tinand seama atat de interesul legitim si imediat al creditorului, cat si de drepturile si obligatiile debitorului urmarit, organul de executare va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate intr-una dintre modalitatile prevazute de dispozitiile legale in vigoare si care, fata de datele concrete ale cauzei, se dovedeste a fi mai eficienta.
    In sensul alin. 1, se poate proceda la valorificarea bunurilor mobile potrivit intelegerii partilor, prin vanzare in regim de consignatie, prin vanzare directa unui cumparator sau la licitatie, precum si in alte modalitati admise de lege.
    In termenul prevazut la art. 53 alin. 1, debitorul poate proceda el insusi la vanzarea bunurilor sechestrate, cu acordul organului de executare, informandu-l in scris despre propunerile ce i s-au facut, indicand numele si adresa potentialului cumparator, precum si termenul in care acesta din urma se ofera sa consemneze pretul propus.
    Art. 55
    Pentru valorificarea bunurilor sechestrate prin vanzarea la licitatie, organul de executare este obligat sa aduca la cunostinta publica celor interesati, prin anunturi in ziare de larga circulatie, precum si prin afisarea anuntului privind vanzarea, la sediul sau, al consiliului local in a carui raza teritoriala se afla bunurile sechestrate, la locul stabilit de organul de executare pentru a face vanzarea, precum si in orice loc public. In anuntul privind vanzarea se vor mentiona urmatoarele:
    - data, ora si locul vanzarii;
    - bunurile care se vand;
    - pretul lor minim, stabilit conform art. 52, de la care se porneste licitatia.
    Anuntul prevazut la alin. 1 va cuprinde data afisarii, semnatura organului de executare si stampila acestuia.
    Publicitatea prevazuta la alin. 1 se va face cu cel putin 10 zile inainte de data fixata pentru desfasurarea vanzarii. Totodata, despre data, ora si locul vanzarii vor fi instiintati debitorul, precum si custodele, daca a fost desemnat in cauza.
    Vanzarea se va putea face de indata dupa sechestrarea bunurilor, daca acestea sunt supuse degradarii sau alterarii.
    Art. 56
    Dupa adjudecarea bunului, adjudecatarul este obligat sa depuna imediat intregul pret, in numerar sau cu ordin de plata. In caz contrar, procedura vanzarii prin licitatie se va relua in termen de 3 zile, cheltuielile efectuate cu vanzarea fiind in sarcina adjudecatarului, dispozitiile art. 38 fiind aplicabile.
    Despre desfasurarea licitatiei si rezultatul ei, organul de executare va intocmi un proces-verbal care va fi semnat de el, de debitor, cand acesta participa la executare, sau de inlocuitorul acestuia, precum si de adjudecatarul cumparator.
    Organul de executare va elibera fiecarui cumparator un document, care va cuprinde: organul emitent, data vanzarii, numele cumparatorului, indicarea bunurilor cumparate si a pretului platit.
    Art. 57
    Daca la primul termen de licitatie nu s-a obtinut cel putin pretul de incepere al vanzarii, in urmatoarea perioada de 60 de zile se va fixa inca un termen de licitatie, la care acest pret va putea fi redus cu 10% . Daca acest pret nu poate fi obtinut, bunurile se pot vinde la cel mai mare pret oferit.
    In cazul in care, dupa efectuarea procedurii prevazute la alin. 1, bunurile mobile nu au fost valorificate, acestea se restituie debitorului, creanta bugetara urmand a fi stinsa prin una dintre modalitatile de stingere a creantei prevazute de prezenta ordonanta.
    Sectiunea a 3-a
    Executarea silita a bunurilor imobile
    Art. 58
    Bunurile imobile ale debitorului pot fi supuse executarii silite, in afara de cazurile in care legea dispune altfel.
    In cazul in care imobilul urmarit este situat in raza teritoriala a altui organ de executare decat acela unde se afla sediul sau domiciliul debitorului, se va proceda potrivit art. 27.
    Organul de executare va intocmi un proces-verbal de identificare a bunului imobil supus executarii, dispozitiile art. 46 aplicandu-se in mod corespunzator.
    Art. 59
    Cu 5 zile inainte de a se trece la executarea silita imobiliara, debitorului i se comunica o somatie care va cuprinde toate datele de identificare a imobilului urmarit, precum si mentiunea ca s-a luat masura inscrierii somatiei in evidentele de publicitate imobiliara.
    O data cu comunicarea facuta debitorului, somatia va fi trimisa organului competent in a carui raza teritoriala se afla imobilul, pentru inscriere in evidentele de publicitate imobiliara. Dispozitiile art. 17 alin. 4 si 5 se aplica in mod corespunzator.
    Art. 60
    Imobilele urmarite silit de catre organele de executare se valorifica prin vanzare la licitatie publica, vanzare directa sau alte modalitati admise de lege. Prevederile art. 54 se aplica in mod corespunzator.
    Art. 61
    Autoritatile care tin evidentele de publicitate imobiliara vor comunica organelor de executare, la cererea acestora, drepturile reale si alte sarcini care greveaza imobilul urmarit, precum si titularii acestora, care vor fi instiintati de catre organul de executare si chemati la termenele fixate pentru vanzarea imobilului si distribuirea pretului.
    Art. 62
    Creditorii debitorului, altii decat titularii drepturilor mentionate la art. 61, sunt obligati ca, in termen de 30 de zile de la inscrierea somatiei in evidentele de publicitate imobiliara, sa comunice in scris organului de executare titlurile executorii pe care le au pentru imobilul prevazut in somatie.
    Art. 63
    Dupa comunicarea somatiei si in tot cursul executarii silite, organul de executare poate numi un administrator-sechestru, daca aceasta masura este necesara pentru administrarea imobilului urmarit, a chiriilor, arendei si a altor venituri obtinute din administrarea acestuia, inclusiv cele referitoare la apararea in litigii privind imobilul respectiv.
    Administrator-sechestru poate fi numit creditorul, debitorul ori alta persoana fizica sau juridica.
    Administratorul-sechestru va consemna veniturile incasate potrivit alin. 1 la unitatile abilitate si va depune recipisa la organul de executare.
    Cand administrator-sechestru este numita o alta persoana decat creditorul sau debitorul, organul de executare ii va fixa o indemnizatie tinand seama de activitatea depusa.
    Art. 64
    Evaluarea bunurilor imobile supuse executarii silite se va face potrivit prevederilor art. 52.
    Art. 65
    Vanzarea la licitatie se tine la locul unde se afla imobilul sau la locul stabilit de organul de executare, dupa caz.
    Primul termen de licitatie se va putea fixa numai dupa expirarea termenului de 30 de zile de la comunicarea somatiei la care se refera art. 59.
    Cu cel putin 10 zile inainte de data fixata pentru tinerea licitatiei, organul de executare este obligat sa aduca la cunostinta celor interesati, prin anunturi in ziare de larga circulatie, precum si prin afisarea anunturilor de vanzare pe imobilul scos la vanzare, la sediul sau si al consiliului local in a carui raza teritoriala este situat imobilul, precum si la locul stabilit pentru tinerea licitatiei, daca acesta este altul decat cel unde se afla imobilul. Cand se considera necesar, publicitatea vanzarii se poate face si prin orice alte mijloace de informare. Totodata, despre data, ora si locul licitatiei vor fi instiintati si debitorul si administratorul-sechestru.
    Anuntul de vanzare la licitatie va cuprinde datele de identificare a imobilului si descrierea lui sumara, indicarea, daca este cazul, a drepturilor reale si a celorlalte sarcini inscrise in evidentele de publicitate imobiliara care greveaza imobilul, conditiile vanzarii, pretul la care a fost evaluat imobilul, data, ora si locul vanzarii, numele si domiciliul sau denumirea si sediul debitorului, precum si cele ale creditorilor urmaritori, titlul executoriu in temeiul caruia se face executarea, data afisarii anuntului, semnatura si stampila organului de executare.
    Oferta de cumparare se va prezenta in scris organului de executare, insotita de dovada platii sumei reprezentand 10% din valoarea imobilului.
    In cazul in care adjudecarea nu s-a facut in favoarea celui care a facut oferta de cumparare, acestuia i se va restitui suma depusa.
    Pentru fiecare termen de licitatie, ulterior celui prevazut la alin. 2, se va face o noua publicitate a vanzarii.
    Art. 66
    La termenul de licitatie organul de executare va citi mai intai anuntul de vanzare si ofertele scrise primite pana la acea data. Licitatia va incepe de la cel mai mare pret din ofertele scrise, daca acesta este superior celui la care s-a facut evaluarea potrivit art. 52, iar in caz contrar, ea va incepe de la acest din urma pret.
    Daca nu s-a obtinut pretul la care s-a facut evaluarea imobilului, se va fixa un nou termen, de cel mult 30 de zile, cand licitatia incepe de la acelasi pret.
    In cazul in care imobilul nu a fost vandut nici la a doua licitatie, se va fixa un al treilea termen de licitatie, de cel mult 30 de zile, cand imobilul poate fi vandut la cel mai mare pret oferit.
    In conditiile si la termenele stabilite cu acordul organului de executare si, cand este cazul, cu acordul creditorului care participa la urmarire pentru realizarea unei alte creante decat cea bugetara, cumparatorii, persoane fizice, pot sa plateasca pretul in cel mult 12 rate lunare, cu un avans de minimum 50% din pretul de adjudecare a imobilului si cu plata unei dobanzi stabilite la nivelul dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei. Cumparatorii nu vor putea instraina imobilul decat dupa plata in intregime a pretului.
    Art. 67
    Organul de executare va intocmi un proces-verbal de licitatie in care se va consemna rezultatul acesteia, aratandu-se si modul in care s-a desfasurat.
    Procesul-verbal de licitatie se va semna de organul de executare si de cumparator sau de reprezentantul imputernicit al acestuia.
    Procesul-verbal de licitatie se va preda cumparatorului dupa achitarea integrala a pretului. Cand vanzarea s-a facut cu plata in rate, cumparatorului i se va preda procesul-verbal dupa plata avansului din pret, stabilit in conditiile art. 66 alin. 4.
    Procesul-verbal de licitatie in care s-a consemnat vanzarea cu plata in rate se va transmite organului de executare coordonator si creditorului. Totodata, un exemplar al aceluiasi proces-verbal va fi trimis organelor competente pentru inscrierea in evidentele de publicitate imobiliara a interdictiei de instrainare a imobilului, pana la plata integrala a pretului.
    Procesul-verbal de licitatie constituie titlu de proprietate pentru imobilul transmis, pe baza caruia se face transcrierea sau intabularea, dupa caz, la organele competente pe a caror raza teritoriala este situat imobilul.
    In cazul in care cumparatorul, caruia i s-a incuviintat plata pretului in rate, nu plateste restul de pret in conditiile si la termenele stabilite, el va putea fi executat silit pentru plata sumei datorate, procesul-verbal de licitatie constituind titlu executoriu.
    Art. 68
    Daca imobilul urmarit nu a putut fi valorificat prin vanzare la licitatie, in conditiile art. 65-67, organul de executare va repeta procedura de licitatie cel putin o data pe an in termenul de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita.
    Cat timp, potrivit alin. 1, poate avea loc reluarea procedurii de licitatie, se mentine indisponibilizarea imobilului, dispusa potrivit art. 59 alin. 2. In aceeasi perioada, organul de executare, dupa caz, va putea lua masura numirii, mentinerii ori schimbarii administratorului-sechestru sau va putea proceda la valorificarea imobilului in orice mod admis de lege.
    Art. 69
    Procedura de executare silita a imobilului inceteaza in cazul in care acesta nu poate fi valorificat in nici una dintre modalitatile admise de dispozitiile legale.
    Dupa incetarea executarii potrivit alin. 1, se vor lua masuri de radiere a inscriptiei ipotecare, precum si pentru indeplinirea procedurii prevazute de lege pentru stingerea creantei bugetare.
    Sectiunea a 4-a
    Eliberarea si distribuirea sumelor realizate prin executare silita
    Art. 70
    Suma de bani realizata prin executare silita se elibereaza creditorului, prin modalitatile de plata admise de lege, pana la acoperirea integrala a drepturilor sale.
    Daca suma ce reprezinta atat creanta bugetara, cat si cheltuielile de executare, este mai mica decat suma realizata prin vanzarea la licitatie, cu diferenta se va proceda la compensare, potrivit art. 87, sau se restituie, la cerere, debitorului.
    Art. 71
    In cazul in care executarea silita, de competenta organelor prevazute la art. 24, a fost pornita de mai multi creditori sau cand, pana la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, au depus si alti creditori titlurile lor executorii, aceste organe vor proceda la distribuirea sumei potrivit urmatoarei ordini de preferinta, daca legea nu prevede altfel:
    a) creantele reprezentand cheltuielile de orice fel, facute cu urmarirea si conservarea bunurilor al caror pret se distribuie;
    b) creanta reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensii, ajutoare pentru incapacitate temporara de munca, pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau intarirea sanatatii, acordate in cadrul asigurarilor sociale de stat, precum si creantele reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii;
    c) creantele rezultand din obligatii de intretinere, alocatii pentru copii sau de plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
    d) creantele statului provenite din impozite, taxe si din alte obligatii fiscale stabilite potrivit legii, din contributii la bugetul asigurarilor sociale de stat, precum si la fondurile speciale;
    e) creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat;
    f) creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite;
    g) creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;
    h) creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale, dupa caz;
    i) alte creante.
    Pentru plata creantelor care au aceeasi ordine de preferinta, daca legea nu prevede altfel, suma realizata din executare se repartizeaza intre creditori, proportional cu creanta fiecaruia.
    Art. 72
    Daca exista creditori care, asupra bunului vandut, au drepturi de preferinta conservate, in conditiile prevazute de lege, la distribuirea sumei rezultate din vanzarea bunului, creantele lor vor fi platite inaintea creantelor prevazute la art. 71 alin. 1 lit. g).
    Creantele garantate prin gaj sau prin ipoteca, constituite asupra bunului urmarit, vor fi platite din pretul acestui bun, chiar inaintea creantelor prevazute la art. 71 alin. 1 lit. b) - i) inclusiv, daca restul bunurilor si veniturilor urmaribile ale debitorului asigura plata acestor din urma creante. In caz contrar, plata fiecarei creante se va face potrivit ordinii de preferinta stabilite de acelasi articol.
    Cheltuielile de judecata si dobanzile sau alte asemenea accesorii ale creantei principale prevazute in titlul executoriu vor urma ordinea de preferinta a creantei principale.
    Art. 73
    In cazul vanzarii bunurilor grevate printr-un drept de gaj, ipoteca sau alte drepturi reale, despre care a luat cunostinta in conditiile art. 50 alin. 4 ori ale art. 61, organul de executare este obligat sa instiinteze din oficiu pe creditorii in favoarea carora au fost conservate aceste sarcini pentru a participa la distribuirea pretului.
    Creditorii care nu au participat la executarea bunurilor mobile pot depune titlurile lor executorii in vederea participarii la distribuirea pretului, numai pana la intocmirea de catre organele de executare a procesului-verbal de distribuire a pretului.
    Art. 74
    Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silita se va face numai dupa trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei, cand organul de executare va proceda, dupa caz, la eliberarea sau distribuirea sumei, cu instiintarea partilor si a creditorilor care si-au depus titlurile executorii.
    Art. 75
    Despre eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silita, organul de executare va intocmi de indata un proces-verbal care se va semna de toti cei prezenti la aceasta.
    Cel nemultumit de modul in care se face eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silita poate cere organului de executare sa consemneze in procesul-verbal obiectiile sale.

    CAP. 3
    Contestatia la executare silita

    Art. 76
    Cei interesati pot face contestatie impotriva oricarei executari silite, fiecarui act de executare silita efectuat de organele de executare competente, precum si in cazul in care acest organ refuza sa indeplineasca un act de executare in conditiile legii.
    Contestatia poate fi facuta si impotriva titlului executoriu, in temeiul caruia a fost pornita executarea, in cazul in care acest titlu nu este o hotarare data de o instanta judecatoreasca sau de alt organ jurisdictional si daca pentru contestarea lui nu exista o procedura care sa prevada posibilitatea ca o instanta competenta sa se pronunte asupra acestuia.
    Contestatia se introduce la instanta judecatoreasca competenta potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila.
    Art. 77
    Contestatia la executare se poate face in termen de 15 zile de la data cand:
    a) contestatorul, din comunicarea somatiei sau din alta instiintare primita ori, in lipsa acestora, cu ocazia efectuarii executarii silite sau in alt mod, a luat cunostinta de executarea ori de actul de executare pe care le contesta;
    b) contestatorul a luat cunostinta, potrivit lit. a), de refuzul organului de executare de a indeplini un act de executare;
    c) cel interesat a luat cunostinta, potrivit lit. a), de eliberarea sau de distribuirea sumelor pe care le contesta.
    Contestatia, prin care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit, poate fi introdusa cel mai tarziu in termen de 15 zile dupa efectuarea executarii.
    Art. 78
    Pana la judecarea contestatiei, instanta, la cerere, prin incheiere motivata, poate suspenda executarea silita.
    O data cu incuviintarea suspendarii, contestatorul va putea fi obligat sa depuna o cautiune, dar nu mai mult decat suma ce reprezinta obligatia bugetara pentru care se face executarea silita si cheltuielile de executare. La stabilirea cautiunii, instanta va tine seama de inscrisul constatator al dreptului invocat de contestator, de starea solvabilitatii sale, de valoarea bunurilor supuse executarii silite, de cuantumul sumei datorate, precum si de orice alte date ce intereseaza solutionarea contestatiei.
    In cazuri urgente, presedintele instantei, potrivit alin. 1, poate dispune suspendarea executarii silite, fara citarea partilor si fara depunerea unei cautiuni.
    Art. 79
    La judecarea contestatiei, instanta va cita si organul de executare in a carui raza teritoriala se gasesc bunurile urmarite ori, in cazul executarii prin poprire, isi are sediul sau domiciliul tertul poprit.
    Art. 80
    La cererea oricarei parti interesate, instanta poate decide, in cadrul contestatiei la executare, asupra impartirii bunurilor pe care debitorul le detine in proprietate comuna cu alte persoane.
    Art. 81
    Instanta care a admis contestatia, o data cu desfiintarea executarii, va dispune, prin aceeasi hotarare, sa i se restituie celui indreptatit suma ce i se cuvine din valorificarea bunurilor sau din retinerile prin poprire.

    CAP. 5
    Inlesniri la plata obligatiilor bugetare

    Art. 82
    La cererea temeinic justificata a debitorilor, Ministerul Finantelor, consiliile locale si ceilalti ordonatori principali de credite care administreaza impozite, taxe, contributii si alte venituri bugetare pot acorda:
    a) amanari si esalonari la plata impozitelor, taxelor si a altor obligatii bugetare;
    b) scutiri si reduceri de impozite si taxe, in conditiile legii;
    c) amanari, esalonari, scutiri sau reduceri de majorari de intarziere.
    Esalonarile la plata pot incepe prin acordarea unui termen de gratie de pana la 6 luni.
    Pentru creantele bugetare pentru care s-au depus cereri de inlesniri la plata, executarea silita nu va fi pornita sau nu va fi continuata, dupa caz, pana la data comunicarii modului de solutionare a acesteia.
    Prin ordin al ministrului finantelor, se vor stabili procedura si competentele de acordare a inlesnirilor la plata privind creantele bugetare administrate de Ministerul Finantelor. Ceilalti ordonatori principali de credite vor stabili, cu avizul Ministerului Finantelor, procedura si competentele de acordare a inlesnirilor privind plata sumelor ce se varsa la bugetele pe care le administreaza acesti ordonatori.
    Inlesnirile la plata pot fi acordate atat inaintea inceperii executarii silite, cat si in timpul efectuarii acesteia.
    Art. 83
    Pe perioada amanarii sau a esalonarii se datoreaza majorarile stabilite si calculate potrivit dispozitiilor legale.
    Art. 84
    Nerespectarea conditiilor si a termenelor in care s-au aprobat inlesnirile la plata atrage nulitatea acestora si executarea silita pentru intreaga suma neplatita.
    Art. 85
    Pe perioada pentru care s-au acordat amanari si esalonari la plata creantelor bugetare, cursul prescriptiei se suspenda.

    TITLUL IV
    Dispozitii privind compensarea, restituirea, scaderea pentru cauze de insolvabilitate si anularea obligatiilor bugetare

    Art. 86
    Se compenseaza sau se restituie platitorului urmatoarele sume:
    a) cele platite fara existenta unui titlu de creanta;
    b) cele platite in plus fata de obligatia bugetara;
    c) cele platite ca urmare a unei erori de calcul;
    d) cele platite ca urmare a aplicarii eronate a prevederilor legale;
    e) cele de rambursat de la bugetul de stat, potrivit legii;
    f) cele stabilite prin hotarari sau decizii ale organelor jurisdictionale sau administrative.
    Art. 87
    Sumele platite in plus se compenseaza dupa cum urmeaza:
    - cu obligatii bugetare restante din anii precedenti;
    - cu obligatii bugetare scadente din anul in curs;
    - cu obligatii bugetare viitoare, numai la cererea platitorului.
    In sensul alineatului precedent, prin obligatii bugetare din anii precedenti se intelege debitul provenit din impozite, taxe si alte venituri bugetare, precum si majorarile de intarziere aferente.
    Art. 88
    Compensarea sumelor se face de organul de specialitate competent, din oficiu sau la cererea platitorului, in termen de 30 de zile, cu alte obligatii bugetare, indiferent de natura lor.
    Art. 89
    Organul competent va instiinta in scris pe platitor despre masura compensarii, luata potrivit art. 87, in termen de 7 zile de la data efectuarii operatiunii.
    Art. 90
    Rambursarea sumelor provenind din taxa pe valoarea adaugata si din accize, precum si restituirea taxelor de timbru si a altor venituri bugetare se fac conform prevederilor legale aplicabile in materie.
    Art. 91
    Dreptul de a cere compensarea sau restituirea sumelor privind obligatiile bugetare se prescrie in termen de 3 ani de la data incheierii anului financiar in care a luat nastere dreptul la compensare sau la restituire.
    Art. 92
    Organele de executare prevazute la art. 24, in scopul realizarii creantelor bugetare, pot conveni, potrivit legii, cu debitorul sau cu terte persoane juridice sau fizice, transmiterea sau stingerea obligatiilor bugetare legale.
    Art. 93
    Obligatiile bugetare urmarite de organele de executare pot fi scazute din evidenta acestora in cazul cand debitorul respectiv se gaseste in stare de insolvabilitate.
    Procedura de insolvabilitate este aplicabila in urmatoarele situatii:
    a) debitorul nu are venituri sau bunuri urmaribile;
    b) cand, dupa incetarea executarii silite, pornite impotriva debitorului, raman debite neachitate;
    c) debitorul a disparut sau a decedat fara sa lase avere;
    d) debitorul nu este gasit la ultimul domiciliu sau sediu cunoscut si, la acestea ori in alte locuri unde exista indicii ca a avut avere, nu se gasesc venituri sau bunuri urmaribile;
    e) debitorul a fost supus procedurii de reorganizare si lichidare judiciara care, potrivit legii, a fost inchisa;
    f) cand, potrivit legii, debitorul, persoana juridica, isi inceteaza existenta in alt mod decat cel prevazut la lit. e) si au ramas neachitate obligatii bugetare.
    Art. 94
    In cazurile cand se constata ca debitorii au dobandit venituri sau bunuri urmaribile dupa declararea starii de insolvabilitate, organele de executare vor lua masurile necesare de redebitare a sumelor si de executare silita.
    Art. 95
    In situatii deosebite, cum sunt calamitati naturale, stare de necesitate si altele asemenea, la propunerea Ministerului Finantelor, Guvernul poate aproba anularea unor categorii de obligatii bugetare.
    Art. 96
    In situatiile in care cheltuielile de executare pot fi mai mari decat obligatiile bugetare supuse executarii silite, organele Ministerului Finantelor pot aproba anularea debitelor respective.

    TITLUL V
    Prescriptia dreptului de a cere executarea silita

    Art. 97
    Termenele de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita privind o creanta bugetara incep la data cand, potrivit legii, se naste acest drept.
    Art. 98
    Dreptul de a cere executarea silita a creantelor bugetare se prescrie dupa cum urmeaza:
    a) in termen de 5 ani de la data nasterii dreptului de a cere executarea silita pentru creantele bugetare provenind din impozite, taxe, alte contributii stabilite potrivit legii, precum si din majorarile aferente;
    b) in termen de 3 ani de la data nasterii dreptului de a cere executarea silita pentru alte creante bugetare decat cele prevazute la lit. a), precum si majorarile aferente.
    Art. 99
    Termenele de prescriptie prevazute la art. 98 se intrerup:
    a) in cazurile si in conditiile stabilite de lege pentru intreruperea termenului de prescriptie a dreptului la actiune;
    b) pe data indeplinirii de catre debitor, inainte de inceperea executarii silite sau in cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligatiei prevazute in titlul executoriu ori a recunoasterii, in orice alt mod, a datoriei;
    c) pe data indeplinirii in cursul executarii silite, a unui act de executare silita;
    d) pe data intocmirii, in conditiile prezentei ordonante, a actelor de constatare a insolvabilitatii debitorului;
    e) in alte cazuri prevazute de lege.
    Art. 100
    Termenele de prescriptie prevazute la art. 98 se suspenda:
    a) in cazurile si in conditiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescriptie a dreptului la actiune;
    b) in cazurile si in conditiile in care suspendarea executarii silite este prevazuta de lege ori a fost dispusa de instanta judecatoreasca sau de alt organ competent;
    c) cat timp amanarea sau esalonarea platii creantei bugetare are loc ca urmare a inlesnirilor la plata, dispuse prin lege sau hotarare a Guvernului, precum si pe timpul amanarii sau esalonarii aprobate de organul competent;
    d) pe timpul cat debitorul s-a obligat sa faca plata datoriei, conform angajamentului acestuia aprobat de organul competent;
    e) cat timp debitorul, cu rea-credinta, isi sustrage veniturile si bunurile de la executarea silita;
    f) in perioada prevazuta la art. 68 pentru reluarea executarii silite.
    Art. 101
    Sumele achitate de catre debitor in contul unor obligatii bugetare, dupa implinirea termenului de prescriptie, nu se restituie.

    TITLUL VI
    Dispozitii finale si tranzitorii

    Art. 102
    Organul de executare este in drept ca, pentru creantele bugetare datorate de comerciantii, persoane fizice, si societati comerciale, sa ceara instantelor judecatoresti competente inceperea procedurii de reorganizare si de lichidare judiciara, in conditiile legii.
    Art. 103
    Cererile prevazute la art. 102 se vor inainta instantelor judecatoresti numai cu aprobarea Ministerului Finantelor si sunt scutite de consemnarea vreunei cautiuni.
    Art. 104
    In cazul in care asupra acelorasi venituri ori bunuri ale debitorului a fost pornita executarea, atat pentru realizarea titlurilor executorii privind creante bugetare, cat si pentru titluri ce se executa in conditiile prevazute de alte dispozitii legale, intreaga executare silita se va face potrivit dispozitiilor prezentei ordonante.
    Art. 105
    Ministerul Finantelor si organele sale teritoriale sunt scutite de taxe pentru cererile, actiunile si orice alte masuri pe care le indeplinesc in vederea realizarii creantelor bugetare.
    Art. 106
    Confiscarile dispuse potrivit legii se aduc la indeplinire de catre organele care au dispus confiscarea, iar cele dispuse prin hotarari judecatoresti sau prin acte de urmarire penala se aduc la indeplinire prin executorii judecatoresti.
    Pedeapsa confiscarii totale sau partiale nu impiedica urmarirea bunurilor supuse confiscarii pentru realizarea creantelor de orice fel.
    Art. 107
    Sumele in lei confiscate, precum si cele realizate din vanzarea bunurilor confiscate - mai putin cheltuielile impuse de valorificare - se fac venit la bugetul de stat.
    Mijloacele de plata in valuta, confiscate, se depun la Banca Nationala a Romaniei, contravaloarea acestora in lei urmand a se vira in contul bugetului de stat.
    Art. 108
    Creantele bugetare, altele decat cele pentru care executarea silita se efectueaza de catre organele Ministerului Finantelor prevazute la art. 24, se executa prin imputerniciti proprii ai organelor administratiei publice centrale sau locale, dupa caz.
    Art. 109
    In aplicarea prezentei ordonante, potrivit competentei prevazute de lege, se vor adopta acte normative de aplicare, dupa caz, prin hotarari ale Guvernului, ordine ale ministrului finantelor, precum si prin hotarari ale altor organe de specialitate ale administratiei publice.
    Art. 110
    Formularele necesare si instructiunile de utilizare a acestora, privind realizarea creantelor bugetare, se aproba prin ordin al ministrului finantelor.
    Art. 111
    Functionarii publici din cadrul Ministerului Finantelor si al organelor sale subordonate, inclusiv persoanele care nu mai detin aceasta calitate, sunt obligati sa pastreze secretul asupra informatiilor pe care le detin, ca urmare a exercitarii atributiilor de serviciu.
    Informatiile referitoare la impozite, taxe si alte obligatii bugetare ale platitorilor pot fi transmise numai in urmatoarele situatii:
    a) altor organe cu atributii fiscale, in scopul realizarii unor obligatii ce decurg din aplicarea unei legi;
    b) unui organ din domeniul muncii si protectiei sociale care face plati de asigurari sociale sau alte plati similare;
    c) autoritatilor fiscale ale altor tari, in baza unei conventii pentru evitarea dublei impuneri;
    d) autoritatilor judiciare competente, potrivit legii.
    Organul sau autoritatea care primeste informatii fiscale este obligata sa pastreze secretul asupra informatiilor primite.
    Informatii referitoare la platitori pot fi transmise si unor organe sau autoritati, altele decat cele prevazute la alin. 2, care le solicita, dar numai cu consimtamantul scris al platitorului.
    Nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului fiscal atrage raspunderea potrivit legii.
    Art. 112
    Prezenta ordonanta se completeaza cu dispozitiile Codului de procedura civila in masura in care aceasta nu dispune altfel.
    Art. 113
    Pana la 31 decembrie 1996 nu se datoreaza majorari pentru impozite, taxe si alte venituri bugetare pentru care s-au acordat, in conditiile legii, esalonari sau amanari la plata.
    Art. 114
    Executarile silite in curs la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante se vor continua potrivit dispozitiilor acesteia, actele indeplinite anterior ramanand valabile.
    Termenele in curs la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante se socotesc dupa normele legale in vigoare la data cand au inceput sa curga.
    Art. 115
    Prezenta ordonanta intra in vigoare in termen de 90 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei.
    Art. 116
    Pe data intrarii in vigoare a prezentei ordonante se abroga: Decretul nr. 221/1960 cu privire la executarea silita impotriva persoanelor fizice a platii impozitelor si a taxelor neachitate in termen si a creantelor banesti ale organizatiilor socialiste, precum si cu privire la executarea confiscarii, si H.C.M. nr. 792/1960 pentru aplicarea Decretului nr. 221/1960, cu modificarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.

                 PRIM-MINISTRU
                NICOLAE VACAROIU

                        Contrasemneaza:
                        Ministru de stat,
                        ministrul finantelor,
                        Florin Georgescu