ORDIN   Nr. 4 din 9 martie 2007

pentru aprobarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice - revizia I

ACT EMIS DE: AUTORITATEA NATIONALA DE REGLEMENTARE IN DOMENIUL ENERGIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 259 din 18 aprilie 2007

In temeiul art. 9 alin. (2), (8) şi (9), al art. 11 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi h) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, având în vedere referatul de aprobare întocmit de Departamentul acces la reţea şi autorizare, în conformitate cu prevederile Procesului-verbal al şedinţei Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei din data de 9 martie 2007,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Norma tehnică privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice - revizia I, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, se abrogă Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 61/1999 pentru aprobarea Normelor tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă ale capacităţilor energetice.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării.

Art. 4. - Operatorii economici şi titularii de licenţă care îşi desfăşoară activitatea în sectorul energiei electrice vor respecta prevederile prezentului ordin.

Art. 5. - Departamentele de specialitate din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei vor urmări respectarea prevederilor cuprinse în prezentul ordin.

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare in Domeniul Energiei,

Nicolae Opriş

ANEXA

NORMĂ   TEHNICĂ

privind delimitarea zonelor de protecţie si de siguranţă aferente capacităţilor energetice - revizia I

CAPITOLUL I

Scop

Art. 1. - Scopul prezentei norme tehnice este:

a)  să stabilească principiile care stau la baza delimitării zonelor de protecţie şi de siguranţă ale capacităţilor energetice;

b)  să precizeze dimensiunile zonelor de protecţie şi de siguranţă pentru fiecare tip de capacitate energetică.

Art. 2. - Prin aplicarea acestei norme tehnice se urmăreşte ca, prin proiectare, executare, exploatare, mentenantă, să se asigure:

a)   protecţia şi funcţionarea normală a capacităţilor energetice şi a anexelor acestora;

b)  evitarea punerii în pericol a persoanelor, a bunurilor şi a mediului.

CAPITOLUL II

Domeniu de aplicare

Art. 3. - Prezenta normă tehnică stabileşte dimensiunile zonelor de protecţie şi de siguranţă pentru:

a)   capacităţi de producere a energiei electrice şi a energiei termice în cogenerare;

b)   reţele electrice de transport şi de distribuţie a energiei electrice.

Art. 4. - Norma tehnică nu se aplică la:

a)  centrale nuclearelectrice, pentru care zonarea se face în conformitate cu normele de securitate nucleară aprobate de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare;

b)   acumulatoare electrice, grupuri electrogene mobile, instalaţii electrice amplasate pe vehicule de orice fel;

c)   surse staţionare de energie electrică în curent continuu;

d)   instalaţii energetice amplasate în marea teritorială care nu sunt racordate la reţeaua electrică;

e)   instalaţii electrice cu caracter special destinate tracţiunii electrice, industriei miniere, electrochimiei etc, supuse unor norme specifice.

CAPITOLUL III

Definiţii şi abrevieri

Art. 5. - In contextul normei tehnice se aplică următoarele definiţii şi abrevieri:

Termen sau abreviere	Definiţie
Baraj deversor	Baraj de beton, echipat cu deschideri deversoare care asigură evacuarea apei peste baraj
Canal de derivaţie	Canal prin care se abate parţial sau integral un debit de apă
Capacitate energetică	Instalaţiile de producere a energiei electrice sau energiei termice în cogenerare, reţele electrice de transport şi distribuţie a energiei electrice; în prezenta normă tehnică noţiunea „capacitate energetică" cuprinde şi construcţiile, instalaţiile, amenajările aferente unei capacităţi energetice, cuprinse în incinta acesteia sau exterioare ei
Categorie de pericol de incendiu a unei construcţii de producţie şi depozitare1)	Noţiune prin care se caracterizează riscul de incendiu al unei încăperi, compartiment sau construcţie de producţie şi/sau depozitare, în funcţie de proprietăţile fizico-chimice ale materialelor prelucrate sau depozitate; se definesc 5 categorii de pericol de incendiu, de la A şi B (risc foarte mare de incendiu) până la E (risc mic de incendiu)
Clasă de importanţă a unei construcţii1)	Criteriu de caracterizare a unei construcţii din punctul de vedere al necesităţii asigurării funcţionalităţii în timpul unui cutremur şi imediat după aceea; clasa I cuprinde construcţii de importanţă vitală pentru societate, iar clasa IV cuprinde construcţii de importanţă redusă
Clasă de risc seismic1)	Noţiune care caracterizează o construcţie aflată pe un amplasament, din punctul de vedere al efectelor probabile ale unor cutremure, caracteristice acelui amplasament; clasa Rsl caracterizează construcţiile cu un grad ridicat de prăbuşire, iar clasa RsIV caracterizează construcţiile la care răspunsul seismic este similar celui corespunzător construcţiilor noi
Clasă de periculozitate a materialelor şi a substanţelor depozitate1'	Noţiune ce caracterizează aportul materialelor depozitate într-o încăpere la apariţia şi dezvoltarea unui incendiu, precum şi sensibilitatea acestora la efectul unui incendiu; se definesc clase de periculozitate, de la P1 (materiale incombustibile) până la P5 (materiale cu periculozitate deosebit de mare)
Categorie seismică a instalaţiilor şi a echipamentelor1'	Noţiune ce caracterizează instalaţiile şi echipamentele pe baza exigenţelor de funcţionare şi comportare în timpul unui cutremur şi după cutremur; cele cuprinse în categoria A trebuie să rămână în funcţiune în timpul unui cutremur şi după cutremur, în condiţiile neafectării şi menţinerii vieţii în interiorul clădirilor în care acestea sunt amplasate, iar cele cuprinse în clasa E sunt de uz curent, cu nivel de asigurare minim
Culoar de trecere a liniei electrice aeriene	Suprafaţă terestră situată de-a lungul liniei electrice aeriene şi spaţiul aerian de deasupra sa, în care se impun restricţii şi interdicţii din punctul de vedere al coexistenţei liniei cu elementele naturale, obiectele, construcţiile, instalaţiile; culoarul de trecere include zona de protecţie şi zona de siguranţă a liniei
Distanţă de protecţie	Distanţa minimă care delimitează zona de protecţie a capacităţii energetice, măsurată, în proiecţie orizontală, de la limita sa exterioară, de o parte şi de alta sau împrejurul acesteia
Distanţă de siguranţă	Distanţa minimă care delimitează zona de siguranţă a capacităţii energetice, măsurată în proiecţie orizontală sau verticală între limita exterioară a acesteia şi punctul cel mai apropiat al unei instalaţii sau construcţii; distanţa de siguranţă cuprinde şi distanţa de protecţie
Front de retenţie	Parte a nodului hidrotehnic a cărei construcţie realizează acumularea
Grad de rezistenţă la foc a unei construcţii1'	Capacitate globală a unei construcţii de a răspunde la acţiunea unui incendiu; se definesc 5 grade de rezistenţă la foc, cu durate diferite pentru tipuri de elemente de construcţii, de la I (durata maximă de rezistenţă la foc) până la V (durata minimă de rezistenţă la foc)
Linie electrică de înaltă tensiune	Linie electrică aeriană sau subterană cu tensiune nominală mai mare de 1.000 V
Linie electrică de joasă tensiune	Linie electrică aeriană sau subterană cu tensiune nominală mai mică sau egală cu 1.000 V
Panou de întindere	Porţiune de linie electrică aeriană compusă din una sau mai multe deschideri, cuprinsă între 2 stâlpi de întindere consecutivi
Reţea electrică	Ansamblu de linii, inclusiv elemente de susţinere şi de protecţie a acestora, staţii electrice şi alte echipamente electroenergetice, conectate între ele, prin care se transmite energia electrică de la capacităţi energetice de producere a energiei electrice la utilizatori
Riscuri rezultate ca urmare a unor activităţi umane	Posibila periclitare a unei capacităţi energetice ca urmare a unor activităţi umane, cum ar fi: producerea de alunecări de teren din cauza unor defrişări, producerea de surpări din cauza unor escavări etc.

Riscuri naturale	Posibila periclitare a unei capacităţi energetice ca urmare a producerii unor fenomene naturale: dislocări de stânci, torente, avalanşe de zăpadă sau datorită unor particularităţi ale terenului pe care aceasta este construită: nisipuri mişcătoare, zonă mlăştinoasă, zonă cu ape subterane etc.
Riscuri pentru siguranţa persoanelor şi a bunurilor din apropierea capacităţii energetice	Posibila periclitare a persoanelor şi a bunurilor din apropierea unei capacităţi energetice, ca urmare a producerii unor accidente funcţionale de tipul: explozii/incendii ale componentelor acesteia, emisii nocive de gaze, lichide, vapori, pulberi, aerosoli, radiaţii, electricitate statică, ruperea unor căi de curent care poate conduce la electrocutare, răspândirea de reziduuri nocive (cenuşă, ape poluante, gaze de ardere), ruperea şi/sau proiectarea la distanţă a unor părţi de construcţii sau instalaţii, zgomot peste limitele admise, accidente sau avarii la construcţii hidrotehnice
Riscuri tehnologice	Posibila periclitare a unei capacităţi energetice determinată de procese industriale sau agricole care prezintă pericol de incendiu, explozie, radiaţii sau poluare peste limitele admise
Zonă cu pericol de explozie1)	Spaţiul în care, în condiţii normale de funcţionare, se pot acumula accidental sau permanent gaze, vapori de lichide inflamabile sau praf în cantităţi suficiente pentru a da naştere unei atmosfere explozive în amestec cu aerul; în zona 0 atmosfera explozivă este prezentă permanent sau pe perioade lungi de timp, respectiv pe perioade scurte care se repetă des (mai mult de 1.000 de ore pe an), iar în zona 2 atmosfera explozivă poate să apară numai accidental şi pe o perioadă scurtă de timp (maximum 10 ore pe an)
Zonă de protecţie aferentă capacităţii energetice	Zona adiacentă capacităţii energetice sau unor componente ale acesteia, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii privind accesul persoanelor şi regimul construcţiilor; această zonă se instituie pentru a proteja capacitatea energetică şi pentru a asigura accesul personalului pentru exploatare şi mentenantă
Zonă de siguranţă aferentă capacităţii energetice	Zona adiacentă capacităţii energetice sau unor componente ale acesteia, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii şi interdicţii, în scopul asigurării funcţionării normale a capacităţii energetice şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, a bunurilor şi a mediului din vecinătate; zona de siguranţă cuprinde şi zona de protecţie
Zonă de siguranţă comună	Zona unde pot coexista mai multe obiective care nu impietează unul asupra celuilalt nici în ceea ce priveşte siguranţa în funcţionare şi nici privitor la exploatarea şi mentenantă acestora
CET	Centrală electrică de termoficare (cogenerare)
CHE	Centrală hidroelectrică
CTE	Centrală termoelectrică
kV	kilovolt
LEA	Linie electrică aeriană
LEC	Linie electrică în cablu
NTE	Normă tehnică energetică
SEN	Sistemul Electroenergetic Naţional

1) Aceste definiţii sunt detaliate în anexa nr. 6.

CAPITOLUL IV

Acte normative de referinţă

Art. 6. - (1) Dispoziţiile prezentei norme tehnice se coroborează cu dispoziţiile următoarelor acte normative:

a)  Legea energiei electrice

b)    Regulamentul pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei electrice

c)  Legea apelor

d)  Legea privind apărarea împotriva incendiilor

e)  Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare

f)  Codul silvic

g)  Legea privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia

h) Legea privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor

i) Legea privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică

j) Regulamentul general de urbanism

k) H.G. pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică

l) O.U.G. privind protecţia mediului

m) O.U.G. privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române

n) O.G. privind regimul drumurilor, republicată şi actualizată

o) Ordin al Ministerului Transporturilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi amplasarea construcţiilor, instalaţiilor şi panourilor publicitare în zona drumurilor, pe poduri, pasaje, viaducte şi tuneluri rutiere

p) Ordin al Ministerului Economiei şi Comerţului pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale

q) Ordin al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind aprobarea Normelor şi prescripţiilor tehnice actualizate, specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului

r) Decizia ANRGN pentru aprobarea NT privind proiectarea şi execuţia conductelor din amonte

s) NTE 003/04/00 Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1.000 V.

(2) Prin actele normative menţionate la alin. (1) se înţelege actele normative în vigoare, prezentate în anexa nr. 7, sau cele care le înlocuiesc.

CAPITOLUL V

Delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă ale capacităţilor energetice

Art. 7. - La delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă ale capacităţilor energetice se vor lua în considerare complexul de factori naturali, economici şi sociali ai zonei şi caracteristicile acestora, astfel încât coexistenţa ansamblului să asigure funcţionarea normală a capacităţilor energetice, evitarea punerii în pericol a persoanelor, a bunurilor şi a mediului.

Art. 8. - Prin delimitarea zonelor de protecţie ale capacităţilor energetice se asigură:

a)  exploatarea corespunzătoare a capacităţilor energetice;

b)  mentenantă capacităţilor energetice;

c)   minimizarea expunerii capacităţilor energetice la: riscuri tehnologice, riscuri rezultate ca urmare a unor activităţi umane, riscuri naturale.

Art. 9. - (1) Prin delimitarea zonelor de siguranţă ale capacităţilor energetice se urmăreşte minimizarea riscurilor pentru siguranţa persoanelor şi a bunurilor din apropierea capacităţii energetice.

(2) Delimitarea zonelor de siguranţă ale capacităţilor energetice se face ţinându-se seama de cerinţe privind siguranţa unor obiective învecinate cu capacităţile energetice, şi anume:

a)  cerinţe privind protecţia fondului forestier;

b)   cerinţe privind siguranţa şi protecţia infrastructurii feroviare;

c)  cerinţe privind regimul drumurilor;

d)   cerinţe privind protecţia albiilor, a malurilor şi a lucrărilor de gospodărire a apelor, altele decât cele aferente amenajărilor hidroenergetice;

e)   reguli cu privire la siguranţa construcţiilor şi la apărarea interesului public;

f)   cerinţe privind stabilirea zonelor de protecţie şi a zonelor de siguranţă pentru instalaţiile tehnologice componente ale Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului;

g)   cerinţe privind stabilirea zonelor de protecţie şi de siguranţă pentru obiective din sectorul gazelor naturale;

h) cerinţe privind stabilirea zonelor de siguranţă ale terenurilor aeronautice.

Art. 10. - In vederea minimizării expunerii capacităţilor energetice, respectiv a vecinătăţilor acestora, la riscurile precizate la art. 8 şi 9, delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă ale capacităţilor energetice se face avându-se în vedere:

a)  caracteristicile tehnice şi constructive specifice fiecărei capacităţi energetice sau componentelor acesteia, stabilite prin proiecte, aprobări, acorduri şi avize;

b)  gradul de rezistenţă la foc a construcţiilor, instalaţiilor şi depozitelor;

c)   categoria de pericol de incendiu a construcţiilor, instalaţiilor şi depozitelor;

d)  clasele de importanţă a construcţiilor;

e)  clasele de periculozitate a materialelor şi substanţelor depozitate;

f)  clasele de risc seismic ale construcţiilor;

g)  zonarea mediilor cu pericol de explozie;

h) cerinţe de protecţie a muncii;

i) cerinţe de protecţie sanitară;

j) asigurarea stabilităţii terenului pe care se amplasează capacitatea energetică.

Art. 11. - Principalele capacităţi energetice pentru care se stabilesc zone de protecţie şi zone de siguranţă sunt:

a)   centrale termoelectrice, inclusiv centrale electrice în cogenerare (de termoficare);

b)  centrale hidroelectrice;

c)  centrale nuclearelectrice, parte clasică (obiecte pentru care zonele de protecţie şi de siguranţă depăşesc limita zonei de excludere stabilită în jurul fiecărui reactor nuclear, conform cu normele de securitate nucleară);

d)  centrale eoliene;

e)   staţii electrice de conexiune/transformare de înaltă tensiune;

f)  posturi electrice de transformare;

g)  linii electrice aeriene;

h) linii electrice în cablu.

Art. 12. - (1) Pentru o centrală termoelectrică/centrală electrică de termoficare, partea care cuprinde construcţii, instalaţii şi amenajări în incinta împrejmuită a centralei, zona de protecţie şi zona de siguranţă sunt incluse în incinta centralei şi sunt delimitate de împrejmuirea acesteia; zona de protecţie şi zona de siguranţă pentru staţia electrică de transformare aferentă centralei se stabilesc conform prevederilor art. 17.

(2) Pentru construcţii, instalaţii şi amenajări aferente centralei şi situate în afara incintei împrejmuite a acesteia, zonele de protecţie şi zonele de siguranţă sunt cuprinse în anexa nr. 1.

Art. 13. - (1) Pentru o centrală hidroelectrică, pentru lucrări care nu fac parte din frontul de retenţie, precum centrale pe derivaţie, clădiri-anexe, depozite, ateliere, sedii-dispecer, zona de protecţie coincide cu zona de siguranţă şi se delimitează prin împrejmuirea incintei; zona de protecţie şi zona de siguranţă pentru staţia electrică de transformare aferentă centralei se stabilesc conform art. 17.

(2) Suplimentar faţă de cele prevăzute la alin. (1), pentru lucrări care fac parte din frontul de retenţie, zonele de protecţie şi zonele de siguranţă se stabilesc conform precizărilor cuprinse în anexa nr. 2.

Art. 14. - Pentru centrala nuclearelectrică, zonarea se face în conformitate cu normele de securitate nucleară aprobate de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare; zona de protecţie şi zona de siguranţă pentru staţia electrică de transformare aferentă centralei se stabilesc conform art. 17.

Art. 15. - (1) Pentru o centrală eoliană, zona de protecţie este delimitată pe teren de conturul fundaţiei pilonului de susţinere, la care se adaugă 0,2 m de jur-împrejur.

(2)   Zona de siguranţă pentru o centrală eoliană este prezentată în anexa nr. 3.

(3)    Se va acorda o atenţie specială amplasării centralelor eoliene faţă de zone cu destinaţie specială (rezervaţii naturale, conservare istorică).

(4)  Stabilirea amplasării centralelor eoliene în apropierea unor areale de locuit nu trebuie să afecteze prin zgomot, efect de umbrire, dominare vizuală.

Art. 16. - Pentru o staţie electrică de conexiune/ transformare zonele de protecţie şi de siguranţă se stabilesc după cum urmează:

1.   Zona de protecţie este delimitată de împrejmuirea instalaţiilor, echipamentelor şi a anexelor tehnologice ale acestora.

2.   Zona de siguranţă a staţiei electrice, ţinându-se seama de tensiunea cea mai înaltă a acesteia, se stabileşte astfel:

a)  pentru o staţie electrică cu tensiunea cea mai înaltă de 110 kV:

(i) când staţia este de tip exterior, este zona extinsă în spaţiu delimitată la distanţa de 20 m de împrejmuirea staţiei, pe fiecare latură a acesteia;

(ii) când staţia este de tip interior, este delimitată de suprafaţa construită a staţiei;

b)  pentru o staţie electrică cu tensiunea cea mai înaltă de 200 kV, respectiv de 400 kV, este zona extinsă în spaţiu delimitată la distanţa de 35 m de împrejmuirea staţiei, pe fiecare latură a acesteia.

NOTĂ:

Zona de siguranţă stabilită în condiţiile pct. 2 lit. a) (i) (pentru staţii electrice cu tensiunea cea mai înaltă de 110 kV, de tip exterior) se poate diminua în cazul vecinătăţii cu clădirile nelocuite şi depozitele având categoria de pericol de incendiu D sau E şi având gradul de rezistenţă la foc I sau II, care se pot amplasa, cu acordul titularului de licenţă/proprietarului staţiei cu tensiunea cea mai înaltă de 110 kV, la distanţa minimă de 10 m de împrejmuirea staţiei.

Art. 17. - Pentru un post de transformare zonele de protecţie şi de siguranţă se stabilesc după cum urmează:

1.   Zona de protecţie, ţinându-se seama de tipul constructiv al postului, se stabileşte astfel:

a)   pentru posturi aeriene pe stâlpi zona de protecţie este delimitată de conturul fundaţiei stâlpilor şi de proiecţia pe sol a platformei suspendate;

b)  pentru posturi de transformare, puncte de alimentare, cabine de secţionare îngrădite, zona de protecţie este delimitată de îngrădire;

c)  pentru posturi de transformare, puncte de alimentare, cabine de secţionare în construcţie zidită sau construită din alte materiale (cabine metalice), supraterane, zona de protecţie este delimitată de suprafaţa construită, respectiv de suprafaţa fundaţiei (atunci când aceasta depăşeşte conturul cabinei metalice), extinsă cu câte 0,2 m pe fiecare latură;

d)   pentru posturi de transformare subterane, zona de protecţie este egală cu proiecţia pe sol a perimetrului încăperii postului.

2.   Zona de siguranţă, ţinându-se seama de tipul constructiv al postului, respectiv al echipamentului cu care acesta este echipat, se stabileşte astfel:

a)  pentru posturi de transformare dotate cu echipament cu ulei, de tip aerian, respectiv pentru posturi de transformare, puncte de alimentare, cabine de secţionare amplasate la sol, îngrădite, zona de siguranţă este zona extinsă în spaţiu delimitată la distanţa de 20 m de la limita zonei de protecţie;

b)   pentru orice tip de post de transformare, punct de alimentare, cabină de secţionare, prevăzută cu echipament uscat, zona de siguranţă coincide cu zona de protecţie;

c)  pentru posturi de transformare, puncte de alimentare, cabine de secţionare supraterane, amplasate în cabină metalică, în construcţie zidită/în anvelopă de beton sau înglobate în clădiri, precum şi pentru posturi subterane, prevăzute cu echipament cu ulei sau uscat, zona de siguranţă coincide cu zona de protecţie;

NOTA:

Zona de siguranţă, respectiv distanţa de siguranţă stabilită în condiţiile pct. 2 lit. a), se poate modifica, cu acordul titularului de licenţă/proprietarului postului, în cazul vecinătăţii cu construcţii având gradul de rezistenţă la foc, respectiv cu categoria de pericol de incendiu, conform tabelului 1:

Tabelul 1

Grad de rezistenţă la foc al construcţiilor vecine	Distanţa de siguranţă (m) în raport cu construcţii având categoria de pericol de incendiu
	AB	C	DE
I,  II	20	12	10
III	1)	14	12
IV, V	1)	16	14

1) Se stabilesc pe baza unui studiu de risc.

Art. 18. - (1) Pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV, zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid cu culoarul de trecere al liniei şi sunt simetrice faţă de axul liniei. Distanţa de protecţie/de siguranţă reprezintă lăţimea culoarului de trecere al liniei.

(2)   Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile:

a)  24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV;

b)  37 m pentru LEA cu tensiune de 110 kV;

c)  55 m pentru LEA cu tensiune de 220 kV;

d)  75 m pentru LEA cu tensiune de 400 kV;

e)  81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kV.

(3)   Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit, construită pe teren împădurit, are valorile:

a)  32 m pentru LEA cu tensiune de 110 kV;

b)  44 m pentru LEA cu tensiune de 220 kV;

c)  54 m pentru LEA cu tensiune de 400 kV;

d)  81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kV.

(4)   Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV, cu conductoare izolate sau neizolate, se construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranţă a acestora, în condiţiile precizate în NTE_003/04/00.

(5)   In condiţiile prevăzute la alin. (3), distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin:

a)  1 m pentru LEA cu tensiune de 20 kV;

b)  4 m pentru LEA cu tensiune de 110 kV;

c)  5 m pentru LEA cu tensiune de 220 kV;

d)  6 m pentru LEA cu tensiune de 400 kV;

e)  9 m pentru LEA cu tensiune de 750 kV.

(6)   Menţinerea culoarului de trecere al liniei prin păduri se realizează prin defrişări periodice, programate de deţinătorul liniei, conform drepturilor conferite prin Legea energiei electrice.

(7)   Zonele de siguranţă comune pentru liniile electrice aeriene şi obiectivele învecinate cu acestea sunt stabilite prin respectarea distanţelor de siguranţă prezentate în anexele nr. 4a şi 4b. La traversări ale obiectivelor de către LEA se vor lua măsuri de siguranţă şi protecţie privitoare la aceasta, conform prevederilor din NTE 003/04/00.

Art. 19. - (1) Prin derogare de la art. 18, dimensiunile (lăţimile) zonei de protecţie şi de siguranţă pentru liniile electrice aeriene pot fi mai mari decât cele prevăzute la articolul menţionat, în cazurile şi pentru panourile în care acestea:

a) se realizează cu stâlpi echipaţi cu mai mult de două circuite;

b)   necesită deschideri mari, impuse de configuraţia terenului (traversarea unor elemente naturale etc);

c)  au în vecinătate obiective, construcţii, instalaţii, pentru care condiţiile de coexistenţă cu acestea impun măsuri speciale sau distanţe de siguranţă mai mari decât cele prevăzute la art. 19, conform prevederilor anexelor nr. 4a şi 4b.

(2) Pentru porţiunile/panourile speciale ale liniilor electrice aeriene care se găsesc în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) dimensiunea zonei de protecţie şi de siguranţă se calculează corespunzător dimensiunilor elementelor LEA şi/sau condiţiilor şi distanţelor de siguranţă specifice acestor porţiuni/panouri, conform NTE 003/04/00.

Art. 20. - Pentru linii electrice aeriene cu tensiunea mai mică sau egală cu 1 kV:

(1)   Zona de protecţie şi zona de siguranţă respectă prevederile art. 18 alin. (1); ele se delimitează la 0,1 m în exteriorul conductoarelor extreme ale liniei.

(2)   Zonele de siguranţă comune pentru liniile electrice aeriene şi obiective învecinate cu acestea sunt stabilite prin respectarea distanţelor de siguranţă prezentate în anexele nr. 4a şi 4b.

Art. 21. - Pentru liniile electrice în cablu zona de protecţie şi zona de siguranţă se stabilesc astfel:

-   In cazul instalării aeriene, în interiorul sau în exteriorul unei clădiri, zonele de protecţie şi de siguranţă se stabilesc după cum urmează:

a)  în interiorul clădirilor:

1.   zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid şi sunt delimitate la distanţele minime tehnologice normate pentru canalele de cabluri şi pentru culoare de acces;

2.   zona de siguranţă comună cu instalaţii tehnologice învecinate se stabileşte prin respectarea distanţelor minime prezentate în anexa nr. 5a;

b)  în exteriorul clădirilor:

1.   zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid cu suprafaţa exterioară a cablului;

2.   zona de siguranţă comună cu instalaţii tehnologice sau cu căi de transport ori de acces se stabileşte prin instalarea cablurilor fie pe construcţii special amenajate, fie pe elemente de construcţie cu altă destinaţie decât montarea cablurilor; se respectă, acolo unde este cazul, distanţele minime prezentate în anexa nr. 5a.

-   In cazul instalării în pământ a cablurilor de medie sau/şi joasă tensiune:

a)  zona de protecţie a traseului de cabluri coincide cu zona de siguranţă, este simetrică faţă de axul traseului şi are lăţimea de 6,8 m; în plan vertical zonele de protecţie şi de siguranţă ale traseului de cabluri se delimitează prin distanţa (adâncimea) de pozare în valoare de cel puţin 0,8 m;

b)   zona de siguranţă comună cu instalaţii tehnologice învecinate se stabileşte prin respectarea distanţelor minime prezentate în anexa nr. 5b.

-  In cazul instalării în elemente prefabricate din beton:

a)  zona de protecţie a traseului de cabluri are lăţimea egală cu lăţimea elementului prefabricat şi, în funcţie de tensiunile nominale, are valorile următoare:

1.  pentru cabluri de medie tensiune are lăţimea de 1 m şi adâncimea de cel puţin 1 m;

2.   pentru cabluri de 110 kV are lăţimea de 1 m şi adâncimea de cel puţin 1,3 m;

b)  zona de siguranţă a traseului de cabluri are lăţimea de 0,5 m de la limita zonei de protecţie, în plan orizontal şi în adâncime.

-   In cazul instalării libere a cablurilor sub apă (subtraversări de râuri, canale navigabile, lacuri) zonele de protecţie şi de siguranţă coincid şi sunt simetrice, în plan orizontal, cu cablul, având o lăţime (culoar) de 200 m (câte 100 m de fiecare parte a cablului).

CAPITOLUL VI

Acţiuni specifice ale titularilor de autorizaţie/licenţă din sectorul energiei electrice în zonele de protecţie şi de siguranţă

Art. 22. - Asupra terenurilor şi bunurilor proprietate publică sau privată a altor persoane fizice ori juridice şi asupra activităţilor desfăşurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacităţii energetice, titularii autorizaţiilor de înfiinţare şi titularii licenţelor beneficiează, în condiţiile legii, pe durata de valabilitate a autorizaţiei/licenţei, de drepturile conferite în condiţiile Legii energiei electrice.

Art. 23. - (1) In vederea exercitării drepturilor şi a respectării obligaţiilor care revin prin lege în zonele de protecţie şi de siguranţă, titularii de autorizaţie de înfiinţare/licenţă pentru exploatare a capacităţilor energetice vor prevedea, acolo unde este posibil, îngrădiri pentru restricţionarea accesului în aceste zone.

(2)  In zona de protecţie aferentă unor amenajări ale capacităţii energetice care nu pot fi delimitate prin îngrădiri, titularii de autorizaţii/licenţe vor instala în mod obligatoriu panouri, plăcuţe, borne de marcaj sau vor realiza inscripţionări de identificare şi de avertizare pentru restricţionarea accesului, în care se vor preciza dimensiunea zonei cu restricţii de acces şi riscurile care există în zonă (risc de electrocutare, de explozie, de înec etc).

(3)   Titularii de autorizaţii/licenţe vor prevedea panouri avertizoare privind zona de siguranţă a staţiilor electrice.

Art. 24. - (1) Titularii de autorizaţii/licenţe au obligaţia să asigure informarea terţilor interesaţi, în primul rând a proprietarilor de terenuri cuprinse în zonele de protecţie şi de siguranţă ale capacităţilor eneregetice, cu privire la dimensiunile acestor zone şi la interdicţiile corespunzătoare stipulate în Legea energiei electrice.

(2) Informarea se poate face prin intermediul autorităţilor administraţiilor publice locale.

Art. 25. - Pentru respectarea servitutilor aeronautice civile, titularii de licenţe de transport, respectiv de distribuţie a energiei electrice, vor lua măsuri pentru balizarea LEA cu înălţime de peste 25 m care traversează drumurile publice de interes naţional; balizajul se execută prin:

a)   balizaj de zi pentru conductoarele superioare din deschiderea de traversare;

b)  balizaj de zi (vopsire), pentru stâlpii de traversare, iar când înălţimea lor depăşeşte 45 m, şi cu balizaj de noapte.

Art. 26. - (1) Pentru respectarea servitutilor aeronautice civile, titularii de licenţe de producere a energiei din surse eoliene vor lua măsurile prevăzute la art. 25 lit. b) pentru balizarea grupurilor de producere a energiei eoliene.

(2) Măsurile de balizare se aplică şi în cazul centralelor eoliene amplasate pe platforme maritime.

Art. 27. - (1) Titularii de licenţe de transport, rerspectiv de distribuţie, al/a energiei electrice vor lua măsuri pentru marcare cu semne speciale, conform prescripţiilor navigaţiei civile, a locurilor de traversare de către LEA a cursurilor de ape navigabile.

(2)  Titularii de licenţe de transport al energiei electrice vor lua măsuri pentru balizarea LEA cu înălţime de peste 25 m care traversează cursurile principale de apă, conform prevederilor art. 25.

(3)   La traversarea căilor de navigaţie fluviale, cablurile vor fi semnalizate pe ambele maluri prin plăci indicatoare vizibile pentru navigatori.

Art. 28. - (1) In cazul în care apar suprapuneri ale zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente a două sau mai multor capacităţi energetice, în care îşi desfăşoară activitatea titulari de licenţă diferiţi, la stabilirea zonei de siguranţă comune se va respecta principiul priorităţii zonei de protecţie/siguranţă care are dimensiunea cea mai mare, respectiv se va păstra distanţa cea mai mare de protecţie/de siguranţă dintre cele reglementate pentru fiecare capacitate; un teren situat în zona de siguranţă a unei capacităţi, care constituie şi zona de protecţie pentru o altă capacitate, se supune restricţiilor acesteia din urmă. Accesul în zona de protecţie a unei capacităţi care se suprapune cu/este situată în zona de protecţie a altei capacităţi energetice se face cu respectarea cerinţelor cumulate pentru cele două zone de protecţie.

(2) La stabilirea zonelor de siguranţă comune cu alte obiective se vor respecta principiile menţionate la alin. (1).

Art. 29. - In zona de siguranţă a capacităţii energetice se interzice amplasarea unor obiective care au ca obiect de activitate producerea şi/sau manipularea, pentru realizarea unui produs finit, a substanţelor uşor inflamabile sau explozive (având clasa de periculozitate P4 sau P5).

Art. 30. - Titularul de licenţă rămâne responsabil pentru integrarea şi funcţionarea în siguranţă a capacităţii energetice.

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale

Art. 31. - (1) Dimensiunile zonelor de protecţie şi de siguranţă reglementate prin prezenta normă tehnică sunt stabilite pe baza prevederilor legale şi a prescripţiilor tehnice aplicabile.

(2)  Amplasarea unor clădiri la o distanţă mai mică decât distanţa de siguranţă reglementată faţă de o capacitate energetică se poate face pe baza unei analize de risc.

(3)   Analiza de risc se face de către un proiectant atestat de ANRE şi se aprobă de către titularul de licenţă prin avizul de amplasament, conform reglementărilor in vigoare; costul analizei de risc se suportă de către solicitant.

(4)  Eventualele neînţelegeri legate de aprobarea analizei de risc la emiterea avizului de amplasament se soluţionează de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), conform reglementărilor în vigoare.

Art. 32. - Analiza de risc trebuie să conţină cel puţin:

a)   determinarea riscului de expunere la accidente potenţiale (explozii, incendii, intoxicaţie cu fum), respectiv la poluare (sonoră, vizuală) a persoanelor;

b)   stabilirea costurilor necesare pentru îndepărtarea consecinţelor cauzate de un anumit factor de risc potenţial;

c)  gradul de răspundere materială a fiecărei părţi;

d)   identificarea măsurilor de diminuare a costurilor aferente consecinţelor cauzate de un anumit factor de risc.

Art. 33. - Normele şi reglementările tehnice care definesc distanţele de siguranţă ale capacităţilor energetice faţă de obiectivele învecinate acestora completează prevederile din prezenta normă tehnică.

Art. 34. - Pentru capacităţile energetice proiectate şi executate înainte de intrarea în vigoare a prezentei norme tehnice rămân în vigoare dimensiunile zonelor de protecţie şi de siguranţă aşa cum au fost definite/aplicate la punerea lor în funcţiune.

Art. 35. - Anexele nr. 1 -7 fac parte integrantă din prezenta normă tehnică.

ANEXA Nr. 1 la norma tehnică

DISTANŢE   DE   SIGURANŢĂ

aferente construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor situate în afara incintei împrejmuite a CTE/CET

Denumirea construcţiei, instalaţiei, amenajării	Distanţa de protecţie  - m -	Distanţa de siguranţă - m -	De unde se măsoară	Observaţii
Amenajări hidrotehnice, staţii de captare, inclusiv reţelele aferente	20 m în jurul acestora	Coincide cu distanţa de protecţie	De la limita zonei de construcţie	In condiţiile Legii apelor nr. 107/1996
Depozit de zgură şi cenuşă cu depunere hidraulică sau în soluţie şlam dens	20 m în jurul acestora	2.000 la depunere hidraulică 1.000 la depunere în soluţie şlam dens	De la limita zonei de construcţie pentru distanţa de protecţie In jurul depozitului de şes şi în lungul văii la depozitul tip vale barată pentru distanţa de siguranţă	In condiţiile Legii apelor nr. 107/1996 pentru distanţa de protecţie
Instalaţii de cântărire/ dezgheţare	10-15 m	Coincide cu distanţa de protecţie	De la limita zonei de construcţie, corelat cu categoria de pericol de incendiu a construcţiilor învecinate
Reţele tehnologice electrice	1)	1)	1)	1) In condiţiile NTE 003/04/00
Reţele tehnologice de alimentare cu gaze	2-6 m în funcţie de diametrul conductei	200 m	De la axul conductei	In condiţiile NT-DPE:01/2004 pentru distanţa de protecţie

1) Se stabilesc conform prevederilor Legii nr. 310/2004 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996.

Denumirea construcţiei, instalaţiei, amenajării	Distanţa de protecţie - m -	Distanţa de siguranţă  - m -	De unde se măsoară	Observaţii
Reţele tehnologice de transport şi distribuţie energie termică în imediata apropiere a incintei împrejmuite	a)  pentru conducte amplasate subteran: suprafaţa totală în plan orizontal a canalului termic; b)  pentru conducte amplasate suprateran: suprafaţa formată de proiecţia suporţilor şi a conductelor pe toată lungimea acestora	In limita a 10 m în exteriorul zonei de protecţie		Pentru reţelele tehnologice de transport şi distribuţie energie termică care nu sunt în imediata apropiere a incintei împrejmuite se va vedea Legea nr. 325/2006
Drumuri industriale	5 m	18 m	De la limita exterioară a amprizei drumului pentru distanţa de protecţie. De la axa drumului până la marginea exterioară a zonei drumului pentru distanţa de siguranţă	In condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997
Căi ferate industriale	20 m	max. 100 m	De la axa căii ferate	In condiţiile H.G. nr. 525/1996, O.U.G. nr. 12/1998

ANEXA Nr. 2 la norma tehnică

DISTANŢE   DE   SIGURANŢĂ

aferente lucrărilor care fac parte din frontul de retenţie al CHE

Denumirea construcţiei, instalaţiei, amenajării	Distanţa de protecţie - m -	Distanţa de siguranţă - m -	De unde se măsoară	Observaţii
Lac de acumulare	Intre nivelul normal de retenţie şi cota coronamentului	2)	Limita construcţiei	1) 6)
Canale de derivaţie de debite4)	3	2)	Limita construcţiei	1) 6)
Baraje de pământ anrocamente, beton sau alte materiale5)	20 în jurul acestora	2)	Linia construcţiei	1) 6)
Borne de microtriangulaţie, foraje de drenaj, foraje hidrogeologice, aparate de măsurarea debitelor	1 în jurul acestora	2)	Limita construcţiei	1) 6)
Drum de acces	1,5	20	Rigola	3)

1)  Se stabilesc conform prevederilor Legii nr. 310/2004 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996.

2)  Zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid.

3)  Se stabilesc conform prevederilor O.G. nr. 43/1997, republicată şi actualizată, privind regimul drumurilor.

4)  In categoria canalelor de derivaţie se includ şi contracanalele.

5)  In categoria baraje se includ atât barajele deversoare, cât şi barajele nedeversoare, inclusiv barajele de contur ale amenajărilor obţinute prin îndiguire.

6)  Titularii de licenţă/autorizaţie în domeniul hidroenergetic vor notifica ANRE necesitatea adoptării unor zone de protecţie/siguranţă diferite de cele stabilite prin licenţă/autorizaţie ca urmare a modificărilor intervenite în legislaţia din domeniul apelor şi protecţiei mediului.

ANEXA Nr. 3 la norma tehnică

DISTANŢE   DE   SIGURANŢA

aferente instalaţiilor eoliene

Denumirea obiectivului învecinat centralei eoliene	Distanţa de protecţie - m -	Distanţa de siguranţă - m -	De unde se măsoară distanţa de siguranţă
Autostrăzi, drumuri naţionale	1)	200	Marginea construcţiei2)
Drumuri comunale şi de exploatare	1)	H3) + 10 m	Marginea construcţiei2)
Căi ferate electrificate	1)	200	Marginea construcţiei2)
Linii electrice aeriene de IT	1)	200	Marginea construcţiei2)
Linii electrice aeriene de JT	1)	H3) + 10 m	Marginea construcţiei2)
Linii aeriene de Tc	1)	H3) + 10 m	Marginea construcţiei2)
Conducte supraterane de fluide neinflamabile	1)	H3) + 10 m	Marginea construcţiei2)
Conducte supraterane de fluide inflamabile	1)	200	Marginea construcţiei2)
Instalaţii de extracţie petrol şi gaze naturale	1)	200	Marginea construcţiei2)
Poduri	1)	2004) H3) + 10 m4)	Marginea construcţiei2)
Baraje, diguri	1)	200	Marginea construcţiei2)
Clădiri locuite	1)	3005)	Marginea construcţiei2)
Clădiri cu substanţe inflamabile, cu pericol de explozie sau incendiu	1)	200	Marginea construcţiei2)
Aeroporturi	1)	6)	Marginea construcţiei2)
Instalaţii de emisie recepţie Tc	1)	200	Marginea construcţiei2)
Terenuri de sport omologate	1)	H3) + 10 m	Marginea construcţiei2)
Parcaje auto pe platforme în aer liber	1)	H3) + 10 m	Marginea construcţiei2)

LEGENDA

Te: telecomunicaţii

NOTE:

1) Conturul fundaţiei pilonului de susţinere plus 0,2 m împrejur.

2) Pentru o centrală cu mai multe agregate (fermă) se consideră distanţa de la agregatul cel mai apropiat de obiectivul învecinat.

3) Inălţimea pilonului plus lungimea paletei.

4) După caz, se iau 200 m dacă peste pod trece un drum naţional, respectiv H + 10 m, dacă trece o categorie de drum de importanţă mai mică.

5) Clădiri răzleţe; pentru mai mult de 5 clădiri se măreşte distanţa la cel puţin 500 m.

6) Se stabileşte cu avizul autorităţilor competente.

ANEXA Nr. 4a la norma tehnică

DISTANŢE   DE   SIGURANŢĂ

dintre LEA si obiective învecinate (altele decât LEA)

Obiectivul învecinat cu LEA	Distanţa de siguranţă (m)
	LEA 0,4 kV		LEA 20 kV		LEA 110 kV		LEA 220 kV		LEA 400 kV
Căi ferate	Traversare	Apropiere	Traversare	Apropiere	Traversare	Apropiere	Traversare	Apropiere	Traversare	Apropiere
Electrificate	Nu se admite	7,505)	31) 11,502) Hst+3m3)	7,505)	31) 11,502) Hst+3m3)	7,505)	41)12,502) Hst+3m3)	8,505)	51) 13,502) Hst+3m3)	9,505)
Neelectrificate	74) Hst		7,504) Hst+3m3)		7,504) Hst+3m3)		8,504) Hst+3m3)		9,504) Hst+3m3)
Drumuri	Traversare	Apropiere	Traversare	Apropiere	Traversare	Apropiere	Traversare	Apropiere	Traversare	Apropiere
Autostrăzi şi drumuri naţionale	74) 6) 1,5	Stâlpii se dispun în afara zonei de protecţie a drumului	74) 7)	15)	74) 7)	15)	84) 7)	25)	94) 7)	35)
Drumuri urbane, comunale şi de exploatare	64) 7)		74) 7)	15)	74) 7)	15)	84) 7)	25)	94) 7)	35)

Obiectivul învecinat cu LEA	Distanţa de siguranţă (m)
	LEA 0,4 kV		LEA 20 kV		LEA 110 kV		LEA 220 kV		LEA 400 kV
Linii de Tc (traversare)	Distanţa pe verticală	Distanţa pe orizontală	Distanţa pe verticală	Distanţa pe orizontală	Distanţa pe verticală	Distanţa pe orizontală	Distanţa pe verticală	Distanţa pe orizontală	Distanţa pe verticală	Distanţa pe orizontală
Linie de Tc aeriană	0,68)	29)	3,58)	3,59)	58)	59)	68)	69)	78)	79)
Linie de Tc subterană	Nu se normează		-	510)	-	3010)	-	3010)	-	3010)
Linii de tramvai şi de troleibuz11) (traversare)	2		3		3		4		5
Linie contact tramvai	4		4,5		5		6		7
Linie contact troleibuz	2		3		3		4		5
Cablu purtător tramvai	2		3		3		4		5
Cablu purtător troleibuz	4		4		4		4		5
Transport pe cablu suspendat	Se interzic traversările de către LEA ale liniilor de teleferic; se vor evita traversările liniilor de funicular, care se admit cu condiţia ca LEA să traverseze funicularul, cu respectarea distanţelor următoare:
Traversare	Interzis		312)		412)		512)		612)
Apropiere	Hst		1213)		1213)		1313)		1413)
Conducte supraterane	Traversare	Apropiere	Traversare	Apropiere	Traversare	Apropiere	Traversare	Apropiere	Traversare	Apropiere
Fluide neinflamabile	214)	Hst15)	3,5014)	515)	414)	515)	514)	615)	614)	715)
Fluide inflamabile	16)	515)	16)	15 517)	16)	15 517)	16)	16 617)	16)	17 717)
Conducte subterane	Pentru conducte de fluide inflamabile (gaze, ţiţei, produse petroliere) distanţa minimă de la cea mai apropiată fundaţie sau priză de pământ a unui stâlp la conductă este de 5 m; se poate reduce cu acordul proprietarului la 2 m. Pentru conducte de transport de gaze inflamabile, pe porţiunile unde acestea sunt considerate de categoria a II-a din punctul de vedere al siguranţei, se respectă o distanţă egală cu înălţimea stâlpului deasupra solului; ea poate fi redusă, în cazuri obligate, cu acordul beneficiarului conductei. In celelalte situaţii distanţa minimă de la cea mai apropiată fundaţie sau priză de pământ a unui stâlp la conductă este de 2 m.
Instalaţii extracţie petrol şi gaze naturale, staţii de reglare măsurare gaze naturale	Se interzic traversările LEA peste instalaţii de foraj şi extracţie de petrol şi gaze naturale. Se interzice apropierea axului LEA de orice parte a unei instalaţii de foraj şi extracţie la o distanţă mai mică decât 1,5 x înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stâlp din apropiere faţă de limita zonei în care există mediu cu pericol de explozie.
Cursuri de ape	Nenavig.	Navigabile	Nenavig.	Navigabile	Nenavig.	Navigabile	Nenavig.	Navigabile	Nenavig.	Navigabile
Traversare	18) (7)19) (5)19)	18) (G+1)20)	719) 519)	G+120)	719) 519)	G+120)	819) 619)	G+220)	919) 719)	G+420)
Apropiere	18)		121)		221)		221)		321)

Obiectivul învecinat cu LEA	Distanţa de siguranţă (m)
	LEA 0,4 kV		LEA 20 kV		LEA 110 kV		LEA 220 kV		LEA 400 kV
Poduri, baraje, diguri	Traversare Trecere	Apropiere	Traversare Trecere	Apropiere	Traversare Trecere	Apropiere	Traversare Trecere	Apropiere	Traversare Trecere	Apropiere
Poduri	223)	223)	722) 323)	524)	722) 323)	524)	822) 423)	624)	922) 523)	724)
Diguri, baraje accesibile circulaţiei autovehiculelor	223)	223)	622) 323)	524)	622) 323)	524)	722) 423)	624)	822) 523)	724)
Diguri, baraje accesibile doar circulaţiei pedestre	223)	223)	522) 323)	524)	522) 323)	524)	622) 423)	624)	722) 523)	724)
Clădiri
Traversări clădiri locuite - distanţa faţă de orice parte a clădirii	Numai LEA cu conductoare torsadate		Se interzice traversarea de LEA cu tensiuni mai mici de 110 kV a clădirilor locuite		425)		525)		725)
Traversări clădiri locuite - distanţa faţă de antenă	-		-		325)		425)		525)
Traversări clădiri nelocuite	Numai LEA cu conductoare torsadate		325)		325)		425)		625)
Apropieri faţă de clădiri locuite	126)		327)		427)		527)		727)
Apropieri faţă de clădiri nelocuite	126)		327)		327)		427)		627)
Depozite şi clădiri cu substanţe inflamabile, cu pericol de explozie sau incendiu	Se interzic traversările LEA peste depozite deschise cu substanţe inflamabile, precum şi peste clădiri cu substanţe cu pericol de explozie şi incendiu. In cazul apropierii LEA de depozite cu substanţe combustibile sau cu pericol de explozie sau de incendiu, distanţa minimă pe orizontală între axul LEA şi orice parte a depozitului este: - pentru depozite deschise cu substanţe combustibile solide, înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stâlp din apropiere; - pentru depozite de lichide sau gaze combustibile, pentru depozite cu pericol de incendiu şi explozie şi pentru depozite de muniţie, 1,5 x înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stâlp din apropiere.
Zone cu circulaţie frecventă	Distanţa minimă pe verticală dintre conductorul inferior al LEA la săgeată maximă şi sol
	Hst		7		7		8		9
Culturi pe spaliere metalice şi îngrădiri metalice	Distanţa minimă pe verticală dintre conductorul inferior al LEA la săgeată maximă şi
	Sol	Partea superioară a spalierului	Sol	Partea superioară a spalierului	Sol	Partea superioară a spalierului	Sol	Partea superioară a spalierului	Sol	Partea superioară a spalierului
		1,5	6	3	6	3	7	4	8	5

Obiectivul învecinat cu LEA	Distanţa de siguranţă (m)
	LEA 0,4 kV			LEA 20 kV			LEA 110 kV			LEA 220 kV			LEA 400 kV
Instalaţii de îmbunătăţiri funciare (conducte, canale şi jgheaburi)	3,528)			528)			528)			628)			728)
	429)			629)			629)			729)			829)
	3,530)			3,5030)			430)			530)			630)
Traversări şi apropieri fată de terenuri	31)	32)	33)	31)	32)	33)	31)	32)	33)	31)	32)	33)	31)	32)	33)
				6	4,5	2,5	6	5	3	7	6	4	8	7	5
Aeroporturi: se interzice traversarea LEA peste aeroporturi, iar apropierile se tratează conform legislaţiei de specialitate. Instalaţii de emisie-recepţie de Tc de înaltă frecvenţă: Se interzice traversarea LEA peste acestea. Terenuri de sport omologate: se interzic traversările LEA peste acestea. Parcaje auto pe platforme în aer liber: se evită traversarea acestora; în cazuri obligate3),4) se tratează ca traversări ale drumurilor.

LEGENDĂ

H_st: înălţimea stâlpului liniei electrice aeriene

Tc: telecomunicaţii

NOTE:

1)   Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi cablul purtător al liniei de contact.

2)   Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină în cazul căilor ferate electrificabile.

3)   Distanţa pe orizontală între marginea celui mai apropiat stâlp şi cea mai apropiată şină.

4)   Distanţa între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat în localitate sau în afara localităţilor.

5)   Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului.

6)   Nu se admit traversări ale autostrăzilor de către LEA de 0,4 kV.

7) Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului, pentru LEA de 0,4 kV, respectiv începând cu limita zonei de protecţie a drumului, pentru LEA de înaltă tensiune.

8)   Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi linia de telecomunicaţii.

9)   Distanţa pe orizontală între stâlpul LEA şi linia de telecomunicaţii.

10) Distanţa pe orizontală între fundaţia stâlpului LEA sau priza sa de pământ şi linia de telecomunicaţii.

11) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi linia de contact sau cablul purtător.

12) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi linia de contact sau cablul purtător.

13) Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cablul purtător.

14) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi partea superioară a conductei; distanţa minimă pe orizontală este egală cu înălţimea stâlpului deasupra solului plus 3 m.

15) Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei.

16) Se interzice traversarea conductelor de transport de gaze sau a conductelor între schele şi rafinării; se vor evita traversările peste alte conducte din această categorie, ele putând fi totuşi realizate cu respectarea unor măsuri de protecţie şi siguranţă, conform NTE 003/04/00. Se interzice în orice situaţie traversarea acestor conducte de către LEA de 0,4 kV (joasă tensiune).

17) Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei; se vor aplica măsuri de siguranţă şi protecţie conform NTE 003/04/00, corespunzător valorilor pe care le au aceste distanţe.

18) Se interzice traversarea apelor curgătoare, lacurilor sau canalelor navigabile de LEA 0,4 kV; construirea acestora peste ape sau în zona de protecţie a acestora se face, în cazuri obligate, numai cu acordul organelor de gospodărire a apelor, respectându-se distanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al LEA la săgeata maximă şi nivelul maxim al apei la traversări peste ape nenavigabile, respectiv distanţa minimă la poarta de gabarit a navelor.

19) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA la săgeata maximă şi nivelul maxim al apei; cifrele de sus se referă la traversări în zonele localităţilor şi în zonele amonte ale lucrărilor hidrotehnice, dispuse transversal pe albie, iar cele de jos la traversări în celelalte zone.

20) G este gabaritul de liberă trecere al navelor, stabilit în funcţie de specificul navigaţiei, de comun acord cu autorităţile competente.

21) Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi planul vertical la malul apei.

22) Distanţa pe verticală între conductorul LEA la săgeată maximă şi partea circulată a podului, digului sau a barajului. Prin trecere, în acest tabel, se înţelege amplasarea LEA de-a lungul podurilor, digurilor sau barajelor, dar numai cu acordul autorităţilor competente.

23) Distanţa pe verticală între conductorul LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei.

24) Distanţa reală între conductorul extrem al LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei; când distanţa este sub valorile din tabel, se vor trata ca treceri.

25) Distanţa dintre conductorul LEA în orice poziţie şi orice parte a clădirii.

26) Distanţa pe orizontală între un stâlp al LEA şi orice parte a clădirii; liniile (fasciculele) cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C, D, E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele clădirii, în cazul fasciculului întins, respectiv 3 cm în cazul fasciculului pozat.

27) Distanţa între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată parte a clădirii, fără să constituie traversare.

28) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă a conductorului, de la cota terenului, la canale în debleu, respectiv de la cota coronamentului, la canale în rambleu, pentru canale accesibile numai circulaţiei pedestre.

29) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă a conductorului, de la cota terenului, la canale în debleu, respectiv de la cota coronamentului, la canale în rambleu, pentru canale accesibile circulaţiei cu autovehicule, fără a fi drumuri publice.

30) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă a conductorului, până la peretele superior al jgheabului sau conductei supraterane fixe sau mobile.

31) Terenuri din afara zonelor locuite, accesibile transporturilor şi maşinilor agricole, drumuri de utilitate privată.

32) Terenuri din afara zonelor locuite, accesibile numai circulaţiei pedestre.

33) Zone neaccesibile circulaţiei pedestre (stânci abrupte, faleze).

34) Prin cazuri obligate, în accepţia normei tehnice, se înţelege doar situaţiile în care se proiectează şi se execută o LEA care traversează un parcaj auto, nu şi acelea în care se doreşte a se instala un parcaj auto sub o LEA existentă.

ANEXA Nr. 4b la norma tehnică

DISTANŢE  DE  SIGURANŢĂ  DINTRE  LEA  (m)

Traversare a unei LEA de înaltă tensiune1)
				Distanţa pe verticală între conductorul inferior al liniei care traversează şi conductorul superior al liniei traversate
LEA care traversează	Deschidere			Distanţa (m) de la locul de traversare la axul celui mai apropiat stâlp al LEA care traversează2)								Distanţa pe orizontală între cel mai apropiat conductor al liniei traversate, la deviaţia sa maximă, şi orice element al stâlpului liniei care traversează
				=<30 m		=<50 m	=<70 m	=<100 m	=<120 m		>100 m
LEA 20 kV	=<100			2		2	-	-	-		-	2,50
	>100			2		2,50	2,50	-	-		-
LEA 110 kV	=<200			3		3	3	4	-		-	3
	>200			3		3	4	4,50	5		-
LEA 22 kV	=<200			4		4	4	4	-		-	4
	=<300			4		4	4	4,50	5		5,50
	><300			4		4	5	6	6,50		7
LEA 400 kV	=<200			5		5	5	5,50	-		-	5
	=<300			5		5	5,50	6	6,50		7
	>300			5		5,50	6	7	7,50		8
Apropiere cu LEA de înaltă tensiune Se recomandă ca distanţa dintre axele liniilor să fie cel puţin egală cu înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stâlp din apropiere plus 3 m. In cazuri obligate şi pe porţiuni scurte, se poate reduce această distanţă, astfel încât distanţa (m) între conductoarele extreme ale liniilor în poziţie normală să fie cel puţin:
LEA 20 kV			LEA 110 kV				LEA 220 kV			LEA 400 kV
3			5				10			15
Traversare a unei LEA de joasă tensiune										Apropiere cu LEA de joasă tensiune Se recomandă ca distanţa dintre axele liniilor să fie cel puţin egală cu înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stâlp din apropiere plus 3 m.
LEA care traversează		Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA î.t. şi conductorul superior al LEA j.t.					Distanţa pe orizontală la orice element al stâlpului LEA j.t. la cel mai apropiat conductor al LEA j.t.
		=<40 m			>40 m
LEA 20 kV		2			2,50		3			23)

LEA 110 kV	3	4	5	33)
LEA 220 kV	4	5	7	53)
LEA 400 kV	5	6	10	73)
Linii cu tensiunea nominală de înaltă şi joasă tensiune, pe stâlpi comuni
	Distanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al liniei de înaltă tensiune şi conductorul superior al liniei de joasă tensiune
LEA (1-2) kV	Deschidere mai mică sau egală cu 40 m				Deschidere mai mare de 40 m
	1,50				2
LEA: tensiune nominală > 20 kV	Nu se admite montarea pe stâlpi comuni cu linii de joasă tensiune

NOTE

1)  LEA cu tensiune mai mare trece peste LEA cu tensiune mai mică, cu excepţia căilor ferate electrificate.

2)  In cazul liniilor pe stâlpi de lemn fără conductor de protecţie, atât pentru cele care traversează, cât şi pentru cele traversate, aceste distanţe rămân valabile doar dacă se montează pe stâlpii adiacenţi traversării descarcatoare, în caz contrar distanţele se majorează cu 2 m.

3)  In cazuri obligate şi pe porţiuni scurte, se poate reduce această distanţă, astfel încât distanţa (m) orizontală între orice element al LEA de joasă tensiune şi cel mai apropiat conductor al LEA de înaltă tensiune, la deviaţia sa maximă, să aibă aceste valori.

ANEXA Nr. 5a la norma tehnică

DISTANŢE   DE   SIGURANŢĂ

dintre LEC pozate în aer în interiorul clădirilor şi instalaţii tehnologice învecinate

Instalaţia tehnologică	Distanta de sigurantă (cm)
	Traversare	Apropiere	Note
Conducte sau rezervoare cu fluide reci (temp. =< 40°C) incombustibile	3	5	Pentru cabluri armate sau protejate în ţeava metalică, distanta se poate reduce până la montare pe conductă sau rezervor
Conducte sau rezervoare cu fluide reci (temp. =< 40°C) combustibile	50	100
Conducte sau instalaţii cu suprafeţe calde (temp. =< 40°C)	50	100	Pentru cabluri rezistente la temperatură sau protejate termic se poate reduce distanţa, conform standardului fabricantului
Conducte de aer comprimat	20	20	Pentru conducte cu presiunea aerului sub 12 daN/cm2 care deservesc instalaţii electrice distanta nu se normează
Instalaţii care prelucrează materiale combustibile solide, inclusiv depozitarea acestora	100	100	Distanţa se majorează pentru medii cu cerinţe speciale, conform normelor specifice Distanţa nu se aplică pe porţiunea de intrare a cablurilor

ANEXA Nr. 5b la norma tehnică

Distanţe de siguranţă (m) dintre LEC pozate în pământ şi obiective învecinate

Obiectivul învecinat		In plan vertical	In plan orizontal	Note
Conducte, canale	Apă şi canalizare	0,25	0,51)	1) La adâncimi peste 1,5 m distanţa minimă este de 0,6 m
	Termice, cu abur	0,5	1,5	Distanţa se măsoară până la marginea canalului termic; ea se poate reduce cu 50% cu măsuri de protecţie termică a cablului
	Termice, cu apă fierbinte	0,2	0,5
	Lichide combustibile	0,52)	1	2) Distanţa poate fi redusă până la 0,25 m în cazul protejării cablului în tub, conform NTF18)
	Gaze	0,253)	0,64)	3)  De regulă, conducta de gaze se pozează „deasupra 4)  In cazul protejării cablului în tub, distanţa se măreşte la 1,5 m pentru conducte de gaze de presiune joasă sau medie, respectiv la 2 m, pentru conducte de gaze la presiune înaltă

Obiectivul învecinat		In plan vertical	In plan orizontal	Note
Fundaţii de clădiri		-	0,65)	5) Cu condiţia verificării stabilităţii construcţiei
Arbori (axul acestora)		-	16)	6) Se admite reducerea distanţei cu condiţia protejării cablului în tub
LEA	0,4 kV	-	0,57)	7) Distanţa se măsoară de la marginea stâlpului sau fundaţiei
	(1 -20) kV cu neutru izolat sau tratat	-	18)	8) Distanţa se măsoară de la conductorul extrem al LEA
	(110-400) kV cu neutru legat la pământ		58)
Şină de tramvai (cea mai apropiată)		19)	210)	9) Cablurile se montează în tuburi de protecţie, conform NTE18) 10) Se admite reducerea până la 1 m în cazul cablurilor cu înveliş din PVC sau pozate în tuburi
Căi ferate neelectrificate	Uzinale	111)	1	11) In condiţiile precizate în NTE18)
	SNCFR	211)	3
Căi ferate electrificate	Uzinale	1,412) 313)	1,5	12) Cablu montat în tub izolat (PVC, beton) 13) Cablu montat în tub metalic 14) Se admite reducerea distanţei până la 3 m cu măsuri de protecţie pentru cablu si cu aprobarea SNCFR
	SNCFR		1014)
Drumuri		115)	0,516)	15) Măsurată în axul drumului 16) Măsurată de la bordură spre trotuar în localităţi, respectiv de la ampriză spre zona de protecţie, în afara localităţilor
Cabluri	Comandă control	0,517)	0,1	17) Se admite reducerea distanţei până la 0,25 m cu condiţia protejării cablului, conform NTE18)
	LES (1 -20) kV	0,517)	0,07
	Tc, tracţiune urbană etc.	0,517)	0,5

18) Norma tehnică energetică pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice, care revizuieşte actualul PE 107/95.

ANEXA Nr. 6 la norma tehnică

DETALIEREA   UNOR   DEFINIŢII

Categorie de pericol de incendiu a unei construcţii: noţiune prin care se caracterizează riscul de incendiu al unei încăperi, compartiment sau construcţii de producţie şi/sau depozitare, în funcţie de proprietăţile fizico-chimice ale materialelor prelucrate sau depozitate; se definesc 5 categorii de pericol de incendiu, după caracteristicile substanţelor şi ale materialelor utilizate, prelucrate sau manipulate, care determină încadrarea:

a)  A: substanţe a căror aprindere sau explozie poate să aibă loc în urma contactului cu oxigenul din aer, cu apa ori cu alte substanţe sau materiale; lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor până la 28°C, gaze sau vapori cu limita inferioară de explozie până la 10%, atunci când acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive de la A şi B (risc foarte mare de incendiu) până la E (risc mic de incendiu);

b)  B: lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor cuprinsă între 28°C -100°C, gaze sau vapori cu limita inferioară de explozie mai mare de 10%, atunci când acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive;

c)   C: substanţe şi materiale combustibile solide: lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor mai mare de 100°C;

d)   D: substanţe sau materiale incombustibile în stare fierbinte, topite ori incandescente, cu degajări de căldură radiantă, flăcări sau scântei; substanţe solide, lichide ori gazoase ce se ard în calitate de combustibil;

e)   E: substanţe sau materiale incombustibile în stare rece ori materiale combustibile în stare de umiditate înaintată (peste 80%) astfel încât posibilitatea aprinderii lor este exclusă.

Clasă de importanţă a unei construcţii: criteriu de caracterizare a unei construcţii din punctul de vedere al necesităţii asigurării funcţionalităţii în timpul unui cutremur şi imediat după aceea; conform acestui criteriu clădirile se împart în 4 clase de importanţă:

a)   clasa I cuprinde construcţii de importanţă vitală pentru societate, a căror funcţionalitate, în timpul unui cutremur şi imediat după acesta, trebuie să se asigure integral; cuprinde spitale, staţii de salvare, staţii de pompieri, clădiri pentru comunicaţii de interes naţional, unităţi de producere a energiei din sistemul naţional etc;

b)   clasa II cuprinde construcţii de importanţă deosebită la care se impune limitarea avariilor, avându-se în vedere consecinţele acestora; cuprinde şcoli, creşe, grădiniţe, cămine de bătrâni, clădiri cu săli de spectacole artistice şi pentru manifestări sportive, clădiri cu instalaţii industriale care prezintă riscuri de incendii sau degajări de substanţe toxice, depozite de strictă necesitate pentru aprovizionarea populaţiei;

c)   clasa III cuprinde construcţii de importanţă normală, cum ar fi: clădiri de locuit (blocuri), hoteluri, construcţii industriale şi agrozootehnice curente;

d)   clasa IV cuprinde construcţii de importanţă redusă: clădiri de locuit cu parter şi etaj, construcţii agrozootehnice de importanţă redusă etc.

Clasă de risc seismic: noţiune care caracterizează o construcţie aflată pe un amplasament, din punctul de vedere al efectelor probabile ale unor cutremure, caracteristice acelui amplasament; se definesc 4 clase de risc seismic:

a)  clasa Rs I corespunde construcţiilor cu risc ridicat de prăbuşire la cutremure având intensitatea corespunzătoare zonelor seismice de calcul;

b)   clasa Rs II corespunde construcţiilor la care probabilitatea de prăbuşire este redusă, dar la care sunt aşteptate degradări structurale majore la incidenţa cutremurului de proiectare;

c)   clasa Rs III corespunde construcţiilor la care sunt aşteptate degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţa structurală, dar la care degradările elementelor nestructurale pot fi importante;

d)   clasa Rs IV corespunde construcţiilor la care răspunsul seismic aşteptat este similar celui corespunzător construcţiilor noi, proiectate pe baza prescripţiilor în vigoare.

Clasă de periculozitate a materialelor depozitate: noţiune ce caracterizează aportul materialelor depozitate într-o încăpere la apariţia şi dezvoltarea unui incendiu, precum şi sensibilitatea acestora la efectul unui incendiu; se definesc 5 clase de periculozitate:

a)   clasa P1, fără periculozitate; cuprinde, de exemplu, materiale incombustibile care nu pot da naştere la reacţii periculoase (minereuri, produse şi piese metalice, fructe, legume, carne, fără ambalaje);

b)   clasa P2, cu periculozitate redusă; cuprinde, de exemplu, materiale şi obiecte care se aprind greu, au o viteză redusă de ardere sau incombustibile în ambalaje combustibile;

c)   clasa P3, cu periculozitate medie; cuprinde, de exemplu, materiale din clasele P1 şi P2 ambalate în cutii de carton, materiale cu combustibilitate medie, lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate mai mare de 100°C, în ambalaje incombustibile care pot fi introduse în cutii de carton etc;

d)   clasa P4, cu periculozitate mare; cuprinde, de exemplu, materiale din clasele P1- P3 în ambalaje din material plastic spongios, materiale combustibile cu viteză mare de ardere, materiale şi produse care sub efectul temperaturii degajă cantităţi importante de gaze corozive, lichide combustibile din clasa P3 în ambalaje combustibile etc;

e)   clasa P5, cu periculozitate deosebit de mare; cuprinde, de exemplu, materiale instabile care se pot descompune exploziv la temperatura normală, materiale care la contactul cu alte materiale pot da naştere la reacţii explozive, materiale susceptibile să se autoaprinda, materiale care sub efectul căldurii degajă cantităţi mari de gaze combustibile sau toxice, recipiente cu gaze comprimate etc.

Categorie seismică a instalaţiilor şi a echipamentelor: noţiune ce caracterizează instalaţiile şi echipamentele pe baza exigenţelor de funcţionare şi comportare în timpul unui cutremur şi după cutremur; se definesc 5 categorii seismice ale instalaţiilor şi echipamentelor:

a)   categoria A: cuprinde instalaţii/echipamente cu rol numit „critic" în cadrul sistemului, necesare funcţionării obiectivelor esenţiale pentru menţinerea vieţii sau a obiectivelor a căror ieşire din funcţiune poate afecta direct funcţionarea altor instalaţii/echipamente „critice";

b)   categoria B: cuprinde instalaţii/echipamente cu rol numit „de susţinere", necesare pentru menţinerea funcţionării altor instalaţii/echipamente cu importanţă semnificativă;

c)   categoria C: cuprinde instalaţii/echipamente cu rol numit „de susţinere", necesare funcţionării prelungite a unor obiective, prin puneri periodice în funcţiune;

d)   categoria D: cuprinde instalaţii/echipamente cu rol numit „de susţinere", şi anume: sisteme, instalaţii sau echipamente portabile;

e)  categoria E: cuprinde instalaţii/echipamente încadrate ca „diverse", şi anume: sisteme, instalaţii sau echipamente de uz curent sau altele similare acestora.

Grad de rezistenţă la foc: capacitate globală a unei construcţii de a răspunde la acţiunea unui incendiu; se definesc 5 grade de rezistenţă la foc, cu durate diferite pentru tipuri de elemente de construcţii:

a)   gradul I: principalele elemente de construcţie sunt incombustibile (combustibilitate CO);

b)   gradul II: principalele elemente de construcţie sunt practic neinflamabile (combustibilitate C1);

c)   gradul III: principalele elemente de construcţie sunt greu inflamabile (combustibilitate C2);

d)   gradul IV: principalele elemente de construcţie sunt mediu inflamabile (combustibilitate C3);

e)   gradul V: principalele elemente de construcţie sunt uşor inflamabile (combustibilitate C4).

Zonă cu pericol de explozie: spaţiul în care, în condiţii normale de funcţionare, se pot acumula accidental sau permanent gaze, vapori de lichide inflamabile ori praf în cantităţi suficiente pentru a da naştere unei atmosfere explozive în amestec cu aerul; acestea se clasifică astfel:

a)   zona „0" în care atmosfera explozivă este prezentă permanent sau pe perioade lungi de timp, respectiv pe perioade scurte, care se repetă cu o frecvenţă ridicată, în condiţii normale de funcţionare; acest spaţiu cuprinde în esenţă interiorul rezervoarelor sau al aparatelor (mai mult de 1.000 de ore pe an);

b)  zona „1" în care atmosfera explozivă de gaze sau de vapori poate să apară intermitent ori periodic, în condiţii normale de funcţionare (între 10-1.000 de ore/an); acest spaţiu cuprinde perimetrul mai apropiat din jurul zonei „0", împrejurul gurilor de umplere şi golire a aparatelor şi conductelor uşor deteriorabile din sticlă, ceramică, la presetupe insuficient de etanşe;

c)  zona „2" în care atmosfera explozivă de gaze, vapori poate să apară numai accidental sau în caz de avarie şi pentru o perioadă scurtă de timp (maximum 10 ore/an); acest spaţiu cuprinde, de exemplu, spaţiile care înconjoară zonele „0" şi „1", spaţiile din jurul flanşelor cu garnituri plane de construcţie obişnuită la conducte, în încăperi închise.

ANEXA Nr. 7 la norma tehnică

ACTE   NORMATIVE   DE   REFERINŢA

în vigoare la data avizării prezentei norme tehnice

a)   Legea energiei electrice nr. 13/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2007;

b)   H.G. nr. 540/2004 privind aprobarea Regulamentului pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei electrice;

c)   Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

d)    Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

e)   Legea nr. 26/1996 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare;

f)   Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

g)   Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare;

h) Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, cu modificările şi completările ulterioare;

i) Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică;

j) H.G. nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, cu modificările şi completările ulterioare;

k) H.G. nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică;

l) O.U.G. nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române;

m) O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului;

n) O.G. nr. 43/1997, republicată şi actualizată, privind regimul drumurilor;

o) Ordin nr. 571/1997 al Ministerului Transporturilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi amplasarea construcţiilor, instalaţiilor şi panourilor publicitare în zona drumurilor, pe poduri, pasaje, viaducte şi tuneluri rutiere;

p) Ordin nr. 58/2004 al Ministerului Economiei şi Comerţului pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu   gaze naturale;

q) Ordin nr. 196/2006 al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind aprobarea Normelor şi prescripţiilor tehnice actualizate, specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului;

r) NTE 003/04/00 Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1.000 V;

s) Decizia nr. 1.304/2006 a ANRGN pentru aprobarea NT privind proiectarea şi execuţia conductelor din amonte.

De asemenea, au fost utilizate următoarele prescripţii energetice de interes general, care urmează a se revizui şi aproba de ANRE ca norme tehnice energetice (NTE):

a)   Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice (în prezent PE 107/95);

b)   Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformare cu tensiuni peste 1 kV (în prezent PE 101/85);

c)   Instrucţiuni pentru stabilirea distanţelor normate de amplasare a instalaţiilor electrice cu tensiunea de peste 1 kV, în raport cu alte construcţii (în prezent PE 101 A/85).