ORDONANTA Nr. 76 din 30 august 1999
pentru aprobarea Aranjamentului stand-by dintre Guvernul Romaniei si Fondul
Monetar International si a Memorandumului Guvernului Romaniei privind
politicile economice, convenit cu Fondul Monetar International
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 422 din 31 august 1999
In temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia Romaniei,
precum si ale art. 1 lit. C pct. 26 din Legea nr. 140/1999 privind abilitarea
Guvernului de a emite ordonante,
Guvernul Romaniei emite urmatoarea ordonanta:
Art. 1
Se aproba Aranjamentul stand-by dintre Guvernul Romaniei si Fondul Monetar
International, in valoare de 400 milioane DST, acordat la 5 august 1999, si
Memorandumul Guvernului Romaniei privind politicile economice, convenit cu
Fondul Monetar International.
Art. 2
Echivalentul in lei al sumei de 400 milioane DST se acopera de Banca
Nationala a Romaniei si se vireaza, pe masura primirii transelor de credit, in
contul Fondului Monetar International, deschis la Banca Nationala a Romaniei.
Art. 3
Rambursarea creditului prevazut la art. 1, plata dobanzilor si a
comisioanelor aferente, precum si diferentele in lei rezultate din regularizari
se suporta de Banca Nationala a Romaniei.
Art. 4
Se autorizeaza Guvernul Romaniei, prin Ministerul Finantelor si Banca
Nationala a Romaniei, sa introduca, de comun acord cu Fondul Monetar
International, amendamente la textul Aranjamentului stand-by, care privesc
detaliile acestuia si nu sunt de natura sa sporeasca obligatiile financiare ale
Romaniei fata de Fondul Monetar International.
PRIM-MINISTRU
RADU VASILE
Contrasemneaza:
Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes
p. Ministrul afacerilor externe,
Ion Pascu,
secretar de stat
Guvernatorul
Bancii Nationale a Romaniei,
Mugur Isarescu
ROMANIA
ARANJAMENT STAND-BY*)
*) Traducere.
Anexate la prezentul*) se afla o scrisoare a ministrului finantelor si a
guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, din data de 26 iulie 1999
(scrisoarea), cu un memorandum privind politicile economice (Memorandumul),
anexat, precum si o scrisoare, din data de 5 august 1999, a ministrului
finantelor al Romaniei, care solicita un aranjament stand-by din partea
Fondului Monetar International, si care stabilesc:
a) obiectivele, politicile si masurile pe care autoritatile din Romania
intentioneaza sa le adopte pe perioada acestui aranjament stand-by;
b) intelegerile dintre Romania si Fond privind analizele care vor fi
efectuate asupra progresului inregistrat in realizarea obiectivelor programului
si al politicilor si masurilor pe care autoritatile din Romania le vor adopta
pe perioada aranjamentului stand-by.
------------
*) Vezi EBS/99/141 (27/7/99) si Suplimentul 1 (5/8/99).
Pentru a sprijini aceste obiective si politici Fondul Monetar International
acorda acest aranjament stand-by in conformitate cu urmatoarele prevederi:
1. Pana la 31 martie 2000, Romania va avea dreptul sa efectueze cumparari
de la Fond intr-o suma echivalenta cu 400 milioane DST, cu respectarea
paragrafelor 2, 3, 4 si 5 de mai jos, fara o analiza ulterioara din partea
Fondului.
2. a) Cumpararile efectuate in cadrul acestui aranjament stand-by nu vor
depasi, fara acordul Fondului, echivalentul a 53 milioane DST pana la 15
septembrie 1999, echivalentul a 200 milioane DST pana la 15 decembrie 1999 si
echivalentul a 300 milioane DST pana la 15 februarie 2000.
b) Nici una dintre limitele stabilite la lit. a) de mai sus nu se va aplica
unei cumparari supuse rascumpararii peste cota de 25%, efectuata in cadrul
acestui aranjament stand-by, care nu va spori disponibilitatile Fondului
exprimate in moneda nationala a Romaniei.
3. Romania nu va efectua cumparari supuse rascumpararii in cadrul acestui
aranjament de credit stand-by, care sa sporeasca disponibilitatile Fondului in
moneda nationala a Romaniei peste cota de 25%:
a) pe parcursul oricarei perioade in care datele de la sfarsitul perioadei
precedente arata ca:
(i) plafonul pentru activele interne nete medii ale Bancii Nationale a
Romaniei; sau
(ii) nivelul minim al activelor externe nete ale Bancii Nationale a
Romaniei; sau
(iii) plafonul pentru creditul net al sistemului bancar catre bugetul
general consolidat; sau
(iv) plafoanele pentru fondurile cumulate de salarii ale sectorului
bugetar, regiilor autonome, companiilor nationale si ale intreprinderilor cu
cele mai mari pierderi; sau
(v) limita pentru preluarea datoriei intreprinderilor fata de banci de
catre bugetul general consolidat si emiterea de garantii guvernamentale pentru
imprumuturile bancare acordate intreprinderilor; sau
(vi) plafonul privind contractarea sau garantarea de catre Guvern a
datoriei externe neconcesionale cu scadenta mai mare de un an; sau
(vii) plafonul privind contractarea sau garantarea de catre Guvern a
datoriei externe neconcesionale cu scadenta de peste un an pana la 3 ani
inclusiv; sau
(viii) plafonul privind contractarea sau garantarea de catre Guvern a
datoriei externe pe termen scurt; sau
(ix) plafonul privind arieratele interne la CONEL, ROMGAZ si PETROM; sau
(x) limita minima privind reducerea neta a arieratelor CONEL, ROMGAZ si
PETROM catre bugetul general consolidat,
specificate la paragraful 41 din Memorandum si in anexa B la acesta, nu a fost
respectat(a); sau
b) daca, oricand pe perioada aranjamentului stand-by, Romania acumuleaza
orice alte noi arierate externe fata de creditorii oficiali; sau
c) dupa 14 septembrie 1999, 14 decembrie 1999 si 14 februarie 2000, pana
cand se finalizeaza analizele descrise in paragraful 43 din Memorandum; sau
d) daca, oricand pe perioada aranjamentului stand-by, Romania:
(i) impune sau intensifica restrictiile privind efectuarea platilor si
transferurilor pentru tranzactiile internationale curente; sau
(ii) introduce sau modifica practici valutare multiple; sau
(iii) incheie acorduri de plati bilaterale care sunt incompatibile cu art.
VIII; sau
(iv) impune sau intensifica restrictii la import pentru motive de balanta
de plati,
numai daca conditiile stabilite in paragraful 3 a) nu sunt aplicabile
cumpararilor efectuate la sau inainte de 15 august 1999.
In cazul in care Romania este impiedicata sa faca cumparari in cadrul
acestui aranjament stand-by, datorita acestui paragraf, cumpararile vor fi
reluate numai dupa ce a avut loc o consultare intre Fond si Romania si daca s-a
ajuns la o intelegere a circumstantelor in care cumpararile pot fi reluate.
4. Romania nu va efectua cumparari in cadrul acestui aranjament stand-by pe
parcursul oricarei perioade in care Romania are obligatii financiare restante
catre Fond sau esueaza in efectuarea unei rascumparari asteptate: a) in cazul
unei cumparari neconforme cu prevederile Deciziei nr. 7.842-(84/165) din Ghidul
privind actiunile de corectare; b) in cazul unei cumparari destinate sustinerii
operatiunilor de reducere a datoriei si a serviciului datoriei, conform
Deciziei nr. 9.331-(89/167), asa cum a fost amendata; c) in conformitate cu
subparagraful 16 (a) sau cu subparagraful 33 (a) din Decizia nr.
8.955-(88/126), asa cum a fost amendata, privind facilitatile de finantare
contingente si compensatorii; sau d) in conformitate cu sectiunea 2, paragraful
(f) din Ghidul referitor la sprijinul Fondului pentru constituirea fondurilor
de stabilizare monetara.
5. Dreptul Romaniei de a se angaja in tranzactii acoperite de acest
aranjament stand-by poate fi suspendat numai in ceea ce priveste cererile
primite de catre Fond dupa: a) declararea oficiala a neeligibilitatii; sau b)
decizia Consiliului executiv de a suspenda tranzactiile fie in general, fie in
vederea luarii in considerare a unei propuneri facute de un director executiv
sau de directorul general pentru suspendarea sau limitarea oficiala a
eligibilitatii Romaniei. Cand este data notificarea neeligibilitatii oficiale
sau a deciziei de luare in considerare a propunerii, in conformitate cu acest
paragraf, cumpararile in cadrul acestui aranjament stand-by vor fi reluate
numai dupa consultari intre Fond si Romania si dupa ce se ajunge la o
intelegere cu privire la circumstantele in care astfel de cumparari pot fi
reluate.
6. Cumpararile in cadrul acestui aranjament stand-by vor fi efectuate in
monedele altor membri, selectate in concordanta cu politicile si procedurile
Fondului, cu exceptia cazului in care, la cererea Romaniei, Fondul este de
acord sa furnizeze DST la momentul cumpararii.
7. Romania va plati un cost pentru acest aranjament stand-by in conformitate
cu deciziile Fondului.
8. a) Romania va rascumpara suma in moneda sa, care rezulta dintr-o
cumparare in cadrul acestui aranjament stand-by, in conformitate cu prevederile
Statutului si cu deciziile Fondului, inclusiv cu cele referitoare la rascumpararile
efectuate pentru imbunatatirea balantei de plati si a pozitiei rezervei
valutare ale Romaniei.
b) Orice diminuare a sumei in moneda Romaniei, detinuta de catre Fond, va
reduce sumele supuse rascumpararii prevazute in acest paragraf, in conformitate
cu principiile aplicate de Fond pentru acest scop la momentul reducerii.
9. Pe perioada aranjamentului stand-by Romania va ramane in stransa
consultare cu Fondul. Aceste consultari pot include corespondenta si vizite ale
oficialilor Fondului in Romania sau ale reprezentantilor Romaniei la Fond.
Romania va furniza Fondului, prin rapoarte la intervale sau date solicitate de
Fond, informatiile pe care Fondul le solicita in legatura cu progresul realizat
de Romania in atingerea obiectivelor si politicilor stabilite in scrisoare si
in Memorandum.
10. In conformitate cu al doilea paragraf al scrisorii, Romania va consulta
Fondul in ceea ce priveste adoptarea oricarei masuri ce poate fi necesara, la
initiativa Guvernului sau oricand directorul general solicita consultarea din
cauza nerespectarii oricaruia dintre criteriile mentionate in paragraful 3 de
mai sus sau cand directorul general considera ca este necesara o consultare
asupra programului. In plus, dupa incheierea perioadei aranjamentului, atata
timp cat Romania are cumparari restante in transele superioare de credit,
Guvernul va avea consultari periodice cu Fondul, la initiativa Guvernului sau
la cererea directorului general, referitor la politicile Romaniei privind
balanta de plati.
Domnului Michel Camdessus
Director general
Fondul Monetar International
Washington DC 20431
26 iulie 1999
Stimate domnule Camdessus,
Romania se confrunta cu o situatie economica foarte dificila, asa cum o
arata dezechilibrul mare extern, declinul productiei si investitiilor, precum
si slabiciunile structurale ale sectorului bancar si al intreprinderilor. De
aceea, de-a lungul ultimelor cateva luni, in cooperare cu F.M.I. si Banca Mondiala,
am formulat si am inceput sa implementam un program cuprinzator de stabilizare
si reforma, menit sa micsoreze deficitul contului curent extern, astfel incat
sa se recastige increderea pietei, sa se reduca inflatia si sa se puna bazele
unei redresari economice sustenabile. Programul nostru pentru realizarea
acestui obiectiv dublu, de stabilizare si reforma, este descris in detaliu in
Memorandumul Guvernului Romaniei privind politicile economice, anexat la
aceasta scrisoare. Pentru sprijinirea acestui program, solicitam prin prezenta,
in numele Guvernului Romaniei, un aranjament stand-by in valoare de 400
milioane DST, cu data expirarii pe 31 martie 2000.
Suntem incredintati ca politicile si masurile descrise in Memorandumul
anexat sunt suficiente pentru a realiza obiectivele programului, dar suntem
gata sa luam masuri suplimentare si sa cautam noi intelegeri cu Fondul, daca va
fi necesar, pentru a tine programul in parametri. Guvernul Romaniei va ramane
in stransa consultare cu Fondul, in conformitate cu politicile acestuia privind
astfel de consultari, si va furniza Fondului toate informatiile solicitate de
acesta pentru a evalua implementarea programului. Recunoastem in aceasta
privinta ca datele statistice economice corecte si furnizate la timp sunt
esentiale pentru analiza politica si pentru monitorizarea realizarilor in
cadrul programului si de aceea vom acorda prioritate maxima elaborarii acestor
statistici. Programul va fi analizat de Fond pana la 15 septembrie 1999, 15
decembrie 1999 si 15 februarie 2000. In timpul primei analize dintre acestea se
va conveni cu privire la bugetul rectificat pentru anul 1999, iar cea de-a doua
analiza va constitui un prilej pentru a ajunge la intelegeri privind proiectul
bugetului pentru anul 2000.
Ai dumneavoastra sinceri,
Decebal Traian Remes,
ministrul finantelor
Mugur Isarescu,
guvernatorul
Bancii Nationale a Romaniei
MEMORANDUMUL GUVERNULUI ROMANIEI
privind politicile economice
I. Introducere
1. Acest memorandum stabileste obiectivele si politicile economice ale
Guvernului Romaniei pentru anul 1999. Programul economic descris mai jos este
cuprinzator ca domenii si include politicile pentru solutionarea atat a
dezechilibrelor macroeconomice acute, cat si a problemelor structurale din
sectorul intreprinderilor si cel bancar.
II. Cadrul general
2. Performanta economica a Romaniei din anii '90 a fost dezamagitoare, dupa
cum arata cresterea sa economica negativa din ultimii ani si persistenta unor
dezechilibre externe mari. Deficitele fiscale mari si slabiciunile structurale
nesolutionate din sectorul intreprinderilor si cel bancar stau la baza acestor
probleme.
3. Produsul intern brut (P.I.B.) real a continuat sa scada in 1998 - cu un
procent estimat de 7,3% fata de 6,9% in 1997 - si o productie industriala
inregistrand o scadere deosebit de puternica. Cu toate acestea, deficitul
contului curent a crescut in 1998 cu aproape jumatate, la o valoare estimata de
3 miliarde dolari S.U.A. (8% din P.I.B.). Aceasta a fost in principal
rezultatul inrautatirii dramatice a competitivitatii externe: salariile
exprimate in dolari si costurile unitare relative ale fortei de munca (fata de
principalii parteneri comerciali) au crescut semnificativ in 1998 (cu 26% si,
respectiv, 38%), pe fundalul intensificarii concurentei din partea
exportatorilor din Asia de Est. In acelasi timp Romania a inregistrat un
progres prin reducerea inflatiei de la 150% la sfarsitul anului 1997 la 41% la
sfarsitul anului 1998.
4. Ingrijorarile pietei legate de pozitia externa a Romaniei - asa cum sunt
reflectate in scaderea calificativelor de tara de catre principalele agentii de
rating si in marjele uriase incluse in ratele dobanzilor asupra datoriei
guvernamentale existente - au contribuit la diminuarea puternica a intrarilor
de capital in contul datoriei. In aceste conditii, Banca Nationala a Romaniei
(B.N.R.) a constatat ca este din ce in ce mai dificil de a rezista presiunilor
de depreciere a cursului de schimb al leului si de diminuare a rezervelor ei
valutare, cu toate ca ratele dobanzilor au ramas destul de ridicate.
5. Aceste evolutii economice nefavorabile au fost, in principal, consecinta
unei combinatii de politici financiare neechilibrate si a slabiciunilor
structurale din sectorul intreprinderilor si din cel bancar.
In mod specific, deficitul bugetar, excluzand veniturile din privatizare, a
ramas destul de ridicat, la aproximativ 5,7% din P.I.B. in anul 1998. Mai mult,
deficitul inregistrat exclude deficitele cvasifiscale substantiale in contul
pierderilor sectorului intreprinderilor de stat si creditele neperformante
aferente din portofoliile bancilor de stat. Politica monetara a contribuit la
diminuarea inflatiei, dar cu pretul unei mari aprecieri reale a leului.
Aceasta a atras dupa sine dobanzi destul de mari, care reflecta anticipari
inflationiste persistente, imprumuturi neperformante ale bancilor cu probleme,
precum si cereri mari de imprumuturi ale bugetului.
6. In domeniul politicilor structurale, progresul legat de restructurarea
si privatizarea bancilor si a intreprinderilor a fost limitat inca de la
inceputul reformei, in pofida intensificarii eforturilor spre sfarsitul anului
1998. Pe langa alocarea necorespunzatoare a resurselor si sufocarea activitatii
economice, aceasta a incurajat indisciplina financiara printr-o slaba
administrare a societatilor, asa cum se vede din cresterile exagerate de
salarii pe fundalul pierderilor inregistrate in productivitatea muncii. Aceste
evolutii au fost determinate de sectorul public: salariile in regiile autonome
si in companiile nationale au crescut semnificativ mai repede decat pe
ansamblul economiei.
7. Situatia economica a Romaniei s-a agravat din cauza recentului conflict
din Republica Federala Iugoslavia, din cauza, in primul rand, a stoparii
comertului cu tarile vecine, ca si a legaturilor de transport din regiune. Estimarile
preliminare arata un impact negativ asupra balantei de plati de ordinul a cel
putin 200 milioane dolari in 1999.
III. Politici macroeconomice si financiare
A. Strategia de baza si obiectivele
8. Fara o intarire majora a politicilor economice, perspectivele pentru
restul anului 1999 si in continuare vor fi precare. Deficitul contului curent
va ramane mare si, legat de varful de plati aferente serviciului datoriei
externe, efectuate in mai si iunie, si de scaderea in consecinta a rezervelor
valutare, ar putea intensifica presiunile de pe piata valutara. Mai mult, o
refacere economica sustenabila va ramane evaziva atata timp cat politica
monetara continua sa fie impovarata de deficite fiscale si cvasifiscale mari si
de cresteri excesive de salarii, iar ineficientele din sectorul
intreprinderilor si din cel bancar nu sunt abordate in mod decisiv.
9. Prin urmare, programul nostru economic pentru anul 1999 are ca obiective
diminuarea deficitului contului curent, scaderea in continuare a inflatiei si
stabilirea conditiilor pentru o crestere sustinuta, pe baza unui set
cuprinzator de politici macroeconomice si structurale. Progresul rapid in
realizarea acestor obiective va ajuta la intarirea increderii in politici si la
refacerea accesului Romaniei la pietele financiare internationale. Politicile
macroeconomice se vor concentra pe consolidarea fiscala si restrictionarea
salariilor, pentru a limita cererea interna si a imbunatati competitivitatea
si, totodata, pentru a despovara politica monetara. In paralel, vom urmari
realizarea unei reduceri decisive a pierderilor intreprinderilor publice, care
au subminat in trecut eforturile de stabilizare si au impiedicat cresterea,
prin restructurarea si privatizarea accelerata a bancilor si intreprinderilor
de stat.
10. In mod specific, programul tinteste o reducere a deficitului contului
curent cu 0,8 miliarde dolari S.U.A. la 2,2 miliarde dolari S.U.A. (7,5% din
P.I.B.) in 1999 si o crestere a rezervelor valutare ale B.N.R. cu 0,5 miliarde
dolari S.U.A. Cu toata deprecierea accelerata a leului de la finele anului
1998, anticipam o reducere in continuare a inflatiei, indicele preturilor de
consum (IPC) la 12 luni, la aproximativ 38% pana la sfarsitul anului 1999.
P.I.B. real este proiectat sa scada cu inca 3,5% in 1999, ca efect al
capacitatii ineficiente largite si al pierderii temporare a pietelor-cheie de
export din regiune, care se asteapta sa fie partial compensata prin schimbarea
destinatiei cheltuielilor, datorata imbunatatirii competitivitatii costurilor
exporturilor romanesti si a inlocuitorilor importului. Se asteapta totusi ca
productia sa atinga pragul cel mai scazut in 1999, dupa care sa fie reluata
cresterea pozitiva in anul urmator, ca rezultat al combinatiei imbunatatite de
politici.
11. Pentru atingerea acestor obiective programul va urmari: a) reducerea
semnificativa a deficitului bugetului consolidat in anul 1999; b) limitarea
cresterii salariului nominal din sectorul de stat cu mult sub rata inflatiei si
a deprecierii leului; c) mentinerea conditiilor severe la acordarea creditelor,
in concordanta cu scaderea in continuare a inflatiei si stabilitatea in general
a cursului de schimb, dupa deprecierea accelerata de corectare din ultimele
luni; si d) reducerea pierderilor intreprinderilor din sectorul public si
cresterea rolului sectorului privat in economie, in special prin privatizarea
si restructurarea accelerata a sectorului intreprinderilor si a celui bancar.
B. Politica fiscala
12. Programul nostru fiscal are ca obiectiv o reducere a deficitului
bugetului general consolidat (excluzand veniturile din privatizare si
donatiile) la 3,9% din P.I.B. in 1999, de la 5,7% din P.I B. in 1998. Cresterea
finantarii externe va permite rambursari ale datoriei interne de 1,1% din
P.I.B. in 1999 fata de imprumuturile interne de 3,0% din P.I.B. in anul
anterior. Vom monitoriza acest obiectiv pe baza plafoanelor pentru creditul net
al sistemului bancar catre bugetul general consolidat (a se vedea anexa B -
III). Ajustarea fiscala urmarita va ajuta la diminuarea deficitului contului
curent si va reduce necesitatea finantarii inflationiste, luand in considerare
gradul scazut de monetizare al economiei romanesti si necesitatea refinantarii
titlurilor de stat existente, echivalenta cu 5% din P.I.B. Programul presupune
ca sumele din privatizare, echivalente cu 1,1% din P.I.B. in 1999, pot fi
tratate ca venituri bugetare; orice sume suplimentare din privatizare vor fi
folosite pentru refinantarea datoriei publice interne.
13. Atingerea unei astfel de ajustari fiscale ambitioase - in timp ce se
permit costuri de restructurare mai mari si protejarea sectoarelor critice ale
economiei - va fi dificila din cauza contractiei economiei si masurilor luate
anul trecut pentru reducerea impozitarii directe. Masurile adoptate recent
privind veniturile includ: suspendarea facilitatilor fiscale pentru investitori
(promulgate anterior); o crestere a contributiilor la asigurarile sociale;
introducerea taxelor de autorizare pentru comertul cu bauturi alcoolice, tutun
si alte produse; majorarea valorilor estimate la care se aplica impozitul pe
proprietate; si o crestere de 70% a accizelor la produsele petroliere. Totusi
intarzierile in adoptarea unora dintre aceste masuri fiscale, impreuna cu
amendamentele la bugetul pe 1999, asa cum a fost aprobat de catre Parlament, au
majorat efectiv deficitul fiscal peste obiectivul din program. In mod specific,
alocatia bugetara pentru cheltuielile cu reforma a fost, in mare parte,
atribuita unor scopuri care nu sunt legate de reforma - o subventie pentru
compania de transport de calatori pe calea ferata, precum si alte subventii
pentru agricultura, intreprinderi mici si mijlocii si fonduri pentru
recapitalizarea EXIMBANK - echivalenta cu 1,1% din P.I.B. Ca rezultat,
cheltuielile pentru restructurarea bancilor (indeosebi pentru BANCOREX),
estimate la aproximativ 2% din P.I.B. in 1999, nu au fost prevazute in buget.
14. De la aprobarea de catre Parlament a bugetului, la mijlocul lunii
februarie, am intarit politica fiscala pentru a asigura realizarea obiectivelor
programului. Pe partea veniturilor, vom continua si vom revigora actiunea de
colectare a tuturor impozitelor datorate. Mai mult, am decis sa eliminam in
continuare exceptiile care afecteaza impozitul pe profit, T.V.A., accizele si
taxele vamale. Pe langa impactul pozitiv asupra veniturilor, de 0,5% din
P.I.B., acesta este un nou pas in transformarea sistemului nostru fiscal
intr-unul mai echitabil si eficient. In special, pe baza unei ordonante, care a
fost adoptata de Guvern la 24 iunie 1999, ca o preconditie pentru luarea in
considerare a acestui program de catre directorii executivi ai Fondului, am
suspendat prevederea privind amortizarea accelerata; am anulat exceptarile la
impozitul pe profit si reducerile pentru asigurari, constructii si activitatile
de sponsorizare, precum si pentru activitatile comerciale ale organizatiilor
non profit; am impus o rata standard pentru T.V.A. la serviciile turistice; am
eliminat reducerea accizelor pentru produsele din tutun fabricate in Romania;
am eliminat toate exceptiile temporare la tariful de import; si am eliminat
exceptiile vamale privind importul de autovehicule de catre organizatiile non
profit. Accizele la alte produse decat cele petroliere au fost, de asemenea,
majorate cu 25% . Realizand continuarea experientei cu platile neperformante
ale intreprinderilor mari de stat, Guvernul a decis in prezent sa puna in
aplicare o schema de executare silita privind arieratele fiscale ale CONEL,
ROMGAZ si PETROM. Astfel, arieratele lor fiscale la bugetul general consolidat
vor fi reduse cu 2.000 miliarde lei pana la sfarsitul anului 1999 (vezi anexa B
- VIII). Guvernul nu va implementa nici o reducere de impozit decat dupa
consultari cu Fondul si numai daca masurile de acoperire a insuficientei
veniturilor bugetare care rezulta au fost implementate. In particular, ne vom
abtine de la luarea in considerare a recentelor propuneri de reducere a
impozitului pe salariu si a T.V.A. inainte de prima analiza a programului.
15. Pe partea cheltuielilor, date fiind dificultatile cu care ne-am
confruntat in limitarea alocatiilor pentru salarii in primele 4 luni ale anului
1999, Guvernul a adoptat, la inceputul lunii iunie, o ordonanta care limiteaza
alocatiile lunare pentru salarii in sectorul bugetar la un nivel in concordanta
cu realizarea alocatiei anuale de 21,4 trilioane lei. De asemenea, alocatiile
pentru subventii, de 2,7 trilioane lei, pentru agricultura, industrie si
intreprinderi mici si mijlocii si pentru recapitalizarea EXIMBANK au fost inghetate
si 400 miliarde lei au fost reduse din subventia pentru transportul pe calea
ferata, pentru ca bugetul sa absoarba costurile cu prioritate mai mare pentru
restructurarea bancara. De asemenea, Guvernul a decis sa reduca alocatiile
bugetare pentru cheltuielile materiale si de capital cu 1 trilion lei si,
respectiv, 400 miliarde lei. Mai mult, Guvernul va respecta strict alocatiile
nominale de cheltuieli bugetare prevazute in program, chiar daca se va
confrunta cu o inflatie mai mare decat cea anticipata initial, cu exceptia
catorva domenii in care unele depasiri vor fi inevitabile, asa cum se descrie
mai jos. In sfarsit, Guvernul se va abtine sa utilizeze depozitele F.P.S. drept
colaterale pentru imprumuturile bancilor comerciale, acordate intreprinderilor
de stat (a se vedea anexa B - IV).
16. Considerentele pentru protectia sociala, legate de deteriorarea
mediului economic, vor avea probabil ca rezultat depasirea cheltuielilor pentru
pensii, plati compensatorii si salarii. In prezent se prevede o crestere a
cheltuielilor pentru pensii cu 6,2% in termeni reali comparativ cu 1998, in
conformitate cu intentia noastra de a decomprima structura pensiilor, si o
crestere de 3,5% a numarului pensionarilor. In plus, cheltuielile legate de
somaj (alocatiile de somaj si platile compensatorii clasificate drept
cheltuieli pentru reforma) se prevede acum sa creasca la 1,5% din P.I.B.,
reflectand o rata a somajului mai mare decat cea preconizata, precum si
cheltuieli suplimentare cu pachetele compensatorii, pe care speram sa le
finantam in principal printr-o donatie de la Uniunea Europeana. Ca o reflectare
partiala a cresterii mari a contributiilor pentru asigurari sociale (cu 11%),
am decis, de asemenea, sa asiguram alocatii suplimentare de 12% pentru salarii.
Cheltuielile legate de reforma economica sunt prevazute acum sa insumeze 2,6%
din P.I.B., pentru restructurarea bancilor, platile compensatorii si inchiderea
de mine. In sfarsit, cheltuielile cu dobanzile aferente datoriei publice sunt
in prezent conservator estimate sa insumeze 6,6% din P.I.B., in conformitate cu
o posibila recastigare treptata a increderii care ar putea impiedica dobanzile
sa scada rapid corelat cu inflatia.
17. Pozitia fiscala de mai sus este inca supusa unei incertitudini
considerabile si riscului, care pot reclama masuri suplimentare pentru a
asigura mentinerea programului fiscal in coordonatele sale. Contractia
economica continua poate sa submineze veniturile fiscale; costul restructurarii
bancilor ar putea depasi cu mult 2% din P.I.B. prevazut in program; somajul ar
putea creste chiar mai mult, solicitand plata unor ajutoare suplimentare de
somaj, iar ratele de dobanda ar putea sa nu inregistreze nici chiar scaderea
foarte modesta proiectata in prezent, declansand plati mai mari de dobanzi. De
asemenea, comprimarea cheltuielilor in termeni reali este posibil sa aiba loc
ca urmare a atacului din mai multe directii. Pentru a facilita masuri
preventive rapide, a fost introdus un sistem cuprinzator de monitorizare
bugetara, asa cum este descris intr-un memorandum tehnic. Intr-adevar, Guvernul
a identificat deja o lista de masuri pentru situatii neprevazute, pe care este
gata sa le ia in cazul in care situatia fiscala s-ar inrautati. Acestea includ
reduceri in continuare ale cheltuielilor de capital - care sunt facilitate de
natura de autofinantare a fondurilor de investitii, care in prezent conduc la
nerealizari de venituri - si colectarea energica a datoriei existente. In plus,
Guvernul va rezista presiunilor pentru o rectificare timpurie a alocatiilor de
cheltuieli bugetare pentru a face fata unei inflatii mai mari. Acordul asupra
rectificarii bugetului va fi subiectul primei analize in cadrul aranjamentului
stand-by.
18. In ceea ce priveste anul 2000, vom avea ca obiectiv o imbunatatire in
continuare a echilibrului general fundamental al bugetului consolidat, astfel
incat sa nu fie puse in pericol refacerea economica si credibilitatea
politicilor. Data fiind necesitatea cheltuielilor in continuare pentru reforma
economica pe termen mediu, va fi esential sa se consolideze colectarea
veniturilor printr-o intarire generala a regimului fiscal. Aceasta implica
largirea bazei de impozitare, astfel incat distributia poverii fiscale sa fie
imbunatatita. In acest scop, am inceput, cu asistenta de la Fond si Banca
Mondiala, sa reformam actualul sistem distorsionat si inechitabil de impozitare
directa prin introducerea unui impozit pe venitul global si reformarea
impozitului pe profitul intreprinderilor. Aceasta va permite Guvernului sa
justifice eliminarea multitudinii de facilitati acordate ad-hoc - stabilite
prin legile nr. 92 si 241 - si sa abordeze corespunzator problema stimulentelor
generalizate pentru incurajarea investitiilor fara erodarea excesiva a bazei de
impozitare. Cu aceasta actiune in curs am adoptat un moratoriu privind
autorizarea investitorilor prin recenta ordonanta privind investitiile
strategice pana cand o misiune comuna din partea Bancii Mondiale si a Fondului
poate sa ne furnizeze recomandari alternative privind imbunatatirea mediului
pentru investitii. Se va ajunge la intelegeri privind cadrul revizuit de
facilitati pentru investitori in timpul celei de-a doua analize a
aranjamentului stand-by. O limitare efectiva a erodarii bazei impozabile prin
mijloacele acestui moratoriu a fost o preconditie pentru luarea in considerare
a acestui program de catre Consiliul directorilor executivi ai Fondului si a
fost implementata la 3 iunie 1999.
19. Avand in vedere constrangerile bugetare, caracterizate prin resurse
disponibile limitate si pretentii crescande asupra acestora, va fi necesar ca
in anii urmatori sa se faca o mai mare selectie a proiectelor de cheltuieli.
Pentru a orienta deciziile in acest domeniu, vom incepe, pana in septembrie
1999, sa lucram la analiza si rationalizarea cheltuielilor publice, cu
asistenta de la Banca Mondiala si Fond. Alocatiile de cheltuieli vor trebui sa
reflecte prioritatile Romaniei, in special sectoarele sociale-cheie si
infrastructura. In aceasta privinta, Guvernul va rezista presiunilor pentru largirea
programului de acordare a tichetelor de masa. Mai mult, proiectele cu
cheltuieli mari de tichete, precum si cele pentru tehnica militara si
constructia de locuinte, de exemplu, vor fi analizate cu atentie, pentru a fi
siguri ca astfel de scheme nu compromit obiectivele efortului de stabilizare.
C. Politica monetara si a cursului de schimb
20. Obiectivele-cheie ale politicii monetare vor fi reducerea inflatiei,
astfel incat sa se pastreze avantajele de competitivitate realizate prin
deprecierea recenta, si stabilizarea treptata a cursului de schimb al leului
datorita importantei acestuia ca ancora nominala. Dat fiind mediul nefavorabil,
caracterizat prin anticiparile inflationiste persistente, printr-un sistem
bancar fragil, prin nesiguranta determinata de platile mari ale serviciului
datoriei si presiunea de reducere a rezervelor valutare oficiale, indeplinirea
acestor obiective va reclama un efort determinant din partea B.N.R.
21. B.N.R. va mentine conditii monetare foarte severe, in special in
urmatoarele luni, si va trece cu atentie la restructurarea bancilor pentru a
stopa efectele negative sistemice si macroeconomice. Vor exista unele
posibilitati de realizare a unei reduceri treptate si sustinute a ratelor
dobanzii in a doua jumatate a anului, pe masura ce nesiguranta privind sectorul
extern va fi depasita si increderea pietei in politici se va imbunatati.
Programul stabileste limite maxime trimestriale pentru activele externe nete
ale B.N.R. si plafoane pentru activele sale interne nete, desemnate drept
criterii de performanta in cadrul aranjamentului stand-by (anexa B - I si B -
II). In cazul in care cresterea bazei monetare va fi mai mare decat cea
programata ca urmare a superperformantelor externe, B.N.R. se va consulta cu
personalul Fondului si va reexamina aceste obiective tinand seama de evolutia
pozitiei fundamentale externe si de progresul obtinut in reducerea inflatiei.
Daca, pe de alta parte, presiunile de depreciere vor aparea, B.N.R. va majora
in continuare ratele dobanzii si vom proteja rezervele valutare printr-o
inasprire generala a tuturor politicilor financiare.
22. Mentinerea unei politici monetare severe va fi complicata de nevoia
efectuarii operatiunilor de restructurare a bancilor, care va implica injectii
mari de lichiditate, ce ar putea fi dificil de sterilizat intr-un climat de
incredere redusa in leu si in sistemul bancar. Aceasta, in special, datorita
faptului ca in prezent B.N.R. se bazeaza, in principal, pe operatiunile de
preluare de depozite pentru retragerea lichiditatii. Aceste operatiuni s-au
dovedit a fi un instrument relativ ineficient in conditiile actuale ale pietei
pentru ca pun B.N.R. in pozitia de debitor net fata de sectorul bancar, obligat
sa reactioneze pasiv la ofertele de depozit ale bancilor. In plus, abilitatea
noastra de a conduce operatiuni de open-market este intr-o anumita masura
franata de structura termenilor obligatiunilor din portofoliul B.N.R. Astfel,
cu o oarecare opozitie, B.N.R. este gata sa majoreze rezervele minime obligatorii
la 20% de la 15%, incepand cu 15 iulie 1999, temporar, in scopul facilitarii
operatiunii de sterilizare. In ceea ce priveste depozitele in valuta, aceasta
masura are avantajul suplimentar al reducerii, intr-o oarecare masura, a
expunerii nete a sistemului bancar. Pentru a reduce efectele perturbatoare ale
acestei masuri, B.N.R. a majorat simultan remunerarea rezervelor obligatorii la
un nivel mai apropiat de nivelul ratelor medii ale dobanzilor bancilor
comerciale pentru depozite. Majorarea ponderii rezervelor obligatorii poate
crea nevoia bancilor de acces la facilitatea Lombard la B.N.R. Pe baza
conditiilor de pe piata monetara si a bancilor individuale, B.N.R. este
pregatita sa satisfaca aceste cereri la rate ale dobanzii superioare celor care
prevaleaza pe piata interbancara. In sfarsit, intentionam sa institutionalizam
o piata secundara pentru titlurile de stat, ca modalitate de sporire a
eficientei politicii monetare.
D. Politica veniturilor si disciplina financiara
23. Politica veniturilor va juca un rol esential in restrangerea cererii
interne si in imbunatatirea rentabilitatii intreprinderilor si a
competitivitatii externe. In acest scop, intentionam sa introducem cu strictete
plafoane pentru salariile nominale in domeniul administratiei de stat, regiilor
autonome si al companiilor nationale si la cele 24 dintre cele mai mari
societati comerciale cu pierderi, care, impreuna, reprezinta aproximativ 30%
din totalul fortei de munca inregistrate in economie. In mod specific:
- Conform programului fiscal revizuit pentru anul 1999, cresterea fondului
de salarii nominal brut pentru sectorul bugetar va fi limitata la 28%,
implicand o reducere cu 9% in termeni reali pe baza cresterii proiectate a
preturilor de consum.
- In conformitate cu legea bugetului (art. 29), fondul anual de salarii
brute din regiile autonome si companiile nationale va fi limitat la
echivalentul a de patru ori nivelul lor din trimestrul IV 1998; aceasta
presupune o majorare cu 16% a fondului salariilor nominale ale acestor societati,
ceea ce reprezinta o reducere cu 18% in termeni reali; bugetele acestor
entitati au fost aprobate de Guvern in luna mai 1999.
- Pe baza unei ordonante de urgenta, adoptata la 8 aprilie, fondul de
salarii brute nominale pe anul 1999 pentru cele 24 dintre cele mai mari
societati comerciale cu pierderi a fost limitat la de patru ori nivelul lor din
trimestrul IV 1998.
Anticipam ca politica descrisa mai sus va frana evolutia salariilor in
economia generala in mare, pe langa sectoarele direct afectate de aceasta. In
aceasta privinta, trebuie notat faptul ca F.P.S. a emis instructiuni pentru
reprezentantii sai in adunarile generale ale actionarilor din toate societatile
comerciale din portofoliul sau pentru a limita salariile in conformitate cu legea
bugetului. Am stabilit plafoane cumulative trimestriale privind fondul de
salarii brut in sectorul bugetar, regii autonome, companii nationale si la 24
dintre cele mai mari societati comerciale. Aceste plafoane vor constitui
criterii de performanta in cadrul aranjamentului stand-by (vezi anexa B - IX).
24. Pentru o disciplina financiara mai mare a intreprinderilor, vom
implementa, de asemenea, in forta si consistent, o politica de sistare a
furnizarii de energie de catre CONEL si ROMGAZ si a livrarilor de petrol de
catre PETROM catre intreprinderile care nu isi platesc datoriile. Totalul
arieratelor existente fata de aceste 3 entitati insuma 10,6 trilioane lei la
sfarsitul lunii februarie 1999, care constituie un plafon pentru valoarea
acestor arierate pentru intregul sold al anului 1999. Acest plafon reprezinta,
de asemenea, un criteriu de performanta in cadrul aranjamentului stand-by.
E. Balanta de plati si administrarea datoriei externe
25. Deficitul contului curent este prognozat sa scada in 1999 de la un
nivel de 3,0 miliarde dolari S.U.A. la aproximativ 2,2 miliarde dolari S.U.A.
(7,5% din P.I.B.), pe baza reducerii deficitului fiscal si a unei substantiale
imbunatatiri a competitivitatii externe. Dat fiind acest deficit al contului curent,
soldul prognozat al contului de capital si cresterea stabilita pentru activele
externe nete, golul de finantare pentru 1999 este prognozat la 1,0 miliarde
dolari S.U.A., care poate fi acoperit prin sprijinul exceptional pentru balanta
de plati, acordat de creditorii oficiali (Banca Mondiala, Uniunea Europeana si
Fondul).
26. Anul 1999 cunoaste o crestere a platilor pentru serviciul datoriei
externe, datorita partial celor 0,8 miliarde dolari S.U.A., obligatii ale
serviciului datoriei externe pentru obligatiunile emise de B.N.R. Rata
serviciului datoriei externe este prognozata sa creasca de la 22% in 1998 la
29% in 1999 si sa se stabilizeze la un nivel cu putin peste 20%, pe termen
mediu. In scopul impartirii poverii intre creditorii oficiali si cei privati,
analizam in prezent cu creditorii privati asigurarea unei noi finantari, in
valoare de 0,6 miliarde dolari S.U.A., echivalenta cu 80% din obligatiunile
externe scadente ale B.N.R. Aceasta refinantare va fi realizata in doua etape:
vom asigura o noua finantare, in valoare de 350 milioane dolari S.U.A. de la
creditori privati, ca o preconditie, inainte ca Consiliul directorilor
executivi ai F.M.I. sa ia in considerare aranjamentul stand-by la inceputul
lunii august 1999, iar restul de 250 milioane dolari S.U.A. va fi obtinut din
surse private, inainte de prima examinare a realizarii programului, in
septembrie 1999. Vom contracta ambele imprumuturi de la creditori privati, cu o
structura a scadentelor de cel putin 2 ani, si ambele vor avea risc pur romanesc
(adica nu vor fi garantate).
27. Pentru a evita exacerbarea platilor pentru serviciul datoriei pe termen
mediu, vom limita imprumuturile neconcesionale pe termen mediu si lung la 3,1
miliarde dolari S.U.A. in 1999, cu un subplafon de 0,8 miliarde dolari S.U.A.
pentru imprumuturile cu scadente intre 1 - 3 ani (vezi anexa B - V si B-VI).
Plafoanele vor acoperi toate imprumuturile (inclusiv cele legate de aparare)
contractate de Guvern, B.N.R., banci si intreprinderi de stat. Imprumuturile
externe ale entitatilor publice locale vor fi strict controlate si vor necesita
aprobarea expresa a Ministerului Finantelor. Ca un criteriu de performanta, in
cadrul aranjamentului stand-by vom asigura ca in perioada programului sa nu se
inregistreze arierate de plati externe catre creditorii oficiali.
28. In ultimul trimestru al anului 1998 ne-am confruntat cu incercari ale
investitorilor straini in Romania de a pune in aplicare clauza de "put
option" (solicitarea de rambursare anticipata) a obligatiunilor/creditelor
contractate de una dintre regiile autonome (RENEL/CONEL) si una dintre bancile
de stat (BANCOREX). In consecinta, ca o chestiune de principiu si pentru a
evita plati neplanificate in cadrul serviciului datoriei externe, vom limita
contractarea de instrumente pentru datoria Guvernului, care au incorporate in
ele clauza "put option".
29. In perioada aranjamentului stand-by nu vom introduce noi restrictii
valutare sau nu le vom intensifica pe cele existente, nu vom permite practici
valutare multiple si nu vom impune sau intensifica restrictii la import din
ratiuni de balanta de plati sau fiscale. In legatura cu aceasta, ne-am angajat
sa eliminam suprataxa la import pana la sfarsitul anului 1999, dupa ce a fost
redusa la 4% la 1 ianuarie 1999. Eliminarea suprataxei va fi un subiect in
cadrul celei de-a doua analize. Mai mult, nu vor fi incheiate noi acorduri
bilaterale de plati care nu sunt conforme cu art. VIII. Am facut progrese in
negocierile in curs cu Suedia pentru reglementarea arieratelor externe in
discutie si vom continua aceste discutii pentru a solutiona aceasta chestiune
intr-o maniera consistenta cu obiectivele programului nostru.
IV. Reforma structurala si politica sociala
30. Am ajuns la un acord cu Banca Mondiala asupra unui program de reforme
structurale, concentrat pe restructurarea bancara, privatizare si reducerea
pierderilor din sectorul public; programul va fi sprijinit de un imprumut de
ajustare a sectorului privat (PSAL) in valoare de 300 milioane dolari S.U.A.,
care a fost recent aprobat de Consiliul directorilor executivi ai Bancii
Mondiale.
A. Reducerea pierderilor intreprinderilor publice si privatizarea
31. Asteptam sa reducem semnificativ pierderile sectorului public din
economie prin privatizari, inchideri si restructurari initiate in cadrul
programului cu Banca Mondiala. In parte, aceasta se va realiza prin lichidarea
a 40 de societati reprezentand 5% din pierderile sectorului de stat si prin
privatizarea unor intreprinderi ce reprezinta 7,7% din pierderile sectorului de
stat. In timp ce aceasta reducere a pierderilor nu va fi realizata in cursul
anului 1999, ne asteptam sa vedem beneficii semnificative chiar pe termen
scurt, mai ales sub forma sporirii disciplinei financiare. In plus, ne-am
angajat sa reducem pierderile operationale din sectorul de minerit, carbune si
metalurgic - care acumuleaza aproape o treime din pierderile sectorului de stat
- cu 25% in termeni reali pana la finele anului 1999. Aceasta reducere a
pierderilor va fi realizata prin inchiderea activitatii a 46 de mine, reducerea
fortei de munca cu 8.000 de persoane si eliminarea subventiilor cu 40% in
echivalent dolari. Mai general, noua lege a privatizarii (care a intrat in
vigoare la 30 de zile dupa publicarea sa in Monitorul Oficial al Romaniei pe 27
mai 1999) si normele care o guverneaza permit o implementare mai expeditiva si
eficienta a inchiderilor efective de intreprinderi si ar putea contribui in mod
semnificativ la o reducere a pierderilor prin inchiderea anumitor intreprinderi
mari neprivatizabile.
32. In primul trimestru al anului 1999 am privatizat 585 de intreprinderi,
din care 35 sunt mari. Impreuna, aceste intreprinderi totalizeaza 5,7% din
capitalul social al F.P.S., comparativ cu privatizarea a 8% din capitalul
social al F.P.S. in cursul intregului an 1998 si a altor 10% din capitalul
F.P.S. in perioada 1990 - 1997. In ciuda acestei accelerari recente a ritmului
privatizarii (am privatizat ROMTELECOM, Banca Romana pentru Dezvoltare, Banc
Post, pentru a numi cateva din cele mai importante intreprinderi, si o serie de
intreprinderi mici si mijlocii) realizarea pe ansamblu este pana in prezent
dezamagitoare. Astfel, in colaborare cu Banca Mondiala, vom experimenta cateva
noi metode de privatizare. In timp ce unele dintre aceste metode ar putea sa nu
aiba rezultate imediate, ele vor accelera procesul de privatizare pe termen
mediu. Astfel, programul prevede in cursul anului 1999: a) initierea
privatizarii a 50 de intreprinderi acceptabile pentru Banca Mondiala, prin
asa-numita metoda "in pachet" (aceste intreprinderi reprezinta 10,7%
din capitalul social al F.P.S.); b) initierea privatizarii a 9 intreprinderi
mari acceptabile pentru Banca Mondiala, prin metoda caz cu caz, care implica
oferte internationale (aceste intreprinderi reprezinta 7,8% din capitalul
social al F.P.S.); c) initierea restructurarii/lichidarii altor 5 intreprinderi
mari prin aceasta metoda (aceste intreprinderi reprezinta 6,4% din capitalul
social al F.P.S.); precum si d) continuarea privatizarilor directe de catre
F.P.S. (intreprinderi reprezentand cumulat 8%, 11% si 14% din capitalul social
al F.P.S. la sfarsitul lunilor iulie, octombrie si, respectiv, decembrie 1999).
Ne angajam sa depasim obiectivele stabilite cu Banca Mondiala, in special in
lumina importantei veniturilor din privatizare pentru buget si finantarea
balantei de plati. Progresul inregistrat in realizarea obiectivelor
privatizarii vor fi evaluate in cursul analizelor aranjamentului stand-by.
B. Reforma sistemului bancar
33. Administrarea temporara a BANCOREX ne-a atentionat serios asupra
slabiciunilor sistemului bancar romanesc si a determinat B.N.R. sa initieze
examinari active ale sectorului bancar din Romania. Cel mai important, B.N.R.
va stabili strategia si instrumentele pentru refacerea solvabilitatii si
profitabilitatii bancilor considerate viabile, in timp ce cu celelalte va
actiona corespunzator si prudent. Acest efort va fi realizat cu asistenta
tehnica de la Fond (vezi paragraful 36 de mai jos). In plus, vom analiza
legislatia existenta in ideea sporirii puterilor manageriale ale
administratorului special, indeosebi in ceea ce priveste pregatirea bancilor
pentru privatizare sau - in absenta perspectivelor viabile - pentru inchiderea
si lichidarea ordonata.
34. Cu privire la restructurarea bancara, ne aflam in procesul de
implementare a lichidarii BANCOREX, o masura-cheie pentru imbunatatirea
sanatatii generale a sistemului bancar. Transferul pasivelor (o preconditie in
cadrul programului) este intr-un stadiu avansat de realizare, cu toate
depozitele persoanelor fizice si juridice la Banca Comerciala Romana (B.C.R.)
si la alte banci. Ministerul Finantelor a emis titluri de stat cu scadenta de
un an, denominate in lei, platind dobanda medie la imprumut, permitand astfel
ca aceste pasive sa fie onorate. Am transferat 5,9 trilioane lei, aproximativ
39% din activele neperformante ale acestei banci, la Agentia de Valorificare a
Activelor Bancare (A.V.A.B.), la sfarsitul lunii iunie 1999, unde vor fi
administrate. Transferul activelor ramase ale acestei banci se va incheia cu
asistenta tehnica a unei echipe numite de Banca Mondiala pana la sfarsitul
lunii iulie 1999. Licenta BANCOREX va fi retrasa pana la sfarsitul lunii iulie
si pana atunci BANCOREX se va abtine sa se angajeze in orice noi activitati
bancare. In plus, a fost initiata in forta vanzarea altor active ale BANCOREX.
Impreuna cu Banca Mondiala am cuantificat veniturile probabile si intentionam
sa le utilizam pentru ameliorarea costurilor lichidarii.
35. Cu privire la Banca Agricola, cooperam activ cu Banca Mondiala pentru a
elabora un plan complet de restructurare financiara si operationala pentru a
pregati banca in vederea privatizarii, acest plan urmand a fi convenit cu Banca
Mondiala inainte de aprobarea Consiliului directorilor executivi. Pana la
sfarsitul lunii august 1999 ne asteptam sa fie identificate si transferate la
A.V.A.B. cel putin 50% din activele neperformante ale Bancii Agricole.
Anticipam, de asemenea, ca pana la aceasta data vom numi consilierul in privatizare
pentru Banca Agricola.
36. In domeniul-cheie al supravegherii bancare, avem in vedere masuri
pentru intarirea capacitatilor B.N.R. de supraveghere si de constrangere pentru
a asigura respectarea de catre banci a reglementarilor prudentiale. In aceasta
privinta, am solicitat asistenta tehnica de la Fond, in mod specific sub forma
unui consilier al guvernatorului pentru probleme legate de supravegherea
bancara. Printre altele, expertul va acorda asistenta in implementarea
recomandarilor din Raportul de audit operational (RAO) privind functiile de
supraveghere ale B.N.R. si care a fost elaborat in conformitate cu termenii de
referinta emisi de UE - PHARE. In conformitate cu aceste recomandari, B.N.R.:
a) a constituit un grup special de lucru, condus de catre viceguvernatorul
insarcinat cu supravegherea bancara; si b) va intocmi o lista a bancilor cu
probleme, carora urmeaza sa li se faca alocari speciale de resurse, atat
on-site, cat si off-site. B.N.R. va lua masuri prompte si adecvate pentru a
aborda problema lipsei substantiale de personal la Departamentul de
supraveghere prudentiala, precum si a lipsei echipamentelor corespunzatoare de
tehnologia informatiei. In plus, vom organiza un audit extern al B.C.R. pe baza
standardelor internationale de contabilitate (IAS), care va fi incheiat pana la
sfarsitul lunii iulie 1999, si vom comunica personalului Fondului rezultatele
acestui audit.
37. In plus, sunt necesare reglementari noi sau revizuite pentru a motiva
bancile sa isi solutioneze problemele si sa isi consolideze pozitia financiara.
Ca urmare, B.N.R. va majora cerinta existenta de adecvare a capitalului minim
si va ajusta definitia elementelor de gradul 1 privind Acordul de la Basel
asupra capitalului. Reglementarea revizuita va autoriza B.N.R. sa reduca
capitalul disponibil al bancilor pentru a putea face fata riscurilor care nu
sunt cuantificate corespunzator (de exemplu, riscul unei rate excesive a
dobanzii). Regulile revizuite vor fi promulgate inainte de sfarsitul lunii
septembrie 1999. B.N.R. va emite, de asemenea, norme privind controlul intern,
auditul intern si administrarea riscului, in conformitate cu documentele
existente emise de catre Comitetul de supraveghere bancara de la Basel. De
asemenea, B.N.R. va introduce, pana in luna septembrie 1999, o reglementare
care sa ceara bancilor sa constituie lunar provizioane de 100% pentru: (i)
dobanzi restante cu mai mult de 90 de zile; (ii) toate dobanzile acumulate
anterior, dar neincasate; si (iii) expunerea bilanturilor altor institutii de credit,
cu o intarziere mai mare de 30 de zile. Masurile necesare vor fi luate inainte
de sfarsitul lunii septembrie pentru a permite bancilor sa stabileasca si sa
prezinte conturile anuale care reflecta o imagine corecta a conditiilor lor
financiare.
C. Protectia sociala
38. Declinul economic continuu din economia romaneasca in ultimii ani,
impreuna cu masurile de privatizare si restructurare adoptate vor pune segmente
mai largi ale populatiei intr-o pozitie precara. Somajul, care a inregistrat un
nivel de 12% la sfarsitul lunii martie 1999, se asteapta sa creasca
semnificativ pana la sfarsitul anului. In afara dorintei noastre de a ameliora
dificultatile si suferintele economice, noi recunoastem, de asemenea, ca
motivele de nemultumire economica ale populatiei trebuie rezolvate, pentru a
evita ca sansele politice ale proiectului nostru ambitios de reforma sa fie
umbrite. In aceasta privinta, am intensificat un dialog cu partenerii nostri
sociali, in vederea obtinerii unui consens larg pentru implementarea
programului.
39. In primul rand, desigur, diminuarea preconizata a dezechilibrelor
economice si restructurarea intreprinderilor vor imbunatati perspectivele
pentru o crestere sustinuta a fortei de munca si a nivelului de trai. In plus,
ne-am stabilit ca obiectiv transferuri sociale - reprezentand 10,5% din P.I.B.
pe anul 1999 - catre grupurile vulnerabile ale populatiei: ajutoarele de somaj
sunt planificate sa ramana constante in termeni reali; au fost prevazute plati
compensatorii de 0,7% din P.I.B.; vor fi introduse masuri active pe piata
muncii, concentrate pe recalificare; subventiile pentru salarii, valabile pana
acum numai pentru proaspetii absolventi de universitate, vor fi acordate mai
multor beneficiari, iar alocatiile pentru copii vor insuma 1,1% din P.I.B.
40. De asemenea, am luat initiativa de imbunatatire a sistemului mai larg
de furnizare a serviciilor sociale. Pensiile vor continua sa fie decomprimate,
prin aceasta intelegandu-se ca se acorda recompense si stimulente celor care nu
se sustrag sistemului platilor contributiilor de asigurari sociale. Pentru a
imbunatati eficienta serviciilor de sanatate, am dezvoltat administrarea
asigurarilor de sanatate la 43 de case nationale de asigurare, aplicand astfel
principiul de subsidiaritate adoptat in alte tari.
V. Monitorizarea programului
41. Criteriile de performanta cantitative sunt urmatoarele: (i) plafoane
trimestriale pentru activele interne nete ale B.N.R.; (ii) plafoane
trimestriale pentru creditul sistemului bancar acordat bugetului consolidat;
(iii) limite minime trimestriale pentru activele externe nete ale B.N.R.; (iv)
plafoane trimestriale pentru fondurile de salarii nominale aferente bugetului
de stat, regiilor autonome si companiilor nationale cu pierderi; (v) plafoane
trimestriale totale pentru contractarea sau garantarea de catre Guvern a
datoriei externe neconcesionale, cu subplafoane pentru scadentele de la un an
la trei ani; (vi) plafoane trimestriale pentru nivelul datoriei externe cu o
scadenta mai mica de un an inclusiv, contractata sau garantata de stat; (vii)
plafoane trimestriale pentru asumarea datoriilor intreprinderilor catre banci
si garantarea creditelor bancare catre intreprinderi de catre Guvern; (viii)
plafoane trimestriale pentru arieratele interne la CONEL, ROMGAZ si PETROM; si
(ix) limite minime trimestriale privind reducerea neta a arieratelor fiscale
ale CONEL, ROMGAZ si PETROM. Se va aplica, de asemenea, un criteriu de
performanta continuu privind neacumularea de noi arierate externe catre creditorii
oficiali. Obiectivele indicative sunt urmatoarele: (i) plafoane trimestriale
pentru baza monetara; (ii) plafoane trimestriale pentru volumul arieratelor de
plati externe; (iii) limite minime trimestriale pentru activele externe nete
ale sistemului bancar; si (iv) plafoane trimestriale pentru masa monetara.
Plafoanele monetare pentru B.N.R. vor fi definite ca medie a pozitiilor zilnice
pentru luna respectiva.
42. Criteriile structurale includ: (i) obiective trimestriale pentru
vanzarile prin privatizare; (ii) reducerea pierderilor din sectorul de stat;
(iii) pana la sfarsitul lunii august 1999, identificarea si transferul a cel
putin 50% din activele neperformante ale Bancii Agricole la Agentia de
Valorificare a Activelor Bancare si numirea unui consilier pentru privatizare;
si (iv) transferul tuturor activelor ramase ale BANCOREX la A.V.A.B. pana la
sfarsitul lunii iunie 1999.
43. Programul va fi examinat de Fond de trei ori in perioada aranjamentului
stand-by (august 1999 - martie 2000): la 15 septembrie 1999, 15 decembrie 1999
si 15 februarie 2000. In cursul primei analize, intentionam sa ajungem la o
intelegere, printre altele, asupra unei rectificari a bugetului pe anul 1999,
in timp ce finalizarea celei de-a doua analize va necesita acordul asupra
proiectului de buget pe anul 2000.
ANEXA A
ROMANIA: STADIUL ACTIUNILOR PRECONDITIE
_______________________________________________________________________________
Actiune preconditie Stadiul
_______________________________________________________________________________
I. Politica fiscala
_______________________________________________________________________________
a) Adoptarea de catre Guvern a unei
ordonante prin care sa se inlature
exceptarile de impozite mentionate la
paragraful 14 al Memorandumului de
politici economice (MPE) Realizat
_______________________________________________________________________________
b) Adoptarea unei ordonante care sa
limiteze alocatiile lunare pentru
salarii in bugetul de stat Realizat
_______________________________________________________________________________
c) Implementarea sistemului de
monitorizare bugetara descris in
anexa D la MPE Realizat
_______________________________________________________________________________
d) Adoptarea de catre Guvern a unui
moratoriu in ceea ce priveste acordarea
de facilitati pentru investitii,
conform recentei ordonante, cu
limitarea efectiva a erodarii bazei
impozabile Realizat
_______________________________________________________________________________
e) Implementarea transelor de venit S-a convenit asupra metodologiei de
pentru impozitul pe salarii pentru ajustare a transelor de salarii
august - decembrie 1999, care sa fie impozabile, care vor fi implementate
in concordanta cu programul imediat ce datele oficiale cu privire
la salarii pentru primele 6 luni ale
anului 1999 vor fi disponibile
_______________________________________________________________________________
II. Politici structurale
_______________________________________________________________________________
a) Transferul tuturor depozitelor
populatiei si agentilor economici de
la BANCOREX la alte banci Actiune in curs de desfasurare
_______________________________________________________________________________
b) Retragerea licentei de operare a
BANCOREX Prevazut pentru 31 iulie
_______________________________________________________________________________
c) Aprobarea legii privatizarii Realizat
_______________________________________________________________________________
d) Auditarea Bancii Comerciale Romane
pe baza standardelor IAS Realizat
_______________________________________________________________________________
III. Asigurarea finantarii
_______________________________________________________________________________
a) Asigurarea finantarii din sectorul
privat, echivalenta cu 350 milioane
dolari din cei 800 milioane dolari
obligatiuni scadente ale B.N.R., Pana in prezent au fost asigurate 130
conform paragrafului 25 al MPE milioane USD
_______________________________________________________________________________
IV. Asigurari politice
_______________________________________________________________________________
a) Exprimarea acordului scris al
liderilor coalitiei la guvernare cu
privire la MPE Realizat
_______________________________________________________________________________
ANEXA B
I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Bancii Nationale a
Romaniei
____________________________________________________
Plafon Efectiv
-----------------
(in miliarde lei)
____________________________________________________
Stoc la:
31 martie 1999 15.538
31 iulie 1999 (criteriu
de performanta) 13.944
31 octombrie 1999 (criteriu
de performanta) 14.037
31 decembrie 1999 (criteriu
de performanta) 14.804
____________________________________________________
Activele interne nete medii ale Bancii Nationale a Romaniei sunt definite
ca diferenta intre baza monetara medie (asa cum este definita in anexa B - XI)
si media activelor externe nete (activele externe nete, asa cum sunt definite
in anexa B - II), ambele exprimate in moneda locala.
In scopurile programului, stocurile medii ale activelor externe nete vor fi
transformate in lei, in vederea calcularii activelor medii interne nete, la
cursul de schimb mediu lunar leu/dolar programat: 15.884 lei/dolar, iulie 1999;
16.625 lei/dolar, octombrie 1999; 17.297 lei/dolar, decembrie 1999. Stocul
mediu al activelor externe nete este definit ca media activelor externe nete zilnice,
asa cum sunt definite in anexa B - II.
Limitele vor fi monitorizate pe baza datelor zilnice din evidenta contabila
a Bancii Nationale a Romaniei, date care vor fi furnizate saptamanal Fondului
Monetar International de catre Banca Nationala a Romaniei. La 31 martie 1999
activele interne nete medii ale Bancii Nationale a Romaniei erau de 15.538
miliarde lei, calculate ca diferenta intre baza monetara medie de 19.463
miliarde lei si media activelor externe nete de 3.925 miliarde lei [calculate
prin transformarea celor 279 milioane dolari (din anexa B - II) la cursul de
schimb mediu al lunii martie de 14.053 lei/dolar].
Plafonul pentru activele interne nete medii ale Bancii Nationale a Romaniei
va fi ajustat in urmatoarele conditii:
(1) Plafonul va fi coborat in mod proportional pentru fractiunea din luna
in care finantarea externa bruta, asa cum este definita in anexa B - II,
depaseste nivelurile programate, specificate in anexa B - II.
(2) Plafonul va fi ridicat unu la unu, in mod proportional pentru
fractiunea din luna si in limita insuficientelor din finantarea externa bruta
(specificata in anexa B - II) pana la sfarsitul lunii iulie si de pana la 200
milioane dolari, valoare cumulata pentru restul anului 1999.
(3) Plafonul va fi ajustat pentru orice schimbare in rezervele minime
obligatorii, conform anexei B - XI. Inainte de a efectua orice schimbare Banca
Nationala a Romaniei se va consulta cu personalul F.M.I.
(4) Activele interne nete ale Bancii Nationale a Romaniei vor fi majorate
cu intreaga suma a titlului de stat care reprezinta contrapartida pasivelor
externe ale BANCOREX care sunt preluate de B.N.R. Aceasta majorare va fi
partial redusa la sfarsitul lunii decembrie 1999, cand Guvernul va amortiza
obligatiunile in masura in care B.N.R. a achitat platile ratelor de capital ale
acestor imprumuturi (81 milioane dolari S.U.A. estimat) in numele sau.
Tratamentul pasivelor externe este redat in anexa B - II (3).
II. Obiective pentru nivelurile minime ale activelor externe nete (AEN) ale
B.N.R.
___________________________________________________________
Nivelul minim Efectiv
---------------------------
(in milioane dolari S.U.A.)
___________________________________________________________
Stoc la:
31 martie 1999 195
31 iulie 1999 (criteriu de
performanta) 499
31 octombrie 1999 (criteriu
de performanta) 609
31 decembrie 1999 (criteriu
de performanta) 593
___________________________________________________________
Activele externe nete ale B.N.R. reprezinta diferenta dintre activele de
rezerva si pasivele externe.
Pentru scopurile programului, activele de rezerva trebuie sa fie definite
ca aurul monetar, disponibilitatile in DST, orice pozitie de rezerva la F.M.I.
si disponibilitatile de valuta in monede convertibile ale B.N.R. Se exclud din
rezervele brute activele pe termen lung, redepozitele B.N.R. la bancile
comerciale, orice active in monede neconvertibile, activele de rezerva grevate,
activele de rezerva angajate drept colateral pentru creditele externe, activele
de rezerva utilizate in contracte forward si metalele pretioase, altele decat
aurul. Aurul monetar trebuie evaluat la pretul contabil de 280,4 dolari S.U.A.
per uncie si disponibilitatile in DST la 1,355109 dolari S.U.A. per DST. La 31
martie 1999, activele de rezerva ale B.N.R., conform definitiei de mai sus,
aveau valoarea de 2.107 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul evaluat la 908
milioane dolari S.U.A.
Pentru scopurile programului, pasivele externe ale B.N.R. se definesc ca
imprumut, depozit, operatiuni de swap (inclusiv orice cantitate din aurul B.N.R.
folosit drept garantie) si pasive forward ale B.N.R. in monede convertibile
catre rezidenti si nerezidenti, ca si obligatiile ce decurg din depozitele in
valuta ale bancilor comerciale rezidente la B.N.R. (exclusiv pasivele
BANCOREX); achizitiile F.M.I.; imprumuturi de pe pietele internationale de
capital; si creditele "punte" de la Banca Reglementelor
Internationale (B.R.I.), banci straine, guverne straine sau alte institutii
financiare, indiferent de scadenta lor. Rascumpararile obligatiunilor B.N.R. (valoare
nominala) vor fi excluse din obligatiile externe ale B.N.R. Obligatiile
denominate in yeni trebuie evaluate la respectivele lor cursuri de swap
(Samurai I la 108,25/dolar S.U.A. si Samurai II la 111,9/dolar S.U.A.). La 31
martie 1999, pasivele externe ale B.N.R., conform definitiei de mai sus, se
ridicau la 1.912 milioane dolari S.U.A., inclusiv 296 milioane dolari S.U.A.
reprezentand depozite in valuta ale bancilor comerciale la B.N.R. (exclusiv
pasivele BANCOREX).
Toate activele si pasivele denominate in valute convertibile, altele decat
dolarul S.U.A., trebuie convertite la respectivele lor cursuri de schimb fata
de dolarul S.U.A. din 31 martie 1999. Toate modificarile in definirea sau
evaluarea activelor ori a pasivelor, precum si detaliile operatiunilor privind
vanzarile, cumpararile sau operatiunile de swap cu aur trebuie, de asemenea,
comunicate personalului F.M.I.
Pe perioada programului AEN ale B.N.R. vor fi subiectul a doua ajustari
automate. Prima va corecta AEN ale B.N.R. pentru sumele finantarii externe
brute*1) care se abat de la nivelurile programate (pe o baza cumulata).
iulie 1999 330 milioane dolari S.U.A.
octombrie 1999 568 milioane dolari S.U.A.
decembrie 1999 652 milioane dolari S.U.A.
------------
1) Finantarea externa este definita ca intrari din credite acordate
Guvernului pentru sustinerea balantei de plati, cu o scadenta mai mare de un
an, de la creditori bilaterali si multilaterali, precum si din resurse cu o
scadenta mai mare de un an, obtinute de Guvern de pe pietele internationale de
capital. Aceasta exclude utilizarea resurselor de la F.M.I. In cazul in care
Ministerul Finantelor se imprumuta pentru a refinanta titlurile B.N.R. ajunse
la scadenta, se va aplica o ajustare corespunzatoare.
Concret, daca intrarile din finantarea externa:
(1) depasesc limitele din program, limita inferioara a AEN la trimestru va
fi marita cu valoarea integrala a finantarii suplimentare;
(2) nu indeplinesc limitele stabilite in program, limita inferioara a AEN
va fi micsorata cu 330 milioane dolari S.U.A. la 31 iulie, dar pentru restul
anului suma ajustarii cumulate nu poate depasi valoarea de 200 milioane dolari
S.U.A.;
(3) atunci cand B.N.R. va prelua obligatiile BANCOREX catre bancile straine,
in valoare de 287 milioane dolari S.U.A., tinta AEN va fi ajustata in sensul
scaderii cu o suma echivalenta. Tinta pentru sfarsitul lunii decembrie va fi
ajustata, in sensul majorarii, in masura in care activul corespunzator este
retras. Modul de tratare a activului corespunzator este redat in anexa B - I.
III. Plafoane pentru creditul net al sistemului bancar catre bugetul
general consolidat
____________________________________________________
Plafon Efectiv
-----------------
(in miliarde lei)
____________________________________________________
Stoc la:
31 martie 1999 24.958
31 iulie 1999 (criteriu
de performanta) 23.241
31 octombrie 1999 (criteriu
de performanta) 17.827
31 decembrie 1999 (criteriu
de performanta) 15.843
____________________________________________________
Bugetul general consolidat include bugetul de stat, bugetele locale,
fondurile de protectie sociala*2), Fondul special pentru dezvoltarea si
modernizarea vamilor, Fondul special pentru dezvoltarea sistemelor energetice,
Fondul special pentru modernizarea drumurilor, Fondul special pentru promovarea
si dezvoltarea turismului, Fondul special pentru protejarea asiguratilor,
Fondul special pentru aviatia civila, alte fonduri extrabugetare administrate
de Ministerul Finantelor in afara cadrului bugetar, alte operatiuni
extrabugetare ale ministerelor finantate din credite externe, resurse in
contrapartida din creditari externe si Fondul Proprietatii de Stat. Orice
fonduri noi, create in perioada programului pentru preluarea operatiunilor de
natura fiscala, asa cum sunt ele definite de Manualul Fondului Monetar
International de statistica financiara guvernamentala, vor fi incluse in
definitia bugetului general consolidat.
------------
*2) Acestea includ Fondul asigurarilor sociale de stat, Fondul pentru plata
ajutorului de somaj, Fondul pentru sanatate, Fondul asigurarilor sociale de
sanatate, Fondul de risc si accident.
Pentru scopurile programului, creditul net al sistemului bancar catre
bugetul general consolidat este definit ca incluzand toate creantele sistemului
bancar asupra statului minus toate depozitele bugetului general consolidat in
sistemul bancar.
Depozitele statului la banci, la o rata a dobanzii mai mica decat rata de
referinta a B.N.R. pentru continuarea creditarii agentilor economici, sunt
excluse din depozitele guvernamentale; o lista convenita cuprinzand conturile
care trebuie tratate ca depozite guvernamentale pentru obiectivele programului
este inclusa in FAD aide memoire "Romania: Masurarea deficitului
fiscal", partea a II-a, anexa 11, februarie 1994.
Pentru scopurile programului, limitele creditului net catre bugetul general
consolidat vor fi ajustate in urmatoarele situatii:
(1) Plafoanele vor fi ajustate in jos, cu cresterea cumulata a datoriei
statului fata de sectorul nebancar incepand cu data de 31 martie 1999, si in
sus, cu orice descresteri ale acesteia.
(2) Plafoanele pentru creditul guvernamental net vor fi ajustate in jos cu
contrapartida in lei a intrarilor reprezentand finantarea externa a bugetului
general consolidat, care depasesc nivelurile specificate in anexa B - II,
utilizandu-se urmatoarele cursuri medii de schimb (lei/dolar S.U.A.):
- aprilie - iulie 15.884
- august - octombrie 16.625
- noiembrie - decembrie 17.119.
Plafoanele vor fi ajustate in sus cu 100% din minusul in finantarea externa
(fata de nivelurile din anexa B - II) a bugetului general consolidat la
sfarsitul lunii iulie si cu pana la 200 milioane dolari S.U.A., cumulat, pentru
restul anului 1999.
(3) Plafoanele creditului net vor fi ajustate pentru minusul sau plusul de
finantare externa (necesara pentru acoperirea dezechilibrului de plati) catre
bugetul general consolidat, fata de urmatoarea evolutie (date cumulate de la 1
ianuarie 1999):
- sfarsitul lunii iulie 1999 532 milioane dolari S.U.A.,
la un curs de 15.884 lei/$
- sfarsitul lunii octombrie 1999 777 milioane dolari S.U.A.,
la un curs de 16.625 lei/$
- sfarsitul lunii decembrie 1999 891 milioane dolari S.U.A.,
la un curs de 16.954 lei/$
a) plafoanele vor fi ajustate in jos cu 100% din orice plus de finantare
externa (necesara pentru acoperirea dezechilibrului de plati) catre bugetul
general consolidat, de si peste 200 milioane dolari S.U.A., fata de evolutia de
mai sus;
b) plafoanele vor fi ajustate in sus cu 100% din orice minus de finantare
externa (necesara pentru acoperirea dezechilibrului de plati) catre bugetul
general consolidat, pana la un maxim de:
- sfarsitul lunii iulie 1999 200 milioane dolari S.U.A.,
la un curs de 15.884 lei/$
- sfarsitul lunii octombrie 1999 300 milioane dolari S.U.A.,
la un curs de 16.625 lei/$
- sfarsitul lunii decembrie 1999 400 milioane dolari S.U.A.,
la un curs de 16.954 lei/$.
(4) Plafoanele vor fi ajustate in jos cu orice credit overdraft acordat
Contului general al trezoreriei de B.N.R., care depaseste limita legala de 146
miliarde lei. (Aceasta limita ar putea fi schimbata dupa consultarea cu
personalul Fondului, in situatia in care are loc o schimbare a limitei legale a
creditului overdraft stabilite prin Statutul B.N.R.).
(5) Plafoanele vor fi ajustate in sus cu orice emisiune de obligatiuni
guvernamentale legata de restructurarea BANCOREX, pana la un maxim de 1,7
miliarde dolari S.U.A., la cursul de schimb existent.
(6) Plafoanele vor fi ajustate in jos (sus) cu plusul (minusul) incasarilor
din privatizare in conturile F.P.S., comparativ cu urmatoarele niveluri
cumulate de la 1 ianuarie 1999:
- sfarsitul lunii iulie 1999 3.296 miliarde lei
- sfarsitul lunii octombrie 1999 5.383 miliarde lei
- sfarsitul lunii decembrie 1999 7.500 miliarde lei.
Plafoanele pot fi ajustate numai in sus, cu conditia ca urmatoarele
niveluri minime ale incasarilor din privatizare in conturile F.P.S. sa fie
realizate:
- sfarsitul lunii iulie 1999 2.963 miliarde lei
- sfarsitul lunii octombrie 1999 3.876 miliarde lei
- sfarsitul lunii decembrie 1999 4.977 miliarde lei.
(7) Plafoanele vor fi ajustate in jos cu minusul de cheltuieli efective
pentru restructurarea bancilor, comparativ cu nivelurile programate. In
cheltuielile pentru restructurarea bancilor se includ dobanzile si amortizarea
pentru obligatiunile Guvernului, emise in contextul restructurarii BANCOREX,
precum si depozitele F.P.S. la BANCOREX (65 milioane dolari S.U.A.) care se
asteapta sa fie pierdute. Cheltuielile programate, cumulat, pentru
restructurarea bancilor sunt:
- la sfarsitul lunii iulie 1999 998 miliarde lei
- la sfarsitul lunii octombrie 1999 4.126 miliarde lei
- la sfarsitul lunii decembrie 1999 8.937 miliarde lei.
IV. Limite pentru preluarea datoriei intreprinderilor fata de banci de
catre bugetul general consolidat si emiterea de garantii guvernamentale pentru
imprumuturile bancare acordate intreprinderilor
______________________________________________________
Datoria preluata si garantiile Plafon Efectiv
date de Guvern -----------------
(in miliarde lei)
______________________________________________________
31 martie 1999*3) 600
Crestere de la 31 martie 1999:
31 iulie 1999 (criteriu
de performanta) 0
31 octombrie 1999 (criteriu de
performanta) 0
31 decembrie 1999 (criteriu de
performanta) 0
______________________________________________________
*3) Suma efectiva pentru 31 martie 1999 include imprumuturile acordate
COMTIM, ROMAN si SIDEX, garantate prin depozite F.P.S.
Pentru scopurile programului, preluarea datoriei intreprinderilor fata de
banci de catre bugetul general consolidat si emiterea unei garantii pentru
preluarea datoriei intreprinderilor fata de banci sunt tratate ca fiind
echivalente. Aceasta limita include orice imprumut la care Guvernul plateste
sau garanteaza dobanda, chiar daca suma imprumutului nu este garantata. Bugetul
general consolidat este definit in anexa B - III. Aceste limite exclud datoria
externa contractata sau garantata, pentru care sunt stabilite limite separate
in anexa B - V si B - VI.
Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar Fondului de catre
Ministerul Finantelor.
V. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externe pe termen
mediu si lung
- in milioane dolari S.U.A. -
____________________________________________________________
Scadenta intre Scadenta mai mare
1 si 3 ani de un an
----------------------------------
____________________________________________________________
Plafon Efectiv Plafon Efectiv
____________________________________________________________
Sold la 31 martie 1999
(indicativ) 146 701
31 iulie 1999 (criteriu
de performanta) 600 1.680
31 octombrie 1999
(criteriu de performanta) 800 2.490
31 decembrie 1999
(criteriu de performanta) 800 3.100
____________________________________________________________
Plafoanele se aplica la contractarea si garantarea datoriei externe
neconcesionale, cu scadente initiale mai mari de un an, de catre bugetul
general consolidat, B.N.R., regiile autonome si alte intreprinderi si banci
comerciale, la care statul sau F.P.S. este actionar majoritar. Plafoanele se
aplica, de asemenea, si tuturor preluarilor de imprumuturi pentru datoria
externa care nu au fost garantate si contractate anterior de catre bugetul
general consolidat. Pentru B.N.R. refinantarea obligatiunilor scadente la
mijlocul anului 1999, datorate lui Merrill Lynch si Nomura Samurai, va fi
inclusa in plafonul datoriei.
Bugetul general consolidat este definit in anexa B - III. In ceea ce
priveste bancile comerciale, acestea includ: BANCOREX, Banca Comerciala Romana
(B.C.R.), Banca Agricola, EXIMBANK si Casa de Economii si Consemnatiuni
(C.E.C.). Plafoanele exclud liniile de finantare a importului de tip revolving,
cu scadenta de peste un an, pasivele externe pe termen scurt ale sistemului
bancar, precum si pasivele catre F.M.I., creditele bridge primite de la B.R.I,
banci straine, guverne straine sau alte institutii financiare.
Datoria aflata in cadrul acestor plafoane va fi evaluata in dolari S.U.A.,
la cursul de schimb valabil la data la care contractul sau garantia intra in
vigoare. Vanzarile de bonuri de tezaur catre nerezidenti sunt excluse din
aceste plafoane, in cazul in care vanzarile sunt efectuate prin mecanismul obisnuit
de licitatie si nu implica nici o garantie a cursurilor de schimb si credite
care sunt considerate concesionale.
Plafoanele vor fi ajustate in urmatoarele circumstante:
In cazul in care oricare dintre bancile comerciale, la care bugetul general
consolidat sau F.P.S. este actionar majoritar, este privatizata, contractarea
sau garantarea datoriei sale neconcesionale pe termen mediu si lung va fi
exclusa din plafoane. Caracterul concesional al noilor imprumuturi va fi
stabilit pe baza costurilor finantarii externe (dobanzi si alte costuri) si pe
baza termenilor rambursarii (scadentei), dupa cum urmeaza: vor fi considerate
credite concesionale cele cu un element de donatie de cel putin 35% .
Caracterul concesional al unui credit va fi determinat prin compararea valorii
nete prezente a platilor de dobanzi si rambursarilor de imprumut cu valoarea
nominala a creditului. Valoarea neta prezenta a dobanzilor si rambursarilor de
imprumut va fi redusa pe baza ratelor de referinta pentru dobanzile comerciale
OECD (CIRR) pentru valuta creditului plus o marja. Pentru creditele cu o
perioada de rambursare mai mica de 15 ani, reducerea va fi egala cu rata medie
CIRR a celor 6 luni care preced data la care creditul a fost contractat plus o
marja de 0,75% . Pentru creditele cu scadente de 15 ani sau mai mari, rata de
reducere va fi egala cu media dobanzilor CIRR a celor 10 ani care preced data
contractarii creditului plus o marja ce variaza in functie de scadenta
creditului. Pentru creditele ale caror scadente sunt cuprinse intre 15 - 19
ani, marja va fi de 1%, pentru creditele intre 20 - 29 de ani, marja va fi de
1,15%, iar pentru creditele cu scadente la 30 de ani sau mai mari, de 1,25% .
Plafoanele vor fi monitorizate pe baza datelor furnizate lunar F.M.I. de catre
Ministerul Finantelor si B.N.R.
VI. Plafoane pentru soldul datoriei externe pe termen scurt
_______________________________________________________________
Plafon Efectiv
---------------------------
(in milioane dolari S.U.A.)
_______________________________________________________________
Soldul datoriei la:
31 martie 1999 1,7
31 iulie 1999 (criteriu
de performanta) 1,7
31 octombrie 1999 (criteriu
de performanta) 1,7
31 decembrie 1999 (criteriu
de performanta) 1,7
_______________________________________________________________
Plafoanele se aplica stocului datoriei externe pe termen scurt cu scadente
initiale de pana la un an inclusiv, contractata sau garantata de bugetul
general consolidat, B.N.R., regii autonome si alte intreprinderi in care statul
sau F.P.S. are o participare majoritara de capital. Bugetul general consolidat
este definit in anexa B - III. Datoria externa pe termen scurt include toate
obligatiile pe termen scurt, altele decat creditele de import obisnuite;
soldurile existente in baza aranjamentelor bilaterale de plati sunt incluse in
calculul datoriei pe termen scurt. Plafoanele se aplica, de asemenea,
instrumentelor de datorie cu "put option" care ar fi solicitate
intr-un an de la data contractarii. Sunt excluse din plafoane pasivele pe
termen scurt ale sistemului bancar, asa cum sunt ele definite in anexa B -
VIII. Datoria inclusa in aceste limite va fi evaluata in U.S.D. la cursul de
schimb existent. O astfel de datorie care corespunde soldurilor existente din
acordurile bilaterale de plati cu Bulgaria si Pakistan a insumat 1,7 milioane U.S.D.
la sfarsitul lunii martie 1999.
Plafoanele vor fi ajustate in urmatoarele circumstante:
(1) In cazul in care oricare dintre bancile comerciale la care bugetul
general consolidat sau F.P.S. detine capital majoritar se privatizeaza, datoria
ei pe termen scurt se va exclude din plafoane.
Plafoanele vor fi urmarite pe baza datelor furnizate lunar Fondului de
catre Ministerul Finantelor si B.N.R.
VII. Plafoane pentru arieratele interne la CONEL, ROMGAZ si PETROM
_______________________________________________________________________________
Plafon Efectiv
----------------------------------------------------------
Total CONEL ROMGAZ PETROM Total CONEL ROMGAZ PETROM
----------------------------------------------------------
(in miliarde lei)
_______________________________________________________________________________
Stocul arieratelor
la:
28 februarie 1999 10.607 4.116 2.443 4.048
31 martie 1999
(indicativ) 10.607 4.116 2.443 4.048
31 iulie 1999
(criteriu de
performanta) 10.607 4.116 2.443 4.048
31 octombrie 1999
(criteriu de
performanta) 10.607 4.116 2.443 4.048
31 decembrie 1999
(criteriu de
performanta) 10.607 4.116 2.443 4.048
_______________________________________________________________________________
Plafoanele se vor aplica oricarei cresteri a platilor de arierate fata de
nivelul de la 31 martie 1999. Arieratele se refera la conturile de creditori cu
restante de peste 30 de zile. Pentru scopurile programului, arieratele de plati
fata de CONEL, ROMGAZ si PETROM cuprind arierate de la toti clientii interni,
inclusiv entitati ale bugetului general consolidat (asa cum sunt definite in
anexa B - III) intreprinderi cu capital majoritar de stat, proprietate mixta,
precum si persoane private juridice si fizice. Toate arieratele care se
reesaloneaza vor fi specificate in raportare.
Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar Fondului de catre
Ministerul Finantelor.
VIII. Limite minime privind reducerea neta a arieratelor CONEL, ROMGAZ si
PETROM catre bugetul general consolidat
_____________________________________________________________________________
Limita minima Efectiv
---------------------------
(in miliarde lei)
_____________________________________________________________________________
Stocul estimat al arieratelor CONEL, ROMGAZ si
PETROM la bugetul general consolidat la
sfarsitul lunii mai 1999*4) 6.359
Reducerea cumulata neta a arieratelor CONEL,
ROMGAZ si PETROM catre bugetul general
consolidat
31 iulie 1999 (criteriu de performanta) 300
31 octombrie 1999 (criteriu de performanta) 1.200
31 decembrie 999 (criteriu de performanta) 2.000
_____________________________________________________________________________
*4) Aceasta cifra exclude arieratele fondurilor de asigurari sociale si
bugetele locale, care sunt, oricum, acoperite de criteriul de performanta.
Bugetul general consolidat este definit in anexa B - III.
Limitele minime se vor aplica oricarei scaderi nete incepand cu sfarsitul
lunii mai 1999. Arieratele includ toate obligatiile de plata restante catre
bugetul general consolidat, adica includ impozite, accize, contributii la
asigurari sociale, redevente de exploatare si rambursari de credite.
Reesalonarea arieratelor nu va fi luata in calcul ca o reducere a
arieratelor in cadrul acestui criteriu de performanta.
IX. Plafon pentru fondurile cumulate de salarii ale regiilor autonome si
companiilor nationale, societatilor comerciale si sectorului bugetar
Fondurile de salarii ale bugetului de stat, regiilor autonome si
companiilor nationale si ale celor 24 de societati comerciale cele mai mari
producatoare de pierderi vor fi limitate in conformitate cu urmatoarele:
Fondul de salarii pentru bugetul de stat va creste cu 28% in termeni
nominali pe intregul an 1999. Fondurile anuale de salarii ale regiilor autonome
si companiilor nationale vor fi limitate la de 4 ori nivelul lor din trimestrul
IV 1998 (de patru ori 4.128 miliarde lei pentru regiile autonome si companiile
nationale si de patru ori 353 miliarde lei pentru societatile comerciale).
Plafoanele cumulate pentru fondul total de salarii ale bugetului de stat,
regiilor autonome si companiilor nationale si ale celor 24 de intreprinderi
cele mai mari producatoare de pierderi vor fi:
ianuarie - martie 1999 9.894 miliarde lei (estimat)
ianuarie - iulie 1999 24.082 miliarde lei (criteriu de performanta)
ianuarie - octombrie 1999 33.619 miliarde lei (criteriu de performanta)
ianuarie - decembrie 1999 39.752 miliarde lei (criteriu de performanta).
La baza acestor tinte totale stau urmatoarele plafoane pe sector:
Plafoanele pentru fondul cumulat de salarii pentru sectorul bugetului de
stat in cadrul acestei politici sunt: 5.110 miliarde lei pentru ianuarie -
martie; 12.920 miliarde lei pentru ianuarie - iulie; 17.673 miliarde lei pentru
ianuarie - octombrie; si 21.140 miliarde lei pentru ianuarie - decembrie.
Plafoanele salariilor pentru cele 24 de societati comerciale: 367 miliarde
lei pentru ianuarie - martie; 856 miliarde lei pentru ianuarie - iulie; 1.223
miliarde lei pentru ianuarie - octombrie; si 1.440 miliarde lei pentru ianuarie
- decembrie.
Plafoanele salariilor pentru regiile autonome sunt: 4.417 miliarde lei
pentru ianuarie - martie; 10.306 miliarde lei pentru ianuarie - iulie; 14.723
miliarde lei pentru ianuarie - octombrie; si 17.172 miliarde lei pentru
ianuarie - decembrie.
Acest criteriu de performanta va fi masurat in mod cumulat intre diferitele
sectoare si in timp.
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale va prelua responsabilitatea pentru
colectarea datelor de la Ministerul Finantelor (pentru sectorul bugetar),
diferitele ministere (pentru regiile autonome si companiile nationale) si
F.P.S. (pentru cele 24 de societati comerciale) si va raporta lunar Fondului.
X. Obiective orientative pentru nivelurile minime ale activelor externe
nete ale sistemului bancar
____________________________________________________________
Nivelul minim Efectiv
-----------------------------
(in milioane dolari S.U.A.)
____________________________________________________________
Stoc la:
31 martie 1999 - 490
31 iulie 1999 671
31 octombrie 1999 904
31 decembrie 1999 1.079
____________________________________________________________
Activele externe nete ale sistemului bancar cuprind activele externe de
rezerva minus pasivele externe.
Pentru scopurile programului, activele de rezerva vor fi definite ca
incluzand aurul monetar, disponibilitatile in DST, pozitia de rezerva la F.M.I.
si disponibilitatile in valute convertibile ale B.N.R. si ale bancilor
comerciale. Din activele de rezerva vor fi excluse activele pe termen lung,
toate activele in monede neconvertibile si metalele pretioase, altele decat
aurul. Aurul monetar va fi evaluat la un pret contabil de 280,4 dolari S.U.A.
per uncie, iar disponibilitatile in DST la un curs de 1,355109 dolari S.U.A.
pentru un DST. La 31 martie 1999 activele de rezerva ale sistemului bancar,
definite ca mai sus, insumau 3.300 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul
evaluat la 908 milioane dolari S.U.A.
Pentru scopurile programului, pasivele externe se definesc ca incluzand
pasivele pe termen scurt, mediu si lung, in valute convertibile, ale B.N.R. si
bancilor comerciale fata de nerezidenti, precum si pasivele decurgand din
creditele primite de la F.M.I. si creditele punte (bridge) de la B.R.I., banci
straine, guverne straine sau orice alta institutie financiara, indiferent de
scadentele lor. La 31 martie 1999, pasivele externe ale sistemului bancar din
Romania, asa cum sunt definite mai sus, se ridicau la 2.810 milioane dolari
S.U.A.
Toate activele si pasivele denominate in alte monede convertibile decat dolarul
S.U.A., inclusiv DST, vor fi transformate in dolari S.U.A. la cursurile lor de
schimb fata de dolar la 31 martie 1999. Orice modificare in definirea sau
evaluarea activelor ori a pasivelor, precum si in detaliile operatiunilor
referitoare la vanzari, cumparari sau operatiuni de swap cu aur vor fi, de
asemenea, comunicate personalului F.M.I.
Nivelul minim al activelor externe nete ale sistemului bancar va fi ajustat
in urmatoarele imprejurari: activele externe nete ale B.N.R. (AEN) vor fi
subiectul a doua ajustari automate in perioada programului. Prima va corecta
AEN ale B.N.R. cu sumele din finantare externa care se abat de la nivelurile
programate (mentionate in tabelul de mai jos, pe o baza cumulata). Mai precis,
daca intrarile din finantarea externa:
a) depasesc limitele stabilite de program, nivelul minim al AEN pentru
trimestrul respectiv va fi marit cu 100% din finantarea suplimentara;
b) sunt sub limitele din program, limita inferioara a AEN va fi micsorata
cu 330 milioane dolari S.U.A. la finele lunii iulie, dar suma ajustarilor
cumulate pentru perioada ramasa pana la sfarsitul anului nu poate depasi 200
milioane dolari S.U.A.;
c) iulie 1999 330 milioane dolari S.U.A.
octombrie 1999 568 milioane dolari S.U.A.
decembrie 1999 652 milioane dolari S.U.A.
XI. Obiective indicative pentru plafoanele bazei monetare medii
____________________________________________________________________
Plafon Efectiv
--------------------------
(in miliarde lei)
____________________________________________________________________
Stoc la:
31 martie 1999 19.463
31 iulie 1999 21.874
31 octombrie 1999 23.464
31 decembrie 1999 25.495
____________________________________________________________________
Baza monetara medie este definita ca suma a mediei numerarului in
circulatie din afara B.N.R. si a depozitelor medii ale bancilor comerciale la
B.N.R. (rezerve obligatorii plus excesul de rezerve). Depozitele bancilor
comerciale exclud rezervele obligatorii si excesul de rezerve in valuta,
constituite pentru depozitele in valuta.
Datele privind baza monetara vor fi urmarite pe baza datelor indicatorilor
zilnici ai B.N.R., care vor fi transmise saptamanal Fondului de catre B.N.R. La
data de 31 martie 1999 numerarul in circulatie in afara B.N.R. a fost de 12.283
miliarde lei, in timp ce depozitele medii ale bancilor comerciale la B.N.R. au
fost de 7.180 miliarde lei. Estimari ale stocului bazei monetare medii
calculate pe baza situatiilor contabile ale B.N.R. vor fi transmise saptamanal
Fondului.
Plafoanele pentru baza monetara medie vor fi ajustate in urmatoarea
circumstanta:
Daca rata rezervelor obligatorii va fi modificata de la 15 procente pentru
toate rezervele obligatorii in lei, obiectivele bazei monetare vor fi ajustate
prin inmultirea ratei schimbate a rezervelor obligatorii cu depozitele
programate pentru care rezervele sunt in lei, daca motivul modificarii ratei
rezervelor este o schimbare intre diferite instrumente de sterilizare. Inainte
de a face aceste schimbari, B.N.R. se va consulta cu personalul Fondului.
Ajustarea poate fi reconsiderata in perioada examinarii programului.
XII. Obiective indicative pentru masa monetara
____________________________________________________________________
Plafon Efectiv
--------------------------
(in miliarde lei)
____________________________________________________________________
Stoc la:
31 martie 1999 100.761
31 iulie 1999 110.001
31 octombrie 1999 116.451
31 decembrie 1999 124.505
____________________________________________________________________
Masa monetara este definita ca pasive ale sistemului bancar fata de
sectorul nebancar.
Masa monetara include depozitele in valuta ale rezidentilor, dar exclude
depozitele Guvernului si depozitele institutiilor monetare straine si ale altor
nerezidenti.
Pentru scopurile programului, activele externe nete si depozitele care sunt
denominate in valuta vor fi transformate in lei la cursurile de schimb
contabile de la sfarsitul perioadei: 31 iulie 1999, 15.987 lei/dolar S.U.A.; 31
octombrie 1999, 16.821 lei/dolar S.U.A.; 31 decembrie 1999, 17.476 lei/dolar
S.U.A. Creditul denominat in valuta va fi transformat in lei la cursul de
schimb de 10.951 lei/dolar S.U.A. de la sfarsitul lunii decembrie 1998. Cursul
de schimb la sfarsitul lunii martie a fost 14.925 lei/dolar S.U.A.
Datele pentru masa monetara vor fi urmarite pe baza datelor lunare din
situatiile contabile ale bancilor si ale sistemului bancar, care vor fi
transmise Fondului, lunar, de B.N.R. La data de 31 martie 1999 masa monetara
era constituita din: numerar in circulatie de 11.523 miliarde lei; depozite in
lei de 50.250 miliarde lei; si depozite in valuta de 2.612 milioane dolari
S.U.A., evaluate la cursul de schimb de la 31 martie 1999 de 14.925 lei/dolar
S.U.A.
Plafonul pentru sfarsitul lunii decembrie 1999 include estimari ale
platilor de dobanzi de la sfarsitul anului, ce vor fi platite de C.E.C.
Programul ia in considerare plati de dobanzi de 2,5 trilioane lei la sfarsitul
lunii decembrie 1999.
Plafonul pentru masa monetara va fi ajustat in urmatoarea circumstanta:
Daca depozitele ROMTELECOM de 227 milioane dolari S.U.A. sunt mutate la
"alte pasive" ale B.N.R. datorita restructurarii BANCOREX, plafonul
pentru masa monetara va fi ajustat in jos cu o suma echivalenta.
ANEXA C
PROBLEME ALE SUPRAVEGHERII BANCARE
1. Probleme ale riscului sistemic
Data fiind ingrijorarea autoritatilor fata de riscurile importante din
sectorul bancar, Comisia speciala de supraveghere (CSS) din cadrul B.N.R. va
elabora instrumentele si strategia de restructurare si mentinere a increderii
in sectorul bancar si de prevenire a situatiilor grave sistemice bancare. In
acest scop, in conformitate cu graficul care a fost transmis F.M.I., B.N.R. va
rezolva urmatoarele probleme:
- o examinare a fiecarei banci, pe baza tuturor datelor disponibile, pentru
a stabili valoarea lor neta;
- distinctia care se face intre bancile viabile si neviabile;
- definirea criteriilor pe baza carora va fi efectuata aceasta analiza;
- o lista cuprinzand bancile cu probleme care vor trebui tratate cu o
alocare speciala de resurse, atat local, cat si in afara acestuia;
- organizarea de catre B.N.R. a expertizelor contabile externe, bazate pe
standardele IAS, ale caror rezultate vor fi raportate F.M.I. Asa cum s-a
convenit cu Fondul, primele expertize se vor referi la Banca Comerciala Romana
si Banca Agricola. Ele vor fi transmise Fondului pana la finele lunii iunie
1999 ca o conditie pentru efectuarea primei examinari in cadrul aranjamentului
stand-by;
- pe baza expertizelor externe, B.N.R. va elabora o lista cuprinzand
bancile cu probleme, cu o descriere detaliata a problemelor si a actiunii de
supraveghere ce urmeaza a fi intreprinsa, precum si rezultatul actiunii. Vor fi
explicate metodologia si criteriile utilizate in aceasta privinta.
2. Plan pentru neprevazute
CSS va stabili, de asemenea, masurile care trebuie anticipate daca totusi
va aparea o situatie grava bancara generalizata. O abordare proactiva in acest
domeniu constituie intr-adevar o preocupare standard a fiecarui supraveghetor
bancar. Masurile care urmeaza a fi luate trebuie sa fie, de asemenea,
compatibile cu strategia generala de restructurare a sectorului:
- increderea publicului trebuie sporita printr-un sistem transparent si
eficient de garantie a depozitelor; o atentie speciala va fi acordata
asigurarii existentei acestor conditii si, indeosebi, posibilitatii de
efectuare cu promptitudine a platilor catre public;
- bancile care prezinta perspective rezonabile de viabilitate trebuie sa
primeasca, daca si cand este nevoie, lichiditatea necesara pentru a face fata
obligatiilor curente; pe cat posibil, acest sprijin trebuie sa fie garantat in
mod normal; daca garantia traditionala este insuficienta, poate fi luata in
considerare o garantie netraditionala, ca de exemplu bunuri imobiliare si
imprumuturi catre banci;
- bancile care solicita sprijin in conditii favorabile, in timp ce situatia
lor se inrautateste, vor fi trecute in administrare speciala si vor prezenta un
plan de activitate, din care sa rezulte capacitatea lor de a-si reface
capitalul adecvat si rentabilitatea intr-o perioada data de timp. Cele care
apar ca neviabile vor trebui sa fie inchise;
- vor fi luate masurile necesare pentru a asigura proceduri line de
lichidare spre a nu perturba pietele importante;
- avand in vedere o posibila situatie de urgenta, declaratiile de presa
trebuie sa fie astfel elaborate incat sa indeplineasca, pe cat posibil,
urmatoarele obiective:
- recunoasterea problemelor din sectorul bancar si a faptului ca
autoritatile iau toate masurile posibile;
- anuntarea impunerii administrarii asupra bancii X;
- anuntarea ca detinatorii de depozite la banca X vor beneficia de garantarea
depozitului;
- anuntarea unei politici de reabilitare a acestei banci si a retragerii
sprijinului din partea altora;
- consensul politicii B.N.R. si Ministerului Finantelor;
- toate comunicarile privind restructurarea sectorului bancar vor fi
centralizate; informatiile incompatibile din diferite surse vor fi evitate prin
masuri de coordonare adecvate, luate de B.N.R.
3. Masuri legislative
B.N.R. s-a angajat sa examineze cadrul juridic general in care functioneaza
bancile, in vederea reducerii sau eliminarii impedimentelor care stau in calea
unei gestionari (conduceri) eficiente. O evaluare generala preliminara a
urmatoarelor probleme a fost transmisa Fondului:
- atributiile de conducere ale administratorului special, indeosebi in ceea
ce priveste pregatirea bancilor pentru privatizare sau, in absenta
perspectivelor de viabilitate, pentru inchiderea sau lichidarea esalonata;
- impedimentele ce stau in calea efectuarii platilor rapide de catre
sistemul de garantare a depozitelor, care trebuie eliminate prin schimbarile
corespunzatoare de legislatie.
4. Intarirea capacitatii de supraveghere a B.N.R.
Un grup special de lucru al B.N.R., condus de viceguvernatorul insarcinat
cu supravegherea bancara, se va ocupa de imbunatatirea supravegherii
prudentiale. In luna mai acest grup a raportat Fondului despre caile de urmat
in vederea implementarii recomandarilor facute in Raportul operational de
expertiza (ROE) care a fost elaborat in concordanta cu termenii de referinta
emisi de UE - PHARE. Grupul special de lucru al B.N.R. va raporta lunar
Consiliului de administratie al B.N.R.
Primul raport normal al acestui grup a fost transmis Fondului. Expertul
Fondului va primi un exemplar al raportului si va asista la sedinte. Pana la
sosirea lui un exemplar al raportului va fi transmis Fondului.
5. Monitorizarea pozitiei monetare a bancilor
In ceea ce priveste proiectul de propunere privind monitorizarea pozitiilor
monetare, s-a recunoscut ca aceasta propunere vizeaza numai pozitia monetara
totala a bancilor, fara referire la o posibila concentrare intr-un numar
limitat de monede, pozitiile care se compenseaza in diferite intervale de timp,
riscul elementului de concentrare, necesitatea unei abordari consolidate a
riscului din cursul zilei datorat pozitiilor monetare excesive. Proiectul va fi
in continuare modificat pentru a se impune bancilor sa prezinte o descriere
detaliata a organizarii lor administrative, a procedurilor si a masurilor in
vigoare de administrare a riscului, in scopul de a desfasura intr-un mod
profesional activitatile in valuta. Bancile care nu prezinta garantiile
necesare in aceasta privinta nu vor fi autorizate sa se angajeze in operatiuni
valutare.
6. Principiile de baza ale supravegherii bancare, stabilite la Basel
Intr-un mod mai general, cadrul institutional si abordarea operationala a
supravegherii bancare in Romania vor fi strans legate de Principiile de baza
ale supravegherii bancare, stabilite de Comitetul de la Basel. Asupra acestei
probleme va fi cerut in saptamanile urmatoare avizul expertului rezident al
Fondului, iar o lista detaliata cuprinzand principalele lacune, insotita de un
grafic care va fi respectat pentru ca aceste principii sa fie integral
indeplinite, va fi transmisa Fondului.
ANEXA D
SISTEM DE MONITORIZARE
pentru implementarea bugetului
Implementarea bugetului in conformitate cu obiectivele noastre este de
importanta critica pentru succesul programului nostru. In scopul asigurarii
unui sistem de avertizare din timp care sa declanseze recurgerea la masurile
deja identificate pentru evenimente bugetare neprevazute, am elaborat urmatorul
sistem cuprinzator de monitorizare in timp.
A. Executarea bugetului consolidat
Executia lunara a bugetului consolidat, pe o baza de clasificare
functionala, va fi furnizata in saptamana de dupa cea de-a 25-a zi a lunii
urmatoare. Estimarile pe o baza economica vor fi furnizate trimestrial, la 3
saptamani dupa incheierea trimestrului.
B. Date privind salariile
Realizarea fondului de salarii aferent bugetului de stat va fi monitorizata
in doua moduri:
- datele lunare privind liniile de credit pentru salariile din bugetul de
stat, la o saptamana dupa incheierea lunii;
- datele lunare privind cheltuielile efective de personal (defalcate pe
fond de salarii, contributii pentru asigurarile sociale, contributii la Fondul
pentru plata ajutorului de somaj, contributii la asigurarile sociale de
sanatate, calatorii si alte alocatii) urmeaza a fi transmise la 3 saptamani
dupa incheierea lunii.
C. Fondurile pentru asigurari sociale
Datele lunare privind alocatia medie, numarul mediu de beneficiari si
cheltuielile totale de fonduri pentru Fondul asigurarilor sociale de stat si
Fondul pentru plata ajutorului de somaj vor fi furnizate dupa cea de-a 25-a zi
a lunii urmatoare.
D. Veniturile
Datele lunare privind colectarea veniturilor bugetului de stat vor fi
furnizate la o saptamana dupa incheierea lunii.
E. Operatiunile de finantare a bugetului
Datele lunare cuprinzatoare privind operatiunile de finantare a deficitului
bugetar vor fi furnizate la 3 saptamani de la incheierea lunii (vezi tabelul
nr. 1). Datele saptamanale privind finantarea bancara interna (adica blocul 1
din tabelul nr. 1) vor fi, de asemenea, furnizate.
Tabelul nr. 1: Finantarea bugetului consolidat
1. Finantare interna bancara:
______________________________________________________________
Stoc la Stoc la
31 decembrie cea mai
1998 recenta data
______________________________________________________________
Titluri de stat nerambursate
Obligatiuni
Datorie interna in valuta (USD)
Soldul contului de trezorerie
2. Finantare interna nebancara:
Titluri de stat detinute de
sectorul nebancar
______________________________________________________________
3. Finantare externa neta (flux):
Flux cumulat de la
1 ianuarie 1999
Finantare externa neta (USD)
Intrari
Amortizari
4. Venituri din privatizare:
Flux cumulat de la
1 ianuarie 1999
Intrari la F.P.S. rezultate
din privatizari
______________________________________________________________
Domnului Michel Camdessus
Director general
Fondul Monetar International
Washington D.C.
5 august 1999
Stimate domnule Camdessus,
1. Va scriu pentru a va informa asupra stadiului la zi al recentelor
demersuri ale Guvernului roman pentru a trece la implementarea angajamentelor
noastre politice, scoase in evidenta in Memorandumul privind politicile economice.
2. In ceea ce priveste bugetul, datele recente arata o performanta fiscala
in iunie, contrara celei estimate de noi anterior. Cauza principala a problemei
poate fi datorata slabei colectari a veniturilor, care a aparut din
implementarea cu intarziere a bugetului si a impozitelor majorate adoptate prin
acesta, precum si din activitatea economica mai slaba in general. Chiar daca am
fost de acord sa adoptam masuri de crestere a veniturilor - cele mai recente in
contextul discutiilor noastre cu misiunea Fondului de la sfarsitul lunii iunie
-, nu am reusit pana in prezent sa limitam cheltuielile corespunzator
veniturilor mai mici. Prin urmare si ca o problema de urgenta, Guvernul ia
urmatoarele masuri pentru a urgenta implementarea masurilor privind veniturile
ramase a se realiza si pentru a intari controlul cheltuielilor:
- Pe data de 18 iunie 1999 accizele la alte produse decat combustibilii au
fost majorate in medie cu 25% .
- In saptamana care urmeaza vom incepe colectarea arieratelor din impozite
ale CONEL, PETROM si ROMGAZ prin executare silita. Avem increderea ca in scurt
timp vom colecta cele 300 miliarde lei, prevazute initial pentru luna iulie,
precum si inca 300 miliarde lei in perioada ramasa din luna august si inca 300
miliarde lei in luna septembrie. (Aceste tinte de colectare sunt tinte
indicative.) Date relevante vor fi trimise in mod regulat.
- Tot in luna august ministrul finantelor va emite un ordin prin care sa se
majoreze accizele la produsele petroliere, cu aplicabilitate de la 1
septembrie, astfel incat sa se compenseze erodarea acestora in termeni reali in
ultimul trimestru.
- O alta componenta a programului nostru fiscal este sa se schimbe
estimarea accizelor pentru tutun (de la acciza specifica la acciza ad valorem
la pretul de vanzare cu amanuntul), care va conduce, de asemenea, la o majorare
a impozitarii efective. O initiativa parlamentara, totusi, a fost respinsa,
ceea ce reflecta ca nu se pot accepta in general cu usurinta implicatiile unei
astfel de miscari - in termenii schimbarilor frecvente necesare ale preturilor
cu amanuntul - intr-o economie care nu a ajuns la o stabilitate rezonabila a
preturilor si cursului de schimb. In aceasta situatie, Guvernul fie va efectua
o schimbare in estimarea impozitului pe tutun printr-o ordonanta, in cursul
lunii august, fie va introduce o majorare a accizei specifice cu un coeficient
echivalent. In oricare caz, majorarea va deveni efectiva in septembrie.
- Am dezvoltat, de asemenea, sistemul nostru de atentionare din timp si de
control bugetar. In consultare cu personalul Fondului, am specificat tintele
lunare indicative anexate pentru venituri, totalul cheltuielilor si cheltuiala
primara, care sunt in concordanta cu indeplinirea criteriilor de performanta
relevante pentru finele lunii octombrie si finele lunii decembrie. Stabilirea
tintelor indicative lunare a fost suplimentata de managementul cheltuielilor
bugetare recent regandit. Pana de curand ministerele au primit alocatii lunare
ca suma globala, in mare parte pro-rata din alocatia lor bugetara anuala.
Incepand cu luna august, in loc de aceasta, lor li se acorda alocatii lunare pe
principalele articole de cheltuieli. Acest nou sistem va asigura ca reducerile
in categoriile de cheltuieli selectate (in principal subventiile si
cheltuielile pentru bunuri si servicii) vor fi efective si aceasta ne va
permite, de asemenea, sa mentinem cheltuielile asupra carora ei decid sub
limita alocatiei anuale pro-rata, atata timp cat persista nerealizarea
veniturilor. Date relevante vor fi furnizate in mod regulat.
- Recent Guvernul a decis indexarea pensiilor, din nefericire fara o
consultare prealabila cu Fondul. Impactul acestei masuri asupra bugetului si
modul de acoperire a acestuia va propunem sa le discutam cu misiunea Fondului
pentru prima analiza a programului. Oricum, nu vom lasa sa fie afectate in
vreun fel tintele din programul convenit.
3. In numele autoritatilor romane, as dori sa va asigur ca intentionam sa
trecem la implementarea prompta a tuturor masurilor convenite si sa adoptam noi
masuri, dupa cum va fi necesar, pentru a asigura indeplinirea obiectivului
programului fiscal.
4. Dupa cum cunoasteti, in primele 7 luni ale acestui an Romania nu a
beneficiat de nici o finantare externa pentru sustinerea balantei de plati, in
timp ce a achitat in intregime serviciul datoriei publice externe, inclusiv a
varfurilor de plata din lunile mai si iunie. Datorita celor mentionate mai sus,
precum si emisiunilor de titluri de stat mai mari decat cele estimate pentru restructurarea
sistemului bancar, in special a BANCOREX, datoria publica interna a crescut
considerabil, ceea ce a facut ca cheltuielile cu dobanzile sa fie mai mari
decat cele estimate.
* *
*
5. Cu privire la eforturile in curs de a mobiliza finantarea suplimentara
din sectorul privat, doresc sa va informez despre stadiul acestei operatiuni:
- Pe data de 2 iulie, Ministerul Finantelor a acordat mandatul lui Credit
Suisse First Boston de a aduna minimum 200 milioane dolari S.U.A. (sau
echivalentul acestei sume in euro) de pe pietele internationale de capital, cu
o dobanda de maximum 12% .
- Cu asistenta firmei de avocati Linklaters (care a fost numita de
Ministerul Finantelor sa il asiste in aceasta tranzactie) am terminat
prospectul de emisiune si Credit Suisse First Boston a inceput operatiunile pe
piata pentru aceasta tranzactie.
- Amandoua firmele juridice (Linklaters si Clifford Chance - firma care
reprezinta Credit Suisse First Boston) au incheiat intocmirea documentelor
legate de aceasta tranzactie: Acordul de subscriere, Acordul pentru agentul
fiscal, Actul solemn de angajament si Acordul cu agentul de plata.
In acest stadiu tranzactia este gata de a fi lansata.
6. Din informatiile pe care le-am primit de la Credit Suisse First Boston
se pare ca piata nu este favorabila pentru Romania, deoarece dupa testarea pe
piata a tranzactiei ei au reusit sa obtina doar 50 milioane dolari S.U.A. cu un
cost de 17% pentru euro (18,5% echivalent pentru dolari S.U.A.). Ministerul
Finantelor a contactat deja celelalte banci de investitii initial interesate,
pentru a cauta alternative de finantare in scopul cresterii sumei pana la 200
milioane dolari S.U.A.
7. In aceste circumstante, avand in vedere piata nefavorabila si costul
foarte ridicat, ar fi foarte util pentru Romania daca Fondul ar fi de acord cu
o suma mai redusa, care sa fie asigurata acum, si cu majorarea sumei in stadiul
al doilea pentru prima analiza a programului, atunci cand piata poate fi mai
favorabila.
Al dumneavoastra sincer,
Decebal Traian Remes,
ministrul finantelor
ANEXA 1
Tabelul nr. 1: Tinte indicative, august - septembrie 1999 (in miliarde lei)
_________________________________________________________________________
August Septembrie
_________________________________________________________________________
(cumulat de la
1 ianuarie 1999)
Venituri totale (tinta indicativa) 105.481 119.528
Cheltuieli totale (plafon indicativ) 113.133 128.518
Cheltuieli curente primare (subplafon
indicativ) 88.030 99.835
(cumulat de la
1 iulie 1999)
Colectarea arieratelor de la CONEL,
PETROM si ROMGAZ (tinta indicativa) 600 900
_________________________________________________________________________