ORDIN Nr. 1917 din 12
decembrie 2005
Capitolele I - XV din
Ordinul nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
organizarea si conducerea contabilitatii institutiilor publice, Planul de
conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia*)
ACT EMIS DE:
MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 1186 din 29 decembrie 2005
*) Ordinul nr.
1.917/2005 a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
1.186 din 29 decembrie 2005 si este reprodus si in acest numar bis.
In temeiul prevederilor
art. 11 alin. (5) din Hotararea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea si
functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de
Administrare Fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare,
in baza prevederilor
art. 4 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata,
ministrul finantelor
publice emite urmatorul ordin:
Art. 1. - Se aproba
Normele metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii
institutiilor publice, Planul de conturi pentru institutiile publice si
instructiunile de aplicare a acestuia, prevazute in anexa*) care face parte
integranta din prezentul ordin.
------------
*) Anexa este reprodusa
in facsimil.
Art. 2. - Directia
generala a contabilitatii publice si a sistemului de decontari in sectorul
public va lua masuri pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentului
ordin.
Art. 3. - Prezentul
ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Ministrul finantelor
publice,
Sebastian Teodor
Gheorghe Vladescu
MINISTERUL FINANTELOR
PUBLICE
NORMELE METODOLOGICE
PRIVIND ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CONTABILITATII INSTITUTIILOR PUBLICE, PLANUL
DE CONTURI PENTRU INSTITUTII PUBLICE SI INSTRUCTIUNILE DE APLICARE A ACESTUIA
BUCURESTI
2005
CUPRINS
CAPITOLUL I: DISPOZITII
GENERALE
1.1. Obiectul
contabilitatii publice
1.2. Organizarea si
conducerea contabilitatii institutiilor publice
1.3. Moneda si cursul
de inregistrare
1.4. Documente
justificative si registre de contabilitate
1.4.1. Documente justificative
- prevederi generale
1.4.2. Forma de
inregistrare in contabilitate
1.4.3. Registrele de
contabilitate
1.4.4. Balanta de
verificare
1.4.5. Arhivarea,
pastrarea si reconstituirea documentelor
1.4.6. Sistemul
informatic
1.5. Exercitiul
financiar (bugetar)
CAPITOLUL II:
APROBAREA, DEPUNEREA SI COMPONENTA SITUATIILOR FINANCIARE
2.1. Prevederi generale
2.2. Componenta
situatiilor financiare
2.3. Bilantul
2.3.1. Prevederi
generale
2.3.2. Structura
bilantului - Anexa nr. 13
2.4. Contul de rezultat
patrimonial (Situatia veniturilor, finantarilor si cheltuielilor)
2.4.1. Prevederi
generale
2.4.2. Structura
Contului de rezultat patrimonial - Anexa nr. 14
2.5. Situatia fluxurilor
de trezorerie - Anexa nr. 15
2.6. Situatia
modificarilor in structura activelor/capitalurilor
2.7. Anexele la
situatiile financiare
2.7.1. Principii si
politici contabile
2.7.1.1. Principii
contabile
2.7.1.2. Politici
contabile
2.7.2. Note explicative
2.7.2.1. Prevederi
generale
2.7.2.2.
Comparabilitatea informatiilor
2.7.2.3. Corectarea
erorilor contabile
2.7.2.4. Continutul si
structura notelor explicative
2.8. Reguli generale de
evaluare
2.9. Contul de executie
bugetara - Anexele nr. 16 si nr. 17
2.9.1. Prevederi
generale
2.9.2. Intocmirea
Contului de executie bugetara
2.10. Alte prevederi
CAPITOLUL III:
PREVEDERI REFERITOARE LA ELEMENTELE DE BILANT
A. ACTIVE
1. Active fixe
1.1. Active fixe
necorporale
1.1.1. Definitie
1.1.2. Continut
1.1.2.1. Cheltuieli de
dezvoltare
1.1.2.2. Concesiuni,
brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare
1.1.2.3. Inregistrari
ale evenimentelor cultural-sportive
1.1.2.4. Alte active
fixe necorporale
1.1.2.5. Avansuri si
active fixe necorporale in curs de executie
1.1.3. Momentul
inregistrarii
1.1.4. Evaluarea
1.1.4.1. Evaluarea
initiala
1.1.4.2. Cheltuieli
ulterioare
1.1.4.3. Evaluarea la
data bilantului
1.1.5. Amortizarea
1.1.6. Ajustari pentru
depreciere
1.1.7. Reevaluarea
1.2. Active fixe
corporale
1.2.1. Definitie
1.2.2. Continut
1.2.2.1. Terenuri
1.2.2.2. Constructii
1.2.2.3. Instalatii
tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii
1.2.2.4. Mobilier,
aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si
alte active corporale
1.2.2.5. Avansuri si
active fixe corporale in curs de executie
1.2.2.6. Alte active
ale statului (zacaminte, resurse biologice necultivate, rezerve de apa)
1.2.3. Momentul
inregistrarii
1.2.4. Evaluarea
1.2.4.1. Evaluarea
initiala
1.2.4.2. Cheltuieli
ulterioare
1.2.4.3. Evaluarea la
data bilantului
1.2.5. Amortizarea
1.2.6. Ajustari pentru
depreciere
1.2.7. Reevaluarea
1.2.8. Alte prevederi
1.2.8.1. Prevederi
referitoare la valorificare si scoatere din functiune
1.2.8.2. Prevederi
referitoare la leasing
1.2.8.3. Prevederi
referitoare la active fixe primite prin donatii si sponsorizari
1.3. Active financiare
1.3.1. Definitie
1.3.2. Continut
1.3.2.1. Titluri de
participare
1.3.2.2. Alte titluri
imobilizate
1.3.2.3. Creante
imobilizate
1.3.3. Momentul
inregistrarii
1.3.4. Evaluarea
1.3.4.1. Evaluarea
initiala
1.3.4.2. Evaluarea la
data bilantului
1.3.5. Ajustari pentru
pierderea de valoare
2. Active curente
(circulante)
2.1. Stocuri
2.1.1. Definitie
2.1.2. Continut
2.1.2.1. Materii prime
2.1.2.2. Materiale
consumabile
2.1.2.3. Materiale de
natura obiectelor de inventar
2.1.2.4. Materiale
rezerva de stat si de mobilizare
2.1.2.5. Ambalaje
rezerva de stat si de mobilizare
2.1.2.6. Alte stocuri
2.1.2.7. Produse:
Semifabricate, produse finite, rebuturi, materiale recuperabile si deseuri
2.1.2.7.1.
Semifabricate
2.1.2.7.2. Produse
finite
2.1.2.7.3. Rebuturi,
materiale recuperabile si deseuri
2.1.2.8. Productia in
curs de executie
2.1.2.9. Bunuri
confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului sau
unitatilor administrativ-teritoriale
2.1.2.10. Stocuri
aflate la terti
2.1.2.11. Animale si
pasari
2.1.2.12. Marfuri
2.1.2.13. Ambalaje
2.1.3. Momentul
inregistrarii
2.1.4. Evaluarea
2.1.4.1. Evaluarea
initiala
2.1.4.2. Evaluarea la
iesirea din gestiune
2.1.4.3. Evaluarea la
data bilantului
2.1.5. Ajustari pentru
depreciere
2.1.6. Alte prevederi
referitoare la stocuri
2.1.6.1. Inventarierea
productiei neterminate
2.1.6.2. Metode de
evidenta a stocurilor
2.1.6.3. Scaderea din
gestiune a stocurilor
2.2. Investitii pe
termen scurt
2.2.1. Continut
2.2.2. Evaluarea
2.2.2.1. Evaluarea
initiala
2.2.2.2. Evaluarea la
bilant
2.2.3. Ajustari pentru
pierderea de valoare
2.3. Casa, conturi la
trezoreria statului si banci
2.3.1. Prevederi
generale
2.3.2. Continut
2.3.2.1.
Disponibilitati ale institutiilor publice la trezoreria statului si banci
2.3.2.2. Disponibil al
bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor locale
2.3.2.3. Casa si alte
valori
2.3.2.4. Acreditive
2.3.2.5. Disponibil din
fonduri cu destinatie speciala
2.3.2.6. Disponibil al
institutiilor publice finantate integral sau partial din venituri proprii
2.3.2.7. Disponibil al
fondurilor speciale
2.3.2.8. Viramente
interne
2.3.2.9. Alte prevederi
- fonduri externe nerambursabile
3. Terti
3.1. Continut
3.1.1. Furnizori si
conturi asimilate
3.1.2. Clienti si conturi
asimilate
3.1.3. Personal si
conturi asimilate
3.1.4. Asigurari
sociale, protectia sociala si conturi asimilate
3.1.5. Bugetul
statului, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat si conturi
asimilate
3.1.6. Decontari cu Comunitatea
Europeana (PHARE, ISPA, SAPARD etc.)
3.1.7. Debitori si
creditori diversi, debitori si creditori ai bugetelor
3.1.8. Conturi de
regularizare si asimilate
3.1.9. Decontari
3.2. Momentul
inregistrarii
3.3. Evaluarea
3.3.1. Evaluarea
initiala
3.3.2. Evaluarea la
momentul decontarii
3.3.3. Evaluarea la
data bilantului
3.4. Ajustari pentru
depreciere
B. DATORII
1. Datorii pe termen
scurt (curente)
2. Datorii pe termen
lung (necurente)
2.1. Prevederi generale
2.2. Datoria publica
guvernamentala - Definitie
2.2.1. Contractarea si
garantarea datoriei publice guvernamentale
2.2.2. Instrumentele
datoriei publice guvernamentale
2.3. Datoria publica
locala - Definitie
2.3.1. Contractarea si
garantarea datoriei publice locale
2.3.2. Instrumentele
datoriei publice locale
3. Provizioane
3.1. Definitie
3.2. Categorii de
provizioane
3.3. Conditii pentru
recunoasterea provizioanelor
3.4. Contabilitatea
provizioanelor
C. CAPITALURI
1. Fonduri
2. Rezultatul
patrimonial si rezultatul reportat
2.1. Rezultatul
patrimonial
2.2. Rezultatul
reportat
3. Rezerve din
reevaluare
4. Fonduri cu
destinatie speciala
CAPITOLUL IV: PREVEDERI
REFERITOARE LA ELEMENTELE DIN CONTUL DE REZULTAT PATRIMONIAL
1. Cheltuieli
1.1. Definitie
1.2. Momentul
recunoasterii cheltuielilor
1.3. Continutul
grupelor de cheltuieli
1.3.1. Cheltuieli
privind stocurile
1.3.2. Cheltuieli cu
lucrarile si serviciile executate de terti
1.3.3. Cheltuieli cu
alte servicii executate de terti
1.3.4. Cheltuieli cu
alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
1.3.5. Cheltuieli cu
personalul
1.3.6. Alte cheltuieli
operationale
1.3.7. Cheltuieli
financiare
1.3.8. Alte cheltuieli
finantate din buget
1.3.9. Cheltuieli de
capital, amortizari, provizioane si ajustari
1.3.10. Cheltuieli
extraordinare
1.4. Structura
conturilor de cheltuieli
1.5. Alte prevederi -
Anexa nr. 12
2. Venituri si
Finantari
2.1. Definitie
2.2. Momentul
recunoasterii veniturilor
2.3. Continutul
grupelor de venituri
2.3.1. Venituri din
activitati economice
2.3.2. Venituri din alte
activitati operationale
2.3.3. Venituri din
productia de active fixe
2.3.4. Venituri fiscale
2.3.5. Venituri din
contributii de asigurari
2.3.6. Venituri
nefiscale
2.3.7. Venituri
financiare
2.3.8. Finantari,
subventii, transferuri, alocatii bugetare cu destinatie speciala, fonduri cu
destinatie speciala
2.3.9. Venituri din
provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare
2.3.10. Venituri
extraordinare
2.4. Structura
conturilor de venituri
2.5. Alte prevederi
CAPITOLUL V: DISPOZITII
FINALE
CAPITOLUL VI: PLANUL DE
CONTURI GENERAL
CAPITOLUL VII:
INSTRUCTIUNILE DE UTILIZARE A CONTURILOR CONTABILE
CAPITOLUL VIII:
MONOGRAFIE PRIVIND INREGISTRAREA IN CONTABILITATE A PRINCIPALELOR OPERATIUNI
CAPITOLUL IX:
TRANSPUNEREA SOLDURILOR CONTURILOR DIN BALANTA DE VERIFICARE LA 31 DECEMBRIE
2005 IN NOUL PLAN DE CONTURI GENERAL
CAPITOLUL X:
CONTABILITATEA OPERATIUNILOR SPECIFICE BUGETULUI DE STAT
1. Instructiunile de
utilizare a conturilor contabile
2. Monografia privind
inregistrarea in contabilitate a operatiunilor specifice
3. Tabelul de
concordanta dintre conturile de venituri si clasificatia veniturilor bugetului
de stat - Anexa nr. 1
CAPITOLUL XI:
CONTABILITATEA OPERATIUNILOR SPECIFICE BUGETELOR LOCALE
1. Instructiunile de
utilizare a conturilor contabile
2. Monografia privind
inregistrarea in contabilitate a operatiunilor specifice
3. Tabelul de
concordanta dintre conturile de venituri si clasificatia veniturilor bugetelor
locale - Anexa nr. 2
CAPITOLUL XII:
CONTABILITATEA OPERATIUNILOR SPECIFICE BUGETULUI ASIGURARILOR SOCIALE DE STAT
1. Instructiunile de
utilizare a conturilor contabile
2. Monografia privind
inregistrarea in contabilitate a operatiunilor specifice
3. Tabelul de
concordanta dintre conturile de venituri si clasificatia veniturilor bugetului
asigurarilor sociale de stat - Anexa nr. 3
CAPITOLUL XIII:
CONTABILITATEA OPERATIUNILOR SPECIFICE BUGETULUI ASIGURARILOR DE SOMAJ
1. Instructiunile de
utilizare a conturilor contabile
2. Monografia privind
inregistrarea in contabilitate a operatiunilor specifice
3. Tabelul de
concordanta dintre conturile de venituri si clasificatia veniturilor bugetului
asigurarilor de somaj - Anexa nr. 4
CAPITOLUL XIV:
CONTABILITATEA OPERATIUNILOR SPECIFICE BUGETULUI FONDULUI NATIONAL UNIC DE
ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE
1. Instructiunile de
utilizare a conturilor contabile
2. Monografia privind
inregistrarea in contabilitate a operatiunilor specifice
3. Tabelul de
concordanta dintre conturile de venituri si clasificatia veniturilor bugetului
asigurarilor sociale de sanatate - Anexa nr. 5
CAPITOLUL XV: ANEXE
- Anexa nr. 1 - Tabel
de concordanta intre conturile de venituri si clasificatia veniturilor
bugetului de stat
- Anexa nr. 2 - Tabel
de concordanta intre conturile de venituri si clasificatia veniturilor
bugetelor locale
- Anexa nr. 3 - Tabel
de concordanta intre conturile de venituri si clasificatia veniturilor
bugetului asigurarilor sociale de stat
- Anexa nr. 4 - Tabel
de concordanta intre conturile de venituri si clasificatia veniturilor
bugetului asigurarilor pentru somaj
- Anexa nr. 5 - Tabel
de concordanta intre conturile de venituri si clasificatia veniturilor
bugetului fondului national unic de asigurari sociale de sanatate
- Anexa nr. 8 - Tabel
de concordanta intre conturile de venituri si clasificatia veniturilor
bugetului fondurilor externe nerambursabile
- Anexa nr. 10 - Tabel
de concordanta intre conturile de venituri si clasificatia veniturilor
institutiilor publice si activitatilor finantate integral sau partial din
venituri proprii
- Anexa nr. 11 - Tabel
de concordanta intre conturile de venituri si fondurile gestionate in afara
bugetului local
- Anexa nr. 12 - Tabel
de concordanta intre conturile de cheltuieli si clasificatia economica a
cheltuielilor
- Anexa nr. 13 -
Bilantul
- Anexa nr. 14 - Contul
de rezultat patrimonial
- Anexa nr. 15 -
Situatia fluxurilor de trezorerie
- Anexa nr. 16 - Contul
de executie al veniturilor
- Anexa nr. 17 - Contul
de executie al cheltuielilor
ANEXA 1
CAPITOLUL 1
DISPOZITII GENERALE
1.1. Obiectul
contabilitatii publice
Institutiile publice au
obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, respectiv
contabilitatea financiara si, dupa caz, contabilitatea de gestiune.
Contabilitatea, ca
activitate specializata in masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si
controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a
rezultatelor obtinute din activitatea institutiilor publice, trebuie sa asigure
inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea
informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si
fluxurile de trezorerie, atat pentru cerintele interne ale acestora, cat si
pentru utilizatori externi: Guvernul, Parlamentul, creditorii, clientii, dar si
alti utilizatori (organismele financiare internationale).
Contabilitatea institutiilor
publice asigura informatii ordonatorilor de credite cu privire la executia
bugetelor de venituri si cheltuieli, rezultatul executiei bugetare, patrimoniul
aflat in administrare, rezultatul patrimonial (economic), costul programelor
aprobate prin buget, dar si informatii necesare pentru intocmirea contului
general anual de executie a bugetului de stat, a contului anual de executie a
bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale.
In sensul prevederilor
Legii finantelor publice nr. 500/2002, institutii publice reprezinta denumirea
generica ce include Parlamentul, Administratia Prezidentiala, ministerele,
celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, alte autoritati
publice, institutiile publice autonome, precum si institutiile din subordinea
acestora, indiferent de modul de finantare a acestora.
In sensul prevederilor
Ordonantei de urgenta a Guvernului privind finantele publice locale nr.
45/2003, aprobata cu modificari si completari, institutii publice reprezinta
denumirea generica ce include comunele, orasele, municipiile, sectoarele
municipiului Bucuresti, judetele, municipiul Bucuresti, institutiile si
serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridica,
indiferent de modul de finantare a activitatii acestora.
Potrivit
reglementarilor existente in domeniul finantelor publice si a contabilitatii,
contabilitatea publica cuprinde:
a) contabilitatea
veniturilor si cheltuielilor bugetare, care sa reflecte incasarea veniturilor
si plata cheltuielilor aferente exercitiului bugetar;
b) contabilitatea
trezoreriei statului;*
c) contabilitatea
generala bazata pe principiul constatarii drepturilor si obligatiilor, care sa
reflecte evolutia situatiei financiare si patrimoniale, precum si excedentul
sau deficitul patrimonial;
d) contabilitatea
destinata analizarii costurilor programelor aprobate.*
In aplicarea
prevederilor pct. a) si c), planul de conturi va cuprinde:
- conturi bugetare -
pentru reflectarea incasarii veniturilor si platii cheltuielilor si
determinarea rezultatului executiei bugetare (excedent sau deficit bugetar).
Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare se realizeaza cu ajutorul
unor conturi speciale, deschise pe structura clasificatiei bugetare in vigoare.
Aceste conturi asigura inregistrarea veniturilor incasate si a cheltuielilor
platite, potrivit bugetului aprobat si furnizeaza informatiile necesare
intocmirii contului de executie bugetara si stabilirii rezultatului executiei
bugetare.
- conturi generale -
pentru reflectarea activelor si pasivelor institutiei, a cheltuielilor si
veniturilor aferente exercitiului, indiferent daca veniturile au fost incasate
iar cheltuielile platite, pentru determinarea rezultatului patrimonial
(excedent sau deficit patrimonial);
Conturile contabile vor
fi conforme cu prezentele norme, corecte si complete si vor prezenta situatia
reala si exacta a patrimoniului si a modului de implementare a bugetului.
------------
* Contabilitatea
trezoreriei statului nu face obiectul prezentelor norme.
* Contabilitatea
destinata analizarii costurilor programelor aprobate va fi dezvoltata din punct
de vedere metodologic dupa implementarea componentei c).
Institutiile publice au
obligatia sa conduca contabilitatea in partida dubla cu ajutorul conturilor
prevazute in planul de conturi general.
Planul de conturi
general cuprinde urmatoarele clase de conturi:
- clasa 1 "Conturi
de capitaluri";
- clasa 2 "Conturi
de active fixe";
- clasa 3 "Conturi
de stocuri si productie in curs de executie";
- clasa 4 "Conturi
de terti";
- clasa 5 "Conturi
la trezoreria statului si banci comerciale";
- clasa 6 "Conturi
de cheltuieli";
- clasa 7 "Conturi
de venituri si finantari".
In cadrul claselor
exista mai multe grupe de conturi, iar grupele sunt dezvoltate pe conturi
sintetice de gradul I si II. Conturile sintetice pot fi dezvoltate in conturi
analitice in functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii de
informare.
Cu ajutorul acestor
conturi, institutiile publice inregistreaza operatiunile economico-financiare
pe baza principiilor contabilitatii de drepturi si obligatii (de angajamente),
respectiv in momentul crearii, transformarii sau disparitiei/anularii unei
valori economice, a unei creante sau unei obligatii.
Corespondentele
stabilite in cadrul functiunii fiecarui cont prin prezentele norme nu sunt
limitative. Ele pot fi dezvoltate in cadrul fiecarei institutii, cu respectarea
continutului economic al operatiunii respective, a cerintelor contabilitatii
bazata pe principiul drepturilor si obligatiilor si a prevederilor legale in
vigoare.
In acest sens,
ordonatorii principali de credite urmeaza sa elaboreze planuri de conturi cu
dezvoltarea conturilor in analitice precum si monografii continand operatiuni
specifice domeniului de activitate respectiv.
Conturile din planul de
conturi nu reprezinta temei legal pentru inregistrarea unor operatiuni in
contabilitate.
1.2. Organizarea si
conducerea contabilitatii institutiilor publice
Raspunderea pentru
organizarea si conducerea contabilitatii la institutiile publice revine
ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii
unitatii respective.
Institutiile publice
organizeaza si conduc contabilitatea de regula, in compartimente distincte,
conduse de catre directorul economic, contabilul sef sau alta persoana
imputernicita sa indeplineasca aceasta functie. Aceste persoane trebuie sa aiba
studii economice superioare si raspund impreuna cu personalul din subordine de
organizarea si conducerea contabilitatii, in conditiile legii.
Seful compartimentului
financiar-contabil este persoana care ocupa functia de conducere a compartimentului
financiar-contabil si care raspunde si de activitatea de incasare a veniturilor
si de plata a cheltuielilor sau, dupa caz, una dintre persoanele care
indeplineste aceste atributii in cadrul unei institutii publice care nu are in
structura sa un compartiment financiar-contabil sau persoana care indeplineste
aceste atributii pe baza de contract, in conditiile legii.
Institutiile publice la
care contabilitatea nu este organizata in compartimente distincte sau care nu
au personal incadrat cu contract individual de munca, potrivit legii, pot
incheia contracte de prestari de servicii, pentru conducerea contabilitatii si
intocmirea situatiilor financiare trimestriale si anuale, cu societati
comerciale de expertiza contabila sau cu persoane fizice autorizate, conform
legii. Incheierea contractelor se face cu respectarea reglementarilor privind
achizitiile publice de bunuri si servicii. Plata serviciilor respective se face
din fonduri publice cu aceasta destinatie.
Persoanele care raspund
de organizarea si conducerea contabilitatii trebuie sa asigure, potrivit legii,
conditiile necesare pentru organizarea si conducerea corecta si la zi a
contabilitatii, organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si
de pasiv, precum si valorificarea rezultatelor acesteia, respectarea regulilor
de intocmire a situatiilor financiare, depunerea la termen a acestora la
organele in drept, pastrarea documentelor justificative, a registrelor si
situatiilor financiare, organizarea contabilitatii de gestiune adaptate la
specificul institutiei publice.
1.3. Moneda si cursul
de inregistrare
Contabilitatea
operatiunilor economico-financiare se tine in limba romana si in moneda
nationala. Contabilitatea operatiunilor efectuate in valuta se tine atat in
moneda nationala, cat si in valuta, potrivit reglementarilor elaborate in acest
sens.
Operatiunile privind
incasarile si platile in valuta se inregistreaza in contabilitate la cursul
zilei, comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
La data intocmirii
situatiilor financiare, elementele monetare exprimate in valuta
(disponibilitati si alte elemente asimilate, creante si datorii) se reevalueaza
la cursul comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil pentru ultima zi a
perioadei de raportare.
Inregistrarea in
contabilitatea institutiilor publice a operatiunilor privind contributia
financiara nerambursabila a Comunitatii Europene se efectueaza in EURO si in
lei, la cursul INFO-euro.
Cursul INFO-euro
reprezinta rata de schimb intre euro si moneda nationala si este comunicat de
Banca Centrala Europeana.
Cursul INFO-euro
utilizat la inregistrarea in contabilitate a operatiunilor din luna curenta (n)
este cel din penultima zi lucratoare a lunii precedente (n-1). Acest curs va fi
utilizat de catre toate institutiile publice care efectueaza operatiuni
finantate din fonduri comunitare PHARE, ISPA etc., respectiv: Agentii si/sau
Autoritati de Implementare, institutiile publice - beneficiari finali - ai
fondurilor respective sub diverse forme: disponibilitati, bunuri, servicii.
Elementele monetare
exprimate in euro: disponibilitati si depozite bancare, creante si datorii, se
reevalueaza cel putin, la intocmirea situatiilor financiare, la cursul
INFO-euro comunicat in penultima zi lucratoare a lunii in care se intocmesc
situatiile financiare.
1.4. Documente
justificative si registre de contabilitate
1.4.1. Documente
justificative - prevederi generale
Detinerea, cu orice
titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar si alte drepturi si
obligatii, precum si efectuarea de operatiuni economice, fara sa fie
inregistrate in contabilitate, constituie contraventii la Legea contabilitatii,
daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii, sa fie
considerate infractiuni.
Institutiile publice
consemneaza operatiunile economico-financiare in momentul efectuarii lor in
documente justificative pe baza carora se fac inregistrari in jurnale, fise si
alte documente contabile dupa caz.
Documentele care stau
la baza inregistrarilor in contabilitate pot dobandi calitatea de document
justificativ numai in conditiile in care furnizeaza toate informatiile
prevazute de normele legale in vigoare.
Documentele
justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza
raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat, precum si a
celor care le-au inregistrat in contabilitate, dupa caz.
Documentele
justificative trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente principale:
- denumirea
documentului;
- denumirea si, dupa
caz, sediul unitatii care intocmeste documentul;
- numarul documentului
si data intocmirii acestuia;
- mentionarea partilor
care participa la efectuarea operatiunii economico-financiare (cand este
cazul);
- continutul
operatiunii economico-financiare si, atunci cand este necesar, temeiul legal al
efectuarii acesteia;
- datele cantitative si
valorice aferente operatiunii economico-financiare efectuate;
- numele si prenumele, precum
si semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea operatiunii
economico-financiare, ale persoanelor cu atributii de control financiar
preventiv si ale persoanelor in drept sa aprobe operatiunile respective, dupa
caz;
- alte elemente menite sa
asigure consemnarea completa a operatiunilor efectuate.
Inregistrarile in
contabilitate se efectueaza cronologic, prin respectarea succesiunii
documentelor dupa data de intocmire sau de intrare a acestora in unitate si
sistematic, in conturi sintetice si analitice, in conformitate cu regulile
stabilite pentru forma de inregistrare in contabilitate
"maestru-sah".
Inregistrarile in
contabilitate se pot face manual sau utilizand sistemele informatice de
prelucrare automata a datelor.
Registrele de
contabilitate si formularele comune pe economie, care nu au regim special de
inseriere si numerotare, privind activitatea financiara si contabila, pot fi
adaptate in functie de specificul si necesitatile institutiilor publice, cu
conditia respectarii continutului minimal de informatii si a normelor de
intocmire si utilizare a acestora. Acestea pot fi pretiparite sau editate cu
ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automata a datelor.
Numarul de exemplare al
formularelor care nu au regim special de inseriere si numerotare poate fi
diferit de cel prevazut in reglementarile legale, in conditiile in care
procedurile proprii privind organizarea si conducerea contabilitatii impun
acest lucru.
1.4.2. Forma de
inregistrare in contabilitate
Formele de inregistrare
in contabilitate reprezinta sistemul de registre, formulare si documente
contabile corelate intre ele, care servesc la inregistrarea cronologica si
sistematica in contabilitate a operatiunilor economico-financiare efectuate pe
parcursul exercitiului bugetar.
La institutiile
publice, forma de inregistrare in contabilitate a operatiunilor
economico-financiare este "maestru-sah".
In cadrul formei de
inregistrare "maestru-sah", principalele registre si formulare care
se utilizeaza sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar, Cartea-mare si
Balanta de verificare.
La institutiile publice
se poate folosi forma de inregistrare in contabilitate "maestru-sah
simplificat". In acest caz, contabilitatea sintetica se tine pe "Fise
de cont pentru operatii diverse", deschise pentru fiecare cont sintetic in
Cartea-mare (sah), iar contabilitatea analitica se tine pe fisele mentionate la
forma de inregistrare "maestru-sah".
Evidenta analitica a
creditelor bugetare, platilor de casa si a cheltuielilor efective se tine cu
ajutorul "Fisei pentru operatii bugetare".
1.4.3. Registrele de
contabilitate
Registrele de
contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Cartea
mare.
Acestea se utilizeaza
in stricta concordanta cu destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat si
astfel completate incat sa permita, in orice moment, identificarea si controlul
operatiunilor contabile efectuate.
Registrele de
contabilitate se pot prezenta sub forma de registru, foi volante sau listari
informatice, dupa caz.
Registrul-jurnal este
un document contabil obligatoriu de inregistrare cronologica si sistematica a
modificarii elementelor de activ si de pasiv ale institutiei.
Registrul-jurnal se
intocmeste de fiecare institutie publica intr-un singur exemplar, dupa ce a
fost numerotat, snuruit, parafat si inregistrat in evidenta institutiei.
Numerotarea filelor
registrelor se va face in ordine crescatoare, iar volumele se vor numerota in
ordinea completarii lor.
Se intocmeste zilnic
sau lunar, dupa caz, prin inregistrarea cronologica, fara stersaturi si spatii
libere, a documentelor in care se reflecta miscarea elementelor de activ si de
pasiv ale unitatii.
Operatiunile de aceeasi
natura, realizate in acelasi loc de activitate, pot fi recapitulate intr-un
document centralizator, denumit jurnal-auxiliar, care sta la baza inregistrarii
in Registrul-jurnal.
Institutiile publice
pot utiliza jurnale auxiliare pentru operatiunile de casa si banca, decontarile
cu furnizorii, situatia incasarii-achitarii facturilor etc. Acestea pot
inregistra in Registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi, preluate din
aceste jurnale.
In conditiile
conducerii contabilitatii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare
automata a datelor, fiecare operatiune economico-financiara se va inregistra
prin articole contabile, in mod cronologic, dupa data de intocmire sau de
intrare a documentelor in unitate. In aceasta situatie, Registrul-jurnal se
editeaza lunar, iar paginile vor fi numerotate pe masura editarii lor.
In cazul in care o
institutie publica are unitati subordonate fara personalitate juridica care
conduc contabilitatea pana la balanta de verificare, Registrul-jurnal se va
conduce de catre unitatile subordonate, cu conditia inregistrarii acestuia in
evidenta unitatii.
Registrul-inventar este
un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza toate elementele de
activ si de pasiv grupate in functie de natura lor, inventariate potrivit
legii.
Registrul-inventar se
intocmeste de fiecare institutie publica intr-un singur exemplar, dupa ce a
fost numerotat, snuruit, parafat si inregistrat in evidenta institutiei.
Registrul-inventar se
intocmeste la infiintarea institutiei, cel putin odata pe an pe parcursul
functionarii institutiei, cu ocazia fuziunii, divizarii sau incetarii
activitatii, precum si in alte situatii prevazute de lege pe baza de inventar
faptic.
In acest registru se
inscriu, intr-o forma recapitulativa, elementele inventariate dupa natura lor,
suficient de detaliate pentru a putea justifica continutul fiecarui post al
bilantului.
Registrul-inventar se
completeaza pe baza inventarierii faptice a fiecarui cont de activ si de pasiv.
Elementele de activ si de pasiv inscrise in Registrul-inventar au la baza
listele de inventariere sau alte documente care justifica continutul acestora.
In cazul in care
inventarierea are loc pe parcursul anului, in Registrul-inventar se
inregistreaza soldurile existente la data inventarierii, la care se adauga
rulajele intrarilor si se scad rulajele iesirilor de la data inventarierii pana
la data incheierii exercitiului.
In cazul in care o
institutie publica are unitati subordonate fara personalitate juridica care
conduc contabilitatea pana la balanta de verificare, registrul-inventar se va
conduce de catre unitatile subordonate, cu conditia inregistrarii acestuia in evidenta
unitatii.
Registrul "Cartea
mare" este un registru contabil obligatoriu in care se inregistreaza lunar
si sistematic, prin regruparea conturilor, existenta si miscarea elementelor de
activ si de pasiv, la un moment dat.
Registrul Cartea mare
(sah) se intocmeste intr-un exemplar, lunar, separat pentru debitul si separat
pentru creditul fiecarui cont sintetic, pe masura inregistrarii operatiunilor.
Cartea mare sta la baza
intocmirii balantei de verificare. Registrul Cartea mare poate fi inlocuit cu
Fisa de cont pentru operatiuni diverse. Editarea Cartii mari se va efectua
numai la cererea organelor de control sau in functie de necesitatile proprii.
1.4.4. Balanta de
verificare
Balanta de verificare
este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactitatii
inregistrarilor contabile si controlul concordantei dintre contabilitatea
sintetica si cea analitica, precum si principalul instrument pe baza caruia se
intocmesc situatiile financiare.
Balanta de verificare
se intocmeste pe baza datelor preluate din Cartea mare (sah), respectiv din
fisele deschise distinct pentru fiecare cont sintetic.
Pentru verificarea
inregistrarilor in contabilitatea analitica se intocmesc balante de verificare
analitice. La institutiile publice, balantele de verificare sintetice se
intocmesc lunar iar balantele de verificare analitice, cel mai tarziu la
sfarsitul perioadei pentru care se intocmesc situatiile financiare.
Balanta de verificare
cuprinde pentru toate conturile institutiei urmatoarele elemente: simbolul si
denumirea conturilor, in ordinea inscrisa in planul de conturi, soldurile
initiale sau totalul sumelor debitoare si creditoare ale lunii precedente dupa
caz, rulajele curente debitoare si creditoare, totalul sumelor debitoare si
creditoare, soldurile finale debitoare si creditoare. In balanta de verificare
pentru luna ianuarie rubrica "solduri initiale" se completeaza cu
soldurile finale debitoare si creditoare ale lunii decembrie ale anului
precedent.
1.4.5. Arhivarea,
pastrarea si reconstituirea documentelor
Institutiile publice au
obligatia pastrarii in arhiva lor a registrelor de contabilitate, a celorlalte
documente contabile, precum si a documentelor justificative care stau la baza
inregistrarilor in contabilitate.
Raspunderea pentru
arhivarea documentelor financiar-contabile revine ordonatorului de credite sau
altei persoane care are obligatia gestionarii unitatii beneficiare.
Registrele de
contabilitate si documentele justificative si contabile se pot arhiva, in baza
unor contracte de prestari servicii, cu titlu oneros, de catre alte persoane
juridice romane, care dispun de conditii corespunzatoare.
Termenul de pastrare a
registrelor si documentelor justificative si contabile este de 10 ani cu
incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost
intocmite, cu exceptia statelor de salarii care se pastreaza timp de 50 de ani.
Situatiile financiare anuale se pastreaza timp de 50 de ani.
In caz de incetare a
activitatii, institutiile publice predau documentele la arhivele statului sau
arhivele militare, dupa caz.
Arhivarea registrelor
de contabilitate, a documentelor justificative si contabile se face in
conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Pentru a putea fi
inregistrate in contabilitate, operatiunile economico-financiare trebuie sa fie
inscrise in documente originale, intocmite sau reconstituite, potrivit legii.
Orice persoana care
constata pierderea, sustragerea sau distrugerea unor documente justificative
sau contabile are obligatia sa instiinteze in scris, in termen de 24 de ore de
la constatare, ordonatorul de credite sau alta persoana care are obligatia
gestionarii unitatii respective.
In cazul in care
pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infractiune, se
instiinteaza imediat organele de urmarire penala.
Reconstituirea
documentelor se face pe baza unui "dosar de reconstituire".
Documentele
reconstituite vor purta in mod obligatoriu si vizibil mentiunea
"RECONSTITUIT", cu specificarea numarului si datei dispozitiei pe
baza careia s-a facut reconstituirea.
Documentele
reconstituite potrivit legii constituie baza legala pentru efectuarea
inregistrarilor in contabilitate.
1.4.6. Sistemul informatic
Sistemul informatic de
prelucrare automata a datelor la nivelul fiecarei institutii trebuie sa asigure
prelucrarea datelor inregistrate in contabilitate in conformitate cu normele
contabile aplicabile, controlul si pastrarea acestora pe suporturi tehnice.
La elaborarea si
adaptarea programelor informatice trebuie avute in vedere criteriile minimale
pentru programele informatice utilizate in activitatea financiara si contabila,
potrivit reglementarilor legale in vigoare.
Unitatile de
informatica sau persoanele care efectueaza lucrari cu ajutorul sistemului
informatic de prelucrare automata a datelor poarta raspunderea prelucrarii cu
exactitate a informatiilor din documente, iar beneficiarii raspund pentru
exactitatea si realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucrare.
Responsabilitatile ce
revin personalului institutiei cu privire la utilizarea sistemului informatic
de prelucrare automata a datelor se stabilesc prin regulamente interne.
Din punct de vedere al
bazei de date trebuie sa existe posibilitatea reconstituirii in orice moment a
continutului registrelor, jurnalelor si altor documente financiar-contabile.
1.5. Exercitiul
financiar
Exercitiul financiar
reprezinta perioada pentru care trebuie intocmite situatiile financiare anuale
si, de regula, coincide cu anul calendaristic. Durata exercitiului financiar
este de 12 luni.
Exercitiul financiar
incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie, cu exceptia primului an de
activitate, cand acesta incepe la data infiintarii institutiei publice,
potrivit legii.
CAPITOLUL 2
APROBAREA, DEPUNEREA SI
COMPONENTA SITUATIILOR FINANCIARE
2.1. Prevederi generale
Pentru institutiile
publice, documentul oficial de prezentare a situatiei patrimoniului aflat in
administrarea statului si a unitatilor administrativ-teritoriale si a executiei
bugetului de venituri si cheltuieli, il reprezinta situatiile financiare.
Acestea se intocmesc conform normelor elaborate de Ministerul Finantelor
Publice, aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice.
Situatiile financiare
se intocmesc in moneda nationala, respectiv in lei, fara subdiviziunile leului.
Pentru necesitatile
proprii de informare si la solicitarea unor organisme internationale, se pot
intocmi situatii financiare si intr-o alta moneda.
Intocmirea situatiilor
financiare anuale trebuie sa fie precedata obligatoriu de inventarierea
generala a elementelor de activ si de pasiv si a celorlalte bunuri si valori aflate
in gestiune, potrivit normelor emise in acest scop de Ministerul Finantelor
Publice.
Situatiile financiare
trebuie sa ofere o imagine fidela a activelor, datoriilor, pozitiei financiare
(active nete/patrimoniu net/capital propriu), precum si a performantei
financiare si a rezultatului patrimonial.
Situatiile financiare
se semneaza de conducatorul institutiei si de conducatorul compartimentului
financiar-contabil sau de alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta
functie.
Institutiile publice au
obligatia sa prezinte la unitatile de trezorerie a statului la care au deschise
conturile, situatia fluxurilor de trezorerie pentru obtinerea vizei privind
exactitatea platilor de casa, a soldurilor conturilor de disponibilitati, dupa
caz, pentru asigurarea concordantei datelor din contabilitatea institutiei
publice cu cele din contabilitatea unitatilor de trezorerie a statului.
Situatiile fluxurilor
de trezorerie care nu corespund cu datele din evidenta trezoreriilor statului
se vor restitui institutiilor publice respective pentru a introduce corecturile
corespunzatoare.
Este interzis
institutiilor publice sa centralizeze situatiile financiare ale institutiilor
din subordine care nu au primit viza trezoreriei statului.
Institutiile publice ai
caror conducatori au calitatea de ordonatori de credite secundari sau tertiari,
depun un exemplar din situatiile financiare trimestriale si anuale la organul
ierarhic superior, la termenele stabilite de acesta.
Ministerele, celelalte
organe de specialitate ale administratiei publice centrale, alte autoritati
publice, institutii autonome si unitatile administrativ-teritoriale, ai caror
conducatori au calitatea de ordonator principal de credite, depun la Ministerul
Finantelor Publice sau directiile generale ale finantelor publice judetene si a
municipiului Bucuresti, dupa caz, un exemplar din situatiile financiare
trimestriale si anuale, potrivit normelor si la termenele stabilite de acesta.
Unitatile fara
personalitate juridica, subordonate institutiei publice, organizeaza si conduc
contabilitatea operatiunilor economico-financiare pana la nivel de balanta de
verificare, fara a intocmi situatii financiare.
Activitatea desfasurata
in strainatate de unitatile fara personalitate juridica, subordonate
institutiilor publice din Romania, se include in situatiile financiare ale
persoanei juridice romane si se raporteaza pe teritoriul Romaniei.
2.2. Componenta
Situatiilor Financiare
Situatiile financiare
trimestriale si anuale cuprind:
a) bilantul;
b) contul de rezultat
patrimonial;
c) situatia fluxurilor
de trezorerie;
d) situatia
modificarilor in structura activelor/capitalurilor;
e) anexe la situatiile
financiare, care includ: politici contabile si note explicative;
f) contul de executie
bugetara.
2.3. Bilantul
2.3.1. Prevederi
generale
Bilantul este
documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ,
datorii si capital propriu ale institutiei publice la sfarsitul perioadei de
raportare, precum si in alte situatii prevazute de lege.
Pentru fiecare element
de bilant trebuie prezentata valoarea aferenta elementului respectiv pentru
exercitiul financiar precedent.
Daca valorile
prezentate anterior nu sunt comparabile, absenta comparabilitatii trebuie
prezentata in notele explicative.
Un element de bilant
pentru care nu exista valoare nu trebuie prezentat, cu exceptia cazului in care
exista un element corespondent pentru exercitiul financiar precedent.
In bilant, elementele
de natura activelor sunt prezentate in functie de gradul crescator al
lichiditatii, iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate in functie de
gradul crescator al exigibilitatii.
Un activ reprezinta o
resursa controlata de catre institutia publica ca rezultat al unor evenimente
trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru
institutie si al carui cost poate fi evaluat in mod credibil.
O datorie reprezinta o
obligatie actuala a institutiei publice ce decurge din evenimente trecute si
prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care
incorporeaza beneficii economice.
Activele si datoriile
curente se prezinta in bilant distinct de activele si datoriile necurente.
Capitalul propriu
reprezinta interesul rezidual al statului sau unitatilor
administrativ-teritoriale, in calitate de proprietari ai activelor unei
institutii publice dupa deducerea tuturor datoriilor.
Capitalurile proprii se
mai numesc si active nete sau patrimoniu net si se determina ca diferenta intre
active si datorii.
In functie de
necesitatile de informare, Ministerul Finantelor Publice poate solicita
prezentarea in bilant a unor informatii suplimentare fata de cele care trebuie
prezentate in concordanta cu prezentele reglementari.
Modelul formularului
"Bilant" este prezentat in anexa nr. 13 la prezentele norme. Formatul
bilantului nu poate fi modificat de la un exercitiu financiar la altul.
2.3.2. Structura
Bilantului
A. ACTIVE
Active necurente
Active fixe necorporale
Instalatii tehnice,
mijloace de transport, animale, plantatii, mobilier, aparatura birotica si alte
active corporale
Terenuri si cladiri
Alte active
nefinanciare
Active financiare
Creante (peste un an)
Total active necurente
Active curente
Stocuri
Creante (sub un an)
Investitii pe termen
scurt
Conturi la trezorerie
si banci
Cheltuieli in avans
Total active curente
Total active
B. DATORII
Datorii necurente
Datorii (peste un an)
Imprumuturi pe termen
lung
Provizioane
Total datorii necurente
Datorii curente
Datorii (sub un an)
Imprumuturi pe termen
scurt
Imprumuturi pe termen
lung ce trebuie platite in exercitiul curent
Venituri in avans
Provizioane
Total datorii curente
Total datorii
Active nete/Capitaluri
proprii = Total active - Total datorii
C. Capitaluri proprii
Rezerve si fonduri
Rezultatul patrimonial
Rezultatul reportat
2.4. Contul de rezultat
patrimonial
2.4.1. Prevederi
generale
Contul de rezultat
patrimonial prezinta situatia veniturilor, finantarilor si cheltuielilor din
cursul exercitiului curent.
Veniturile si
finantarile sunt prezentate pe feluri de venituri dupa natura sau sursa lor,
indiferent daca au fost incasate sau nu.
Cheltuielile sunt
prezentate pe feluri de cheltuieli, dupa natura sau destinatia lor, indiferent
daca au fost platite sau nu.
In contul de rezultat
patrimonial (economic) sunt prezentate si veniturile calculate (ex. venituri
din reluarea provizioanelor si ajustarilor de valoare) care nu implica o
incasare a acestora precum si cheltuielile calculate (ex. cheltuieli cu
amortizarile, provizioanele si ajustarile de valoare) care nu implica o plata a
acestora.
Pentru fiecare element
din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentata valoarea aferenta
elementului corespondent pentru exercitiul financiar precedent.
Daca valorile prevazute
anterior nu sunt comparabile, absenta comparabilitatii trebuie prezentata in
notele explicative.
Un element din contul
de rezultat patrimonial pentru care nu exista valoare nu trebuie prezentat, cu
exceptia cazului in care exista un element corespondent pentru exercitiul
financiar precedent.
Rezultatul patrimonial
este un rezultat economic care exprima performanta financiara a institutiei
publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se
determina pe fiecare sursa de finantare in parte, precum si pe total, ca
diferenta intre veniturile realizate si cheltuielile efectuate in exercitiul
financiar curent.
In functie de
necesitatile de informare, Ministerul Finantelor Publice poate solicita
prezentarea unor informatii suplimentare fata de cele care trebuie prezentate
in concordanta cu prezentele reglementari.
Modelul formularului
"Contul de rezultat patrimonial" este prezentat in anexa nr. 14 la
prezentele norme. Formatul Contului de rezultat patrimonial nu poate fi
modificat de la un exercitiu financiar la altul.
2.4.2. Structura
Contului de rezultat patrimonial
Venituri operationale
- venituri din impozite
si taxe, contributii de asigurari si alte venituri ale bugetelor
- venituri din
activitati economice
- finantari, subventii,
transferuri, alocatii bugetare cu destinatie speciala
- alte venituri
operationale
Total venituri
operationale
Cheltuieli operationale
- cheltuieli cu
salariile si contributiile aferente
- subventii,
transferuri
- cheltuieli privind
stocurile, lucrarile si serviciile executate de terti
- cheltuieli de
capital, amortizari si provizioane
- alte cheltuieli
operationale
Total cheltuieli
operationale
Excedent (deficit) din
activitatea operationala
Venituri financiare
Cheltuieli financiare
Excedent (deficit) din
activitatea financiara
Excedent (deficit) din
activitatea curenta
(excedent/deficit din
activitatea operationala +/- excedent/deficit din activitatea financiara)
Venituri extraordinare
Cheltuieli
extraordinare
Excedent/deficit din
activitatea extraordinara
Rezultatul patrimonial
(excedent/deficit din
activitatea curenta +/- excedent/deficit din activitatea extraordinara)
2.5. Situatia
fluxurilor de trezorerie
Situatia fluxurilor de
trezorerie prezinta existenta si miscarile de numerar divizate in:
Fluxuri de trezorerie
din activitatea operationala, care prezinta miscarile de numerar rezultate din
activitatea curenta:
- Incasari
- Plati
Fluxuri de trezorerie
din activitatea de investitii, care prezinta miscarile de numerar rezultate din
achizitiile ori vanzarile de active fixe:
- Incasari
- Plati
Fluxuri de trezorerie
din activitatea de finantare, care prezinta miscarile de numerar rezultate din
imprumuturi primite si rambursate, ori alte surse financiare:
- Incasari
- Plati
Formularul se
completeaza de catre fiecare institutie, cu informatiile privind incasari si
plati efectuate, preluate din rulajele fiecarui cont de la trezorerie sau banci.
Modelul formularului
"Situatia fluxurilor de trezorerie" este prezentat in anexa nr. 15 la
prezentele norme.
2.6. Situatia
modificarilor in structura activelor/capitalurilor
Situatia modificarilor
in structura activelor/capitalurilor trebuie sa ofere informatii referitoare la
structura capitalurilor proprii, influentele rezultate din schimbarea
politicilor contabile, influentele rezultate in urma reevaluarii activelor,
calculului si inregistrarii amortizarii sau din corectarea erorilor contabile.
Situatia prezinta in
detaliu cresterile si diminuarile din timpul anului ale fiecarui element al
conturilor de capital.
2.7. Anexele la
situatiile financiare
Anexele sunt parte
integranta a situatiilor financiare. Ele contin: politici contabile si note
explicative.
Notele explicative
furnizeaza informatii suplimentare care nu sunt incorporate in situatiile
financiare.
2.7.1. Principii si
politici contabile
2.7.1.1. Principii
contabile
Elementele prezentate
in situatiile financiare se evalueaza in conformitate cu principiile contabile
generale, conform contabilitatii de angajamente.
- Principiul
continuitatii activitatii - Presupune ca institutia publica isi continua in mod
normal functionarea, fara a intra in stare de desfiintare sau reducere
semnificativa a activitatii. Daca ordonatorii de credite au luat cunostinta de
unele elemente de nesiguranta legate de anumite evenimente care pot duce la
incapacitatea acesteia de a-si continua activitatea, aceste elemente trebuie
prezentate in notele explicative.
- Principiul
permanentei metodelor - Metodele de evaluare trebuie aplicate in mod consecvent
de la un exercitiu financiar la altul.
- Principiul prudentei
- Evaluarea trebuie facuta pe o baza prudenta si in special:
- trebuie sa se tina
cont de toate angajamentele aparute in cursul exercitiului financiar curent sau
al unui exercitiu precedent, chiar daca acestea devin evidente numai intre data
bilantului si data depunerii acestuia;
- trebuie sa se tina
cont de toate deprecierile.
- Principiul
contabilitatii pe baza de angajamente - Efectele tranzactiilor si ale altor
evenimente sunt recunoscute atunci cand tranzactiile si evenimentele se produc
si nu pe masura ce numerarul sau echivalentul sau este incasat sau platit si
sunt inregistrate in evidentele contabile si raportate in situatiile financiare
ale perioadelor de raportare.
Situatiile financiare
intocmite in baza acestui principiu ofera informatii nu numai despre
tranzactiile si evenimentele trecute care au determinat incasari si plati, dar
si despre resursele viitoare, respectiv obligatiile de plata viitoare.
Acest principiu se
bazeaza pe independenta exercitiului potrivit caruia toate veniturile si toate
cheltuielile se raporteaza la exercitiul la care se refera, fara a se tine
seama de data incasarii veniturilor, respectiv data platii cheltuielilor.
- Principiul evaluarii
separate a elementelor de activ si de datorii - Componentele elementelor de
activ sau de datorii trebuie evaluate separat.
- Principiul
intangibilitatii - Bilantul de deschidere pentru fiecare exercitiu financiar
trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului financiar
precedent.
- Principiul
necompensarii - Orice compensare intre elementele de activ si de datorii sau
intre elementele de venituri si cheltuieli este interzisa, cu exceptia
compensarilor intre active si datorii permise de reglementarile legale, numai
dupa inregistrarea in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor la valoarea
integrala.
- Principiul
comparabilitatii informatiilor - Elementele prezentate trebuie sa dea
posibilitatea compararii in timp a informatiilor.
- Principiul
materialitatii (pragului de semnificatie) - Orice element care are o valoare
semnificativa trebuie prezentat distinct in cadrul situatiilor financiare, iar
elementele cu valori nesemnificative, dar care au aceeasi natura sau au functii
similare trebuie insumate si prezentate intr-o pozitie globala. Un element
patrimonial este considerat semnificativ daca omiterea sa ar influenta in mod
vadit decizia utilizatorilor situatiilor financiare.
- Principiul
prevalentei economicului asupra juridicului (realitatii asupra aparentei) -
Informatiile contabile prezentate in situatiile financiare trebuie sa fie
credibile, sa respecte realitatea economica a evenimentelor sau tranzactiilor,
nu numai forma lor juridica.
Abaterile de la
principiile generale prezentate mai sus pot fi efectuate in cazuri
exceptionale. Astfel de abateri trebuie prezentate in notele explicative,
precum si motivele care le-au determinat, impreuna cu o evaluare a efectului
acestora asupra valorii activelor, datoriilor, pozitiei financiare si a
rezultatului patrimonial.
2.7.1.2. Politici
contabile
Aplicarea prezentelor
reglementari contabile presupune stabilirea unui set de proceduri de catre
conducerea fiecarei institutii publice pentru toate operatiunile derulate,
pornind de la intocmirea documentelor justificative pana la intocmirea
situatiilor financiare trimestriale si anuale.
Aceste proceduri
trebuie elaborate de catre specialisti in domeniul economic si tehnic,
cunoscatori ai specificului activitatii desfasurate si ai strategiei adoptate
de institutie.
La elaborarea
politicilor contabile trebuie respectate principiile de baza ale contabilitatii
de angajamente.
Politicile contabile
trebuie elaborate astfel incat sa se asigure furnizarea, prin situatiile
financiare, a unor informatii care trebuie sa fie:
a) relevante pentru
nevoile utilizatorilor in luarea deciziilor economice; si
b) credibile in sensul
ca:
- reprezinta fidel
rezultatul patrimonial si pozitia financiara a institutiei publice;
- sunt neutre;
- sunt prudente;
- sunt complete sub
toate aspectele semnificative.
Modificarile politicii
contabile sunt permise doar daca sunt cerute de lege sau au ca rezultat
informatii mai relevante sau mai credibile referitoare la operatiunile
institutiei publice. Acest lucru trebuie mentionat in notele explicative.
2.7.2. Note explicative
2.7.2.1.Prevederi
generale
Notele explicative la
situatiile financiare contin informatii referitoare la metodele de evaluare a
activelor, precum si orice informatii suplimentare care sunt relevante pentru
necesitatile utilizatorilor in ceea ce priveste pozitia financiara si
rezultatele obtinute.
Notele explicative se
prezinta sistematic. Pentru fiecare element semnificativ din bilant trebuie sa
existe informatii in notele explicative.
2.7.2.2.
Comparabilitatea informatiilor
Pentru elementele
prezentate in notele explicative, se va prezenta de regula suma corespunzatoare
anului curent si celui precedent.
Urmatoarele informatii
trebuie prezentate cu claritate si repetate ori de cate ori este necesar,
pentru buna lor intelegere:
a) numele persoanei
juridice care face raportarea;
b) faptul ca situatiile
financiare sunt proprii acesteia;
c) data la care s-au
incheiat sau perioada la care se refera situatiile financiare;
d) moneda in care sunt
intocmite situatiile financiare;
e) exprimarea cifrelor
incluse in raportare (lei).
2.7.2.3. Corectarea
erorilor contabile
Eventualele erori
constatate in contabilitate, dupa aprobarea si depunerea situatiilor
financiare, vor fi corectate in anul in care acestea se constata.
Erorile contabile pot
sa apara ca urmare a unor greseli matematice, greselilor de aplicare a
politicilor contabile, ignorarii sau interpretarii gresite a evenimentelor si
fraudelor.
Corectarea unor
asemenea erori aferente exercitiilor precedente se efectueaza pe seama
rezultatului reportat.
In notele la situatiile
financiare trebuie prezentate informatii suplimentare cu privire la erorile
constatate.
2.7.2.4. Continutul si
structura notelor explicative
Continutul si structura
notelor explicative se vor dezvolta prin precizari pentru intocmirea
situatiilor financiare.
2.8. Reguli generale de
evaluare
Pentru evaluarea
elementelor din bilant, se stabilesc urmatoarele reguli:
a) Evaluarea la data
intrarii in institutia publica
La data intrarii in
patrimoniu bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la
valoarea de intrare, denumita valoare contabila (costul istoric), care se
stabileste astfel:
- la cost de achizitie
- pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
- la cost de productie
- pentru bunurile produse in institutie;
- la valoarea justa -
pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit.
Costul de achizitie al
bunurilor cuprinde: pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe (cu
exceptia acelora pe care institutia publica le poate recupera de la
autoritatile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli
care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective.
Reducerile comerciale
acordate de furnizor nu fac parte din costul de achizitie.
Costul de productie al
unui bun cuprinde: costul de achizitie al materiilor prime si materialelor
consumabile si cheltuielile de productie direct atribuibile bunului.
Costul de productie sau
de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al activelor fixe
cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe,
energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli
directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie
alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora.
Urmatoarele elemente
reprezinta exemple de costuri care nu trebuie incluse in costul stocurilor, ci
sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei in care au survenit:
- pierderile de
materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limite
normal admise;
- cheltuielile de
depozitare, cu exceptia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in
procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie;
- regiile
(cheltuielile) generale de administratie care nu participa la aducerea
stocurilor in forma si locul final;
- costurile de
desfacere.
Prin activ cu ciclu
lung de fabricatie se intelege un activ care solicita in mod necesar o perioada
substantiala de timp pentru a fi gata in vederea utilizarii sau pentru vanzare.
Valoarea justa a unui
bun reprezinta suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunavoie intre
doua parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii cu pretul
determinat obiectiv.
Pentru bunurile care au
valoare de piata, valoarea justa este identica cu valoarea de piata.
b) Evaluarea cu ocazia
inventarierii
Evaluarea elementelor
de activ si pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuala a
fiecarui element, denumita valoare de inventar, stabilita in functie de
utilitatea bunului, starea acestuia si pretul pietei, conform normelor emise in
acest scop de Ministerul Finantelor Publice.
c) Evaluarea la
incheierea exercitiului financiar
La incheierea
exercitiului financiar, elementele de activ si de pasiv de natura datoriilor se
evalueaza si se reflecta in situatiile financiare anuale la valoarea de
intrare, pusa de acord cu rezultatele inventarierii.
In acest scop, valoarea
de intrare se compara cu valoarea stabilita pe baza inventarierii, respectiv
valoarea de inventar. In acest caz, se vor avea in vedere printre altele:
- pentru elementele de
activ, diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea
contabila neta se inregistreaza in contabilitate pe seama unei ajustari pentru
depreciere sau pierdere de valoare, atunci cand deprecierea este temporara,
aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare.
Prin valoare contabila
neta se intelege valoarea de intrare, mai putin amortizarea si ajustarile
pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate.
- pentru elementele de
pasiv de natura datoriilor, diferentele constatate in plus intre valoarea de
inventar si valoarea de intrare se inregistreaza in contabilitate, pe seama
elementelor corespunzatoare de datorii.
La fiecare data a
bilantului:
- elementele monetare
exprimate in valuta (disponibilitati si alte elemente asimilate, cum sunt
acreditivele si depozitele bancare, creante si datorii in valuta) trebuie
evaluate si raportate utilizand cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a
Romaniei, valabil la data incheierii exercitiului financiar. Diferentele de
curs valutar, favorabile sau nefavorabile, intre cursul de la data
inregistrarii creantelor sau datoriilor in valuta sau cursul la care au fost
raportate in situatiile financiare anterioare si cursul de schimb de la data
incheierii exercitiului financiar, se inregistreaza la venituri sau la
cheltuieli financiare, dupa caz;
- pentru creantele si
datoriile, exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul
unei valute, eventualele diferente favorabile sau nefavorabile, care rezulta
din evaluarea acestora se inregistreaza la venituri sau cheltuieli financiare;
- elementele nemonetare
achizitionate cu plata in valuta si inregistrate la costul istoric (active
fixe, stocuri) trebuie raportate utilizand cursul de schimb de la data
efectuarii tranzactiei;
- elementele nemonetare
achizitionate cu plata in valuta (active fixe, stocuri) si inregistrate la
valoarea justa trebuie raportate utilizand cursul de schimb existent la data
determinarii valorilor respective.
Prin elemente monetare
se intelege disponibilitatile banesti si activele/datoriile de primit/de platit
in sume fixe sau determinabile.
d) Evaluarea la data
iesirii din unitate
La data iesirii din
institutie sau la darea in consum, bunurile se evalueaza si se scad din
gestiune la valoarea lor de intrare.
2.9. Contul de executie
bugetara
2.9.1. Prevederi
generale
Contul de executie
bugetara va cuprinde toate operatiunile financiare din timpul exercitiului
financiar cu privire la veniturile incasate si platile efectuate, in structura
in care a fost aprobat bugetul, si trebuie sa contina:
a) informatii privind
veniturile:
- prevederi bugetare
initiale, prevederi bugetare definitive
- drepturi constatate
- incasari realizate
- drepturi constatate
de incasat
b) informatii privind
cheltuielile:
- credite bugetare
initiale, credite bugetare definitive
- angajamente bugetare
- angajamente legale
- plati efectuate
- angajamente legale de
platit.
- cheltuieli efective
(costuri, consumuri de resurse)
c) informatii privind
rezultatul executiei bugetare (incasari realizate minus plati efectuate).
* Continutul si
structura Contului de executie se vor dezvolta prin precizari pentru intocmirea
situatiilor financiare.
2.9.2. Intocmirea
Contului de executie bugetara
Contul de executie
bugetara se intocmeste pe baza datelor preluate din rulajele debitoare si
creditoare ale conturilor de disponibil, care trebuie sa corespunda cu cele din
conturile deschise in trezorerie sau la banci, dupa caz.
Modelul formularului
"Cont de executie" pentru veniturile bugetului institutiei publice
este prevazut in anexa nr. 16 la prezentele norme.
Modelul formularului
"Cont de executie" pentru cheltuielile bugetului institutiei publice
este prevazut in anexa nr. 17 la prezentele norme.
In functie de
modificarile intervenite in structura clasificatiei bugetare, Ministerul
Finantelor Publice va actualiza aceste formulare.
2.10. Alte prevederi
Comasarea prin
absorbirea unei institutii publice de catre o alta institutie publica are ca
efect dizolvarea fara lichidare a institutiei care isi inceteaza existenta si
transmiterea patrimoniului sau catre institutia publica absorbanta, in starea
in care se gaseste la data comasarii.
Operatiile care trebuie
efectuate, in situatia comasarii prin absorbire, divizare sau dizolvare sunt:
* Inventarierea
patrimoniului in conformitate cu prevederile Legii contabilitatii nr. 82/1991,
republicata, si cu Normele privind inventarierea elementelor de activ si de
pasiv.
* Intocmirea
situatiilor financiare de incetarea activitatii, pe formulare si conform
metodologiei elaborate de Ministerul Finantelor Publice pentru institutii
publice.
In cazul comasarii prin
absorbire, institutia publica absorbanta dobandeste toate bunurile, drepturile
si obligatiile institutiei publice care isi inceteaza activitatea si care este
absorbita. Predarea-primirea activelor si pasivelor institutiei absorbite,
catre institutia absorbanta are loc dupa publicarea actului de reorganizare si
aprobarea de catre ordonatorul principal de credite a inventarului, situatiilor
financiare si contractelor in curs de executie la data comasarii.
CAPITOLUL 3
PREVEDERI REFERITOARE
LA ELEMENTELE DE BILANT
A. ACTIVE
1. Active fixe
Activele fixe - sunt
active detinute de catre institutiile publice in scopul utilizarii lor pe
termen lung. Activele fixe includ activele fixe corporale, activele fixe
necorporale si activele financiare.
1.1. Active fixe
necorporale
1.1.1. Definitie
Activele fixe
necorporale - sunt active fara substanta fizica, care se utilizeaza pe o
perioada mai mare de un an.
Contabilitatea
sintetica a activelor fixe necorporale se tine pe categorii, iar contabilitatea
analitica pe feluri de active fixe necorporale.
1.1.2. Continut
Activele fixe
necorporale cuprind:
- cheltuieli de
dezvoltare;
- concesiuni, brevete,
licente, marci comerciale, drepturi si active similare, cu exceptia celor
create intern de institutie;
- inregistrari ale
reprezentatiilor teatrale, programe de radio sau televiziune, lucrari muzicale,
evenimente sportive, lucrari literare, artistice ori recreative efectuate pe
pelicule, benzi magnetice sau alte suporturi;
- alte active fixe
necorporale;
- avansuri si active
fixe necorporale in curs de executie.
1.1.2.1. Cheltuieli de
dezvoltare - sunt active generate de aplicarea rezultatelor cercetarii sau a
altor cunostinte, in scopul realizarii de produse sau servicii noi sau
imbunatatite substantial, inaintea stabilirii productiei de serie sau
utilizarii (contul 203).
Exemple de activitati
de dezvoltare sunt:
- proiectarea,
constructia si testarea productiei intermediare sau folosirea intermediara a
prototipurilor si modelelor;
- proiectarea uneltelor
si matritelor care implica tehnologie noua;
- proiectarea,
constructia si operarea unei uzine pilot care nu este fezabila din punct de
vedere economic pentru productia pe scara larga;
- proiectarea,
constructia si testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele,
procesele, sistemele sau serviciile noi sau imbunatatite.
1.1.2.2. Concesiuni,
brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare achizitionate
sau dobandite pe alte cai, se inregistreaza in conturile de active fixe
necorporale, la costul de achizitie sau de productie, dupa caz. (contul 205).
1.1.2.3. Inregistrari
ale evenimentelor cultural-sportive, respectiv reprezentatii teatrale, programe
de radio sau televiziune, lucrari muzicale, evenimente sportive, lucrari
literare, artistice ori recreative efectuate pe pelicule, benzi magnetice sau
alte suporturi (contul 206).
1.1.2.4. Alte active
fixe necorporale - includ programele informatice create de institutie sau
achizitionate de la terti, pentru necesitatile proprii de utilizare, precum si
alte active fixe necorporale (contul 208).
1.1.2.5. Avansuri si
active fixe necorporale in curs de executie - cuprind avansurile acordate
furnizorilor de active fixe necorporale (contul 234) si activele fixe
necorporale neterminate pana la sfarsitul perioadei, evaluate la costul de
productie sau costul de achizitie, dupa caz (contul 233).
1.1.3. Momentul
inregistrarii
Activele fixe
necorporale se inregistreaza in momentul transferului dreptului de proprietate
daca sunt achizitionate cu titlu oneros sau in momentul intocmirii documentelor
daca sunt construite sau produse de institutie, respectiv primite cu titlu
gratuit.
1.1.4. Evaluarea
1.1.4.1. Evaluarea
initiala
Activele fixe
necorporale trebuie sa fie evaluate la:
- costul de achizitie,
pentru cele procurate cu titlu oneros;
- costul de productie,
pentru cele construite sau produse de institutie;
- valoarea justa pentru
cele primite gratuit (ex. donatii, sponsorizari).
Valoarea justa se
determina pe baza raportului intocmit de specialisti si cu aprobarea
ordonatorului de credite, sau pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de
evaluatori autorizati.
Un element necorporal
raportat drept cheltuiala intr-o perioada nu poate fi recunoscut ulterior ca
parte din costul unui activ necorporal.
1.1.4.2. Cheltuieli
ulterioare
Cheltuielile ulterioare
efectuate cu un activ fix necorporal dupa achizitionarea, finalizarea acestuia
sau primirea cu titlu gratuit care au drept scop mentinerea parametrilor
functionali stabiliti initial, se inregistreaza in conturile de cheltuieli
atunci cand sunt efectuate.
Cheltuielile ulterioare
vor majora costul activului fix necorporal atunci cand au ca efect
imbunatatirea performantelor fata de parametrii functionali stabiliti initial.
1.1.4.3. Evaluarea la
data bilantului
Un activ fix necorporal
trebuie prezentat in bilant la valoarea de intrare mai putin ajustarile
cumulate de valoare.
Ajustarile de valoare cuprind
toate corectiile destinate sa tina seama de reducerile valorilor activelor
individuale, stabilite la data bilantului, indiferent daca acea reducere este
sau nu definitiva.
Ajustarile de valoare
pot fi ajustari permanente, denumite si amortizari, si/sau ajustari provizorii,
denumite in continuare ajustari pentru depreciere, in functie de caracterul
permanent sau provizoriu al deprecierii activelor fixe necorporale.
1.1.5. Amortizarea
Valoarea amortizabila
reprezinta valoarea contabila a activului fix necorporal ce trebuie
inregistrata in mod sistematic pe parcursul duratei de viata utile.
Institutiile publice
amortizeaza activele fixe necorporale utilizand metoda amortizarii liniare.
Amortizarea se
inregistreaza lunar, incepand cu luna urmatoare darii in folosinta sau punerii
in functiune a activului, dupa caz.
Amortizarea anuala se
calculeaza prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a
activelor fixe necorporale.
Cota de amortizare se
determina ca raport intre 100 si durata normala de utilizare prevazuta de lege.
Cheltuielile de
dezvoltare se amortizeaza intr-o perioada de cel mult 5 ani, cu aprobarea
ordonatorului de credite (contul 280).
Concesiunile,
brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare,
achizitionate sau dobandite pe alte cai se amortizeaza pe durata prevazuta
pentru utilizarea lor de catre institutiile publice care le detin (contul 280).
Inregistrarile de
reprezentatii teatrale, programe de radio sau televiziune, lucrari muzicale,
evenimente sportive, lucrari literare, artistice ori recreative efectuate pe
pelicule, benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizeaza.
Programele informatice
create de institutiile publice, achizitionate sau dobandite pe alte cai se
amortizeaza in functie de durata probabila de utilizare, care nu poate depasi o
perioada de 5 ani, cu aprobarea ordonatorului de credite (contul 280).
In cazul nerecuperarii
integrale, pe calea amortizarii, a valorii contabile a activelor fixe
necorporale scoase din functiune, valoarea ramasa neamortizata se include in
cheltuielile institutiilor publice, integral, la momentul scoaterii din
functiune.
1.1.6. Ajustari pentru
depreciere
Institutiile publice
pot inregistra ajustari pentru deprecierea activelor fixe necorporale la
sfarsitul exercitiului financiar, pe seama cheltuielilor (contul 290).
In situatia in care
ajustarea devine total sau partial fara obiect, intrucat motivele care au dus
la reflectarea acesteia au incetat sa mai existe intr-o anumita masura, atunci
acea ajustare trebuie diminuata sau anulata printr-o reluare corespunzatoare la
venituri.
In situatia in care se
constata o depreciere suplimentara fata de cea care a fost reflectata,
ajustarea trebuie majorata.
Deprecierea unui activ
fix necorporal poate apare in situatiile:
- incetarii sau
apropierii incetarii cererii sau nevoii de servicii furnizate de activ;
- bunul va fi
inutilizabil sau trebuie cedat;
- exista o decizie de
oprire a constructiei unui activ inainte de terminare sau punere in functiune;
- performanta sa in
furnizarea serviciilor este inferioara celei preconizate;
- modificari de
tehnologie sau legislatie in domeniu.
1.1.7. Reevaluarea
Reevaluarea se
efectueaza in baza unor reglementari legale sau de catre evaluatori autorizati.
Rezultatele reevaluarii
se inregistreaza in contabilitate potrivit pct. C.3. din prezentele norme
(contul 105).
1.2. Active fixe
corporale
1.2.1. Definitie
Sunt considerate active
fixe corporale obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si
care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: au valoare de intrare mai mare
decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului si o durata normala de
utilizare mai mare de un an.
Contabilitatea
sintetica a activelor fixe corporale se tine pe categorii, iar contabilitatea
analitica pe fiecare obiect de evidenta, prin care se intelege obiectul
singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele si accesoriile
acestuia, destinat sa indeplineasca in mod independent, in totalitate, o
functie distincta.
1.2.2. Continut
Activele fixe corporale
cuprind:
- terenuri si amenajari
la terenuri;
- constructii;
- instalatii tehnice,
mijloace de transport, animale si plantatii;
- mobilier, aparatura
birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte
active corporale;
- avansuri si active
fixe corporale in curs de executie.
1.2.2.1. Terenuri
Contabilitatea
terenurilor se tine separat pentru: terenuri (contul 2111) si amenajari la
terenuri (contul 2112).
In contabilitatea
analitica, terenurile pot fi evidentiate pe urmatoarele grupe: terenuri
agricole, silvice, terenuri fara constructii, terenuri cu zacaminte, terenuri
cu constructii si altele.
Amenajarile la terenuri
cuprind lucrari cum ar fi: racordarea la sistemul de alimentare cu energie
electrica, lucrarile de acces, imprejmuirile si altele asemenea.
Potrivit legii
terenurile nu sunt supuse amortizarii, dar amenajarile la terenuri se
amortizeaza pe o durata de 10 ani.
1.2.2.2. Constructii
Constructiile se
evidentiaza pe grupe, subgrupe, clase si subclase, potrivit Catalogului privind
clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe aprobat prin
hotarare a Guvernului (contul 212).
1.2.2.3. Instalatii
tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii
Instalatiile tehnice,
mijloacele de transport, animalele si plantatiile se evidentiaza pe grupe,
subgrupe, clase si subclase, potrivit Catalogului privind clasificarea si
duratele normale de functionare a mijloacelor fixe aprobat prin hotarare a
Guvernului (contul 213).
1.2.2.4. Mobilier,
aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si
alte active corporale
Mobilierul, aparatura
birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte
active corporale se evidentiaza pe grupe, subgrupe, clase si subclase, potrivit
Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a
mijloacelor fixe aprobat prin hotarare a Guvernului (contul 214).
1.2.2.5. Avansuri si
active fixe corporale in curs de executie
In cadrul acestora se
inregistreaza avansurile acordate furnizorilor de active fixe corporale (contul
232), precum si activele fixe corporale in curs de executie, care reprezinta
lucrarile de investitii neterminate pana la sfarsitul perioadei, efectuate in
regie proprie sau in antrepriza. Acestea se evalueaza la costul de productie
sau costul de achizitie, dupa caz (contul 231).
Activele fixe corporale
in curs se trec in categoria activelor fixe la finalizare dupa receptia, darea
in folosinta sau punerea in functiune a acestora, dupa caz.
1.2.2.6. Alte active
ale statului (zacaminte, resurse biologice necultivate, rezerve de apa)
Resursele minerale
situate pe teritoriul tarii, in subsolul tarii si al platoului continental in
zona economica a Romaniei din Marea Neagra, delimitate conform principiilor
dreptului international si reglementarilor din conventiile internationale la
care Romania este parte, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice si
apartin statului roman.
Potrivit legislatiei in
vigoare, in categoria resurselor minerale se includ: carbunii, minereurile
feroase, neferoase, de aluminiu si roci alumifere, de metale nobile,
radioactive, substantele utile nemetalifere, rocile utile, pietrele pretioase
si semipretioase, gazele necombustibile, apele geotermale, apele minerale
naturale (gazoase si plate), apele minerale terapeutice etc.
Zacamintele reprezinta
rezerve descoperite de minerale, atat de suprafata, cat si subterane, care sunt
exploatabile economic, tinand seama de nivelul relativ al preturilor.
Zacamintele cuprind rezervele de carbune, de petrol si gaze naturale, rezervele
de minereuri metalifere si minereuri nemetalifere (contul 215).
Resursele biologice
necultivate sunt reprezentate de animalele si vegetalele de productie unica sau
permanenta asupra carora se exercita dreptul de proprietate, dar a caror
crestere naturala si/sau regenerare nu este plasata sub controlul direct si
responsabilitatea unitatilor institutionale si nu este gestionata de acestea.
De exemplu, padurile virgine si resursele piscicole neexploatate, care fac
parte din teritoriul national. Aici trebuie incluse doar resursele care sunt
deja exploatabile cu scop economic, sau sunt susceptibile de a fi exploatate
intr-un viitor apropiat (contul 215).
Rezervele de apa sunt
intinderi de apa si alte rezerve subterane in masura in care prin exercitarea
dreptului de proprietate le sunt date o valoare de piata (cont 215).
1.2.3. Momentul
inregistrarii
Activele fixe corporale
se inregistreaza la momentul transferului dreptului de proprietate pentru cele
achizitionate cu titlu oneros sau la data intocmirii documentelor pentru cele
construite sau produse de institutie, respectiv primite cu titlu gratuit.
1.2.4. Evaluarea
1.2.4.1. Evaluarea
initiala
Activele fixe trebuie
sa fie evaluate la:
- costul de achizitie,
pentru cele procurate cu titlu oneros;
- costul de productie,
pentru cele construite sau produse de institutie;
- valoarea justa pentru
cele dobandite gratuit (ex. donatii, sponsorizari).
Valoarea justa se
determina pe baza raportului intocmit de specialisti si cu aprobarea
ordonatorului de credite, sau pe baza unor evaluari efectuate de regula de
evaluatori autorizati.
1.2.4.2. Cheltuieli
ulterioare
Cheltuielile ulterioare
efectuate cu un activ fix corporal dupa achizitionarea, finalizarea acestuia
sau primirea cu titlu gratuit care au drept scop mentinerea parametrilor
functionali stabiliti initial, se inregistreaza in conturile de cheltuieli
atunci cand sunt efectuate (reparatii curente).
Cheltuielile ulterioare
vor majora costul activului fix corporal atunci cand au ca efect imbunatatirea
performantelor fata de parametrii functionali stabiliti initial (modernizari)
sau marirea duratei de viata utile (reparatii capitale) si conduc la obtinerea
de beneficii economice viitoare.
Obtinerea de beneficii
economice viitoare se poate realiza fie direct prin cresterea veniturilor,
cresterea potentialului de servicii furnizate, fie indirect prin reducerea
cheltuielilor de intretinere si functionare.
In cazul cladirilor,
investitiile efectuate trebuie sa asigure protectia valorilor umane si
materiale si imbunatatirea gradului de confort si ambient sau reabilitarea si
modernizarea termica a acestora.
La expirarea
contractului de inchiriere valoarea investitiilor efectuate la activele fixe
luate cu acest titlu, se scad din contabilitatea institutiei publice care le-a
efectuat si se inregistreaza in contabilitatea institutiei care le are in
patrimoniu sau a agentului economic, pentru a majora corespunzator valoarea de
intrare a activelor fixe respective, potrivit contractelor incheiate.
1.2.4.3. Evaluarea la
data bilantului
Un activ fix corporal
trebuie prezentat in bilant la valoarea de intrare mai putin ajustarile
cumulate de valoare.
Ajustarile de valoare
cuprind toate corectiile destinate sa tina seama de reducerile valorilor
activelor individuale, stabilite la data bilantului, indiferent daca acea
reducere este sau nu definitiva.
Ajustarile de valoare
pot fi ajustari permanente, denumite si amortizari, si/sau ajustari provizorii,
denumite in continuare ajustari pentru depreciere in functie de caracterul
permanent sau provizoriu al deprecierii activelor fixe corporale.
1.2.5. Amortizarea
Valoarea amortizabila
reprezinta valoarea contabila a activului fix corporal ce trebuie inregistrata
in mod sistematic pe parcursul duratei de viata utile.
Institutiile publice
amortizeaza activele fixe corporale utilizand metoda amortizarii liniare
(contul 281).
Amortizarea se
inregistreaza lunar, incepand cu luna urmatoare receptiei sau punerii in
functiune, dupa caz, a activului.
Amortizarea anuala se
calculeaza prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a
activelor fixe corporale.
Cota de amortizare se
determina ca raport intre 100 si durata normala de utilizare prevazuta in
Catalogul privind duratele normale de utilizare care se aproba prin hotarare a
Guvernului.
Amortizarea activelor
fixe corporale date cu chirie, in concesiune sau in folosinta gratuita, se
calculeaza de catre institutiile publice care le au in patrimoniu.
Amortizarea
investitiilor efectuate la activele fixe corporale inchiriate de institutiile
publice se inregistreaza de institutiile publice care au efectuat investitiile,
pe perioada contractului sau pe durata normala de utilizare ramasa, dupa caz.
La incetarea
contractului, valoarea investitiilor nediminuata cu amortizarea calculata se
cedeaza institutiei publice care le are in patrimoniu sau agentului economic,
dupa caz, pentru a majora corespunzator valoarea de intrare a activelor fixe
corporale.
In procesul-verbal de
predare-preluare a investitiei se va mentiona si valoarea amortizarii
investitiei, pentru ca institutia publica care le are in patrimoniu sau agentul
economic sa poata inregistra amortizarea corespunzatoare noii valori de
intrare.
Activele fixe corporale
aflate in patrimoniul institutiilor publice se amortizeaza pe o durata normala
de functionare cuprinsa in cadrul unei plaje de ani (durata minima si maxima),
existand posibilitatea alegerii numarului de ani de amortizare in cadrul
acestor durate. Astfel stabilita, durata normala de functionare a activului fix
ramane neschimbata pana la recuperarea integrala a valorii de intrare a
acestuia.
In cazul nerecuperarii
integrale, pe calea amortizarii, a valorii contabile a activelor fixe corporale
scoase din functiune, valoarea ramasa neamortizata se include in cheltuielile
institutiilor publice, integral, la momentul scoaterii din functiune.
1.2.6. Ajustari pentru
depreciere
Institutiile publice
pot inregistra ajustari pentru deprecierea activelor fixe corporale la
sfarsitul exercitiului financiar, pe seama cheltuielilor (contul 291).
In situatia in care
ajustarea devine total sau partial fara obiect, intrucat motivele care au dus
la reflectarea acesteia au incetat sa mai existe intr-o anumita masura, atunci
acea ajustare trebuie diminuata sau anulata printr-o reluare corespunzatoare la
venituri.
In situatia in care se
constata o depreciere suplimentara fata de cea care a fost reflectata,
ajustarea trebuie majorata.
Deprecierea unui activ
fix corporal poate apare in situatiile:
- deteriorarii fizice a
activului;
- incetarii sau
apropierii incetarii cererii sau nevoii de servicii furnizate de activ;
- bunul va fi
inutilizabil sau trebuie cedat;
- exista o decizie de
oprire a constructiei unui activ inainte de terminare sau punere in functiune;
- performanta sa in
furnizarea serviciilor este inferioara celei preconizate;
- modificari de
tehnologie sau legislatie in domeniu.
1.2.7. Reevaluarea
Reevaluarea activelor
fixe corporale se face la valoarea justa. Valoarea justa se determina pe baza
unor evaluari efectuate, de regula, de profesionisti calificati, membrii ai
unui organism profesional in domeniu.
In cazul in care,
ulterior recunoasterii initiale ca activ, valoarea unui activ fix corporal este
determinata pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea rezultata din
reevaluare va fi atribuita activului, in locul costului de achizitie/costului
de productie sau al oricarei alte valori atribuite inainte acelui activ. In
astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului avand in
vedere valoarea acestuia, determinata in urma reevaluarii.
Reevaluarile trebuie
facute cu suficienta regularitate, astfel incat valoarea contabila sa nu difere
substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa la data
bilantului.
Diferenta dintre
valoarea rezultata in urma reevaluarii si valoarea la cost istoric trebuie
prezentata la rezerva din reevaluare (contul 105).
Reevaluarea se
efectueaza pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Finantelor
Publice sau de catre evaluatori autorizati.
Rezultatele reevaluarii
se inregistreaza in contabilitate potrivit pct. C.3 din prezentele norme
(contul 105).
1.2.8. Alte prevederi
1.2.8.1. Prevederi
referitoare la valorificare si scoatere din functiune
Potrivit prevederilor
legale in vigoare, pot fi transmise fara plata, orice fel de bunuri aflate in
stare de functionare, indiferent de durata de folosinta, daca acestea nu mai
sunt necesare institutiei publice care le are in administrare, dar care pot fi
folosite in continuare de alta institutie publica sau daca, potrivit
reglementarilor in vigoare, institutia nu mai are dreptul sa utilizeze bunul
respectiv.
Institutia publica care
disponibilizeaza bunuri va informa in scris alte institutii publice pe care le
considera ca ar avea nevoie de bunurile disponibilizate.
Transmiterea, fara
plata, de la o institutie publica la o alta institutie publica, se va face pe
baza de proces-verbal de predare-preluare, aprobat de ordonatorul principal de
credite al institutiei publice care a solicitat sa ii fie transmis bunul
respectiv, precum si de ordonatorul de credite care il are in administrare.
Institutiile publice
pot valorifica bunurile si prin schimbarea acestora cu alte bunuri noi,
similare, avand cel putin aceeasi parametri.
In acest caz, bunurile
valorificate prin schimb pot reprezenta, dupa caz, plata sau parte din plata
datorata pentru bunurile noi care se achizitioneaza conform prevederilor
legislatiei privind achizitiile publice.
Scoaterea din functiune
a activelor fixe corporale, necorporale si in curs se face cu aprobarea
ordonatorului principal sau secundar de credite, dupa caz.
La institutiile publice
la care conducatorii indeplinesc atributiile ordonatorilor tertiari de credite,
scoaterea din functiune a activelor fixe corporale, necorporale si in curs se
va face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite, dupa caz,
in functie de subordonare.
1.2.8.2. Prevederi
referitoare la leasing
Leasing-ul este
operatiunea in care o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o
perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun, al carui proprietar
este, celeilalte parti, denumita locatar/utilizator, la solicitarea acesteia,
contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul
perioadei de leasing locatorul/finantatorul se obliga sa pastreze dreptul de
optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de
leasing ori de a inceta raporturile contractuale.
Operatiunile de leasing
pot avea ca obiect bunuri imobile, precum si bunuri mobile de folosinta
indelungata, aflate in circuitul civil, cu exceptia inregistrarilor pe banda
audio si video, a pieselor de teatru, manuscriselor, brevetelor si a altor
drepturi de autor.
Valoarea de intrare
reprezinta valoarea la care a fost achizitionat bunul de la finantator,
respectiv costul de achizitie.
Valoarea reziduala
reprezinta valoarea la care, la expirarea contractului de leasing, se face
transferul dreptului de proprietate asupra bunului catre utilizator.
Dobanda de leasing
reprezinta rata medie a dobanzii bancare pe piata romaneasca.
Rata de leasing
reprezinta:
- in cazul leasing-ului
financiar, cota-parte din valoarea de intrare a bunului si a dobanzii de
leasing;
- in cazul leasing-ului
operational, cota de amortizare calculata in conformitate cu actele normative
in vigoare si un beneficiu stabilit de partile contractante.
Institutiile publice
care achizitioneaza active fixe in leasing financiar au obligatia inregistrarii
acestora in contabilitate, deoarece prin contractul de leasing financiar
riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra
utilizatorului dreptului de proprietate din momentul incheierii contractului
(contul 167).
Bunurile achizitionate
in leasing financiar se supun amortizarii, in conditiile legii.
1.2.8.3. Prevederi
referitoare la activele fixe primite prin donatii si sponsorizari
Activele fixe corporale
si necorporale primite ca donatii, sponsorizari sau cu titlu gratuit se
inregistreaza in contabilitate la valoarea justa. Valoarea justa se determina
pe baza raportului intocmit de specialisti si cu aprobarea ordonatorului de
credite, sau pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de evaluatori
autorizati.
1.3. Active financiare
1.3.1. Definitie
Un activ financiar este
orice activ care reprezinta: depozite, un instrument de capitaluri proprii al
unei alte entitati, un drept contractual.
1.3.2. Continut
Activele financiare
cuprind:
- titluri de
participare;
- alte titluri
imobilizate;
- creante imobilizate.
1.3.2.1. Titluri de
participare
Titlurile de
participare reprezinta drepturile sub forma de actiuni detinute de stat sau
unitatile administrativ-teritoriale potrivit legii, in capitalul unor societati
comerciale sau organisme internationale, a caror detinere pe o perioada
indelungata aduce venituri sub forma de dividende (contul 260).
1.3.2.2. Alte titluri
imobilizate
Alte titluri
imobilizate sunt reprezentate de obligatiunile detinute de stat, a caror
detinere pe o perioada indelungata aduce venituri sub forma de dobanzi (contul
265).
1.3.2.3. Creante
imobilizate
Creantele imobilizate
reprezinta drepturile institutiilor publice pentru imprumuturi acordate pe
termen lung si alte creante pe termen lung, potrivit legii.
Contabilitatea
creantelor imobilizate se tine pe urmatoarele categorii: imprumuturi acordate
pe termen lung si alte creante imobilizate.
In conturile de
imprumuturi pe termen lung se inregistreaza sumele acordate tertilor in baza
unor contracte de imprumut pentru care se percep dobanzi, potrivit legii (cont
267).
In categoria altor
creante imobilizate intra: garantiile, depozitele, depuse de institutia publica
la terti (cont 267).
1.3.3. Momentul
inregistrarii
Activele financiare de
natura titlurilor de participare si a altor titluri imobilizate se
inregistreaza la momentul dobandirii acestora, in conditiile prevazute de lege.
Imprumuturile acordate
pe termen lung se inregistreaza in momentul constatarii dreptului de creanta
respectiv.
1.3.4. Evaluarea
1.3.4.1. Evaluarea
initiala
Activele financiare se
evalueaza la costul de achizitie sau valoarea determinata prin contractul de
dobandire a acestora.
1.3.4.2. Evaluarea la
data bilantului
Activele financiare
trebuie prezentate in bilant la valoarea de intrare mai putin ajustarile
cumulate pentru pierderea de valoare.
1.3.5. Ajustari pentru
pierderea de valoare
Institutiile publice
pot inregistra ajustari pentru pierderea de valoare a activelor financiare la
sfarsitul exercitiului financiar, pe seama cheltuielilor (contul 296).
In situatia in care
ajustarea devine total sau partial fara obiect, intrucat motivele care au dus
la reflectarea acesteia au incetat sa mai existe intr-o anumita masura, atunci
acea ajustare trebuie diminuata sau anulata printr-o reluare corespunzatoare la
venituri.
In situatia in care se
constata o depreciere suplimentara fata de cea care a fost reflectata,
ajustarea trebuie majorata.
2. Active curente
(circulante)
Recunoasterea activelor
curente (circulante)
Un activ se clasifica
ca activ circulant (curent) atunci cand:
- este achizitionat sau
produs pentru consum propriu sau in scopul comercializarii si se asteapta sa
fie realizat in termen de 12 luni de la data bilantului;
- este reprezentat de
creante aferente ciclului de exploatare;
- este reprezentat de
trezorerie sau echivalente de trezorerie a caror utilizare nu este
restrictionata.
Ciclul de exploatare
reprezinta perioada de timp dintre achizitionarea materiilor prime care intra
intr-un proces de transformare si finalizarea acestora in trezorerie sau sub
forma unui echivalent de trezorerie.
Echivalentele de
trezorerie reprezinta investitiile pe termen scurt, extrem de lichide, care
sunt usor convertibile in numerar si sunt supuse unui risc nesemnificativ de
schimbare a valorii.
Activele circulante
(curente) cuprind:
- stocuri, inclusiv
valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost intocmita factura;
- creante;
- investitii pe termen
scurt;
- casa si conturi la
banci.
2.1. Stocuri
2.1.1. Definitie
Stocurile sunt active
circulante:
a) detinute pentru a fi
vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;
b) in curs de productie
in vederea vanzarii in procesul desfasurarii normale a activitatii; sau
c) sub forma de materii
prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza sa fie folosite in desfasurarea
activitatii curente a institutiei, in procesul de productie sau pentru
prestarea de servicii.
2.1.2. Continut
In cadrul stocurilor se
cuprind: materiile prime, materialele consumabile, materialele de natura
obiectelor de inventar, produsele, animalele si pasarile, marfurile,
ambalajele, productia in curs de executie si bunurile aflate in custodie,
pentru prelucrare sau in consignatie la terti.
Sunt incluse de
asemenea, stocurile de materii prime strategice si de alte stocuri cu o
importanta deosebita pentru economia nationala.
2.1.2.1. Materii prime
Materiile prime
participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit
integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata (contul
301).
2.1.2.2. Materiale
consumabile
Materialele consumabile
(materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb,
seminte si materiale de plantat, furaje, medicamente si materiale sanitare si
alte materiale consumabile) care participa sau ajuta la procesul de fabricatie
fara a se regasi, de regula, in produsul finit sau asigura desfasurarea
activitatii curente a institutiei (contul 302).
2.1.2.3. Materiale de
natura obiectelor de inventar
Materialele de natura
obiectelor de inventar reprezinta bunuri cu o valoare mai mica decat limita
prevazuta de lege pentru a fi considerate active fixe corporale, indiferent de
durata lor de folosinta, sau cu o durata mai mica de un an, indiferent de
valoarea lor, precum si bunurile asimilate acestora (echipamentul de protectie,
echipamentul de lucru, imbracamintea speciala, mecanismele, scule, dispozitive,
verificatoare, aparatele de masura si control etc.) (contul 303).
Documentele aflate in
fondurile bibliotecilor, care au statut de bunuri culturale comune sau care au
fost clasate in categoria bunurilor culturale care fac parte din patrimoniul
cultural national mobil, nu sunt active fixe si sunt evidentiate, gestionate si
inventariate in conditiile legii. Aceste bunuri fac parte din categoria
materialelor de natura obiectelor de inventar, aflate in folosinta (contul
303). Eliminarea documentelor din colectii se aplica numai bunurilor culturale
comune, uzate fizic sau moral, dupa o perioada de minimum 6 luni de la
achizitie.
Pentru organizarea
contabilitatii analitice a cartilor care au fost trecute in categoria
materialelor de natura obiectelor de inventar, se poate utiliza metoda
global-valorica, cu aprobarea ordonatorului de credite.
Evidenta materialelor
de natura obiectelor de inventar se tine pe doua categorii: materiale de natura
obiectelor de inventar in magazie (contul 3031) si materiale de natura
obiectelor de inventar in folosinta (contul 3032).
Inregistrarea pe
cheltuieli a consumului acestora se realizeaza la momentul scoaterii din
folosinta.
2.1.2.4. Materiale
rezerva de stat si de mobilizare
Rezerva de stat -
Cuprinde bunuri din proprietatea publica a statului care se constituie in
scopul de a interveni operativ pentru protectia populatiei, a economiei si
pentru apararea tarii, in situatii exceptionale determinate de calamitati
naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, fenomene
sociale sau economice, conjuncturi externe sau in caz de razboi (cont 3041).
Rezerva de mobilizare -
Cuprinde bunuri din proprietatea publica a statului si anume:
- in industrie: materii
prime, materiale, semifabricate, subansambluri si elemente de completare,
utilaje strict specializate, scule, dispozitive, verificatoare;
- in comunicatii si
transporturi: materiale destinate restabilirii si mentinerii in stare de
functionare a capacitatilor de transport si telecomunicatii necesare asigurarii
nevoilor fortelor sistemului national de aparare;
- in sanatate: materiale
sanitar-farmaceutice consumabile, materii prime si materiale necesare
fabricarii produselor farmaceutice, aparatura, instrumentar medical;
- in comert: produse
alimentare si industriale necesare asigurarii cererilor unitatilor militare,
solicitate pe plan local, la mobilizare (cont 3042).
2.1.2.5. Ambalaje
rezerva de stat si de mobilizare
Ambalajele rezerva de
stat si de mobilizare - cuprind ambalajele aferente bunurilor ce se constituie
in rezerva de stat si de mobilizare, mentionate la pct. 2.1.2.4 (contul 305).
2.1.2.6. Alte stocuri
In categoria altor
stocuri intra: munitiile si furniturile pentru aparare nationala, ordine
publica si siguranta nationala, precum si alte stocuri specifice altor
institutii publice (contul 309).
2.1.2.7. Produse:
semifabricate, produse finite, rebuturi, materiale recuperabile si deseuri
2.1.2.7.1.
Semifabricate
Semifabricatele
reprezinta produsele care nu au parcurs in intregime fazele procesului
tehnologic si care au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul unitatii sau se
livreaza tertilor (contul 341).
2.1.2.7.2. Produse
finite
Produsele finite sunt
produsele care au parcurs in intregime fazele procesului tehnologic si nu mai
au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul unitatii, putand fi depozitate in
vederea livrarii sau expediate direct clientilor (contul 345).
2.1.2.7.3. Rebuturi,
materiale recuperabile si deseuri (contul 346)
Rebut definitiv se
considera produsul care nu corespunde prevederilor din standarde, norme
tehnice, caiete de sarcini sau contracte si nu poate fi utilizat decat,
eventual, ca materie prima sau ca material pentru producerea altor bunuri.
Prin rebut partial se
intelege produsul care nu corespunde prevederilor din standarde, norme tehnice,
caiete de sarcini sau contracte si care, supus unor operatii de remediere,
eficiente sub aspect economic, devine un produs corespunzator sau poate fi
valorificat ca produs declasat.
Produs declasat se
considera produsul care nu corespunde prevederilor din standarde, norme
tehnice, caiete de sarcini sau contracte, dar poate fi valorificat, potrivit
normelor legale, la pret redus.
2.1.2.8. Productia in
curs de executie
Productia in curs de
executie reprezinta productia care nu a trecut prin toate fazele prevazute in
procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice
sau necompletate in intregime (contul 331).
In cadrul productiei in
curs de executie se cuprind, de asemenea, lucrarile si serviciile, precum si
studiile in curs de executie (contul 332).
2.1.2.9. Bunuri
confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului sau
a unitatilor administrativ-teritoriale
Bunurile confiscate sau
intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului, precum si bunurile
de acest fel aflate in custodie sau in consignatie la terti sunt evidentiate de
catre directiile generale ale finantelor publice judetene, respectiv a
municipiului Bucuresti, sau alte institutii ale statului potrivit prevederilor
legale in vigoare (contul 347).
Bunurile confiscate sau
intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a unitatilor
administrativ-teritoriale se evidentiaza in contabilitatea acestora (contul
349).
2.1.2.10. Stocuri
aflate la terti
Stocurile aflate la
terti sunt bunuri aflate in custodie, pentru prelucrare sau consignatie la
terti, care se inregistreaza distinct in contabilitate pe categorii de stocuri
(conturile 351, 354, 356, 357, 358, 359).
2.1.2.11. Animale si
pasari
In aceasta categorie se
includ animalele nascute vii si cele tinere de orice fel (taurine, porcine,
ovine-caprine, cabaline etc.) crescute pentru productie (lana, lapte, blana
etc.), reproductie, munca, reprezentatie (spectacole), expunere (in parcuri si
gradini zoologice), precum si animalele si pasarile la ingrasat pentru a fi
valorificate (contul 361).
2.1.2.12. Marfuri
Marfurile reprezinta
bunurile pe care entitatea le cumpara in vederea revanzarii sau produsele
realizate in institutii predate spre vanzare magazinelor proprii (contul 371).
2.1.2.13. Ambalaje
Ambalajele includ
materialele refolosibile, achizitionate sau realizate in institutie, folosite
pentru ambalarea produselor destinate vanzarii si care in mod temporar pot fi
pastrate de terti, cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contracte
(contul 381).
2.1.3. Momentul
inregistrarii
Bunurile de natura
stocurilor sunt considerate ca fiind achizitionate de catre institutii din
momentul in care acestea devin proprietare ale bunurilor sau atunci cand
furnizarea acestor bunuri este terminata.
Costurile bunurilor de
natura stocurilor se recunosc in momentul consumului acestora. Exceptie fac
materialele de natura obiectelor de inventar, al caror cost se recunoaste in
momentul scoaterii din folosinta.
Detinerea, cu orice
titlu, de bunuri materiale, precum si efectuarea de operatiuni economice, fara
sa fie inregistrate in contabilitate, sunt interzise.
In aplicarea acestor
prevederi este necesar sa se asigure:
a) receptionarea
tuturor bunurilor materiale intrate in institutie si inregistrarea acestora la
locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, in
custodie sau in consignatie se receptioneaza si inregistreaza distinct ca
intrari in gestiune. Valoarea acestor bunuri se inregistreaza in conturi in
afara bilantului;
b) in situatia unor
decalaje intre aprovizionarea si receptia bunurilor care se dovedesc a fi in
mod cert in proprietatea unitatii, se procedeaza astfel:
- bunurile sosite fara
factura se inregistreaza ca intrari in gestiune atat la locul de depozitare,
cat si in contabilitate, pe baza receptiei si a documentelor insotitoare;
- bunurile sosite si
nereceptionate se inregistreaza distinct ca intrari in gestiune la locul de
depozitare pe baza documentelor insotitoare. Nu se inregistreaza in
contabilitate datorita lipsei receptiei acestora.
c) in cazul unor
decalaje intre vanzarea si livrarea bunurilor, acestea se inregistreaza ca
iesiri din institutie, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel:
- bunurile facturate si
nelivrate se inregistreaza distinct in gestiune, iar in contabilitate in
conturi in afara bilantului;
- bunurile livrate, dar
nefacturate, se inregistreaza ca iesiri din gestiune atat la locurile de
depozitare, cat si in contabilitate, pe baza documentelor care confirma iesirea
din gestiune potrivit legii;
d) bunurile
aprovizionate sau vandute cu clauze privind dreptul de proprietate se
inregistreaza la intrari si, respectiv la iesiri, atat in gestiune, cat si in
contabilitate, potrivit contractelor incheiate.
2.1.4. Evaluarea
2.1.4.1. Evaluarea
initiala
Stocurile se
inregistreaza in contabilitate la costul de achizitie, costul de productie sau
valoarea justa, dupa caz.
Costul stocurilor
trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii, precum
si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care
se gasesc.
Costul de productie sau
de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al activelor fixe
cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe,
energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli
directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie
alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora.
Costul stocurilor unui
prestator de servicii cuprinde manopera si alte cheltuieli legate de personalul
direct angajat in furnizarea serviciilor, inclusiv personalul insarcinat cu
supravegherea, precum si regiile corespunzatoare.
In functie de
specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de
asemenea, metoda costului standard, in activitatea de productie sau metoda
pretului cu amanuntul, in comertul cu amanuntul.
Costul standard ia in considerare
nivelurile normale ale materialelor si consumabilelor, manoperei, eficientei si
capacitatii de productie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic si
ajustate, daca este necesar, in functie de conditiile existente la un moment
dat.
Diferentele de pret
fata de costul de achizitie sau de productie trebuie evidentiate distinct in
contabilitate, fiind recunoscute in costul activului.
Repartizarea
diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor se
efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel:
Soldul initial al +
Diferentele de pret aferente
diferentelor de
intrarilor in cursul perioadei
pret
la pret de inregistrare,
cumulat de la inceputul
exercitiului financiar
pana la finele
perioadei de
referinta
Coeficient =
------------------------------------------------------ x 100
de repartizare Soldul
initial al + Valoarea intrarilor in cursul
stocurilor la pret
perioadei la pret de
de inregistrare
inregistrare, cumulat de la
inceputul exercitiului
financiar pana la
finele
perioadei de referinta
* La calcularea
procentului mediu de adaos comercial, soldul initial al contului de marfuri si
valoarea intrarilor de marfuri nu vor include TVA neexigibila.
Acest coeficient se
inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare,
iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au
fost inregistrate bunurile iesite.
Coeficientii de
repartizare a diferentelor de pret pot fi calculati la nivelul conturilor
sintetice de gradul I si II, prevazute in planul general de conturi, pe grupe
sau categorii de stocuri.
La sfarsitul perioadei,
soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor de
stocuri, la pret de inregistrare, astfel incat aceste conturi sa reflecte
valoarea stocurilor la costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz.
Diferentele de pret se
inregistreaza proportional atat asupra valorii bunurilor iesite, cat si asupra
bunurilor ramase in stoc.
Metoda pretului cu
amanuntul este folosita in unitatile de desfacere cu amanuntul pentru a
determina costul stocurilor cu articole numeroase si cu miscare rapida, care au
marje similare si pentru care nu este indicat sa se foloseasca alta metoda.
In aceasta situatie,
costul bunurilor vandute se calculeaza prin deducerea valorii marjei brute din
pretul de vanzare al stocurilor. Orice modificare a pretului de vanzare
presupune recalcularea marjei brute.
2.1.4.2. Evaluarea la
iesirea din gestiune
La iesirea din
gestiune, stocurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate prin
aplicarea uneia din metodele:
a) metoda primul intrat
- primul iesit (FIFO);
b) metoda costului
mediu ponderat (CMP);
c) metoda ultimul
intrat - primul iesit (LIFO);
a) Metoda "primul
intrat - primul iesit" (FIFO) - potrivit acestei metode, bunurile iesite
din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al primei
intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se
evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului urmator, in ordine
cronologica.
b) Metoda costului
mediu ponderat (CMP) - presupune calcularea costului fiecarui element pe baza
mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la inceputul
perioadei si a costului elementelor similare produse sau cumparate in timpul
perioadei. Media poate fi calculata periodic sau dupa fiecare receptie.
c) Metoda "ultimul
intrat - primul iesit" (LIFO) - potrivit acestei metode, bunurile iesite din
gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al ultimei
intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se
evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului anterior, in
ordine cronologica.
Metoda aleasa trebuie
aplicata cu consecventa pentru elemente similare de natura stocurilor, de la un
exercitiu la altul. Daca, in situatii exceptionale, ordonatorii de credite
decid sa schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri, in notele
explicative trebuie sa se prezinte urmatoarele informatii:
- motivul schimbarii
metodei; si
- efectele sale asupra
rezultatului.
O institutie trebuie sa
utilizeze aceleasi metode de determinare a costului pentru toate stocurile care
au natura si utilizare similare. Pentru stocurile cu natura sau utilizare
diferita, folosirea unor metode diferite de calcul a costului poate fi
justificata.
2.1.4.3. Evaluarea la
data bilantului
Activele de natura
stocurilor nu trebuie reflectate in bilant la o valoare mai mare decat valoarea
care se poate obtine prin utilizarea sau vanzarea lor. In acest scop, valoarea
stocurilor se diminueaza pana la valoarea realizabila neta, prin reflectarea
unei ajustari pentru depreciere.
Prin valoare
realizabila neta se intelege pretul de vanzare estimat ce ar putea fi obtinut
pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, minus costurile estimate
pentru finalizarea bunului, atunci cand este cazul, si costurile estimate
necesare vanzarii.
2.1.5. Ajustari pentru
depreciere
Institutiile publice
pot inregistra ajustari pentru deprecierea stocurilor la sfarsitul exercitiului
financiar, pe seama cheltuielilor (conturile 391, 392, 393, 394, 395, 396, 397,
398).
In situatia in care
ajustarea devine total sau partial fara obiect, intrucat motivele care au dus
la reflectarea acesteia au incetat sa mai existe intr-o oarecare masura, atunci
acea ajustare trebuie diminuata sau anulata printr-o reluare corespunzatoare la
venituri.
In situatia in care se
constata o depreciere suplimentara fata de cea care a fost reflectata,
ajustarea trebuie majorata.
2.1.6. Alte prevederi
referitoare la stocuri
2.1.6.1. Inventarierea
productiei neterminate
Productia in curs de
executie se determina prin inventarierea productiei neterminate la sfarsitul
perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a
stadiului de efectuare a operatiilor tehnologice si evaluarea acesteia la
costul de productie.
2.1.6.2. Metode de
evidenta a stocurilor
Contabilitatea
stocurilor se tine cantitativ si valoric sau numai valoric prin folosirea
inventarului permanent sau a inventarului intermitent.
In conditiile folosirii
inventarului permanent, in contabilitate se inregistreaza toate operatiunile de
intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a
stocurilor, atat cantitativ, cat si valoric.
Inventarul intermitent
consta in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza
inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei. In acest caz, iesirile se
determina ca diferenta intre valoarea stocului initial plus valoarea intrarilor
si valoarea stocului final, determinat pe baza inventarierii.
Contabilitatea
analitica a bunurilor se tine pe baza uneia din urmatoarele metode:
operativ-contabila, cantitativ-valorica, global-valorica.
Metoda
operativ-contabila se poate aplica pentru contabilitatea analitica a materiilor
prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar,
semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, marfurilor si
ambalajelor.
Aceasta metoda consta
in tinerea, in cadrul fiecarei gestiuni, a evidentei cantitative a bunurilor,
pe feluri, cu ajutorul fiselor de magazie, iar in contabilitate, in tinerea
evidentei valorice pe conturi de materiale, desfasurate valoric pe gestiuni,
iar in cadrul gestiunilor, pe grupe sau subgrupe de materiale, dupa caz.
Controlul exactitatii
inregistrarilor din evidenta gestiunilor si din contabilitate se asigura prin
evaluarea stocurilor cantitative, transcrise din fisele de magazie in registrul
stocurilor.
Metoda
cantitativ-valorica se poate folosi pentru contabilitatea analitica a
materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor
de inventar, semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale,
marfurilor, animalelor si ambalajelor.
Aceasta metoda consta
in tinerea evidentei cantitative pe feluri de stocuri in cadrul fiecarei
gestiuni, iar in contabilitate tinerea evidentei cantitativ-valorice.
Verificarea exactitatii
inregistrarilor din evidenta de la locurile de depozitare si din contabilitate
se efectueaza prin punctajul periodic dintre cantitatile operate in fisele de
magazie si cele din fisele de cont analitic din contabilitate.
Metoda global-valorica
se poate utiliza pentru contabilitatea analitica a marfurilor si ambalajelor
din unitatile de desfacere cu amanuntul, rechizitelor de birou, imprimatelor,
materialelor folosite la ambalare, materialelor de natura obiectelor de
inventar, precum si altor categorii de bunuri.
Potrivit acestei
metode, contabilitatea analitica a marfurilor si ambalajelor se tine
global-valoric, atat la gestiune, cat si in contabilitate, iar controlul
concordantei inregistrarilor din evidenta gestiunii si din contabilitate se
efectueaza numai valoric la perioade stabilite de unitate.
2.1.6.3. Scaderea din
gestiune a stocurilor
Potrivit prevederilor
reglementarilor legale in vigoare, scaderea din contabilitate a unor pagube
care nu se datoreaza culpei unei persoane se face in baza aprobarii
ordonatorului de credite respectiv, cu avizul ordonatorului de credite ierarhic
superior.
Pentru institutiile
publice, limitele maxime de perisabilitate admise, se aproba de ordonatorul
principal de credite. In acest scop, ministerele vor stabili limite proprii,
care vor fi supuse spre avizare Ministerului Finantelor Publice.
Declasarea si casarea
unor bunuri materiale, se aproba de catre ordonatorul superior de credite,
respectiv principal sau secundar, dupa caz.
2.2. Investitii pe
termen scurt
2.2.1. Continut
Investitiile pe termen
scurt la institutiile publice se prezinta sub forma obligatiunilor emise si
rascumparate. In scopul asigurarii surselor de finantare, unitatile
administrativ-teritoriale pot emite in conditiile legii, obligatiuni cu dobanda
sau cu discount pe care le rascumpara la termen (conturile 505 si 509).
2.2.2. Evaluarea
2.2.2.1. Evaluarea
initiala
La intrarea in patrimoniu,
investitiile pe termen scurt se evalueaza la costul de achizitie, sau la
valoarea stabilita potrivit contractelor.
2.2.2.2. Evaluarea la
bilant
La bilant, investitiile
pe termen scurt trebuie prezentate la valoarea de intrare mai putin ajustarile
cumulate pentru pierderea de valoare.
2.2.3. Ajustari pentru
pierderea de valoare
Pentru deprecierea
investitiilor pe termen scurt, la sfarsitul exercitiului financiar, cu ocazia
inventarierii, institutiile publice pot reflecta ajustari pentru pierderea de
valoare.
La sfarsitul fiecarui
exercitiu financiar, ajustarile pentru pierderea de valoare a investitiilor pe
termen scurt se diminueaza sau anuleaza, dupa caz, prin reluarea la venituri
(contul 595).
In situatia in care se constata
o depreciere suplimentara fata de cea care a fost reflectata, ajustarea trebuie
majorata.
La iesirea din
institutie a investitiilor pe termen scurt, eventualele ajustari pentru
pierderea de valoare se anuleaza.
2.3. Casa, conturi la
trezoreria statului si banci
2.3.1. Prevederi
generale
Contabilitatea
trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii titlurilor de plasament, a
altor valori de trezorerie, a disponibilitatilor existente in conturi la
trezoreria statului, Banca Nationala a Romaniei, bancile comerciale si in
casierie.
In scopul intaririi
rolului finantelor publice si al asigurarii unei discipline bugetare ferme,
institutiile publice indiferent de sistemul de finantare si de subordonare,
inclusiv activitatile de pe langa unele institutii publice, finantate integral
din venituri proprii, efectueaza operatiunile de incasari si plati prin
unitatile teritoriale ale trezoreriei statului in raza carora isi au sediul si
unde au deschise conturile de venituri, cheltuieli si disponibilitati, in
conditii de siguranta. Este interzis institutiilor publice de a efectua
operatiunile de mai sus prin bancile comerciale, cu exceptia situatiilor
prevazute de lege.
In vederea efectuarii
cheltuielilor prevazute in buget, institutiile publice au obligatia de a
prezenta trezoreriei statului la care au conturile deschise, bugetul de
venituri si cheltuieli/bugetul de cheltuieli, aprobat in conditiile legii.
Creditele bugetare
aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele
fondurilor speciale, bugetele locale, pot fi folosite de institutiile publice
finantate de la buget, la cererea ordonatorilor de credite numai dupa
deschiderea si repartizarea creditelor bugetare.
Creditele bugetare
aprobate in bugetul institutiilor publice finantate integral sau partial din
venituri proprii pot fi folosite in limita disponibilitatilor existente in
cont.
Contabilitatea
institutiilor publice asigura inregistrarea platilor de casa si a cheltuielilor
efective, pe subdiviziunile clasificatiei bugetare, potrivit bugetului aprobat.
2.3.2. Continut
Grupa Casa, conturi la
trezoreria statului si banci, include: conturi la trezoreria statului si banci,
disponibil al bugetelor, casa si alte valori, acreditive, disponibil din
fonduri cu destinatie speciala, disponibil al institutiei publice finantate din
venituri proprii, disponibil din veniturile fondurilor speciale, viramente
interne.
2.3.2.1.
Disponibilitati ale institutiilor publice la trezoreria statului si banci
Aceasta grupa cuprinde:
disponibilul din imprumuturi din disponibilitatile contului curent general al
trezoreriei statului (contul 510), valorile de incasat sub forma cecurilor
(contul 511), disponibilul in lei si valuta al institutiilor publice pastrat la
bancile comerciale (contul 512), disponibilitatile in lei si valuta provenind
din imprumuturi interne si externe contractate de stat (contul 513) si
garantate de stat (contul 514), disponibilul din fonduri externe nerambursabile
(contul 515), disponibilul din imprumuturi interne si externe contractate de
autoritatile administratiei publice locale (contul 516) si garantate de acestea
(contul 517), dobanzile de platit (contul 5181), dobanzile de incasat (contul
5182), imprumuturi pe termen scurt primite (contul 519).
Dobanzile de incasat
aferente disponibilitatilor aflate in conturi la banci se inregistreaza in
contabilitate distinct, fata de cele de platit, aferente imprumuturilor primite
pe termen scurt.
Dobanzile de platit si
cele de incasat, in cursul exercitiului financiar, se inregistreaza la
cheltuieli financiare sau venituri financiare, dupa caz.
Sumele virate sau
depuse la banci ori prin mandat postal, pe baza de documente prezentate institutiei
si neaparute inca in extrasele de cont, se inregistreaza intr-un cont distinct
(contul 5125).
Depozitele bancare
constituite in conditiile legii, se evidentiaza distinct in cadrul conturilor
sintetice de disponibilitati.
Contabilitatea
disponibilitatilor aflate in conturi la banci comerciale si a miscarii
acestora, ca urmare a incasarilor si platilor efectuate in valuta, se tine
distinct in lei si in valuta.
Operatiunile privind
incasarile si platile in valuta se inregistreaza in contabilitate la cursul
zilei, comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
Operatiunile de
vanzare-cumparare de valuta se inregistreaza in contabilitate la cursul
utilizat de banca comerciala la care se efectueaza schimbul valutar, fara ca
acestea sa genereze diferente de curs valutar.
La finele perioadei,
diferentele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilitatilor in
valuta si a altor valori de trezorerie cum sunt: acreditive, depozite pe termen
scurt in valuta, la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei,
valabil pentru aceasta data, se inregistreaza in conturile de venituri sau
cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz.
Conturile curente la
banci comerciale se dezvolta in analitic pe fiecare banca.
2.3.2.2. Disponibil al
bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor locale
Conturile de disponibil
ale bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor
locale nu au un corespondent ca atare in contabilitatea trezoreriei statului si
au drept scop evidentierea veniturilor incasate si a cheltuielilor efectuate
din aceste bugete astfel:
- disponibilul
bugetului de stat la trezoreria statului (contul 520), corespunzator conturilor
de trezorerie: 20 "Venituri ale bugetului de stat" si 23
"Cheltuielile bugetului de stat";
- disponibilul
bugetului local la trezoreria statului (contul 521), corespunzator conturilor
de trezorerie: 21 "Veniturile bugetelor locale" si 24
"Cheltuielile bugetelor locale";
- disponibilul
bugetului asigurarilor sociale de stat (contul 525), corespunzator conturilor
de trezorerie: 22 "Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat"
si 25 "Cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat".
Aceasta grupa mai
include: disponibilul din fondul de rulment al bugetului local (contul 522),
disponibilul din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea
bugetelor locale (contul 523), disponibilul din venituri incasate pentru bugetul
capitalei (contul 524), disponibilul bugetului asigurarilor sociale de stat
pentru constituirea fondului de rezerva (contul 526), disponibilul din fondul
de rezerva al asigurarilor sociale de sanatate (contul 527), disponibilul din
sume incasate in cursul procedurii de executare silita (contul 528),
disponibilul din sume colectate pentru bugete (contul 529).
2.3.2.3. Casa si alte
valori
Contabilitatea
disponibilitatilor aflate in casieria institutiilor publice, precum si a
miscarii acestora ca urmare a operatiunilor de incasari si plati efectuate in
numerar, se tine distinct in lei si in valuta (contul 531).
Inregistrarea in
contabilitate a operatiilor in lei sau in valuta se efectueaza cu respectarea
reglementarilor emise de Banca Nationala a Romaniei si Ministerul Finantelor
Publice, precum si a altor reglementari in domeniu.
Operatiunile privind
incasarile si platile in valuta se inregistreaza in contabilitate la cursul
zilei, comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
La finele perioadei,
disponibilitatile in valuta si alte valori de trezorerie (acreditive, depozite
pe termen scurt in valuta) se evalueaza la cursul de schimb in vigoare la acea
data, iar diferentele de curs rezultate se inregistreaza in contabilitate ca
venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz.
Institutiile publice
pot ridica din contul de finantare sau din conturile de disponibil, dupa caz,
deschise la trezoreria statului, sume pentru efectuarea de plati in numerar,
reprezentand drepturi de personal, precum si pentru alte cheltuieli care nu se
justifica a fi efectuate prin virament.
Institutiile publice au
obligatia sa isi organizeze activitatea de casierie, astfel incat incasarile si
platile in numerar sa fie efectuate in conditii de siguranta, cu respectarea
dispozitiilor legale in vigoare si in limita plafonului de casa stabilit de
catre trezoreria statului pentru fiecare institutie publica.
Incasarile efectuate de
catre institutiile publice prin casieria proprie se depun in conturile bugetare
respective deschise la trezoreria statului si reprezinta venituri ale bugetului
de stat, ale bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat,
bugetelor fondurilor speciale.
Veniturile incasate in
numerar care sunt lasate potrivit legii la dispozitia institutiilor ca venituri
proprii, se depun in conturile de disponibilitati ale acestora.
Institutiile publice
conduc contabilitatea "altor valori" care includ: timbrele fiscale si
postale, biletele de tratament si odihna, tichetele si biletele de calatorie,
bonurile valorice pentru carburanti auto, biletele cu valoare nominala,
tichetele de masa, alte valori etc. (contul 532).
2.3.2.4. Acreditive
In vederea achitarii
unor obligatii fata de furnizori, se poate solicita institutiilor publice
deschiderea de acreditive la banci, in lei sau in valuta, in favoarea acestora
(contul 541).
Sumele in numerar, puse
la dispozitia personalului sau a tertilor, in vederea efectuarii unor plati in
numele institutiei, se inregistreaza in contabilitate distinct (contul 542).
2.3.2.5. Disponibil din
fonduri cu destinatie speciala
Disponibilitatile din
fondurile cu destinatie speciala constituite in conditiile legii, se
inregistreaza in contabilitate distinct (contul 550).
Alocatiile bugetare cu
destinatie speciala acordate institutiilor publice se inregistreaza in
contabilitate distinct (contul 551).
Sumele de mandat si
sumele in depozit pe care institutiile publice le pot pastra la finele anului
intr-un cont de disponibil distinct deschis la trezoreria statului se
inregistreaza in contabilitate distinct (contul 552).
Aceasta grupa mai
include si disponibilitatile unor fonduri gestionate de unitatile
administrativ-teritoriale in afara bugetelor locale, respectiv: disponibilul
din taxe speciale (contul 553), disponibilul din amortizarea activelor fixe
detinute de serviciile publice de interes local (contul 554), disponibilul
fondului de risc (contul 555), disponibilul din depozitele speciale constituite
pentru construirea de locuinte (contul 556).
In categoria
disponibilitatilor cu destinatie speciala intra si disponibilul din
valorificarea unor bunuri intrate in proprietatea privata a statului (contul
557) precum si disponibilul din cofinantarea de la buget aferenta
programelor/proiectelor finantate din fonduri externe nerambursabile (contul
558).
2.3.2.6. Disponibil al
institutiilor publice finantate integral sau partial din venituri proprii
Veniturile proprii ale
institutiilor publice, precum si subventiile primite de la buget in completarea
acestora, se incaseaza, se administreaza, se utilizeaza si se contabilizeaza
potrivit dispozitiilor legale (conturile 560, 561).
Excedentele rezultate
din executia bugetelor institutiilor publice finantate din venituri proprii si
subventii acordate de la buget, se regularizeaza la sfarsitul anului cu bugetul
din care au fost acordate subventiile, in limita sumelor primite de la acesta.
Excedentele anuale
rezultate din executia bugetelor institutiilor publice finantate integral din
venituri proprii, se reporteaza in anul urmator.
2.3.2.7 Disponibil al
fondurilor speciale
Fondurile speciale
constituite potrivit legii sunt: Fondul national unic de asigurari sociale de
sanatate si bugetul asigurarilor pentru somaj. Conturile de disponibil ale
acestor bugete nu au un corespondent ca atare in contabilitatea trezoreriei
statului si au drept scop evidentierea veniturilor incasate si a cheltuielilor
efectuate din aceste bugete astfel:
- disponibilul Fondului
national unic de asigurari sociale de sanatate: (contul 571), corespunzator
conturilor de trezorerie: 26 "Veniturile bugetului Fondului national unic
de asigurari sociale de sanatate" si 27 "Cheltuielile bugetului
Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate";
- disponibilul
bugetului asigurarilor pentru somaj (contul 574), corespunzator conturilor de
trezorerie: 28 "Veniturile bugetului asigurarilor pentru somaj" si 29
"Cheltuielile bugetului asigurarilor pentru somaj".
2.3.2.8. Viramente
interne
In contul de viramente
interne se inregistreaza transferurile de disponibilitati banesti intre
conturile de la trezoreria statului si banci comerciale, precum si intre
conturile de la trezorerie sau banci, dupa caz si din casieria institutiei.
2.3.2.9. Alte prevederi
- Fonduri externe nerambursabile
Contributia financiara
a Comunitatii Europene reprezinta sume care se transfera Guvernului Romaniei de
catre Comisia Comunitatilor Europene, cu titlu de asistenta financiara
nerambursabila acordata Romaniei de catre Comunitatea Europeana.
Fondurile externe
nerambursabile sunt acumulate in conturi distincte si se utilizeaza numai in
limita disponibilitatilor existente in aceste conturi si in scopul in care au
fost acordate.
Ministerul Finantelor
Publice asigura gestionarea contributiei financiare a Comunitatii Europene prin
conturi deschise la Banca Nationala a Romaniei, trezoreria statului sau, dupa
caz, la banci comerciale, conform prevederilor memorandumurilor de intelegere,
memorandumurilor de finantare si ale Acordului multianual de finantare SAPARD.
Disponibilitatile din
contributia financiara a Comunitatii Europene si sumele recuperate si datorate
Comunitatii Europene, aflate in conturile deschise la Banca Nationala a
Romaniei, trezoreria statului sau, dupa caz, la banci comerciale, sunt
purtatoare de dobanda; dobanda se bonifica si se utilizeaza conform
prevederilor memorandumurilor de intelegere, memorandumurilor de finantare, ale
Acordului multianual de finantare SAPARD si ale altor documente incheiate sau
convenite intre Comisia Europeana si Guvernul Romaniei, precum si, dupa caz,
conform instructiunilor emise de donator.
Contributia publica
nationala destinata cofinantarii in bani a contributiei financiare a
Comunitatii Europene se aloca, se utilizeaza si se deruleaza conform cadrului
tehnic, juridic si administrativ prevazut pentru fondurile nerambursabile.
Sumele necesare
finantarii proiectelor/programelor in cazul indisponibilitatii temporare a
contributiei financiare a Comunitatii Europene se transfera structurilor de
implementare, urmand sa se regularizeze cu fondurile primite de la Comisia
Europeana, in limita sumelor eligibile transferate.
Sumele platite
necuvenit din contributia publica nationala, reprezentand cofinantarea in bani
a contributiei financiare a Comunitatii Europene, in scopul achitarii debitelor
catre Comunitatea Europeana, ca urmare a eventualelor nereguli sau neglijente
stabilite in baza prevederilor memorandumului de finantare si a Acordului
multianual de finantare SAPARD, se recupereaza conform legii si se fac venit la
bugetul din care au fost acordate.
Orice inscris pe baza
caruia se aloca fonduri provenind din contributia financiara a Comunitatii
Europene si din contributia publica nationala se investeste cu titlu
executoriu.
Disponibilitatile din
contributia publica nationala destinate cofinantarii in bani a contributiei
financiare a Comunitatii Europene, ramase la finele exercitiului bugetar in conturile
structurilor de implementare, se reporteaza in anul urmator pentru a fi
folosite cu aceeasi destinatie.
3. Terti
3.1. Continut
Contabilitatea tertilor
asigura evidenta datoriilor si creantelor institutiei in relatiile acesteia cu furnizorii,
clientii, personalul, bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurarilor
sociale de stat, Comunitatea Europeana (decontarile pentru fondurile PHARE,
ISPA, SAPARD etc.), cu debitorii si creditorii diversi, debitori si creditori
ai bugetelor, decontarile intre institutii publice, precum si evidenta
operatiilor ce necesita clarificari ulterioare si alte decontari.
3.1.1. Furnizori si
conturi asimilate
In contabilitatea
furnizorilor se inregistreaza operatiunile privind achizitiile de bunuri,
lucrari executate si servicii prestate (conturile 401 si 404).
Avansurile acordate
furnizorilor se inregistreaza in contabilitate intr-un cont distinct (conturile
232, 234, 409).
Operatiunile privind
achizitiile de bunuri, lucrari executate si servicii prestate, precum si
achizitiile de active fixe pe baza efectelor comerciale, se inregistreaza in
conturile corespunzatoare de efecte de platit (conturile 403 si 405).
Efectele comerciale
scontate neajunse la scadenta se inregistreaza intr-un cont in afara bilantului
si se mentioneaza in notele explicative.
Efectele comerciale
trebuie sa indeplineasca conditiile de forma si fond prevazute de legislatia in
vigoare, fara de care validitatea lor poate fi contestata sau anulata.
Bunurile cumparate,
lucrarile executate si serviciile prestate pentru care nu s-au primit facturi,
se evidentiaza distinct in contabilitate (contul 408).
Datoriile in valuta se
inregistreaza in contabilitate atat in lei, la cursul de schimb de la data efectuarii
operatiunilor, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, cat si in valuta.
Operatiunile in valuta
trebuie inregistrate in momentul recunoasterii initiale in moneda de raportare
(leu), aplicandu-se sumei in valuta cursul de schimb dintre moneda de raportare
si moneda straina, la data efectuarii tranzactiei.
Contabilitatea
furnizorilor se tine pe fiecare persoana fizica sau juridica.
In contabilitatea
analitica furnizorii se grupeaza astfel: interni si externi, iar in cadrul
acestora pe termene de plata.
3.1.2. Clienti si
conturi asimilate
In contabilitatea
clientilor se inregistreaza operatiunile privind livrarile de marfuri si
produse, lucrarile executate si serviciile prestate (contul 411).
Creantele incerte se
inregistreaza distinct in contabilitate (contul 4118).
Operatiunile privind
vanzarile de bunuri, executarile de lucrari si prestarile de servicii, efectuate
pe baza efectelor comerciale, se inregistreaza in conturile corespunzatoare de
efecte de primit (contul 413).
Efectele comerciale
scontate neajunse la scadenta se inregistreaza intr-un cont in afara bilantului
si se mentioneaza in notele explicative.
Efectele comerciale
trebuie sa indeplineasca conditiile de forma si fond prevazute de legislatia in
vigoare, fara de care validitatea lor poate fi contestata sau anulata.
Bunurile vandute,
lucrarile executate si serviciile prestate pentru care nu s-au intocmit
facturi, se evidentiaza distinct in contabilitate (contul 418).
Avansurile primite de
la clienti se inregistreaza in contabilitate intr-un cont distinct (contul
419).
Creantele in valuta se
inregistreaza in contabilitate atat in lei, la cursul de schimb de la data
efectuarii operatiunilor, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, cat si in
valuta.
Operatiunile in valuta
trebuie inregistrate in momentul recunoasterii initiale in moneda de raportare
(leu), aplicandu-se sumei in valuta cursul de schimb dintre moneda de raportare
si moneda straina, la data efectuarii tranzactiei.
Contabilitatea
clientilor se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau
juridica.
In contabilitatea
analitica clientii se grupeaza astfel: clienti interni si externi, iar in
cadrul acestora pe termene de incasare.
3.1.3. Personal si
conturi asimilate
Contabilitatea
decontarilor cu personalul evidentiaza drepturile salariale, sporurile,
premiile, indemnizatiile pentru concediile de odihna, precum si cele pentru
incapacitate temporara de munca, platite din fondul de salarii si alte drepturi
in bani si/sau in natura datorate de institutia publica personalului pentru
munca prestata (contul 421).
Contabilitatea decontarilor
cu pensionarii - evidentiaza drepturile de pensie si alte drepturi prevazute de
lege, cuvenite pensionarilor conform legii (contul 422).
Ajutoarele si
indemnizatiile datorate - evidentiaza ajutoarele de boala pentru incapacitate
temporara de munca, ingrijirea copilului, ajutoare de deces si alte ajutoare
acordate (contul 423).
Contabilitatea
decontarilor cu somerii - evidentiaza indemnizatiile de somaj datorate
somerilor, potrivit legii (cont 424).
In contabilitate se
inregistreaza distinct alte drepturi acordate care, potrivit reglementarilor in
vigoare, nu se suporta din fondul de salarii (contul 423).
Avansurile acordate
personalului - evidentiaza indemnizatiile pentru concedii de odihna acordate ca
avans (contul 425).
Drepturile de personal
neridicate in termenul legal se inregistreaza intr-un cont distinct, deschis pe
fiecare persoana (contul 426).
Retinerile din
salariile personalului pentru cumparari cu plata in rate, chirii sau pentru
alte obligatii ale salariatilor, datorate tertilor (popriri, pensii alimentare
si altele), se efectueaza numai in baza unor titluri executorii sau ca urmare a
unor relatii contractuale (contul 427).
Sumele datorate si
neachitate personalului (concediile de odihna si alte drepturi de personal)
aferente exercitiului in curs, se inregistreaza ca alte datorii in legatura cu
personalul (contul 4281).
Debitele provenite din
avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme si echipamente
de lucru, precum si debitele provenite din pagube materiale, amenzile si
penalitatile stabilite in baza unor hotarari ale instantelor judecatoresti, si
alte creante fata de personalul unitatii se inregistreaza ca alte creante in
legatura cu personalul (contul 4282).
3.1.4. Asigurari
sociale, protectia sociala si conturi asimilate
Contabilitatea
decontarilor privind asigurarile sociale evidentiaza contributiile
angajatorilor - institutii publice - pentru asigurari sociale de stat,
asigurari sociale de sanatate, accidente de munca si boli profesionale,
asigurari pentru somaj (conturi 4311, 4313, 4315, 4371) precum si contributiile
asiguratilor (salariati) pentru asigurari sociale de stat, asigurari sociale de
sanatate si asigurari pentru somaj (conturile 4312, 4314, 4372).
Alte datorii sociale -
reprezinta sume datorate altor categorii de persoane, cum ar fi: drepturi
pentru donatorii de sange, alocatii si alte ajutoare pentru copii, alocatia
suplimentara pentru familiile cu mai multi copii, ajutoare sociale,
indemnizatii pentru persoanele cu handicap, si altele (contul 438).
3.1.5. Bugetul
statului, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat si conturi
asimilate
In cadrul decontarilor
cu bugetul statului, bugetele locale si alte bugete se cuprind: taxa pe
valoarea adaugata, impozitul pe venituri de natura salariala, impozitul pe
cladiri, taxa asupra mijloacelor de transport si alte impozite, taxe si
varsaminte asimilate.
Taxa pe valoarea
adaugata datorata bugetului de stat se stabileste ca diferenta intre valoarea
taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate (taxa pe
valoarea adaugata colectata - contul 4427) si a taxei deductibile pentru
cumpararile de bunuri si servicii (taxa pe valoarea adaugata deductibila -
contul 4426).
In situatia in care
exista decalaje intre faptul generator de taxa pe valoarea adaugata si
exigibilitatea acesteia, totalul taxei pe valoarea adaugata se inregistreaza
intr-un cont distinct, denumit taxa pe valoarea adaugata neexigibila (contul
4428) care, pe masura ce devine exigibila potrivit legii, se trece la taxa pe
valoarea adaugata colectata, respectiv la taxa pe valoarea adaugata
deductibila, dupa caz.
In contul de taxa pe
valoarea adaugata neexigibila se inregistreaza si taxa pe valoarea adaugata
deductibila sau colectata, pentru livrari de bunuri si prestari de servicii
pentru care nu au sosit sau nu s-au intocmit facturile (contul 4428).
Diferenta in plus sau
in minus, intre taxa pe valoarea adaugata colectata si taxa pe valoarea
adaugata deductibila se inregistreaza in conturi distincte ca taxa pe valoarea
adaugata de plata (contul 4423), respectiv taxa pe valoarea adaugata de
recuperat (contul 4424) si se regularizeaza in conditiile legii.
Impozitul pe venituri
din salarii si din alte drepturi cuprinde totalul impozitelor individuale,
calculate potrivit legii (contul 444). Acesta trebuie recunoscut ca o datorie
in limita sumei neplatite. Daca suma platita depaseste suma datorata, surplusul
trebuie recunoscut drept creanta.
Alte impozite, taxe si
varsaminte cuprind sumele datorate bugetului de stat (taxe vamale, accize) sau
bugetelor locale (impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri) sau alte
impozite si taxe datorate, potrivit legii. Acestea se inregistreaza in
contabilitatea analitica pe feluri de impozite, taxe si varsaminte datorate
bugetului de stat sau bugetelor locale (contul 446).
Alte datorii si creante
cu bugetul statului cuprind: drepturile de personal neridicate, prescrise,
datorate bugetului statului potrivit legii, sumele datorate creditorilor,
cuvenite bugetului statului dupa prescrierea lor, plusul de numerar din
casierie, amenzi si penalitati, varsaminte efectuate in plus la buget si
altele, precum si sumele datorate bugetului de catre institutiile finantate de
la buget reprezentand venituri realizate in conditiile legii (conturile 4481 si
4482).
3.1.6. Decontari cu
Comunitatea Europeana (PHARE, ISPA, SAPARD etc.)
Sumele primite din
contributia financiara nerambursabila a Comunitatii Europene (PHARE, ISPA,
SAPARD) se inregistreaza la institutiile publice implicate in derularea acestor
fonduri (Fondul National si Agentiile de Implementare) ca si creante - sume de
primit (conturile 4501, 4511, 4531, 4541, 4551, 456, 457, 458) si datorii -
sume de plata (conturile 4502, 4512, 452, 4532, 4542, 4552).
Aceste sume sunt
recunoscute ca venituri si cheltuieli numai in contabilitatea institutiilor
publice care au calitatea de beneficiari finali ai fondurilor respective.
3.1.7. Debitori si
creditori diversi, debitori si creditori ai bugetelor
Sumele datorate
institutiilor publice de catre terte persoane fizice sau juridice, altele decat
personalul propriu si clientii, se inregistreaza ca si debitori diversi (contul
461).
Sumele datorate de
institutiile publice unor terte persoane fizice sau juridice, altele decat
personalul propriu si furnizorii, se inregistreaza ca si creditori diversi
(contul 462).
Evidenta creantelor
bugetare ale bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor
sociale de stat, bugetului asigurarilor pentru somaj si al Fondului national
unic de asigurari sociale de sanatate, se realizeaza pe baza declaratiilor
fiscale sau deciziilor emise de organul fiscal. Evidenta analitica se tine pe
tipuri de impozite si pe platitori, pe structura clasificatiei bugetare,
(conturile 463, 464, 465, 466).
Creditori ai bugetelor
mai sus mentionate - sunt persoane fizice si juridice pentru sumele de
restituit sau de compensat cu alte creante ale aceluiasi buget sau cu alte
creante ale altor bugete, la cererea acestora sau din oficiu, se evidentiaza pe
tipuri de impozite si pe platitori, pe structura clasificatiei bugetare (contul
467).
In aceasta grupa se
cuprind si conturi in care se evidentiaza imprumuturile pe termen scurt
acordate din bugetul de stat, bugetul local, bugetul asigurarilor pentru somaj,
potrivit legii (contul 468), precum si dobanzile aferente acestora (contul
469).
3.1.8. Conturi de
regularizare si asimilate
Conturile de
regularizare se utilizeaza cand operatiunile isi extind efectele pe mai multi
ani, iar veniturile si cheltuielile trebuie sa fie atribuite exercitiului in
care au fost realizate sau efectuate, dupa caz.
Conturile de
regularizare si asimilate cuprind: cheltuieli in avans, venituri in avans si
decontari din operatii in curs de clarificare.
Sumele platite in
exercitiul financiar curent, dar care privesc exercitiile financiare urmatoare,
se inregistreaza distinct in contabilitate, la cheltuieli in avans (chirii,
asigurari, abonamente publicatii, alte cheltuieli efectuate in avans - contul
471).
Sumele incasate in
exercitiul financiar curent, dar care privesc exercitiile financiare urmatoare,
se inregistreaza distinct in contabilitate, la venituri in avans (venituri din
chirii, abonamente la publicatii, abonamente la institutiile de spectacole,
alte venituri realizate in avans - contul 472).
Operatiunile care nu
pot fi inregistrate direct in conturile corespunzatoare, pentru care sunt
necesare clarificari ulterioare, se inregistreaza, provizoriu, intr-un cont
distinct. Sumele inregistrate in acest cont trebuie clarificate de catre
institutie in termenul cel mai scurt (contul 473).
3.1.9. Decontari
Decontarile intre
institutiile publice cuprind operatiunile de decontare intervenite in cursul
exercitiului intre institutia superioara si institutiile subordonate sau intre
institutiile subordonate aceleiasi institutii superioare, dupa caz,
reprezentand valoarea activelor fixe si a materialelor transmise si primite in
vederea executarii unor actiuni in cadrul institutiei, precum si sumele
transmise de institutia superioara catre institutiile din subordine pentru
efectuarea cheltuielilor din alocatii bugetare, din fonduri speciale, fonduri
cu destinatie speciala, imprumuturi externe rambursabile si nerambursabile.
Contabilitatea decontarilor intre institutiile publice, cuprinde operatiile
care se inregistreaza reciproc si in aceeasi perioada de gestiune, atat in
contabilitatea unitatii debitoare, cat si a celei creditoare apartinand
aceluiasi ordonator principal de credite (conturile 481, 482).
La consolidare
soldurile acestor conturi se elimina.
3.2. Momentul
inregistrarii
Potrivit principiilor
contabilitatii de angajamente, efectele tranzactiilor si ale altor evenimente
sunt recunoscute atunci cand tranzactiile si evenimentele se produc si nu pe
masura ce numerarul sau echivalentul sau este incasat sau platit.
Inregistrarea in
contabilitate a creantelor si datoriilor se efectueaza in momentul constatarii
drepturilor si obligatiilor.
3.3. Evaluarea
3.3.1. Evaluarea
initiala
Creantele si datoriile
institutiilor publice se inregistreaza in contabilitate la valoarea nominala.
Operatiunile in valuta
trebuie inregistrate in momentul recunoasterii initiale in moneda de raportare,
aplicandu-se sumei in valuta cursul de schimb dintre moneda de raportare si
moneda straina, la data efectuarii tranzactiei.
Creantele si datoriile
in valuta se inregistreaza in contabilitate atat in lei, la cursul de schimb de
la data efectuarii operatiunilor comunicat de Banca Nationala a Romaniei, cat
si in valuta.
3.3.2. Evaluarea la
momentul decontarii
Diferentele de curs
valutar ce apar cu ocazia decontarii creantelor si datoriilor in valuta la
cursuri diferite fata de cele la care au fost inregistrate initial pe parcursul
perioadei sau fata de cele la care au fost raportate in situatiile financiare
anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli in perioada in care
apar.
Atunci cand creanta sau
datoria in valuta este decontata in decursul aceluiasi exercitiu financiar in
care a survenit, intreaga diferenta de curs valutar este recunoscuta in acel
exercitiu. Atunci cand creanta sau datoria in valuta este decontata intr-un
exercitiu financiar ulterior, diferenta de curs valutar recunoscuta in fiecare
exercitiu financiar, ce intervine pana in exercitiul decontarii, se determina
tinand seama de modificarea cursurilor de schimb survenita in cursul fiecarui
asemenea exercitiu financiar.
3.3.3. Evaluarea la
data bilantului
La data intocmirii situatiilor
financiare, creantele si datoriile in valuta se evalueaza la cursul publicat de
Banca Nationala a Romaniei, valabil pentru data intocmirii situatiilor
financiare, respectiv pentru ultima zi a exercitiului financiar.
Creantele si datoriile
aferente fondurilor nerambursabile primite de la Comunitatea Europeana se
evalueaza la cursul publicat de Banca Centrala Europeana, valabil pentru ultima
zi a lunii in care se intocmesc situatiile financiare.
La data bilantului,
evaluarea creantelor si a datoriilor se face la valoarea lor probabila de
incasare sau de plata. Diferentele constatate in minus intre valoarea de
inventar stabilita la inventariere si valoarea contabila neta a creantelor se
inregistreaza in contabilitate pe seama ajustarilor pentru depreciere.
3.4. Ajustari pentru
depreciere
Institutiile publice
pot inregistra ajustari pentru deprecierea creantelor la sfarsitul exercitiului
financiar, pe seama cheltuielilor (conturile 491, 496, 497).
In situatia in care
ajustarea devine total sau partial fara obiect, intrucat motivele care au dus
la reflectarea acesteia au incetat sa mai existe intr-o oarecare masura, atunci
acea ajustare trebuie diminuata sau anulata printr-o reluare corespunzatoare la
venituri.
In situatia in care se
constata o depreciere suplimentara fata de cea care a fost reflectata,
ajustarea trebuie majorata.
B. DATORII
1. Datorii pe termen
scurt (curente)
O datorie trebuie
clasificata ca datorie pe termen scurt, denumita si datorie curenta, atunci
cand:
a) se asteapta sa fie
decontata in cursul normal al ciclului de exploatare al entitatii; sau
b) este exigibila in
termen de 12 luni de la data bilantului.
Toate celelalte datorii
trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.
2. Datorii pe termen
lung (necurente)
2.1. Prevederi generale
O institutie publica
trebuie sa mentina clasificarea datoriilor pe termen lung purtatoare de dobanda
in aceasta categorie, chiar si atunci cand acestea sunt exigibile in 12 luni de
la data bilantului, daca:
a) Termenul initial a
fost pentru o perioada mai mare de 12 luni; si
b) Exista un acord de
refinantare sau de reesalonare a platilor, care este incheiat inainte de data
bilantului.
Imprumuturile si
datoriile din aceasta clasa reprezinta sume ce trebuie platite intr-o perioada
mai mare de un an, conform acordului de imprumut.
Contabilitatea
imprumuturilor si datoriilor asimilate acestora se tine pe urmatoarele
categorii: imprumuturi din emisiunea de obligatiuni, imprumuturi interne si
externe contractate de autoritatile administratiei publice locale, imprumuturi
interne si externe garantate de autoritatile administratiei publice locale,
imprumuturi interne si externe contractate de stat, imprumuturi interne si
externe garantate de stat, alte imprumuturi si datorii asimilate, dobanzile
aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate, prime privind rambursarea
obligatiunilor.
Datoria publica
reprezinta datoria publica guvernamentala la care se adauga datoria publica
locala.
2.2. Datoria publica
guvernamentala - Definitie
Datoria publica
guvernamentala cuprinde totalitatea obligatiilor financiare interne si externe
ale statului, la un moment dat, provenind din imprumuturile contractate direct
sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, in numele
Romaniei, de pe pietele financiare.
Datoria publica
guvernamentala interna este partea din datoria publica guvernamentala care
reprezinta totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind din
imprumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau
juridice rezidente in Romania, inclusiv sumele utilizate temporar din
disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru
finantarea temporara a deficitelor bugetare (conturile 164 si 165).
Datoria publica
guvernamentala externa este partea din datoria publica guvernamentala
reprezentand totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind din
imprumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau
juridice nerezidente in Romania (conturile 164 si 165).
2.2.1. Contractarea si
garantarea datoriei publice guvernamentale
Guvernul este autorizat
sa contracteze in mod direct imprumuturi de la institutiile financiare
internationale sau de la alti creditori, numai prin Ministerul Finantelor
Publice si sa le subimprumute unor beneficiari finali in scopul prevazut de
lege (contul 164).
Subimprumutarea
imprumuturilor contractate de Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, in
numele statului, beneficiarilor finali se face pe baza unor acorduri de
imprumut subsidiar incheiate intre Ministerul Finantelor Publice si acestia
sau, dupa caz, pe baza unor acorduri de imprumut subsidiar si garantie,
incheiate intre Ministerul Finantelor Publice, pe de o parte, autoritatile
administratiei publice locale coordonatoare ale activitatii beneficiarilor
finali si, dupa caz, garante ale sumelor subimprumutate acestora si
beneficiarii finali ai imprumutului, pe de alta parte.
Guvernul este autorizat
sa garanteze imprumuturi interne si externe numai prin Ministerul Finantelor
Publice, contractate in scopuri prevazute de lege (contul 165). Garantiile de
stat pot fi acordate numai pentru imprumuturi a caror rambursare se prevede a
se face exclusiv din surse proprii, respectiv din bugetele locale, in cazul
autoritatilor administratiei publice locale.
Pentru acoperirea
riscurilor financiare care decurg din garantarea de catre stat a imprumuturilor
contractate de persoanele juridice de la institutiile creditoare, precum si din
imprumuturile contractate direct de stat si subimprumutate beneficiarilor
finali, se constituie fondul de risc.
2.2.2. Instrumentele
datoriei publice guvernamentale
Instrumentele datoriei
publice guvernamentale includ, fara a se limita la acestea: titluri de stat
emise pe piata interna sau externa, imprumuturi de stat de la banci, de la alte
institutii de credit, persoane juridice romane sau straine, imprumuturi de stat
de la guverne si agentii guvernamentale straine, institutii financiare
internationale, sau de la alte organizatii internationale, imprumuturi
temporare din disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei
Statului, garantii de stat.
In prezentele norme
sunt reglementate numai imprumuturi interne si externe contractate de stat,
imprumuturi interne si externe garantate de stat, alte imprumuturi si datorii
asimilate, dobanzile aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate.
2.3. Datoria publica
locala - Definitie
Datoria publica locala
reprezinta totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale
autoritatilor administratiei publice locale, la un moment dat, provenind din
imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pietele
financiare.
Datoria publica locala
interna este partea din datoria publica locala care reprezinta totalitatea
obligatiilor financiare ale autoritatilor administratiei publice locale,
provenite din imprumuturi contractate direct (contul 162) sau garantate de
acestea, de la persoane fizice sau juridice rezidente in Romania (contul 163).
Datoria publica locala
externa este partea din datoria publica locala reprezentand totalitatea
obligatiilor financiare ale autoritatilor administratiei publice locale,
provenind din imprumuturi contractate direct (contul 162) sau garantate de
acestea de la persoane fizice sau juridice nerezidente in Romania (contul 163).
2.3.1. Contractarea si
garantarea datoriei publice locale
Imprumuturile
contractate sau garantate de autoritatile administratiei publice locale fac
parte din datoria publica a Romaniei, dar nu reprezinta obligatii ale
Guvernului, iar plata serviciului datoriei publice aferenta acestor imprumuturi
se va efectua exclusiv din bugetele locale si prin imprumuturi pentru
refinantarea datoriei publice locale.
Autoritatile
administratiei publice locale pot contracta sau garanta imprumuturi interne
si/sau externe pe termen scurt, mediu si lung, in scopurile prevazute de lege,
numai cu avizul Comisiei de Autorizare a Imprumuturilor Locale.
Autoritatilor
administratiei publice locale li se interzice accesul la imprumuturi sau sa
garanteze orice fel de imprumut, daca totalul datoriilor anuale reprezentand
ratele scadente la imprumuturile contractate si/sau garantate, dobanzile si
comisioanele aferente acestora, inclusiv ale imprumutului care urmeaza sa fie
contractat si/sau garantat in anul respectiv, depaseste limita prevazuta de
lege din totalul veniturilor proprii formate din: impozite, taxe, contributii,
alte varsaminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit, cu
exceptia cazurilor aprobate prin legi speciale. Aceste conditii se aplica si
pentru datoriile anuale care decurg din imprumuturile contractate si/sau
garantate de stat pentru autoritatile administratiei publice locale.
Valoarea totala a
datoriei contractate de autoritatea administratiei publice locale va fi
inscrisa in registrul de evidenta a datoriei publice locale al acestei
autoritati si se raporteaza anual prin situatiile financiare.
Valoarea totala a
garantiilor emise de autoritatea administratiei publice locale se inscrie in
registrul garantiilor locale al acestei autoritati si se raporteaza anual prin
situatiile financiare.
Pentru acoperirea
riscurilor financiare care decurg din garantarea de catre unitatile
administrativ-teritoriale a imprumuturilor contractate de persoanele juridice
de la institutiile creditoare, precum si din imprumuturile contractate direct
de unitatile administrativ-teritoriale si subimprumutate beneficiarilor finali,
se constituie fondul de risc.
2.3.2. Instrumentele
datoriei publice locale
Instrumentele datoriei
publice locale sunt: titluri de valoare, imprumuturi de la societatile bancare
sau de la alte institutii de credit.
Emiterea si lansarea
titlurilor de valoare se pot face direct de catre autoritatile administratiei
publice locale sau prin intermediul unor agentii ori al altor institutii
specializate (contul 161).
Consiliile locale,
judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot aproba
contractarea de imprumuturi interne sau externe, pe termen scurt (contul 5196),
mediu si lung (contul 162) sau garantarea acestora (contul 163) pentru
realizarea de investitii publice de interes local, precum si pentru
refinantarea datoriei publice locale.
3. Provizioane
3.1. Definitie
Provizionul este o
datorie cu exigibilitate sau valoare incerta.
Provizioanele nu pot
depasi din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii
obligatiei curente la data bilantului.
3.2. Categorii de
provizioane
Institutiile publice
pot constitui provizioane pentru elemente cum sunt:
- litigiile, amenzile
si penalitatile, despagubirile, daunele si alte datorii incerte;
- cheltuielile legate
de activitatea de service in perioada de garantie si alte cheltuieli privind
garantia acordata clientilor;
- alte provizioane.
3.3. Conditii pentru
recunoasterea provizioanelor
Un provizion va fi
recunoscut numai in momentul in care:
- o institutie are o
obligatie curenta generata de un eveniment anterior;
- este probabil ca o
iesire de resurse sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva; si
- poate fi realizata o
estimare credibila a valorii obligatiei.
Daca aceste conditii nu
sunt indeplinite, nu va fi recunoscut un provizion.
3.4. Contabilitatea
provizioanelor
Contabilitatea
provizioanelor se tine pe feluri, in functie de natura, scopul sau obiectul
pentru care au fost constituite (contul 151).
Provizioanele nu pot
avea drept scop corectarea valorii activelor.
Valoarea recunoscuta ca
provizion trebuie sa constituie cea mai buna estimare la data bilantului a
costurilor necesare stingerii obligatiei curente.
Provizioanele trebuie
revizuite la data fiecarui bilant anual si ajustate pentru a reflecta cea mai
buna estimare curenta. In cazul in care pentru stingerea unei obligatii nu mai
este probabila o iesire de resurse sau iesirea de resurse a avut loc,
provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri.
Provizionul va fi
utilizat numai pentru scopul pentru care a fost initial recunoscut.
C. CAPITALURI
Capitalurile unei
institutii publice cuprind: fondurile, rezultatul patrimonial, rezultatul
reportat, rezervele din reevaluare.
1. Fonduri
Fondurile unei
institutii publice includ: fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al
statului, fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al statului, fondul
bunurilor care alcatuiesc domeniul public al unitatilor
administrativ-teritoriale, fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al
unitatilor administrativ-teritoriale, fondul activelor fixe necorporale,
fonduri in afara bugetelor locale etc.
Fondul bunurilor care
alcatuiesc domeniul public al statului si al unitatilor
administrativ-teritoriale - dispozitii generale -
Statul si unitatile
administrativ-teritoriale exercita posesia, folosinta si dispozitia asupra
bunurilor care alcatuiesc domeniul public, in limitele si in conditiile legii.
Domeniul public este
alcatuit din bunurile prevazute in Constitutie, exemplificate in anexa la Legea
nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia si din
orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de
interes public si sunt dobandite de stat sau de unitatile
administrativ-teritoriale prin modalitatile prevazute de lege.
Domeniul public al
statului este alcatuit din bunurile prevazute in Constitutie, exemplificate in
anexa la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al
acesteia precum si din alte bunuri de uz sau de interes public national, declarate
ca atare prin lege (contul 101).
Domeniul public al
judetelor este alcatuit din bunurile exemplificate in anexa la Legea nr.
213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia si din
alte bunuri de uz sau de interes public judetean, declarate ca atare prin
hotarare a consiliului judetean, daca nu sunt declarate prin lege bunuri de uz
sau de interes public national (contul 103).
Domeniul public al
comunelor, al oraselor si al municipiilor este alcatuit din bunurile prevazute
exemplificate in anexa la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si
regimul juridic al acesteia si din alte bunuri de uz sau de interes public
local, declarate ca atare prin hotarare a consiliului local, daca nu sunt
declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public national ori judetean
(contul 103).
Bunurile din domeniul
public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile, dupa cum urmeaza:
a) nu pot fi
instrainate; ele pot fi date numai in administrare, concesionare sau inchiriere,
in conditiile legii;
b) nu pot fi supuse
executarii silite si asupra lor nu se pot constitui garantii reale;
c) nu pot fi dobandite
de catre alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de
buna-credinta asupra bunurilor mobile.
Bunurile din domeniul
public pot fi date, dupa caz in administrarea regiilor autonome si
institutiilor publice.
Domeniul privat al
statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale este alcatuit din bunuri
aflate in proprietatea lor si care nu fac parte din domeniul public. Bunurile
din domeniul privat al statului si unitatilor administrativ-teritoriale sunt
supuse regimului juridic de drept comun, daca legea nu dispune altfel.
Inventarul bunurilor
din domeniul public al statului se intocmeste anual, de ministere, de celelalte
organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si de
autoritatile publice centrale care au in administrare asemenea bunuri dupa
depunerea situatiei financiare anuale.
Centralizarea
inventarului mentionat se realizeaza de catre Ministerul Finantelor Publice si
se supune anual spre aprobare Guvernului.
Trecerea bunurilor
dintr-un domeniu in altul
Trecerea bunurilor din
domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale in
domeniul public al acestora, se face dupa caz prin hotarare a Guvernului, a
consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti
ori a consiliului local.
Trecerea in domeniul
public a unor bunuri din patrimoniul societatilor comerciale, la care statul
sau o unitate administrativ-teritoriala este actionar, se poate face numai cu
plata si cu acordul adunarii generale a actionarilor societatii comerciale
respective. In lipsa acordului mentionat, bunurile societatii comerciale
respective pot fi trecute in domeniul public numai prin procedura exproprierii
pentru cauza de utilitate publica si dupa o justa si prealabila despagubire.
Trecerea unui bun din
domeniul public al statului in domeniul public al unei unitati administrativ-teritoriale
se face la cererea consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al
Municipiului Bucuresti sau a consiliului local, dupa caz, prin hotarare a
Guvernului.
Trecerea unui bun din
domeniul public al unei unitati administrativ-teritoriale in domeniul public al
statului se face, la cererea Guvernului, prin hotarare a consiliului judetean,
respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului
local.
Dreptul de proprietate
publica inceteaza, daca bunul a pierit ori a fost trecut in domeniul privat.
Trecerea din domeniul
public in domeniul privat se face, dupa caz, prin hotarare a Guvernului, a
consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti
sau a consiliului local, daca prin Constitutie sau prin lege nu se dispune
altfel.
2. Rezultatul
patrimonial si rezultatul reportat
2.1. Rezultatul
patrimonial
Rezultatul patrimonial
se stabileste la sfarsitul perioadei (lunar, sau cel mult la intocmirea
situatiilor financiare) prin inchiderea conturilor de venituri si finantari si
a conturilor de cheltuieli (contul 121).
La inceputul
exercitiului, soldul contului de rezultat patrimonial de la sfarsitul anului se
transfera asupra rezultatului reportat.
2.2. Rezultatul
reportat
Rezultatul reportat
exprima rezultatul patrimonial al exercitiilor financiare anterioare (contul
117).
3. Rezerve din
reevaluare
Activele fixe pot fi
supuse reevaluarii care se efectueaza potrivit reglementarilor legale, caz in
care sunt prezentate in bilant la valoarea reevaluata si nu la costul lor
istoric. Reevaluarea acestora se face, cu exceptiile prevazute de
reglementarile legale, la valoarea justa. Valoarea justa se determina pe baza
unor evaluari efectuate de evaluatori autorizati sau de comisii tehnice
constituite, in conditiile legii.
In cazul in care,
ulterior recunoasterii initiale ca activ, valoarea unui activ fix este
determinata pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea rezultata din
reevaluare va fi atribuita activului, in locul costului de achizitie sau
costului de productie, dupa caz. In astfel de cazuri, regulile privind
amortizarea se aplica activului avand in vedere valoarea acestuia, determinata
in urma reevaluarii.
Reevaluarile trebuie
facute cu suficienta regularitate, astfel incat valoarea contabila sa nu difere
substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa la data
bilantului.
Daca rezultatul reevaluarii
este o crestere a valorii contabile nete, aceasta se trateaza astfel:
- ca o crestere a
rezervei din reevaluare, din cadrul capitalurilor proprii, daca nu a existat o
descrestere anterioara, recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ (contul
105);
- ca un venit care sa
compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ.
Daca rezultatul
reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, aceasta se trateaza
astfel:
- ca o scadere a
rezervei din reevaluare, din cadrul capitalurilor proprii, cu valoarea minima
dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii; eventuala diferenta
ramasa neacoperita din rezervele din reevaluare existente se inregistreaza ca o
cheltuiala; (contul 105).
- ca o cheltuiala cu
intreaga valoare a descresterii, daca in rezerva din reevaluare nu este
inregistrata o suma aferenta acelui activ.
4. Fonduri cu
destinatie speciala
Fondul de rulment - Se
constituie din excedentul anual al bugetului local. Disponibilitatile acestui
fond pot fi utilizate temporar, pentru acoperirea golurilor de casa provenite
din decalaje intre veniturile si cheltuielile anului curent, precum si pentru
acoperirea definitiva a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exercitiului
bugetar. Fondul de rulment poate fi utilizat si pentru finantarea unor
investitii din competenta autoritatilor administratiei publice locale sau
pentru dezvoltarea serviciilor publice locale in interesul comunitatii (contul
131).
Fondul de rezerva al
bugetului asigurarilor sociale de stat - Se constituie anual dintr-o cota de
pana la 3% din veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat (contul 132).
Fondul de rezerva se
utilizeaza pentru acoperirea prestatiilor de asigurari sociale in situatii
temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate prin
legea bugetului asigurarilor sociale de stat. Fondul de rezerva se reporteaza
in anul urmator si se completeaza potrivit legii.
Eventualul deficit
curent al bugetului asigurarilor sociale de stat se acopera din
disponibilitatile bugetului asigurarilor sociale de stat din anii precedenti
si, in continuare, din fondul de rezerva.
Fondul de rezerva
pentru sanatate - Se constituie in baza prevederilor legale in cota de 1% din
sumele constituite la nivelul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. Bugetul
fondului se aproba ca anexa la legea bugetului de stat. Utilizarea fondului se
stabileste prin legi bugetare anuale. Fondul de rezerva ramas neutilizat la
finele anului se reporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie (contul 133).
Sume reprezentand
amortizarea activelor fixe detinute de serviciile publice de interes local -
Serviciile publice de interes local care desfasoara activitati de natura
economica au obligatia calcularii, inregistrarii si recuperarii uzurii fizice
si morale a activelor fixe aferente acestor activitati, prin tarif sau pret
potrivit legii. Aceste sume se utilizeaza pentru realizarea de investitii in
domeniul respectiv si se evidentiaza distinct in programul de investitii, ca
surse de finantare (contul 134).
Fondul de risc - Se
constituie distinct pentru garantii locale la imprumuturi interne si,
respectiv, pentru garantii la imprumuturi externe, pentru acoperirea riscurilor
financiare care decurg din garantarea de catre autoritatile administratiei
publice locale a imprumuturilor contractate de agentii economici si serviciile
publice de subordonare locala. Fondul de risc se constituie din: sumele
incasate sub forma de comisioane de la beneficiarii imprumuturilor garantate,
dobanzile acordate de unitatile trezoreriei statului la disponibilitatile
fondului, dobanzi si penalitati de intarziere pentru neplata in termen de catre
beneficiarii imprumuturilor si in completare de la bugetul local (contul 135).
Sume aferente
depozitelor speciale constituite pentru constructii de locuinte - Se pastreaza
intr-un cont distinct, deschis pe seama unitatilor administrativ-teritoriale,
la unitatile trezoreriei statului (contul 136).
Taxe speciale - Pentru
functionarea unor servicii publice locale, create in interesul persoanelor
fizice si juridice, consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului
Bucuresti, dupa caz, aproba taxe speciale (contul 137).
Cuantumul taxelor
speciale se stabileste anual, iar veniturile obtinute din acestea se utilizeaza
integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru infiintarea
serviciilor publice locale, precum si pentru finantarea cheltuielilor de
intretinere si functionare ale acestor servicii.
Taxele speciale se
incaseaza intr-un cont distinct, deschis in afara bugetului local, fiind
utilizate in scopurile pentru care au fost infiintate.
Fondul de dezvoltare a
spitalului - Spitalele sunt autorizate sa constituie Fondul de dezvoltare care
sa fie utilizat pentru procurarea de echipamente si aparatura medicala si de
laborator, necesara desfasurarii activitatii spitalului.
Acest fond se
constituie din: cota-parte din amortizarea calculata lunar si cuprinsa in
bugetul de venituri si cheltuieli, sume rezultate din valorificarea bunurilor
disponibile, precum si din cele casate cu respectarea dispozitiilor legale in
vigoare, sponsorizari cu destinatia "dezvoltare", o cota de 20% din
excedentul bugetului de venituri si cheltuieli inregistrat la finele
exercitiului bugetar.
CAPITOLUL 4
PREVEDERI REFERITOARE
LA ELEMENTELE DIN CONTUL DE REZULTAT PATRIMONIAL
PREVEDERI GENERALE
Veniturile si
cheltuielile care apar altfel decat in cursul activitatilor curente ale
institutiei publice trebuie prezentate la venituri extraordinare si cheltuieli
extraordinare.
Acestea rezulta din
desfasurarea unor tranzactii sau evenimente ce sunt clar diferite de
activitatile curente ale institutiei si care, prin urmare, nu se asteapta sa se
repete intr-un mod frecvent sau regulat.
Prin activitati curente
se inteleg activitatile desfasurate de o institutie publica, pentru realizarea
obiectului sau de activitate, stabilit conform regulamentelor de organizare si
functionare.
Pentru a stabili daca
un eveniment sau o tranzactie se delimiteaza clar de activitatile curente ale
entitatii, se are in vedere, mai degraba, natura elementului sau tranzactiei
aferente activitatii desfasurate in mod curent de institutie, decat frecventa
cu care se asteapta ca aceste evenimente sa aiba loc.
1. Cheltuieli
1.1. Definitie
Potrivit contabilitatii
de angajamente, cheltuielile reflecta costul bunurilor si serviciilor utilizate
in vederea realizarii serviciilor publice sau veniturilor, dupa caz, precum si
subventii, transferuri, asistenta sociala acordate, aferente unei perioade de
timp.
1.2. Momentul
recunoasterii cheltuielilor
Cheltuielile de
personal: salarii in bani si in natura, prime, al 13-lea salariu, contributiile
aferente acestora, se recunosc in perioada in care munca a fost prestata.
Drepturile cuvenite si
neachitate aferente exercitiului bugetar, sunt incluse de asemenea in costurile
de personal ale exercitiului.
Cheltuielile cu
stocurile se recunosc atunci cand acestea au fost consumate, cu exceptia
materialelor de natura obiectelor de inventar care se inregistreaza la
scoaterea din folosinta a acestora.
Costurile cu bunurile
includ consumul stocurilor achizitionate si platite in exercitiile bugetare
anterioare si consumate in exercitiul bugetar curent.
Consumul propriu
trebuie sa fie inregistrat in momentul cand are loc productia destinata pentru
acest scop.
Cheltuielile cu
serviciile se recunosc in perioada cand serviciile au fost prestate si
lucrarile executate, indiferent de momentul cand a fost efectuata plata
acestora.
Cheltuielile cu
dobanzile se recunosc drept costuri in perioada cand sunt datorate conform
contractului de imprumut si nu atunci cand sunt platite.
Cheltuielile de capital
se recunosc lunar, sub forma amortizarii care se inregistreaza in mod
sistematic, pe parcursul duratei de viata utile a activului fix.
Valoarea ramasa
neamortizata a activelor fixe scoase din functiune inainte de expirarea duratei
normale de functionare a acestora, se recunoaste drept cost al perioadei cand acest
eveniment a avut loc.
Cheltuielile efectuate
cu activele fixe in curs nu reprezinta un cost al perioadei. Costul acestora va
fi recunoscut dupa finalizarea si punerea in functiune a activelor fixe si
calculul amortizarii.
Transferurile intre
unitati ale administratiei publice, curente si de capital, se recunosc ca si
costuri la beneficiarii finali ai fondurilor.
Alte transferuri,
interne si in strainatate, se recunosc ca si costuri la institutia care
transfera fondurile.
1.3. Continutul
grupelor de cheltuieli
Contabilitatea
cheltuielilor se tine pe grupe de cheltuieli, dupa natura si destinatia lor.
Principalele grupe de
cheltuieli sunt: cheltuieli privind stocurile, cheltuieli cu lucrarile si
serviciile executate de terti, cheltuieli cu alte servicii executate de terti,
cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate, cheltuieli cu
personalul, alte cheltuieli operationale, cheltuieli financiare, alte
cheltuieli finantate din buget, cheltuieli de capital, amortizari si
provizioane, cheltuieli extraordinare.
1.3.1. Cheltuieli
privind stocurile
Cheltuielile privind
stocurile includ urmatoarele:
- materii prime,
materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, materiale
nestocate, animale si pasari, marfuri, ambalaje, alte stocuri (conturile 601,
602, 603, 604, 605, 606, 607, 608, 609);
1.3.2. Cheltuieli cu
lucrarile si serviciile executate de terti
Cheltuielile cu
lucrarile si serviciile executate de terti includ:
- energie si apa
(contul 610);
- intretinere si
reparatii (contul 611);
- chirii (contul 612);
- prime de asigurare
(contul 613);
- deplasari, detasari,
transferari (contul 614).
1.3.3. Cheltuieli cu
alte servicii executate de terti
Cheltuielile cu alte
servicii executate de terti includ:
- comisioane si
onorarii (contul 622);
- protocol, reclama si
publicitate (contul 623);
- transportul de bunuri
si personal (contul 624);
- servicii postale si
taxe de telecomunicatii (contul 626);
- servicii bancare si
asimilate (contul 627);
- alte servicii
executate de terti (contul 628);
- alte cheltuieli
autorizate prin dispozitii legale (contul 629).
1.3.4. Cheltuieli cu
alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
Aceasta grupa include
cheltuielile cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate ce trebuie platite
de catre institutiile publice, conform legii (contul 635).
1.3.5. Cheltuieli cu
personalul
Cheltuielile cu
personalul includ:
- salariile
personalului (contul 641);
- drepturi salariale in
natura (contul 642);
- asigurari sociale:
contributiile angajatorilor pentru asigurari sociale, asigurari de somaj,
asigurari sociale de sanatate, accidente de munca si boli profesionale, alte
cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala (contul 645);
- indemnizatii de
delegare, detasare (contul 646).
1.3.6. Alte cheltuieli
operationale
Alte cheltuieli
operationale includ:
- pierderi din creante
si debitori diversi (contul 654);
- alte cheltuieli
operationale (contul 658).
1.3.7. Cheltuieli
financiare
Cheltuielile financiare
includ:
- pierderi din creante
imobilizate (contul 663);
- cheltuieli privind
investitiile financiare cedate (contul 664);
- diferente de curs
valutar (contul 665);
- dobanzi (contul 666);
- sume de transferat
bugetului de stat reprezentand castiguri din schimb valutar in cadrul
programelor PHARE, SAPARD, ISPA (contul 667);
- dobanzi de transferat
Comunitatii Europene sau de alocat in cadrul programelor: PHARE, SAPARD, ISPA
(contul 668);
- alte pierderi -
cheltuieli neeligibile: PHARE, SAPARD, ISPA (contul 669).
1.3.8. Alte cheltuieli
finantate din buget
Alte cheltuieli
finantate din buget includ:
- subventii (contul
670);
- transferuri curente
intre unitati ale administratiei publice (contul 671);
- transferuri de
capital intre unitati ale administratiei publice (contul 672);
- transferuri interne
(contul 673);
- transferuri in
strainatate (contul 674);
- asigurari sociale
(contul 676);
- ajutoare sociale
(contul 677);
- alte cheltuieli
(contul 679).
1.3.9. Cheltuieli de
capital, amortizari, provizioane si ajustari
Cheltuielile de capital
includ:
- cheltuieli
operationale privind amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru
depreciere (contul 681);
- cheltuieli cu active
fixe neamortizabile (contul 682);
- cheltuieli financiare
privind amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru pierderea de valoare
(contul 686);
- cheltuieli privind
rezerva de stat si de mobilizare (contul 689).
1.3.10. Cheltuieli
extraordinare
Cheltuielile
extraordinare includ:
- pierderi din
calamitati (contul 690);
- cheltuieli
extraordinare din operatiuni cu active fixe (contul 691).
1.4. Structura
conturilor de cheltuieli
In cadrul institutiilor
publice, contabilitatea cheltuielilor se tine in conturi distincte, dupa natura
si destinatie. Conturile de cheltuieli se dezvolta in analitic pe structura
clasificatiei bugetare. Structura contului contabil va fi urmatoarea:
1. simbolul contului
din planul de conturi;
2. capitolul;
3. sursa de finantare a
cheltuielii, respectiv:
- bugetul de stat;
- bugetele locale;
- bugetul asigurarilor
sociale de stat;
- bugetul asigurarilor
pentru somaj;
- bugetul Fondului
national unic de asigurari sociale de sanatate;
- bugetul fondurilor
externe nerambursabile;
- bugetul institutiilor
publice si activitatilor finantate integral sau partial din venituri proprii;
- cheltuieli evidentiate
in afara bugetelor locale.
4. subcapitolul;
5. titlul;
6. articolul;
7. alineatul;
8. subalineatul
(paragraful).
1.5. Alte prevederi
Conturile de cheltuieli
se inchid la sfarsitul perioadei (lunar sau cel mai tarziu la intocmirea
situatiilor financiare) in vederea stabilirii rezultatului patrimonial.
In situatia in care
apar operatiuni ce trebuie inregistrate in creditul conturilor de cheltuieli,
acestea pot fi inregistrate si in debitul conturilor, in rosu.
Reflectarea unitara a
cheltuielilor efectuate de institutiile publice pe articolele si alineatele
prevazute in Clasificatia economica, se asigura cu ajutorul
"Indrumarului" elaborat de catre ordonatorii principali de credite,
cu avizul Ministerului Finantelor Publice.
Tabelul de concordanta
intre conturile de cheltuieli si codurile aferente din clasificatia economica
este prezentat in anexa nr. 12 la prezentele norme.
2. Venituri si
Finantari
2.1. Definitie
Potrivit contabilitatii
de angajamente, veniturile reprezinta impozite, taxe, contributii si alte sume
de incasat potrivit legii, precum si pretul bunurilor vandute si serviciilor
prestate, dupa caz, aferente unei perioade de timp.
2.2. Momentul
recunoasterii veniturilor
Veniturile se
inregistreaza in contabilitatea institutiilor publice, pe baza documentelor
care atesta crearea dreptului de creanta (declaratia fiscala sau decizia emisa
de organul fiscal), avize de expeditie, facturi, alte documente legal intocmite
sau in momentul incasarii efective a acestora, in situatia in care nu exista
documente anterioare incasarii pentru inregistrarea creantei.
In contabilitate,
veniturile din activitati economice se inregistreaza in momentul predarii
bunurilor catre cumparatori, al livrarii lor pe baza facturii sau in alte
conditii prevazute in contract, al facturarii lucrarilor executate si
serviciilor prestate, moment care atesta transferul de proprietate catre
clienti.
Veniturile proprii ale
institutiilor publice provin din chirii, organizarea de manifestari culturale
si sportive, concursuri artistice, publicatii, prestatii editoriale, studii,
proiecte, valorificari de produse din activitati proprii sau anexe, prestari de
servicii si altele asemenea.
Veniturile din
diferente de curs valutar trebuie recunoscute in perioada in care apar cu
ocazia decontarii sau a raportarii in situatiile financiare a elementelor
monetare, creantelor si datoriilor, la cursuri diferite fata de cele la care au
fost inregistrate initial pe parcursul perioadei sau fata de cele care au fost
raportate in situatiile financiare anterioare.
Veniturile din dobanzi
se inregistreaza pe masura generarii veniturilor respective.
2.3. Continutul
grupelor de venituri
Contabilitatea
veniturilor se tine pe grupe de venituri, dupa natura si sursa lor.
Principalele grupe de
venituri sunt: venituri din activitati economice, alte venituri operationale,
venituri din productia de active fixe, venituri fiscale, venituri din
contributii de asigurari, venituri nefiscale, venituri financiare, finantari,
subventii, transferuri, alocatii bugetare cu destinatie speciala, fonduri cu
destinatie speciala, venituri din provizioane, venituri extraordinare.
2.3.1. Venituri din
activitati economice
Veniturile din
activitati economice, includ:
- venituri din vanzarea
produselor finite (contul 701);
- venituri din vanzarea
semifabricatelor (contul 702);
- venituri din vanzarea
produselor reziduale (contul 703);
- venituri din lucrari
executate si servicii prestate (contul 704);
- venituri din studii
si cercetari (contul 705);
- venituri din chirii
(contul 706);
- venituri din vanzarea
marfurilor (contul 707);
- venituri din activitati
diverse (contul 708);
- variatia stocurilor
(contul 709).
2.3.2. Venituri din
alte activitati operationale
Veniturile din alte
activitati operationale includ:
- Venituri din creante
reactivate si debitori diversi (contul 714);
- Alte venituri
operationale (contul 719).
2.3.3. Venituri din
productia de active fixe
Veniturile din
productia de active fixe includ:
- venituri din
productia de active fixe necorporale (contul 721);
- venituri din
productia de active fixe corporale (contul 722).
2.3.4. Venituri fiscale
Aceasta grupa include
veniturile fiscale ale bugetului general consolidat, recunoscute la momentul
constatarii, inregistrate pe baza declaratiilor fiscale si a deciziilor emise
de organul fiscal. Se dezvolta in analitic pe structura clasificatiei bugetare.
Grupa "Venituri
fiscale" include:
- Impozit pe venit,
profit si castiguri din capital de la persoane juridice (contul 730);
- Impozit pe venit,
profit si castiguri din capital de la persoane fizice (contul 731);
- Alte impozite pe
venit, profit si castiguri din capital (contul 732);
- Impozit pe salarii
(contul 733);
- Impozite si taxe pe
proprietate (contul 734);
- Impozite si taxe pe
bunuri si servicii (contul 735);
- Impozit pe comertul
exterior si tranzactiile internationale (contul 736);
- Alte impozite si taxe
fiscale (contul 739).
2.3.5. Venituri din
contributii de asigurari
Aceasta grupa contine
veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat, veniturile bugetului
asigurarilor pentru somaj, veniturile Fondului national unic de asigurari
sociale de sanatate recunoscute la momentul constatarii, inregistrate pe baza
declaratiilor fiscale si a deciziilor emise de organul fiscal. Se dezvolta in
analitic pe structura clasificatiei bugetare.
Grupa "Venituri
din contributii de asigurari" include:
- Venituri din
contributiile angajatorilor: contributiile pentru asigurari sociale,
contributiile pentru asigurari de somaj, contributiile pentru asigurari sociale
de sanatate, contributiile pentru accidente de munca si boli profesionale si
alte contributii pentru asigurari sociale (contul 745);
- Venituri din
contributiile asiguratilor: contributiile pentru asigurari sociale,
contributiile pentru asigurari de somaj, contributiile pentru asigurari sociale
de sanatate si alte contributii ale altor persoane pentru asigurari sociale
(contul 746).
2.3.6. Venituri
nefiscale
Aceasta grupa include
venituri ale bugetului general consolidat, altele decat cele mentionate la
grupele: "Venituri fiscale" si "Venituri din contributii de
asigurari". De regula, aceste venituri sunt recunoscute la momentul incasarii,
neexistand obligatia de a intocmi declaratii conform legii.
Se dezvolta in analitic
pe structura clasificatiei bugetare.
Grupa "Venituri
nefiscale" include:
- Venituri din
proprietate (contul 750);
- Venituri din vanzari
de bunuri si servicii (contul 751);
2.3.7. Venituri
financiare
Grupa "Venituri
financiare" include:
- Venituri din creante
imobilizate (contul 763);
- Venituri din
investitii financiare cedate (contul 764);
- Venituri din
diferente de curs valutar (contul 765);
- Venituri din dobanzi
(contul 766);
- Sume de primit de la
bugetul de stat pentru acoperirea pierderii din schimb valutar - PHARE, SAPARD,
ISPA (contul 767);
- Alte venituri
financiare (contul 768);
- Sume de primit de la
bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi (cheltuieli neeligibile) -
PHARE, SAPARD, ISPA (contul 769).
2.3.8. Finantari,
subventii, transferuri, alocatii bugetare cu destinatie speciala, fonduri cu
destinatie speciala
Potrivit prevederilor
legislatiei in vigoare privind finantele publice, finantarea institutiilor
publice si serviciilor publice se asigura astfel:
- integral din bugetul
de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele
fondurilor speciale, dupa caz;
- din venituri proprii
si subventii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul
asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dupa caz;
- integral din venituri
proprii.
Potrivit prevederilor
Legii contabilitatii, contabilitatea institutiilor publice asigura
inregistrarea platilor de casa si a cheltuielilor efective, pe subdiviziunile
clasificatiei bugetare, potrivit bugetului aprobat.
Platile efectuate din
contul de finantare bugetara de catre institutiile finantate integral de la
buget sau din contul de disponibil pentru bunuri aprovizionate, lucrari
executate si servicii prestate, reprezinta plati de casa. In aceasta categorie
se includ si platile efectuate prin casierie, in conformitate cu reglementarile
legale in vigoare.
Institutiile publice
pot avea si alte surse de finantare, respectiv: fonduri externe nerambursabile,
subventii, alocatii bugetare cu destinatie speciala etc., dupa caz.
Aceasta grupa include:
- Finantarea de la
buget (contul 770);
- Finantarea in baza
unor acte normative speciale (contul 771);
- Venituri din
subventii (contul 772);
- Venituri din alocatii
bugetare cu destinatie speciala (contul 773);
- Finantarea din
fonduri externe nerambursabile (contul 774);
- Fonduri cu destinatie
speciala (contul 776);
- Venituri din
cofinantarea de la buget aferenta programelor/proiectelor finantate din fonduri
externe nerambursabile (contul 778).
- Venituri din bunuri
si servicii primite cu titlu gratuit (contul 779).
2.3.9. Venituri din
provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare
Veniturile din reluarea
provizioanelor si ajustarilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se
evidentiaza distinct in functie de natura acestora. Diminuarea sau anularea
provizioanelor si ajustarilor constituite se efectueaza prin inregistrarea la
venituri in cazul in care nu se mai justifica mentinerea acestora.
Grupa "Venituri
din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare"
include:
- Venituri din
provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea operationala
(contul 781);
- Venituri financiare
din ajustari pentru pierderea de valoare (contul 786).
2.3.10. Veniturile
extraordinare
Grupa "Venituri
extraordinare" include:
- Venituri din
despagubiri din asigurari (contul 790);
- Venituri din
valorificarea unor bunuri (contul 791).
2.4. Structura
conturilor de venituri
In cadrul institutiilor
publice, contabilitatea veniturilor se tine in conturi distincte, dupa natura
si sursa. Conturile de venituri se dezvolta in analitic pe structura
clasificatiei bugetare.
Structura contului
contabil va fi urmatoarea:
1. simbolul contului
din planul de conturi;
2. bugetul caruia ii
apartine venitul:
- bugetul de stat;
- bugetele locale;
- bugetul asigurarilor
sociale de stat;
- bugetul asigurarilor
pentru somaj;
- bugetul Fondului
national unic de asigurari sociale de sanatate;
- bugetul fondurilor
externe nerambursabile;
- bugetul institutiilor
publice si activitatilor finantate integral sau partial din venituri proprii;
- venituri evidentiate
in afara bugetelor locale.
3. capitolul;
4. subcapitolul;
5. paragraful.
2.5. Alte prevederi
Conturile de venituri
se inchid la sfarsitul perioadei (lunar sau cel mai tarziu la intocmirea
situatiilor financiare) in vederea stabilirii rezultatului patrimonial.
In situatia in care
apar operatiuni ce trebuie inregistrate in debitul conturilor de venituri,
acestea pot fi inregistrate si in creditul conturilor de venituri, in rosu.
Institutiile publice
mai pot folosi pentru desfasurarea activitatii lor, bunuri materiale si fonduri
banesti primite de la persoane juridice si fizice sub forma de donatii si
sponsorizari.
Fondurile banesti
acordate de persoanele juridice si fizice, primite ca donatii si sponsorizari
de institutiile publice finantate integral de la buget, se varsa direct la
bugetul din care se finanteaza acestea. Cu aceste sume se majoreaza creditele
bugetare ale bugetului institutiei publice beneficiare si care urmeaza sa se
utilizeze potrivit legii.
Cu fondurile primite de
catre institutiile publice finantate integral din venituri proprii si cele
finantate din venituri proprii si subventii de la buget, se majoreaza bugetele
de venituri si cheltuieli ale acestora.
Tabelele de concordanta
intre conturile de venituri si codurile din clasificatia bugetara, sunt
prezentate in anexele nr. 1, 2, 3, 4, 5, 8, 10, 11 la prezentele norme
metodologice.
Contabilitatea
angajamentelor si a elementelor extrabilantiere
Drepturile si
obligatiile, precum si unele bunuri care nu pot fi integrate in activele si
pasivele unitatii se inregistreaza in contabilitate in conturi in afara
bilantului, denumite si conturi de ordine si evidenta.
In aceasta categorie se
cuprind angajamente (garantii) acordate sau primite in relatiile cu tertii,
active fixe luate cu chirie, valori materiale primite spre prelucrare sau
reparare, in pastrare sau custodie, debitori scosi din activ, urmariti in
continuare, chirii si alte datorii asimilate, efecte scontate neajunse la
scadenta, precum si alte valori.
CAPITOLUL 5
DISPOZITII FINALE
Prevederile prezentelor
norme se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2006 de catre toate institutiile
publice, indiferent de subordonare si de sursa de finantare.
La data intrarii in
vigoare a prezentelor norme, se abroga:
1. Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 596/1970 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
contabilitatea unitatilor bugetare;
2. Ordinul ministrului
finantelor nr. 60/1973 pentru aprobarea Normelor privind intocmirea si
executarea bugetului, a planurilor de venituri si cheltuieli din mijloace
extrabugetare si din alte fonduri, organizarea evidentei tehnic-operative si
contabile la comune;
3. Ordinul ministrului
finantelor nr. 324/1984 pentru aprobarea Planului de conturi pentru
administratii, circumscriptii si servicii financiare si Instructiunile de
aplicare a acestuia, cu modificarile si completarile ulterioare;
4. Ordinul ministrului
finantelor nr. 279/1987 pentru aprobarea Planului de conturi pentru
administratii, circumscriptii si servicii financiare si Instructiunile de
aplicare a acestuia;
5. Ordinul ministrului
finantelor nr. 460/2000 pentru aprobarea Precizarilor privind reflectarea in
contabilitatea consiliilor locale si institutiilor publice de interes local a
unor operatiuni;
6. Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 706/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
inregistrarea in contabilitatea unitatilor administrativ-teritoriale a unor
operatiuni ce decurg din aplicarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
45/2003 privind finantele publice locale, aprobata cu modificari si completari
prin Legea nr. 108/2004;
7. Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 520/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
organizarea si conducerea contabilitatii veniturilor bugetare, cu modificarile
si completarile ulterioare;
8. Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 650/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
modul de reflectare in contabilitatea institutiilor publice a unor operatiuni
ce decurg din aplicarea prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 86/2003 privind
unele reglementari in domeniul financiar, aprobata si modificata prin Legea nr.
609/2003;
9. Ordinul ministrului
finantelor nr. 1153/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
inregistrarea in contabilitatea Ministerului Finantelor Publice a titlurilor de
participare detinute de Romania la Banca Europeana pentru Reconstructie si
Dezvoltare si Banca pentru Comert si Dezvoltare a Marii Negre;
10. Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 1757/2004 privind inregistrarea actiunilor detinute de
statul roman in calitate de actionar unic, reprezentat de Ministerul Finantelor
Publice la Compania Nationala "Loteria Romana" S.A., Compania
Nationala "Imprimeria Nationala" S.A., precum si a altor titluri
imobilizate detinute de stat prin Ministerul Finantelor Publice;
11. Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 870/2003 privind aprobarea Precizarilor privind
reflectarea in contabilitate a operatiunilor privind sumele primite si
utilizate din contributia financiara nerambursabila a Comunitatii Europene si
cofinantarea de la bugetul de stat privind programul Sapard;
12. Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 771/2004 pentru aprobarea Precizarilor privind
inregistrarea in contabilitate a sumelor primite si utilizate din contributia
financiara nerambursabila a Comunitatii Europene prin ISPA, a cofinantarii de
la buget si a imprumuturilor primite de la institutii financiare internationale
pentru masurile din domeniul mediului, transporturilor si asistentei tehnice;
13. Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 925/2005 pentru aprobarea Precizarilor privind
inregistrarea in contabilitate a sumelor primite si utilizate din contributia
financiara nerambursabila a Comunitatii Europene in cadrul programelor Phare si
a cofinantarii de la bugetul de stat aferenta acestora.
14. Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 1461/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
organizarea si conducerea contabilitatii patrimoniului institutiilor publice si
Planul de conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a
acestuia.
15. Orice alte
dispozitii contrare prezentelor norme.
CAPITOLUL 6
PLANUL DE CONTURI
GENERAL PENTRU INSTITUTII PUBLICE
________________________________________________________________________________
C G CONT DENUMIRE
CONT
l r SINTETIC
a u gr. I si
s p gr. II
a a
________________________________________________________________________________
1 CONTURI DE
CAPITALURI
10 CAPITAL,
REZERVE, FONDURI
100 Fondul
activelor fixe necorporale
101 Fondul
bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului
102 Fondul
bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al statului
103 Fondul
bunurilor care alcatuiesc domeniul public al unitatilor
administrativ-teritoriale
104 Fondul
bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al unitatilor
administrativ-teritoriale
105 Rezerve din
reevaluare
1051 Rezerve din
reevaluarea terenurilor si amenajarilor la terenuri
1052 Rezerve din
reevaluarea constructiilor
1053 Rezerve din
reevaluarea instalatiilor tehnice, mijloacelor de
transport, animalelor
si plantatiilor
1054 Rezerve din
reevaluarea mobilierului, aparaturii birotice,
echipamentelor de
protectie a valorilor umane si materiale si a
altor active fixe
corporale
1055 Rezerve din
reevaluarea altor active ale statului
106* Diferente din
reevaluare si diferente de curs aferente
dobanzilor incasate
(Sapard)
11 REZULTATUL
REPORTAT
117 Rezultatul
reportat
117.01 Rezultatul
reportat - institutii publice finantate integral din
buget (de stat, local,
asigurari, sanatate, somaj)
117.02 Rezultatul
reportat - bugetul local
117.03 Rezultatul
reportat - bugetul asigurarilor sociale de stat
117.04 Rezultatul
reportat - bugetul asigurarilor pentru somaj
117.05 Rezultatul
reportat - bugetul Fondului national unic de
asigurari sociale de
sanatate
117.08 Rezultatul
reportat - bugetul fondurilor externe nerambursabile
117.09 Rezultatul
reportat - bugetul de stat
117.10 Rezultatul
reportat - institutii publice si activitati
finantate integral sau
partial din venituri proprii
12 REZULTATUL
PATRIMONIAL
121 Rezultatul
patrimonial
121.01 Rezultatul
patrimonial - institutii publice finantate integral
din buget (de stat,
local, asigurari sociale, somaj, sanatate)
121.02 Rezultatul
patrimonial - bugetul local
121.03 Rezultatul
patrimonial - bugetul asigurarilor sociale de stat
121.04 Rezultatul
patrimonial - bugetul asigurarilor pentru somaj
121.05 Rezultatul
patrimonial - bugetul Fondului national unic de
asigurari sociale de
sanatate
121.08 Rezultatul
patrimonial - bugetul fondurilor externe
nerambursabile
121.09 Rezultatul
patrimonial - bugetul de stat
121.10 Rezultatul
patrimonial - institutii publice si activitati
finantate integral sau
partial din venituri proprii
13 FONDURI CU
DESTINATIE SPECIALA
131 Fondul de rulment
132 Fondul de
rezerva al bugetului asigurarilor sociale de stat
133 Fondul de
rezerva constituit conform
Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 150/2002
134 Fondul de
amortizare aferent activelor fixe detinute de
serviciile publice de
interes local
135 Fondul de
risc
136 Fondul
depozitelor speciale constituite pentru constructii de
locuinte
137 Taxe speciale
139 Alte fonduri
1391 Fond de
dezvoltare a spitalului
15 PROVIZIOANE
151 Provizioane
1511 Provizioane
pentru litigii
1512 Provizioane
pentru garantii acordate clientilor
1518 Alte
provizioane
16 IMPRUMUTURI
SI DATORII ASIMILATE
- pe termen mediu si
lung -
161 Imprumuturi
din emisiunea de obligatiuni
1611 Imprumuturi
din emisiunea de obligatiuni cu termen de
rascumparare in
exercitiul curent
1612 Imprumuturi
din emisiunea de obligatiuni cu termen de
rascumparare in
exercitiile viitoare
162 Imprumuturi
interne si externe contractate de autoritatile
administratiei publice
locale
1621 Imprumuturi
interne si externe contractate de autoritatile
administratiei publice
locale cu termen de rambursare in
exercitiul curent
1622 Imprumuturi
interne si externe contractate de autoritatile
administratiei publice
locale cu termen de rambursare in
exercitiile viitoare
163 Imprumuturi
interne si externe garantate de autoritatile
administratiei publice
locale
1631 Imprumuturi
interne si externe garantate de autoritatile
administratiei publice
locale cu termen de rambursare in
exercitiul curent
1632 Imprumuturi
interne si externe garantate de autoritatile
administratiei publice
locale cu termen de rambursare in
exercitiile viitoare
164 Imprumuturi
interne si externe contractate de stat
1641 Imprumuturi
interne si externe contractate de stat cu termen de
rambursare in
exercitiul curent
1642 Imprumuturi
interne si externe contractate de stat cu termen de
rambursare in
exercitiile viitoare
165 Imprumuturi
interne si externe garantate de stat
1651 Imprumuturi
interne si externe garantate de stat cu termen de
rambursare in
exercitiul curent
1652 Imprumuturi
interne si externe garantate de stat cu termen de
rambursare in
exercitiile viitoare
166 Sume primite
pentru acoperirea deficitului bugetului
asigurarilor sociale de
stat din contul curent general al
trezoreriei statului
167 Alte
imprumuturi si datorii asimilate
1671 Alte
imprumuturi si datorii asimilate cu termen de rambursare
in exercitiul curent
1672 Alte
imprumuturi si datorii asimilate cu termen de rambursare
in exercitiile viitoare
168 Dobanzi
aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate
1681 Dobanzi
aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni
1682 Dobanzi
aferente imprumuturilor interne si externe contractate
de autoritatile
administratiei publice locale
1683 Dobanzi
aferente imprumuturilor interne si externe garantate de
autoritatile administratiei
publice locale
1684 Dobanzi
aferente imprumuturilor interne si externe contractate
de stat
1685 Dobanzi
aferente imprumuturilor interne si externe garantate de
stat
1687 Dobanzi
aferente altor imprumuturi si datorii asimilate
169 Prime privind
rambursarea obligatiunilor
2 CONTURI DE
ACTIVE FIXE
20 ACTIVE FIXE
NECORPORALE
203 Cheltuieli de
dezvoltare
205 Concesiuni,
brevete, licente, marci comerciale, drepturi si
active similare
206 Inregistrari
ale evenimentelor cultural-sportive
208 Alte active
fixe necorporale
2081 Programe
informatice
2082 Alte active
fixe necorporale
21 ACTIVE FIXE
CORPORALE
211 Terenuri si
amenajari la terenuri
2111 Terenuri
2112 Amenajari la
terenuri
212 Constructii
213 Instalatii
tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii
2131 Echipamente
tehnologice (masini, utilaje si instalatii de
lucru)
2132 Aparate si
instalatii de masurare, control si reglare
2133 Mijloace de
transport
2134 Animale si
plantatii
214 Mobilier,
aparatura birotica, echipamente de protectie a
valorilor umane si
materiale si alte active fixe corporale
215 Alte active
ale statului
23 ACTIVE FIXE
IN CURS SI AVANSURI PENTRU ACTIVE FIXE
231 Active fixe
corporale in curs de executie
232 Avansuri
acordate pentru active fixe corporale
233 Active fixe
necorporale in curs de executie
234 Avansuri
acordate pentru active fixe necorporale
26 ACTIVE
FINANCIARE (peste 1 an)
260 Titluri de
participare
2601 Titluri de
participare cotate
2602 Titluri de
participare necotate
265 Alte titluri
imobilizate
267 Creante
imobilizate
2675 Imprumuturi
acordate pe termen lung
2676 Dobanzi
aferente imprumuturilor pe termen lung
2678 Alte creante
imobilizate
2679 Dobanzi
aferente altor creante imobilizate
269 Varsaminte de
efectuat pentru active financiare
28 AMORTIZARI
PRIVIND ACTIVELE FIXE
280 Amortizari
privind activele fixe necorporale
2803 Amortizarea
cheltuielilor de dezvoltare
2805 Amortizarea
concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor
comerciale, drepturilor
si activelor similare
2808 Amortizarea
altor active fixe necorporale
281 Amortizari
privind activele fixe corporale
2811 Amortizarea
amenajarilor la terenuri
2812 Amortizarea
constructiilor
2813 Amortizarea
instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport,
animalelor si
plantatiilor
2814 Amortizarea
mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor
de protectie a
valorilor umane si materiale si a altor active
fixe corporale
29 AJUSTARI
PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE A
ACTIVELOR FIXE
290 Ajustari
pentru deprecierea activelor fixe necorporale
2904 Ajustari
pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare
2905 Ajustari
pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor,
licentelor, marcilor
comerciale, drepturilor si activelor
similare
2908 Ajustari
pentru deprecierea altor active fixe necorporale
291 Ajustari
pentru deprecierea activelor fixe corporale
2911 Ajustari
pentru deprecierea terenurilor si amenajarilor la
terenuri
2912 Ajustari
pentru deprecierea constructiilor
2913 Ajustari
pentru deprecierea instalatiilor tehnice, mijloacelor
de transport,
animalelor si plantatiilor
2914 Ajustari
pentru deprecierea mobilierului, aparaturii birotice,
echipamentului de
protectie a valorilor umane si materiale si a
altor active fixe
corporale
293 Ajustari
pentru deprecierea activelor fixe in curs de executie
2931 Ajustari
pentru deprecierea activelor fixe necorporale in curs
de executie
2932 Ajustari
pentru deprecierea activelor fixe corporale in curs de
executie
296 Ajustari
pentru pierderea de valoare a activelor financiare
2961 Ajustari
pentru pierderea de valoare a actiunilor
2962 Ajustari
pentru pierderea de valoare a altor active financiare
3 CONTURI DE
STOCURI SI PRODUCTIE IN CURS DE EXECUTIE
30 STOCURI DE
MATERII SI MATERIALE
301 Materii prime
302 Materiale
consumabile
3021 Materiale
auxiliare
3022 Combustibili
3023 Materiale
pentru ambalat
3024 Piese de
schimb
3025 Seminte si
materiale de plantat
3026 Furaje
3027 Hrana
3028 Alte
materiale consumabile
3029 Medicamente
si materiale sanitare
303 Materiale de
natura obiectelor de inventar
3031 Materiale de
natura obiectelor de inventar in magazie
3032 Materiale de
natura obiectelor de inventar in folosinta
304 Materiale
rezerva de stat si de mobilizare
3041 Materiale
rezerva de stat
3042 Materiale
rezerva de mobilizare
305 Ambalaje
rezerva de stat si de mobilizare
3051 Ambalaje
rezerva de stat
3052 Ambalaje
rezerva de mobilizare
307 Materiale
date in prelucrare in institutie
309 Alte stocuri
33 PRODUCTIA
IN CURS DE EXECUTIE
331 Produse in
curs de executie
332 Lucrari si
servicii in curs de executie
34 PRODUSE
341 Semifabricate
345 Produse
finite
346 Produse
reziduale
347 Bunuri
confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea
privata a statului
348 Diferente de
pret la produse
349 Bunuri
confiscate sau intrate potrivit legii, in proprietatea
privata a unitatilor
administrativ-teritoriale
35 STOCURI
AFLATE LA TERTI
351 Materii si
materiale aflate la terti
3511 Materii si
materiale la terti
3512 Materiale de
natura obiectelor de inventar aflate la terti
354 Produse
aflate la terti
3541 Semifabricate
aflate la terti
3545 Produse
finite aflate la terti
3546 Produse
reziduale aflate la terti
356 Animale
aflate la terti
357 Marfuri
aflate la terti
358 Ambalaje
aflate la terti
359 Bunuri in
custodie sau in consignatie la terti
36 ANIMALE
361 Animale si
pasari
37 MARFURI
371 Marfuri
378 Diferente de
pret la marfuri (adaos comercial)
38 AMBALAJE
381 Ambalaje
39 AJUSTARI
PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI PRODUCTIEI IN CURS DE
EXECUTIE
391 Ajustari
pentru deprecierea materiilor prime
392 Ajustari pentru
deprecierea materialelor
3921 Ajustari
pentru deprecierea materialelor consumabile
3922 Ajustari
pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor
de inventar
393 Ajustari
pentru deprecierea productiei in curs de executie
394 Ajustari
pentru deprecierea produselor
3941 Ajustari
pentru deprecierea semifabricatelor
3945 Ajustari
pentru deprecierea produselor finite
3946 Ajustari pentru
deprecierea produselor reziduale
395 Ajustari
pentru deprecierea stocurilor aflate la terti
3951 Ajustari
pentru deprecierea materiilor si materialelor aflate
la terti
3952 Ajustari
pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terti
3953 Ajustari
pentru deprecierea produselor finite aflate la terti
3954 Ajustari
pentru deprecierea produselor reziduale aflate la
terti
3956 Ajustari
pentru deprecierea animalelor aflate la terti
3957 Ajustari
pentru deprecierea marfurilor aflate la terti
3958 Ajustari
pentru deprecierea ambalajelor aflate la terti
396 Ajustari
pentru deprecierea animalelor
397 Ajustari
pentru deprecierea marfurilor
398 Ajustari
pentru deprecierea ambalajelor
4 CONTURI DE
TERTI
40 FURNIZORI
SI CONTURI ASIMILATE
401 Furnizori
403 Efecte de
platit
404 Furnizori de
active fixe
4041 Furnizori de
active fixe sub 1 an
4042 Furnizori de
active fixe peste 1 an
405 Efecte de
platit pentru active fixe
408 Furnizori -
facturi nesosite
409 Furnizori -
debitori
4091 Furnizori -
debitori pentru cumparari de bunuri de natura
stocurilor
4092 Furnizori -
debitori pentru prestari de servicii si executari
de lucrari
41 CLIENTI SI
CONTURI ASIMILATE
411 Clienti
4111 Clienti cu
termen sub 1 an
4112 Clienti cu
termen peste 1 an
4118 Clienti
incerti sau in litigiu
413 Efecte de
primit de la clienti
418 Clienti -
facturi de intocmit
419 Clienti -
creditori
42 PERSONAL SI
CONTURI ASIMILATE
421 Personal -
salarii datorate
422 Pensionari -
pensii datorate
4221 Pensionari
civili - pensii datorate
4222 Pensionari
militari - pensii datorate
423 Personal -
ajutoare si indemnizatii datorate
424 Someri -
indemnizatii datorate
425 Avansuri
acordate personalului
426 Drepturi de
personal neridicate
427 Retineri din
salarii si din alte drepturi datorate tertilor
4271 Retineri din
salarii datorate tertilor
4272 Retineri din
pensii datorate tertilor
4273 Retineri din
alte drepturi datorate tertilor
428 Alte datorii
si creante in legatura cu personalul
4281 Alte datorii
in legatura cu personalul
4282 Alte creante
in legatura cu personalul
429 Bursieri si
doctoranzi
43 ASIGURARI
SOCIALE, PROTECTIA SOCIALA SI CONTURI ASIMILATE
431 Asigurari
sociale
4311 Contributiile
angajatorilor pentru asigurari sociale
4312 Contributiile
asiguratilor pentru asigurari sociale
4313 Contributiile
angajatorilor pentru asigurari sociale de
sanatate
4314 Contributiile
asiguratilor pentru asigurari sociale de sanatate
4315 Contributiile
angajatorilor pentru accidente de munca si boli
profesionale
437 Asigurari
pentru somaj
4371 Contributiile
angajatorilor pentru asigurari de somaj
4372 Contributiile
asiguratilor pentru asigurari de somaj
438 Alte datorii
sociale
44 BUGETUL
STATULUI, BUGETUL LOCAL, BUGETUL ASIGURARILOR SOCIALE
DE STAT SI CONTURI
ASIMILATE
440 Cote
defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea
bugetelor locale
441 Sume incasate
pentru bugetul capitalei
442 Taxa pe
valoarea adaugata
4423 Taxa pe
valoarea adaugata de plata
4424 Taxa pe
valoarea adaugata de recuperat
4426 Taxa pe
valoarea adaugata deductibila
4427 Taxa pe
valoarea adaugata colectata
4428 Taxa pe
valoarea adaugata neexigibila
444 Impozit pe
venitul din salarii si din alte drepturi
446 Alte
impozite, taxe si varsaminte asimilate
448 Alte datorii
si creante cu bugetul
4481 Alte datorii
fata de buget
4482 Alte creante
privind bugetul
45 DECONTARI
CU COMUNITATEA EUROPEANA PRIVIND FONDURILE
NERAMBURSABILE (PHARE,
SAPARD, ISPA etc.)
450* Sume de
primit si de restituit Comunitatii Europene - PHARE,
SAPARD, ISPA -
4501* Sume de
primit de la Comunitatea Europeana - PHARE, SAPARD,
ISPA -
4502* Sume de restituit
Comunitatii Europene - PHARE, SAPARD, ISPA -
451* Sume de
primit si de restituit Fondului National - PHARE,
SAPARD, ISPA -
4511* Sume de
primit de la Fondul National - PHARE, SAPARD, ISPA -
4512* Sume de
restituit Fondului National - PHARE, SAPARD, ISPA -
452* Sume datorate
Agentiilor de Implementare - PHARE, SAPARD,
ISPA -
453* Sume de
primit si de restituit Autoritatilor de Implementare -
PHARE, SAPARD, ISPA -
4531* Sume de primit
de la Autoritatile de Implementare - PHARE,
SAPARD, ISPA -
4532* Sume de
restituit Autoritatilor de Implementare - PHARE,
SAPARD, ISPA -
454* Sume de
primit si de restituit beneficiarilor* - PHARE -
4541* Sume de primit
de la beneficiar - PHARE -
4542* Sume de
restituit beneficiarilor - PHARE -
455* Sume de
primit si de restituit bugetului (cofinantare,
indisponibilitati
temporare de fonduri de la Comisia Europeana
- PHARE, SAPARD, ISPA -
4551* Sume de
primit de la buget (cofinantare, indisponibilitati
temporare de fonduri de
la Comisia Europeana - PHARE,
SAPARD, ISPA -
4552* Sume de
restituit bugetului (cofinantare, indisponibilitati
temporare de fonduri de
la Comisia Europeana - PHARE,
SAPARD, ISPA -
456* Sume de
primit de la bugetul de stat pentru cheltuieli
neeligibile - PHARE,
SAPARD, ISPA -
457* Sume de
recuperat de la Agentiile de Implementare - PHARE,
SAPARD, ISPA -
458* Sume de
primit de la Agentii/Autoritati de Implementare (la
beneficiarii finali)
46 DEBITORI SI
CREDITORI DIVERSI, DEBITORI SI CREDITORI AI
BUGETELOR
461 Debitori
4611 Debitori sub
1 an
4612 Debitori
peste 1 an
462 Creditori
4621 Creditori sub
1 an
4622 Creditori
peste 1 an
463 Creante ale
bugetului de stat
464 Creante ale
bugetului local
465 Creante ale
bugetului asigurarilor sociale de stat
466 Creante ale
bugetelor fondurilor speciale
4664 Creante ale
bugetului asigurarilor pentru somaj
4665 Creante ale
bugetului Fondului national unic de asigurari
sociale de sanatate
467 Creditori ai
bugetelor
4671 Creditori ai
bugetului de stat
4672 Creditori ai
bugetului local
4673 Creditori ai
bugetului asigurarilor sociale de stat
4674 Creditori ai
bugetului asigurarilor pentru somaj
4675 Creditori ai
bugetului Fondului national unic de asigurari
sociale de sanatate
468 Imprumuturi
acordate potrivit legii
4681 Imprumuturi
acordate potrivit legii din bugetul de stat
4682 Imprumuturi
acordate potrivit legii din bugetul local
4684 Imprumuturi
acordate potrivit legii din fondul de tezaur
4687 Sume acordate
din fondul de rulment potrivit legii
469 Dobanzi
aferente imprumuturilor acordate
47 CONTURI DE
REGULARIZARE SI ASIMILATE
471 Cheltuieli
inregistrate in avans
472 Venituri
inregistrate in avans
473 Decontari din
operatii in curs de clarificare
48 DECONTARI
481 Decontari
intre institutia superioara si institutiile
subordonate
4811 Decontari
privind operatiuni financiare
4812 Decontari
privind activele fixe
4813 Decontari
privind stocurile
4819 Alte
decontari
482 Decontari
intre institutii subordonate
483 Decontari din
operatii in participatie
49 AJUSTARI
PENTRU DEPRECIEREA CREANTELOR
491 Ajustari
pentru deprecierea creantelor - clienti
4911 Ajustari
pentru deprecierea creantelor - clienti sub 1 an
4912 Ajustari
pentru deprecierea creantelor - clienti peste 1 an
496 Ajustari
pentru deprecierea creantelor - debitori
4961 Ajustari
pentru deprecierea creantelor - debitori sub 1 an
4962 Ajustari
pentru deprecierea creantelor - debitori peste 1 an
497 Ajustari
pentru deprecierea creantelor bugetare
5 CONTURI LA
TREZORERIA STATULUI SI BANCI COMERCIALE
50 INVESTITII
PE TERMEN SCURT
505 Obligatiuni
emise si rascumparate
509 Varsaminte de
efectuat pentru investitiile pe termen scurt
51 CONTURI LA
TREZORERIA STATULUI SI BANCI
510 Disponibil
din imprumuturi din disponibilitatile contului
curent general al
trezoreriei statului
511 Valori de
incasat
5112 Cecuri de
incasat
512 Conturi la
banci
5121 Conturi la
banci in lei
5124 Conturi la
banci in valuta
5125 Sume in curs
de decontare
513 Disponibil
din imprumuturi interne si externe contractate de
stat
5131 Disponibil in
lei din imprumuturi interne si externe
contractate de stat
5132 Disponibil in
valuta din imprumuturi interne si externe
contractate de stat
514 Disponibil
din imprumuturi interne si externe garantate de stat
5141 Disponibil in
lei din imprumuturi interne si externe garantate
de stat
5142 Disponibil in
valuta din imprumuturi interne si externe
garantate de stat
515 Disponibil
din fonduri externe nerambursabile
5151 Disponibil in
lei din fonduri externe nerambursabile
5152 Disponibil in
valuta din fonduri externe nerambursabile
5153 Depozite
bancare
516 Disponibil
din imprumuturi interne si externe contractate de
autoritatile
administratiei publice locale
5161 Disponibil in
lei din imprumuturi interne si externe
contractate de
autoritatile administratiei publice locale
5162 Disponibil in
valuta din imprumuturi interne si externe
contractate de
autoritatile administratiei publice locale
517 Disponibil
din imprumuturi interne si externe garantate de
autoritatile
administratiei publice locale
5171 Disponibil in
lei din imprumuturi interne si externe garantate
de autoritatile
administratiei publice locale
5172 Disponibil in
valuta din imprumuturi interne si externe
garantate de
autoritatile administratiei publice locale
518 Dobanzi
5186 Dobanzi de
platit
5187 Dobanzi de
incasat
519 Imprumuturi
pe termen scurt
5191 Imprumuturi
pe termen scurt
5192 Imprumuturi
pe termen scurt nerambursate la scadenta
5194 Imprumuturi
primite din bugetul de stat pentru infiintarea unor
institutii sau a unor
activitati finantate integral din
venituri proprii
5195 Imprumuturi
primite din bugetul local pentru infiintarea unor
institutii si servicii
publice sau activitati finantate
integral din venituri
proprii
5196 Imprumuturi
interne si externe contractate de autoritatile
administratiei publice
locale
5197 Sume primite
din fondul de rulment conform legii
5198 Imprumuturi
primite din disponibilitatile contului curent
general al trezoreriei
statului
52 DISPONIBIL
AL BUGETELOR
520 Disponibil al
bugetului de stat
521 Disponibil al
bugetului local
5211 Disponibil al
bugetului local
5212 Rezultatul
executiei bugetare din anul curent
522 Disponibil
din fondul de rulment al bugetului local
5221 Disponibil
curent din fondul de rulment al bugetului local
5222 Depozite
constituite din fondul de rulment al bugetului local
523 Disponibil
din cote defalcate din impozitul pe venit pentru
echilibrarea bugetelor
locale
524 Disponibil
din venituri incasate pentru bugetul capitalei
525 Disponibil al
bugetului asigurarilor sociale de stat
5251 Disponibil al
bugetului asigurarilor sociale de stat
5252 Rezultatul
executiei bugetare din anul curent
5253 Rezultatul
executiei bugetare din anii precedenti
526 Disponibil
din fondul de rezerva al bugetului asigurarilor
sociale de stat
527 Disponibil
din fondul de rezerva constituit conform
Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 150/2002
528 Disponibil
din sume incasate in cursul procedurii de executare
silita
529 Disponibil
din sumele colectate pentru unele bugete
5291 Disponibil
din sumele colectate pentru bugetul de stat
5292 Disponibil
din sumele colectate pentru bugetul local
5299 Disponibil
din sume colectate prin intermediul cardurilor
53 CASA SI
ALTE VALORI
531 Casa
5311 Casa in lei
5314 Casa in
valuta
532 Alte valori
5321 Timbre
fiscale si postale
5322 Bilete de
tratament si odihna
5323 Tichete si
bilete de calatorie
5324 Bonuri
valorice pentru carburanti auto
5325 Bilete cu
valoare nominala
5326 Tichete de
masa
5328 Alte valori
54 ACREDITIVE
541 Acreditive
5411 Acreditive in
lei
5412 Acreditive in
valuta
542 Avansuri de
trezorerie
55 DISPONIBIL
DIN FONDURI CU DESTINATIE SPECIALA
550 Disponibil
din fonduri cu destinatie speciala
551 Disponibil
din alocatii bugetare cu destinatie speciala
552 Disponibil
pentru sume de mandat si sume in depozit
553 Disponibil
din taxe speciale
554 Disponibil
din amortizarea activelor fixe detinute de
serviciile publice de
interes local
555 Disponibil al
fondului de risc
556 Disponibil
din depozite speciale constituite pentru construirea
de locuinte
557 Disponibil
din valorificarea bunurilor intrate in proprietatea
privata a statului
558 Disponibil
din cofinantarea de la buget aferenta
programelor/proiectelor
finantate din fonduri externe
nerambursabile
56 DISPONIBIL
AL INSTITUTIILOR PUBLICE SI ACTIVITATILOR FINANTATE
INTEGRAL SAU PARTIAL
DIN VENITURI PROPRII
560 Disponibil al
institutiilor publice finantate integral din
venituri proprii
5601 Disponibil
curent
5602 Depozite ale
institutiilor publice finantate integral din
venituri proprii
561 Disponibil al
institutiilor publice finantate din venituri
proprii si subventii
562 Disponibil al
activitatilor finantate din venituri proprii
57 DISPONIBIL
DIN VENITURILE FONDURILOR SPECIALE
571 Disponibil
din veniturile Fondului national unic de asigurari
sociale de sanatate
5711 Disponibil
din veniturile curente ale Fondului national unic de
asigurari sociale de
sanatate
5712 Rezultatul
executiei bugetare din anul curent
5713 Rezultatul
executiei bugetare din anii precedenti
5714 Depozite din
veniturile Fondului national unic de asigurari
sociale de sanatate
574 Disponibil
din veniturile bugetului asigurarilor pentru somaj
5741 Disponibil
din veniturile curente ale bugetului asigurarilor
pentru somaj
5742 Rezultatul
executiei bugetare din anul curent
5743 Rezultatul
executiei bugetare din anii precedenti
5744 Depozite din
veniturile bugetului asigurarilor pentru somaj
58 VIRAMENTE
INTERNE
581 Viramente
interne
59 AJUSTARI
PENTRU PIERDEREA DE VALOARE A CONTURILOR DE TREZORERIE
595 Ajustari
pentru pierderea de valoare a obligatiunilor emise si
rascumparate
6 CONTURI DE
CHELTUIELI
60 CHELTUIELI
PRIVIND STOCURILE
601 Cheltuieli cu
materiile prime
602 Cheltuieli cu
materialele consumabile
6021 Cheltuieli cu
materialele auxiliare
6022 Cheltuieli
privind combustibilul
6023 Cheltuieli
privind materialele pentru ambalat
6024 Cheltuieli
privind piesele de schimb
6025 Cheltuieli
privind semintele si materialele de plantat
6026 Cheltuieli
privind furajele
6027 Cheltuieli
privind hrana
6028 Cheltuieli
privind alte materiale consumabile
6029 Cheltuieli
privind medicamentele si materialele sanitare
603 Cheltuieli
privind materialele de natura obiectelor de inventar
606 Cheltuieli
privind animalele si pasarile
607 Cheltuieli
privind marfurile
608 Cheltuieli
privind ambalajele
609 Cheltuieli cu
alte stocuri
61 CHELTUIELI
CU LUCRARILE SI SERVICIILE EXECUTATE DE TERTI
610 Cheltuieli
privind energia si apa
611 Cheltuieli cu
intretinerea si reparatiile
612 Cheltuieli cu
chiriile
613 Cheltuieli cu
primele de asigurare
614 Cheltuieli cu
deplasari, detasari, transferari
62 CHELTUIELI
CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERTI
622 Cheltuieli
privind comisioanele si onorariile
623 Cheltuieli de
protocol, reclama si publicitate
624 Cheltuieli cu
transportul de bunuri si personal
6241 Cheltuieli cu
transportul de bunuri
6242 Cheltuieli cu
transportul de personal
626 Cheltuieli
postale si taxe de telecomunicatii
627 Cheltuieli cu
serviciile bancare si asimilate
628 Alte
cheltuieli cu serviciile executate de terti
629 Alte cheltuieli
autorizate prin dispozitii legale
63 CHELTUIELI
CU ALTE IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE
635 Cheltuieli cu
alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
64 CHELTUIELI
CU PERSONALUL
641 Cheltuieli cu
salariile personalului
642 Cheltuieli
salariale in natura
645 Cheltuieli
privind asigurarile sociale
6451 Contributiile
angajatorilor pentru asigurari sociale
6452 Contributiile
angajatorilor pentru asigurari de somaj
6453 Contributiile
angajatorilor pentru asigurari sociale de
sanatate
6454 Contributiile
angajatorilor pentru accidente de munca si boli
profesionale
6458 Alte
cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
646 Cheltuieli cu
indemnizatiile de delegare, detasare si alte
drepturi salariale
647 Cheltuieli
din fondul destinat stimularii personalului
65 ALTE
CHELTUIELI OPERATIONALE
654 Pierderi din
creante si debitori diversi
658 Alte
cheltuieli operationale
66 CHELTUIELI
FINANCIARE
663 Pierderi din
creante imobilizate
664 Cheltuieli
din investitii financiare cedate
665 Cheltuieli
din diferente de curs valutar
666 Cheltuieli
privind dobanzile
667* Sume de
transferat bugetului de stat reprezentand castiguri din
schimb valutar - PHARE,
SAPARD, ISPA -
668* Dobanzi de
transferat Comunitatii Europene sau de alocat
programului - PHARE,
SAPARD, ISPA -
669* Alte pierderi
(cheltuieli neeligibile - costuri bancare) -
PHARE, SAPARD, ISPA -
67 ALTE
CHELTUIELI FINANTATE DIN BUGET
670 Subventii
671 Transferuri
curente intre unitati ale administratiei publice
672 Transferuri
de capital intre unitati ale administratiei publice
673 Transferuri
interne
674 Transferuri
in strainatate
676 Asigurari
sociale
677 Ajutoare
sociale
679 Alte
cheltuieli
68 CHELTUIELI
CU AMORTIZARILE, PROVIZIOANELE SI AJUSTARILE PENTRU
DEPRECIERE SAU
PIERDERILE DE VALOARE
681 Cheltuieli
operationale privind amortizarile, provizioanele si
ajustarile pentru
depreciere
6811 Cheltuieli
operationale privind amortizarea activelor fixe
6812 Cheltuieli
operationale privind provizioanele
6813 Cheltuieli
operationale privind ajustarile pentru deprecierea
activelor fixe
6814 Cheltuieli
operationale privind ajustarile pentru deprecierea
activelor circulante
682 Cheltuieli cu
activele fixe neamortizabile
6821 Cheltuieli cu
activele fixe corporale neamortizabile
6822 Cheltuieli cu
activele fixe necorporale neamortizabile
686 Cheltuieli
financiare privind amortizarile, provizioanele si
ajustarile pentru
pierderea de valoare
6863 Cheltuieli
financiare privind ajustarile pentru pierderea de
valoare a activelor
financiare
6864 Cheltuieli
financiare privind ajustarile pentru pierderea de
valoare a activelor
circulante
6868 Cheltuieli
financiare privind amortizarea primelor de
rambursare a
obligatiunilor
689 Cheltuieli
privind rezerva de stat si de mobilizare
6891 Cheltuieli
privind rezerva de stat
6892 Cheltuieli
privind rezerva de mobilizare
69 CHELTUIELI
EXTRAORDINARE
690 Cheltuieli cu
pierderi din calamitati
691 Cheltuieli
extraordinare din operatiuni cu active fixe
7 CONTURI DE
VENITURI SI FINANTARI
70 VENITURI
DIN ACTIVITATI ECONOMICE
701 Venituri din
vanzarea produselor finite
702 Venituri din
vanzarea semifabricatelor
703 Venituri din
vanzarea produselor reziduale
704 Venituri din
lucrari executate si servicii prestate
705 Venituri din
studii si cercetari
706 Venituri din
chirii
707 Venituri din
vanzarea marfurilor
708 Venituri din
activitati diverse
709 Variatia
stocurilor
71 ALTE
VENITURI OPERATIONALE
714 Venituri din
creante reactivate si debitori diversi
719 Alte venituri
operationale
72 VENITURI
DIN PRODUCTIA DE ACTIVE FIXE
721 Venituri din
productia de active fixe necorporale
722 Venituri din
productia de active fixe corporale
73 VENITURI
FISCALE
730 Impozit pe
venit, profit si castiguri din capital de la
persoane juridice
7301 Impozit pe
profit
7302 Alte impozite
pe venit, profit si castiguri din capital de la
persoane juridice
731 Impozit pe
venit, profit si castiguri din capital de la
persoane fizice
7311 Impozit pe
venit
7312 Cote si sume
defalcate din impozitul pe venit
732 Alte impozite
pe venit, profit si castiguri din capital
7321 Alte impozite
pe venit, profit si castiguri din capital
733 Impozit pe
salarii
734 Impozite si
taxe pe proprietate
735 Impozite si
taxe pe bunuri si servicii
7351 Taxa pe
valoarea adaugata
7352 Sume
defalcate din TVA
7353 Alte impozite
si taxe generale pe bunuri si servicii
7354 Accize
7355 Taxe pe
servicii specifice
7356 Taxe pe
utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor
sau pe desfasurarea de
activitati
736 Impozit pe
comertul exterior si tranzactiile internationale
7361 Taxe vamale
si alte taxe pe tranzactiile internationale
739 Alte impozite
si taxe fiscale
74 VENITURI
DIN CONTRIBUTII DE ASIGURARI
745 Contributiile
angajatorilor
7451 Contributiile
angajatorilor pentru asigurari sociale
7452 Contributiile
angajatorilor pentru asigurari de somaj
7453 Contributiile
angajatorilor pentru asigurari sociale de
sanatate
7454 Contributiile
angajatorilor pentru accidente de munca si boli
profesionale
7455 Varsaminte de
la persoane juridice, pentru persoane cu handicap
neincadrate
7459 Alte
contributii pentru asigurari sociale datorate de
angajatori
746 Contributiile
asiguratilor
7461 Contributiile
asiguratilor pentru asigurari sociale
7462 Contributiile
asiguratilor pentru asigurari de somaj
7463 Contributiile
asiguratilor pentru asigurari sociale de sanatate
7469 Alte
contributii ale altor persoane pentru asigurari sociale
75 VENITURI
NEFISCALE
750 Venituri din
proprietate
751 Venituri din
vanzari de bunuri si servicii
7511 Venituri din
prestari de servicii si alte activitati
7512 Venituri din
taxe administrative, eliberari permise
7513 Amenzi,
penalitati si confiscari
7514 Diverse
venituri
7515 Transferuri
voluntare, altele decat subventiile (donatii,
sponsorizari)
76 VENITURI
FINANCIARE
763 Venituri din
creante imobilizate
764 Venituri din
investitii financiare cedate
765 Venituri din
diferente de curs valutar
766 Venituri din
dobanzi
767* Sume de
primit de la bugetul de stat pentru acoperirea
pierderilor din schimb
valutar - PHARE, SAPARD, ISPA -
768* Alte venituri
financiare - PHARE, SAPARD, ISPA -
769* Sume de
primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor
pierderi (Cheltuieli
neeligibile - costuri bancare - PHARE,
SAPARD, ISPA -
77 FINANTARI,
SUBVENTII, TRANSFERURI, ALOCATII BUGETARE CU
DESTINATIE SPECIALA,
FONDURI CU DESTINATIE SPECIALA
770 Finantarea de
la buget
7701 Finantarea de
la bugetul de stat
7702 Finantarea de
la bugetele locale
7703 Finantarea de
la bugetul asigurarilor sociale de stat
7704 Finantarea
din bugetul asigurarilor pentru somaj
7705 Finantarea
din bugetul Fondului national unic de asigurari
sociale de sanatate
771 Finantarea in
baza unor acte normative speciale
772 Venituri din
subventii
7721 Subventii de
la bugetul de stat
7722 Subventii de
la alte bugete
773 Venituri din
alocatii bugetare cu destinatie speciala
774 Finantarea
din fonduri externe nerambursabile
7741 Finantarea
din fonduri externe nerambursabile in bani
7742 Finantarea
din fonduri externe nerambursabile in natura
776 Fonduri cu
destinatie speciala
778 Venituri din
cofinantarea de la buget aferenta
programelor/proiectelor
finantate din fonduri externe
nerambursabile
779 Venituri din
bunuri si servicii primite cu titlu gratuit
78 VENITURI
DIN PROVIZIOANE SI AJUSTARI PENTRU DEPRECIERE SAU
PIERDERILE DE VALOARE
781 Venituri din
provizioane si ajustari pentru depreciere privind
activitatea
operationala
7812 Venituri din
provizioane
7813 Venituri din
ajustari privind deprecierea activelor fixe
7814 Venituri din
ajustari pentru deprecierea activelor circulante
786 Venituri
financiare din ajustari pentru pierdere de valoare
7863 Venituri din
ajustari pentru pierderea de valoare a activelor
financiare
7864 Venituri din
ajustari pentru pierderea de valoare a activelor
circulante
79 VENITURI
EXTRAORDINARE
790 Venituri din
despagubiri din asigurari
791 Venituri din
valorificarea unor bunuri ale statului
8 CONTURI
SPECIALE
80* CONTURI IN
AFARA BILANTULUI
8030 Active fixe
si obiecte de inventar primite in folosinta
8031 Active fixe
corporale luate cu chirie
8032 Valori
materiale primite spre prelucrare sau reparare
8033 Valori
materiale primite in pastrare sau custodie
8034 Debitori
scosi din activ, urmariti in continuare
8036 Chirii si
alte datorii asimilate
8038 Ambalaje de
restituit
8039 Alte valori
in afara bilantului
8041 Publicatii
primite gratuit in vederea schimbului international
8042 Abonamente la
publicatii care se urmaresc pana la primire
8043 Imprimate de
valoare cu decontare ulterioara
8044 Documente
respinse la viza de control financiar preventiv
8046 Ipoteci
imobiliare
8047 Valori
materiale supuse sechestrului
8048 Garantie
bancara pentru oferta depusa
8049 Garantie
bancara pentru buna executie
8050 Disponibil
din garantia constituita pentru buna executie
8051 Garantii
constituite de concesionar
8052 Garantii
depuse pentru sume contestate
8053 Garantii
depuse pentru inlesniri acordate
8054 Inlesniri la
plata creantelor bugetare
8055 Cautiuni
depuse pentru contestatie la executarea silita
8056 Garantii
legale constituite in cadrul procedurii de suspendare
a executarii silite
prin decontare bancara
8057* Garantie
bancara pentru avansul acordat (ISPA)
8058 Creante
fiscale pentru care s-a declarat starea de
insolvabilitate a
debitorului
8059 Garantii
acordate de autoritatile administratiei publice locale
8060 Credite
bugetare aprobate
8061 Credite
deschise de repartizat
8062 Credite
deschise pentru cheltuieli proprii
8063* Fonduri de
primit de la bugetul de stat
8064* Fonduri de
primit de la Comunitatea Europeana - SAPARD -
8065* Fonduri de
primit de la Comunitatea Europeana - PHARE -
8066 Angajamente
bugetare
8067 Angajamente
legale
8068* Angajamente
legale - SAPARD -
8069* Angajamente
de plata
89 BILANT
891 Bilant de
inchidere
892 Bilant de
deschidere
________________________________________________________________________________
* NOTA:
Conturile specifice
pentru evidentierea fondurilor externe nerambursabile: SAPARD, ISPA si PHARE
isi pastreaza continutul si functiunea aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 870/2002, nr. 771/2004 si nr. 925/2005.
Institutiile implicate
vor proceda la transpunerea monografiilor contabile potrivit prezentului plan
de conturi.
* Conturile din grupa
80 - conturi in afara bilantului - se pot dezvolta in sensul introducerii unor
conturi specifice la propunerea institutiilor respective, cu aprobarea
ordonatorului principal de credite si avizul Ministerului Finantelor Publice.
Capitolele VII - XV la
Ordinul nr. 1917/2005 sunt enumerate mai jos, iar continutul lor se gaseste in
partea a doua a Ordinului nr. 1917/2005.
Capitolul VII:
Instructiunile de utilizare a conturilor contabile
Capitolul VIII:
Monografie privind inregistrarea in contabilitate a principalelor operatiuni
Capitolul IX:
Transpunerea soldurilor conturilor din balanta de verificare la 31 decembrie
2005 in noul plan de conturi general
Capitolul X:
Contabilitatea operatiunilor specifice bugetului de stat
Capitolul XI:
Contabilitatea operatiunilor specifice bugetelor locale
Capitolul XII:
Contabilitatea operatiunilor specifice bugetului asigurarilor sociale de stat
Capitolul XIII:
Contabilitatea operatiunilor specifice bugetului asigurarilor de somaj
Capitolul XIV:
Contabilitatea operatiunilor specifice bugetului Fondului national unic de
asigurari sociale de sanatate
Capitolul XV: Anexe
- Anexa nr. 1 - Tabel
de concordanta intre conturile de venituri si clasificatia veniturilor bugetului
de stat
- Anexa nr. 2 - Tabel
de concordanta intre conturile de venituri si clasificatia veniturilor
bugetelor locale
- Anexa nr. 3 - Tabel
de concordanta intre conturile de venituri si clasificatia veniturilor
bugetului asigurarilor sociale de stat
- Anexa nr. 4 - Tabel
de concordanta intre conturile de venituri si clasificatia veniturilor
bugetului asigurarilor pentru somaj
- Anexa nr. 5 - Tabel
de concordanta intre conturile de venituri si clasificatia veniturilor
bugetului fondului national unic de asigurari sociale de sanatate
- Anexa nr. 8 - Tabel
de concordanta intre conturile de venituri si clasificatia veniturilor
bugetului fondurilor externe nerambursabile
- Anexa nr. 10 - Tabel
de concordanta intre conturile de venituri si clasificatia veniturilor
institutiilor publice si activitatilor finantate integral sau partial din
venituri proprii
- Anexa nr. 11 - Tabel
de concordanta intre conturile de venituri si fondurile gestionate in afara
bugetului local
- Anexa nr. 12 - Tabel
de concordanta intre conturile de cheltuieli si clasificatia economica a
cheltuielilor
- Anexa nr. 13 -
Bilantul
- Anexa nr. 14 - Contul
de rezultat patrimonial
- Anexa nr. 15 -
Situatia fluxurilor de trezorerie
- Anexa nr. 16 - Contul
de executie al veniturilor
Anexa nr. 17 Contul
de executie al cheltuielilor
*) Ordinul nr.
1.917/2005 a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
1.186 din 29 decembrie 2005 si este reprodus si in acest numar bis.
Capitolele VII - XV la
Ordinul nr. 1917/2005 sunt enumerate mai jos, iar continutul lor este reprodus
conform Monitorului Oficial, Partea I, nr. 1186 bis din 29 decembrie 2005.
Capitolul VII:
Instructiunile de utilizare a conturilor contabile
Capitolul VIII:
Monografie privind inregistrarea in contabilitate a principalelor operatiuni
Capitolul IX:
Transpunerea soldurilor conturilor din balanta de verificare la 31 decembrie
2005 in noul plan de conturi general
Capitolul X:
Contabilitatea operatiunilor specifice bugetului de stat
Capitolul XI:
Contabilitatea operatiunilor specifice bugetelor locale
Capitolul XII:
Contabilitatea operatiunilor specifice bugetului asigurarilor sociale de stat
Capitolul XIII:
Contabilitatea operatiunilor specifice bugetului asigurarilor de somaj
Capitolul XIV:
Contabilitatea operatiunilor specifice bugetului Fondului national unic de
asigurari sociale de sanatate
Capitolul XV: Anexe
- Anexa nr. 1 - Tabel
de concordanta intre conturile de venituri si clasificatia veniturilor
bugetului de stat
- Anexa nr. 2 - Tabel
de concordanta intre conturile de venituri si clasificatia veniturilor
bugetelor locale
- Anexa nr. 3 - Tabel
de concordanta intre conturile de venituri si clasificatia veniturilor
bugetului asigurarilor sociale de stat
- Anexa nr. 4 - Tabel
de concordanta intre conturile de venituri si clasificatia veniturilor
bugetului asigurarilor pentru somaj
- Anexa nr. 5 - Tabel
de concordanta intre conturile de venituri si clasificatia veniturilor
bugetului fondului national unic de asigurari sociale de sanatate
- Anexa nr. 8 - Tabel
de concordanta intre conturile de venituri si clasificatia veniturilor
bugetului fondurilor externe nerambursabile
- Anexa nr. 10 - Tabel
de concordanta intre conturile de venituri si clasificatia veniturilor
institutiilor publice si activitatilor finantate integral sau partial din
venituri proprii
- Anexa nr. 11 - Tabel
de concordanta intre conturile de venituri si fondurile gestionate in afara
bugetului local
- Anexa nr. 12 - Tabel
de concordanta intre conturile de cheltuieli si clasificatia economica a
cheltuielilor
- Anexa nr. 13 -
Bilantul
- Anexa nr. 14 - Contul
de rezultat patrimonial
- Anexa nr. 15 -
Situatia fluxurilor de trezorerie
- Anexa nr. 16 - Contul
de executie al veniturilor
- Anexa nr. 17 - Contul
de executie al cheltuielilor
CAPITOLUL 7
INSTRUCTIUNILE DE
UTILIZARE A CONTURILOR
CLASA 1 "CONTURI
DE CAPITALURI"
Din clasa 1
"Conturi de capitaluri" fac parte urmatoarele grupe: 10
"Capital, rezerve, fonduri", 11 "Rezultatul reportat", 12
"Rezultatul patrimonial", 13 "Fonduri cu destinatie
speciala", 15 "Provizioane" si 16 "Imprumuturi si datorii
asimilate".
Grupa 10 "Capital,
rezerve, fonduri"
Grupa 10 "Capital,
rezerve, fonduri" cuprinde urmatoarele conturi: 100 "Fondul activelor
fixe necorporale", 101 "Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul
public al statului", 102 "Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul
privat al statului", 103 "Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul
public al unitatilor administrativ-teritoriale", 104 "Fondul
bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al unitatilor
administrativ-teritoriale", 105 "Rezerve din reevaluare", 106
"Diferente din reevaluare si diferente de curs aferente dobanzilor
incasate (SAPARD)".
Contul 100 "Fondul
activelor fixe necorporale"
Cu ajutorul acestui
cont se tine evidenta fondului activelor fixe necorporale care nu se supun
amortizarii, potrivit legii.
Contul 100 "Fondul
activelor fixe necorporale" este un cont de pasiv.
In creditul contului se
inregistreaza activele fixe necorporale intrate in patrimoniu, iar in debit,
activele fixe necorporale iesite din patrimoniu.
Soldul creditor al
contului reprezinta fondul activelor fixe necorporale, la un moment dat.
Contul 100 "Fondul
activelor fixe necorporale" se crediteaza prin debitul contului:
206 "Inregistrari
ale evenimentelor cultural-sportive"
- cu valoarea
inregistrarilor evenimentelor cultural-sportive intrate in patrimoniu potrivit
legii.
Contul 100 "Fondul
activelor fixe necorporale" se debiteaza prin creditul contului:
206 "Inregistrari
ale evenimentelor cultural-sportive"
- cu valoarea
inregistrarilor evenimentelor cultural-sportive iesite din patrimoniu potrivit
legii.
Contul 101 "Fondul
bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului"
Cu ajutorul acestui
cont se tine evidenta bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului si
care nu se supun amortizarii, potrivit legii.
Contul 101 "Fondul
bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului" este un cont de
pasiv. In creditul contului se inregistreaza bunurile intrate in domeniul
public al statului, potrivit legii, iar in debit, bunurile iesite din domeniul
public al statului, potrivit legii.
Soldul creditor al
contului reprezinta bunurile care alcatuiesc domeniul public al statului, la un
moment dat.
Contul 101 "Fondul
bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului" se crediteaza prin
debitul conturilor:
211 "Terenuri si
amenajari la terenuri"
- cu valoarea
terenurilor si a amenajarilor la terenuri care alcatuiesc domeniul public al
statului intrate in patrimoniu, potrivit legii, care nu se supun amortizarii.
212 "Constructii"
- cu valoarea
constructiilor care alcatuiesc domeniul public al statului, intrate in
patrimoniu, potrivit legii, care nu se supun amortizarii.
213 "Instalatii
tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii"
- cu valoarea
instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor
care alcatuiesc domeniul public al statului, intrate in patrimoniu, potrivit
legii, care nu se supun amortizarii.
215 "Alte active
ale statului"
- cu valoarea altor
active ale statului inregistrate in evidenta, care nu se supun amortizarii
potrivit legii.
Contul 101 "Fondul
bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului" se debiteaza prin
creditul conturilor:
211 "Terenuri si
amenajari la terenuri"
- cu valoarea
terenurilor si a amenajarilor la terenuri care alcatuiesc domeniul public al
statului iesite din patrimoniu, potrivit legii.
212
"Constructii"
- cu valoarea
constructiilor care alcatuiesc domeniul public al statului, iesite din
patrimoniu, potrivit legii.
213 "Instalatii
tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii"
- cu valoarea
instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor
care alcatuiesc domeniul public al statului, iesite din patrimoniu, potrivit
legii.
215 "Alte active
ale statului"
- cu valoarea altor
active ale statului scazute din evidenta.
Contul 102 "Fondul
bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al statului"
Cu ajutorul acestui
cont se tine evidenta bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al statului
potrivit legii, care nu se supun amortizarii.
Contul 102 "Fondul
bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al statului" este un cont de
pasiv. In creditul contului se inregistreaza bunurile intrate in domeniul
privat al statului, potrivit legii, iar in debit, bunurile iesite din domeniul
privat al statului, potrivit legii.
Soldul creditor al
contului reprezinta bunurile care alcatuiesc domeniul privat al statului, la un
moment dat.
Contul 102 "Fondul
bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al statului" se crediteaza prin
debitul conturilor:
211 "Terenuri si
amenajari la terenuri"
- cu valoarea
terenurilor si a amenajarilor la terenuri care alcatuiesc domeniul privat al
statului intrate in patrimoniu, potrivit legii, care nu se supun amortizarii.
212
"Constructii"
- cu valoarea
constructiilor care alcatuiesc domeniul privat al statului, intrate in
patrimoniu, potrivit legii, care nu se supun amortizarii.
213 "Instalatii
tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii"
- cu valoarea
instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor
care alcatuiesc domeniul privat al statului, intrate in patrimoniu, potrivit
legii, care nu se supun amortizarii.
214 "Mobilier,
aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si
alte active fixe corporale"
- cu valoarea
mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor
umane si materiale si a altor active fixe corporale care alcatuiesc domeniul
privat al statului intrate in patrimoniu, potrivit legii, care nu se supun
amortizarii.
347 "Bunuri
confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a
statului"
- cu valoarea bunurilor
confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului.
Contul 102 "Fondul
bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al statului" se debiteaza prin
creditul conturilor:
211 "Terenuri si
amenajari la terenuri"
- cu valoarea
terenurilor si a amenajarilor la terenuri care alcatuiesc domeniul privat al
statului iesite din patrimoniu, potrivit legii.
212
"Constructii"
- cu valoarea
constructiilor care alcatuiesc domeniul privat al statului, iesite din
patrimoniu, potrivit legii;
213 "Instalatii
tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii"
- cu valoarea
instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor
care alcatuiesc domeniul privat al statului, iesite din patrimoniu, potrivit
legii.
214 "Mobilier,
aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si
alte active fixe corporale"
- cu valoarea
mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor
umane si materiale si a altor active fixe corporale care alcatuiesc domeniul
privat al statului, iesite din patrimoniu potrivit legii.
347 "Bunuri
confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a
statului"
- cu valoarea bunurilor
confiscate sau intrate, potrivit legii in proprietatea privata a statului, scazute
din evidenta.
359 "Bunuri in
custodie sau in consignatie la terti"
- cu valoarea bunurilor
confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului,
valorificate in regim de consignatie.
Contul 103 "Fondul
bunurilor care alcatuiesc domeniul public al unitatilor
administrativ-teritoriale"
Cu ajutorul acestui
cont se tine evidenta bunurilor care alcatuiesc domeniul public al unitatilor
administrativ-teritoriale si care nu se supun amortizarii, potrivit legii.
Contul 103 "Fondul
bunurilor care alcatuiesc domeniul public al unitatilor
administrativ-teritoriale" este un cont de pasiv. In creditul contului se
inregistreaza bunurile intrate in domeniul public al unitatilor
administrativ-teritoriale, potrivit legii, iar in debit, bunurile iesite din
domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale, potrivit legii.
Soldul creditor al
contului reprezinta bunurile care alcatuiesc domeniul public al unitatilor
administrativ-teritoriale, la un moment dat.
Contul 103 "Fondul
bunurilor care alcatuiesc domeniul public al unitatilor
administrativ-teritoriale" se crediteaza prin debitul conturilor:
211 "Terenuri si
amenajari la terenuri"
- cu valoarea
terenurilor si a amenajarilor la terenuri care alcatuiesc domeniul public al
unitatilor administrativ-teritoriale intrate in patrimoniu, potrivit legii,
care nu se supun amortizarii.
212
"Constructii"
- cu valoarea
constructiilor care alcatuiesc domeniul public al unitatilor
administrativ-teritoriale, intrate in patrimoniu, potrivit legii, care nu se
supun amortizarii.
213 "Instalatii
tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii"
- cu valoarea
instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor
care alcatuiesc domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale,
intrate in patrimoniu, potrivit legii, care nu se supun amortizarii.
Contul 103 "Fondul
bunurilor care alcatuiesc domeniul public al unitatilor
administrativ-teritoriale" se debiteaza prin creditul conturilor:
211 "Terenuri si
amenajari la terenuri"
- cu valoarea
terenurilor si a amenajarilor la terenuri care alcatuiesc domeniul public al
unitatilor administrativ-teritoriale iesite din patrimoniu, potrivit legii.
212
"Constructii"
- cu valoarea
constructiilor care alcatuiesc domeniul public al unitatilor
administrativ-teritoriale, iesite din patrimoniu, potrivit legii.
213 "Instalatii
tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii"
- cu valoarea
instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor
care alcatuiesc domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale, iesite
din patrimoniu, potrivit legii.
Contul 104 "Fondul
bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al unitatilor
administrativ-teritoriale"
Cu ajutorul acestui
cont se tine evidenta bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al unitatilor
administrativ-teritoriale si care nu se supun amortizarii, potrivit legii.
Contul 104 "Fondul
bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al unitatilor
administrativ-teritoriale" este un cont de pasiv. In creditul contului se
inregistreaza bunurile intrate in domeniul privat al unitatilor
administrativ-teritoriale, potrivit legii, iar in debit, bunurile iesite din
domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale, potrivit legii.
Soldul creditor al
contului reprezinta bunurile care alcatuiesc domeniul privat al unitatilor
administrativ-teritoriale, la un moment dat.
Contul 104 "Fondul
bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al unitatilor
administrativ-teritoriale" se crediteaza prin debitul conturilor:
211 "Terenuri si
amenajari la terenuri"
- cu valoarea
terenurilor si a amenajarilor la terenuri care alcatuiesc domeniul privat al
unitatilor administrativ-teritoriale intrate in patrimoniu, potrivit legii,
care nu se supun amortizarii.
212
"Constructii"
- cu valoarea
constructiilor care alcatuiesc domeniul privat al unitatilor
administrativ-teritoriale, intrate in patrimoniu potrivit legii, care nu se
supun amortizarii.
213 "Instalatii
tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii"
- cu valoarea
instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor
care alcatuiesc domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale,
intrate in patrimoniu, potrivit legii, care nu se supun amortizarii.
214 "Mobilier,
aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si
alte active fixe corporale"
- cu valoarea
mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor
umane si materiale si a altor active fixe corporale care alcatuiesc domeniul
privat al unitatilor administrativ-teritoriale intrate in patrimoniu, potrivit
legii, care nu se supun amortizarii.
349 "Bunuri
confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a unitatii
administrativ-teritoriale"
- cu valoarea bunurilor
confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a unitatilor
administrativ-teritoriale.
Contul 104 "Fondul
bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al unitatilor
administrativ-teritoriale" se debiteaza prin creditul conturilor:
211 "Terenuri si
amenajari la terenuri"
- cu valoarea
terenurilor si a amenajarilor la terenuri care alcatuiesc domeniul privat al
unitatilor administrativ-teritoriale iesite din patrimoniu, potrivit legii.
212 "Constructii"
- cu valoarea
constructiilor care alcatuiesc domeniul privat al unitatilor
administrativ-teritoriale, iesite din patrimoniu, potrivit legii.
213 "Instalatii
tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii"
- cu valoarea instalatiilor
tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor care alcatuiesc
domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale, iesite din patrimoniu,
potrivit legii.
214 "Mobilier,
aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si
alte active fixe corporale"
- cu valoarea
mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor
umane si materiale si a altor active fixe corporale care alcatuiesc domeniul
privat al unitatilor administrativ-teritoriale iesite din patrimoniu, potrivit
legii.
349 "Bunuri
confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a unitatilor
administrativ-teritoriale"
- cu valoarea bunurilor
confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a unitatilor
administrativ-teritoriale, scazute din evidenta.
359 "Bunuri in
custodie sau in consignatie la terti"
- cu valoarea bunurilor
confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a unitatilor
administrativ-teritoriale valorificate potrivit legii, scazute din evidenta.
Contul 105
"Rezerve din reevaluare"
Cu ajutorul acestui
cont se tine evidenta rezervelor din reevaluarea activelor fixe corporale.
Contul 105
"Rezerve din reevaluare" este un cont de pasiv. In creditul contului
se inregistreaza cresterea de valoare rezultata din reevaluarea activelor fixe
corporale, iar in debit, descresterea de valoare rezultata din reevaluarea
activelor fixe corporale.
Soldul creditor al
contului reprezinta valoarea rezervelor din reevaluarea activelor fixe
existente in institutie.
Contul se detaliaza pe
urmatoarele conturi sintetice de gradul II:
1051 "Rezerve din
reevaluarea terenurilor si amenajarilor la terenuri";
1052 "Rezerve din
reevaluarea constructiilor";
1053 "Rezerve din
reevaluarea instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si
plantatiilor";
1054 "Rezerve din
reevaluarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protectie a
valorilor umane si materiale si a altor active fixe corporale".
1055 "Rezerve din
reevaluarea altor active ale statului".
Contul 105
"Rezerve din reevaluare" se crediteaza prin debitul conturilor:
211 "Terenuri si
amenajari la terenuri"
- cu cresterea de
valoare rezultata din reevaluarea terenurilor si a amenajarilor la terenuri.
212
"Constructii"
- cu cresterea de
valoare rezultata din reevaluarea constructiilor.
213 "Instalatii
tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii"
- cu cresterea de
valoare rezultata din reevaluarea instalatiilor tehnice, mijloacelor de
transport, animalelor si plantatiilor.
214 "Mobilier,
aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si
alte active fixe corporale"
- cu cresterea de
valoare rezultata din reevaluarea mobilierului, aparaturii birotice,
echipamentelor de protectie a valorilor umane si materiale si a altor active
fixe corporale.
Contul 105
"Rezerve din reevaluare" se debiteaza prin creditul conturilor:
211 "Terenuri si
amenajari la terenuri"
- cu descresterea de
valoare rezultata din reevaluarea terenurilor si a amenajarilor la terenuri.
212
"Constructii"
- cu descresterea de
valoare rezultata din reevaluarea constructiilor.
213 "Instalatii
tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii"
- cu descresterea de
valoare rezultata din reevaluarea instalatiilor tehnice, mijloacelor de
transport, animalelor si plantatiilor.
214 "Mobilier, aparatura
birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte
active fixe corporale"
- cu descresterea de
valoare rezultata din reevaluarea mobilierului, aparaturii birotice,
echipamentelor de protectie a valorilor umane si materiale si a altor active
fixe corporale.
Grupa 11
"Rezultatul reportat"
Grupa 11
"Rezultatul reportat" cuprinde contul 117 "Rezultatul
reportat".
Contul 117
"Rezultatul reportat"
Cu ajutorul acestui
cont se tine evidenta rezultatului reportat, care se preia la inceputul
exercitiului din contul de rezultat patrimonial al exercitiului anterior.
Contul 117 "Rezultatul reportat" este un cont bifunctional. In
debitul contului se inregistreaza deficitul patrimonial realizat in exercitiile
bugetare precedente, iar in credit, excedentul patrimonial realizat in
exercitiile bugetare precedente.
Soldul poate fi debitor
si exprima deficitul patrimonial al exercitiilor bugetare precedente sau
creditor si exprima excedentul patrimonial al exercitiilor bugetare precedente.
Contabilitatea
analitica se tine pe surse de finantare (bugetul de stat, bugetele locale,
bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul Fondului national unic de
asigurari sociale de sanatate, bugetul asigurarilor pentru somaj, fonduri
externe nerambursabile, venituri proprii sau venituri proprii si subventii).
Contul 117
"Rezultatul reportat" se crediteaza prin debitul contului:
121 "Rezultatul
patrimonial"
- cu excedentul
patrimonial realizat in exercitiul curent transferat asupra rezultatului
reportat la inceputul exercitiului urmator.
133 "Fondul de rezerva
constituit conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 150/2002"
- cu sumele transferate
in contul de rezultat al bugetului Fondului national unic de asigurari sociale
de sanatate, reprezentand utilizarea fondului de rezerva, conform prevederilor
legale.
Contul 117
"Rezultatul reportat" se debiteaza prin creditul conturilor:
121 "Rezultatul
patrimonial"
- cu deficitul
patrimonial inregistrat in exercitiul curent, transferat asupra rezultatului
reportat la i