ORDIN
Nr. 536 din 23 iunie 1997
pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata
al populatiei
ACT EMIS DE: MINISTERUL SANATATII
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 140 din 3 iulie 1997
Ministrul sanatatii,
vazand Nota Directiei generale a medicinii preventive si promovare a
sanatatii nr. 27.292 din 19 iunie 1997,
vazand dispozitiile legale in vigoare privind igiena mediului de viata si
munca, inscrise in Legea nr. 3/1978 privind asigurarea sanatatii populatiei,
dispozitii obligatorii atat pentru unitatile publice si private, precum si
pentru intreaga populatie a tarii,
in temeiul prevederilor Hotararii Guvernului nr. 244/1997 privind
organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii,
emite urmatorul ordin:
1. Se aproba Normele de igiena si recomandarile privind mediul de viata al
populatiei, anexate, care fac parte integranta din prezentul ordin.
2. Normele de igiena sunt obligatorii, potrivit legii, pentru toate
unitatile din sistemul public si privat, precum si pentru intreaga populatie.
3. Nerespectarea normelor de igiena privind mediul de viata al populatiei
atrage raspunderea disciplinara, administrativ-materiala, civila ori, dupa caz,
penala, in sarcina persoanelor vinovate de abaterile savarsite.
4. O data cu aprobarea prezentului ordin se abroga ordinele ministrului
sanatatii nr. 623/1973, nr. 399/1974, nr. 981/1994 si nr. 1.935/1996.
5. Directia generala a medicinii preventive si promovare a sanatatii din
Ministerul Sanatatii, directiile sanitare judetene si a municipiului Bucuresti,
inspectoratele de sanatate publica judetene si al municipiului Bucuresti,
ministerele cu retea sanitara proprie, in colaborare cu Ministerul Apelor,
Padurilor si Protectiei Mediului si structurile sale teritoriale si cu
administratia publica locala, vor aduce la indeplinire dispozitiile prezentului
ordin.
Ministrul sanatatii,
prof. dr. Stefan Iosif Dragulescu
NORME DE IGIENA SI RECOMANDARI
privind mediul de viata al populatiei
CAP. 1
Norme de igiena referitoare la zonele de locuit
Art. 1
Terenurile destinate amplasarii si dezvoltarii localitatilor trebuie sa
asigure protectia populatiei impotriva surparilor si alunecarilor de teren,
avalanselor si inundatiilor, emanatiilor sau infiltratiilor de substante
toxice, inflamabile sau explozive, poluarii mediului, sa dispuna de
posibilitati de alimentare cu apa, de indepartare si neutralizare a apelor
meteorice, a apelor uzate si a reziduurilor, precum si de dezvoltare normala a
zonei verzi, de recreere si odihna.
Art. 2
Amplasarea cladirilor destinate locuintelor trebuie sa asigure insorirea
acestora pe o durata de minimum 1 1/2 ore zilnic, la solstitiul de iarna, a
tuturor incaperilor de locuit. Distanta dintre cladiri trebuie sa fie mai mare
sau cel putin egala cu inaltimea cladirii celei mai inalte, pentru a nu se
umbri reciproc.
Art. 3
La stabilirea amplasamentelor cladirilor de locuit se vor preciza si
amplasamentele urmatoarelor dotari tehnico-edilitare:
a) platforme organizate pentru depozitarea recipientelor de colectare a
gunoiului menajer (in cazul in care nu au fost prevazute camere speciale de
depozitare in interiorul cladirii); suprafata de depozitare a platformelor se
va dimensiona pe baza indicelui maxim de producere a gunoiului si a ritmului de
evacuare a acestuia; nu se recomanda proiectarea si amenajarea de platforme
prea mari, care implica ocuparea unor suprafete de teren cu alte destinatii
(spatii verzi etc.) si care pot genera usor disconfort si insalubritate;
platformele se vor amenaja la distante de minimum 5 m de ferestrele
apartamentelor din blocurile de locuinte si pot fi cuplate cu instalatii pentru
batut covoare;
b) spatii amenajate pentru jocul copiilor, luandu-se in calcul cate 1,3 mp
teren de fiecare locuitor;
c) spatii amenajate pentru gararea si parcarea autovehiculelor populatiei
din zona respectiva, situate la distante de minimum 10 m de ferestrele
camerelor de locuit; in aceste spatii sunt interzise activitatile de reparatii
si intretinere auto;
d) zone verzi de folosinta generala, luandu-se in calcul minimum 2 - 2,2 mp
teren/locuitor (in afara parcurilor publice).
Art. 4
Unitatile de mica industrie, comerciale si de prestari servicii, care pot
crea riscuri pentru sanatate sau disconfort pentru populatie prin producerea de
zgomot, vibratii, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante etc. se
amplaseaza in cladiri separate, la distanta de minimum 15 m de ferestrele
locuintelor. Distanta se masoara intre fatada locuintei si perimetrul unitatii.
Pentru unitatile sus-mentionate se vor asigura mijloacele adecvate de limitare
a nocivitatilor, astfel incat sa se incadreze in normele din standardele in
vigoare.
Art. 5
La parterul cladirilor de locuit se pot amenaja unitati comerciale si de
prestari servicii, precum si camere speciale de depozitare a reziduurilor
solide sau alte spatii gospodaresti - anexe ale locuintelor (garaje,
spalatorii, uscatorii etc.), cu conditia ca acestea sa nu constituie, prin
functionarea lor, riscuri pentru sanatatea populatiei sau sa nu creeze
disconfort; in acest scop, se vor asigura masurile si mijloacele necesare
pentru limitarea nocivitatilor, astfel ca acestea sa se incadreze in normele
din standardele in vigoare. In interiorul cladirilor cu mai multe locuinte se
pot amenaja, in cadrul acestora, mici unitati de servire a publicului (birouri,
cabinete), cu conditia sa nu produca riscuri pentru sanatate sau disconfort.
Art. 6
Zonele necesare odihnei si recreerii se amplaseaza in locuri care prezinta
cele mai avantajoase elemente naturale, cum sunt: paduri, suprafete de apa,
relief variat si altele. In zonele de odihna si recreere se interzice
amplasarea:
a) intreprinderilor care, prin activitatea lor, produc zgomot, vibratii sau
impurifica apa, aerul, solul;
b) unitatilor zootehnice;
c) unitatilor de transporturi;
d) statiilor de epurare a apelor uzate si a depozitelor controlate de
deseuri solide.
Art. 7
In cadrul amenajarii si dotarii zonelor destinate odihnei si recreerii
trebuie sa se asigure:
a) instalatii de alimentare cu apa potabila;
b) W.C.-uri publice si locuri pentru colectarea deseurilor;
c) colectarea si indepartarea apelor uzate prin instalatii de canalizare,
locale sau zonale, a caror constructie si exploatare sa evite poluarea
factorilor de mediu.
Art. 8
Intre intreprinderile industriale, care pot polua factorii de mediu sau
produce zgomot si vibratii, si teritoriile protejate invecinate, se asigura
zone de protectie sanitara. Prin teritorii protejate, in sensul prezentelor
norme, se intelege: zonele de locuit, parcurile, rezervatiile naturale, zonele
de interes balneoclimateric, de odihna si recreere, institutiile
social-culturale si medicale, precum si unitatile economice ale caror procese
tehnologice necesita factori de mediu lipsiti de impuritati.
Art. 9
Nocivitatile fizice (zgomot, vibratii, radiatii ionizante si neionizante),
substantele poluante si alte nocivitati din aerul, apa si solul zonelor locuite
nu vor putea depasi limitele maxime admisibile din standardele de stat in
vigoare.
Art. 10
Zonele de protectie sanitara se stabilesc, ca forma, marime si mobilare, pe
baza studiilor de impact asupra sanatatii populatiei si mediului inconjurator.
Art. 11
In cazul in care prin studiile de impact nu s-au stabilit alte distante,
distantele minime de protectie sanitara, recomandate intre zonele protejate si
o serie de unitati care produc disconfort si unele riscuri sanitare, sunt
urmatoarele:
- Ferme de cabaline ... 100 m
- Ferme de ingrasatorii
de taurine, pana la
500 de capete ... 200 m
- Ferme si ingrasatorii
de taurine, peste 500
de capete ... 500 m
- Ferme de pasari, pana
la 5.000 de capete ... 500 m
- Ferme de pasari cu
peste 5.000 de capete
si complexe avicole
industriale ... 1.000 m
- Ferme de ovine ... 100 m
- Ferme de porci, pana
la 2.000 de capete ... 500 m
- Ferme de porci intre
2.000 - 10.000 de
capete ... 1.000 m
- Complexe de porci cu
peste 10.000 de
capete ... 1.500 m
- Spitale veterinare ... 30 m
- Grajduri de izolare
si carantina pentru
animale ... 100 m
- Abatoare, targuri de
vite si baze de
receptie a animalelor ... 500 m
- Depozite pentru
colectarea si
pastrarea produselor
de origine animala ... 300 m
- Platforme sau locuri
pentru depozitarea
gunoiului de grajd,
in functie de marimea
unitatilor zootehnice
deservite ... 500 m
- Platforme pentru
depozitarea gunoiului
porcin ... 1.000 m
- Statii de epurare a
apelor reziduale de
la fermele de porcine,
sub 10.000 de capete ... 1.000 m
- Cimitire de animale,
crematorii ... 200 m
- Statii de epurare a
apelor uzate
orasenesti ... 300 m
- Statii de epurare a
apelor uzate
industriale ... 200 m
- Paturi de uscare a
namolurilor ... 300 m
- Campuri de irigare
cu ape uzate ... 300 m
- Campuri de infiltrare
a apelor uzate si
bazine deschise
pentru fermentarea
namolurilor ... 500 m
- Depozite controlate
de reziduuri solide ... 1.000 m
- Camere de tratare
biotermica a
gunoaielor ... 100 m
- Crematorii
orasenesti de gunoi ... 1.000 m
- Autobazele
serviciilor de
salubritate ... 200 m
- Bazele de utilaje
ale intreprinderilor
de transport ... 50 m
- Cimitire ... 50 m.
Aceste unitati se vor amplasa in afara arterelor de mare circulatie,
respectandu-se aceleasi conditii de distanta. Aceste distante pot fi modificate
pe baza studiilor de impact avizate de institute specializate.
Art. 12
Suprafetele de teren incluse in zonele de protectie sanitara pot fi
exploatate agricol, cu exceptia culturilor de plante utilizate in scop
alimentar sau furajer, care, prin fixarea sau concentrarea de substante
poluante (plumbul si compusii de plumb, fluorul si compusii sai, pesticide greu
degradabile etc.), pot fi vatamatoare pentru om sau animale.
Art. 13
In interiorul zonei de protectie sanitara se interzice amplasarea oricaror
obiective, cu exceptia celor destinate personalului de intretinere si
interventie.
Art. 14
Obiectivele economice care, prin natura activitatii lor, pot polua
atmosfera si pentru care nu exista mijloace tehnice eficace de retinere a
poluantilor si de reducere a emisiilor, se amplaseaza in zonele destinate
industriilor poluante.
Art. 15
Unitatile care, prin specificul activitatii lor, necesita protectie
speciala (spitale, centre de sanatate, crese, gradinite, scoli, biblioteci,
muzee etc.) se vor amplasa in asa fel incat sa li se asigure o zona de
protectie de minimum 50 m fata de locuinte, de arterele de circulatie sau de
zonele urbane aglomerate.
Art. 16
Adaposturile pentru cresterea animalelor in curtile persoanelor particulare
(de cel mult 5 capete porcine si 5 capete bovine) se amplaseaza la cel putin 10
m de cea mai apropiata locuinta invecinata si se exploateaza astfel incat sa nu
produca poluarea mediului sau disconfort vecinilor.
Art. 17
Amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot si vibratii si
dimensionarea zonelor de protectie sanitara se vor face in asa fel incat in
teritoriile protejate nivelul acustic echivalent continuu (Leq), masurat la 3 m
de peretele exterior al locuintei la 1,5 m inaltime de sol, sa nu depaseasca 50
dB(A) si curba de zgomot 45. In timpul noptii (orele 22,00 - 6,00), nivelul
acustic echivalent continuu trebuie sa fie redus cu 10 dB(A) fata de valorile
din timpul zilei.
Pentru apartamente, nivelul acustic echivalent continuu (Leq), masurat in
interiorul camerei cu ferestrele inchise, nu trebuie sa depaseasca 35 dB(A) si
curba de zgomot 30 in timpul zilei; in timpul noptii (orele 22,00-6,00),
nivelul echivalent continuu trebuie redus cu 10 dB(A) fata de valorile din
timpul zilei.
Pentru scoli (sali de clasa) nivelul acustic echivalent continuu (Leq),
masurat in interiorul clasei cu ferestrele inchise, sa nu depaseasca 35 dB(A)
si curba de zgomot 30. Aceste valori sunt obligatorii si pentru alte unitati de
invatamant si biblioteci.
Art. 18
Parametrii sanitari care trebuie sa fie respectati la proiectarea si
executia locuintelor sunt:
- Suprafata minima a unei camere = 10 mp
- Suprafata minima a bucatariei = 5 mp
- Inaltimea sub plafon = 2,60 m.
SUPRAFETELE MINIMALE
pentru apartamente in cladiri cu mai multe locuinte sau locuinte individuale
Semnificatia coloanelor:
0 - Persoane/familie
1 - Camere/locuinta
2 - Dormitoare
3 - Camera de zi
4 - Loc pentru servit masa
5 - Bucatarie
6 - Incaperi sanitare
7 - Spatii de depozitare
8 - Suprafata utila
9 - Suprafata construita
-----------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
-----------------------------------------------------
(nr.) (nr.) (mp) (mp) (mp) (mp) (mp) (mp) (mp) (mp)
-----------------------------------------------------
1 1 - 18 2,5 5 4,5 2 37 58
2 2 12 18 3 3 4,5 2 52 81
3 3 24 18 3 5,5 6,5 2,5 68 104
4 3 26 19 3,5 7 6,5 3,5 76 117
5 4 38 20 3,5 7 7,5 4 91 139
6 4 40 21 4,5 8 7,5 4,5 97 148
7 5 50 22 5 8 9 5 111 170
8 5 52 22 6 8 9 5,5 114 175
-----------------------------------------------------
Incaperile principale de locuit si bucatariile trebuie prevazute cu
deschideri directe catre aer liber - usi, ferestre -, care sa permita o
ventilatie naturala suficienta.
Iluminatul natural in centrul camerelor principale si al bucatariei trebuie
sa fie suficient pentru a permite, in zilele senine, activitatile normale fara
a se recurge la lumina artificiala.
Ventilatia naturala trebuie asigurata prin prevederea prizelor de aer
exterior, prin evacuarea aerului prin conducte verticale cu tiraj natural si
prin pastrarea libera a unui spatiu de 1 cm sub usile interioare.
Ghenele tehnice si toboganul de deseuri solide se izoleaza acustic si se
prevad cu posibilitati de acces pentru curatare si decontaminare periodica.
Peretii, planseele si putul ascensorului trebuie izolate impotriva
zgomotelor si vibratiilor.
Sistemul de incalzire trebuie sa asigure temperatura minima medie de 18
grade Celsius, cu diferente in functie de utilizarea incaperii:
- baie, W.C. - 22 grade Celsius
- camera de zi - 20 grade Celsius
- dormitoare - 18 grade Celsius
Art. 19
Impartirea interioara trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii:
- sa permita circulatia comoda a copiilor, persoanelor in varsta si
handicapate, prin culoare de minimum 1,20 m largime, sa nu existe trepte
inutile intre camere, planuri inclinate, sa fie iluminat suficient etc.;
- sa asigure separarea pe functiuni, impotriva propagarii zgomotelor,
mirosurilor, vaporilor;
- sa izoleze camerele de locuit de incaperile de serviciu, unde se pot
produce zgomote, mirosuri, vapori;
- sa permita deschiderea comoda a usilor interioare.
Baile si W.C.-urile nu vor fi amplasate deasupra camerelor de locuit.
Finisajele interioare si dotarile cu echipamente nu trebuie sa creeze
riscuri de accidente.
Art. 20
Materialele folosite in constructia, finisarea si dotarea locuintelor se
aleg astfel incat sa nu polueze aerul interior, cu atentie la formaldehida,
azbest si radon, si sa asigure izolarea higrotermica si acustica
corespunzatoare; o atentie deosebita este recomandata la proiectarea si constructia
blocurilor de locuinte, in ceea ce priveste orientarea camerelor fata de
vanturile dominante, de curentii locali de aer, care se produc in ansamblurile
de constructii inalte, si fata de insorirea maxima din timpul verii; se
recomanda izolarea acustica a fiecarei camere fata de camerele invecinate din
aceeasi locuinta, fata de locuintele invecinate si fata de zgomotul produs de
instalatiile aferente locuintei sau cladirii.
CAP. 2
Norme de igiena referitoare la aprovizionarea cu apa a localitatilor
Art. 21
Sistemele de aprovizionare cu apa a localitatilor trebuie sa furnizeze apa
potabila in cantitatea necesara si de calitate corespunzatoare normelor
nationale, astfel incat sa nu afecteze starea de sanatate a consumatorilor
(STAS nr. 1.342/1991).
Art. 22
(1) Apa de suprafata sau de profunzime, folosita ca sursa pentru sistemele
de aprovizionare cu apa a localitatilor, trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
- calitate corespunzatoare categoriei de folosinta intr-un procent de 95%
din numarul analizelor efectuate pe perioada unui an calendaristic;
- debitul necesar asigurarii unei distributii continue, avandu-se in vedere
variabilitatile zilnice si sezoniere ale cererilor de apa si tendinta de
dezvoltare a localitatii (populatie, edilitar).
(2) Cantitatea minima de apa necesara pe zi pentru un locuitor este de 50
l. Cantitatea este estimata numai pentru acoperirea necesarului fiziologic,
igienei individuale si prepararii hranei.
Art. 23
(1) Sursa de apa folosita pentru aprovizionarea cu apa a localitatilor
trebuie sa fie protejata impotriva activitatilor umane.
Protejarea surselor se face prin izolarea acestora prin perimetre de
protectie sanitara si controlul activitatilor poluante din teritoriul aferent.
Stabilirea perimetrelor de protectie sanitara se face individualizat pentru
fiecare sursa, pe baza studiului de specialitate, in conformitate cu
standardele de proiectare in vigoare.
(2) Sursele de apa de profunzime (izvoare captate sau foraje) trebuie sa
fie amplasate si construite astfel incat sa fie protejate contra siroirilor de
ape si impotriva inundatiilor.
Zona de extractie trebuie imprejmuita pentru prevenirea accesului public si
al animalelor, sa fie prevazuta cu panta de scurgere pentru prevenirea baltirii
apei in sezoanele cu precipitatii atmosferice.
(3) Sursele de suprafata (rauri, lacuri naturale sau de acumulare) vor fi
protejate de activitatile umane majore: industrie poluanta, depozite de deseuri
toxice sau periculoase, agricultura intensiva, turism si agrement.
Proprietarii terenurilor pe care se afla zonele de protectie sanitara vor
fi avertizati in scris asupra restrictiilor de utilizare.
In situatia in care existenta unor dezvoltari (obiective) economico-sociale
riverane sursei de suprafata sau folosirea de lunga durata a sursei intr-un
anumit scop (de exemplu, transport etc.) creeaza imposibilitatea asigurarii
perimetrelor de protectie sanitara, se admite reducerea acestora la regimul
sever de protectie sanitara si se adapteaza tehnologia de tratare a apei in
consecinta.
Art. 24
(1) Tehnologiile de tratare a apei trebuie proiectate, in consecinta, cu
conditiile specifice fiecarei surse, luandu-se in considerare calitatea si
natura sursei.
Obiectivul procedeelor de tratare trebuie sa fie protectia consumatorilor
impotriva agentilor patogeni si impuritatilor din apa, care pot fi agresive sau
periculoase pentru sanatatea umana.
(2) Instalatiile de tratare a apei de suprafata trebuie sa fie proiectate
cu patru etape, prin care se realizeaza un sir de bariere de indepartare a
contaminarii microbiene:
1. rezervor de stocare apa bruta sau predezinfectie;
2. coagulare, floculare si sedimentare (sau flotare);
3. filtrare; si
4. dezinfectie terminala.
(3) Pentru coagulare se pot folosi numai substante (reactivi) care sunt
avizate sanitar pentru acest scop.
Procedeele de coagulare/sedimentare si predezinfectie trebuie proiectate in
asa fel, incat sa asigure o reducere finala de 75% a trihalometanilor.
Treptele de tratare preliminare dezinfectiei finale trebuie sa produca o
apa cu o turbiditate mai mica de 5 NTU pentru mediana valorilor inregistrate in
24 de ore si nu mai mare de 1 NTU pentru o singura proba.
(4) Dezinfectia finala a apei este obligatorie pentru toate instalatiile de
tratare a apei care produc apa potabila pentru localitati si au ca sursa apa de
suprafata.
Dezinfectia finala a apei este obligatorie si in cazul folosirii surselor
de profunzime, atunci cand numarul locuitorilor din localitate este mai mare de
5.000.
Pentru localitatile cu o populatie sub 5.000 de locuitori, cu o retea de
distributie scurta si avand o sursa de apa de profunzime bine protejata si de
calitate corespunzatoare (95% din numarul probelor recoltate intr-un an
calendaristic se incadreaza in standardul national pentru apa potabila), apa
poate fi distribuita fara dezinfectie prealabila.
(5) Dezinfectia apei se poate face cu substante clorigene, ozon sau
radiatii ultraviolete.
Tehnologia de tratare trebuie sa fie proiectata in asa fel incat sa asigure
timp de contact intre apa si substanta dezinfectanta de minimum 30 de minute.
De asemenea, trebuie sa existe posibilitatea controlului substantei
dezinfectante reziduale. In cazul clorului, valoarea clorului rezidual liber,
dupa dezinfectia finala, trebuie sa fie de >= 0,5 mg/l.
Eficienta procesului de dezinfectie trebuie sa fie de 99,5%, exprimata in
grade de turbiditate si in valorile coliformilor totali si coliformilor fecali
din standardul national pentru apa potabila.
(6) Procentul de probe necorespunzatoare microbiologic, in reteaua de
distributie, nu trebuie sa depaseasca 5% din totalul probelor recoltate intr-un
an calendaristic.
Art. 25
(1) Reteaua de distributie a apei trebuie sa asigure regimul continuu,
cantitatea necesara si sa nu permita contaminarea exterioara.
Proiectarea retelelor de distributie trebuie sa tina seama de topografia,
amplasarea si marimea localitatii.
(2) Materialele de constructie a conductelor de transport, retelelor de
distributie si retelelor interioare trebuie sa aiba aviz sanitar de folosire
pentru apa potabila.
Rezervoarele (ingropate sau aeriene) de apa vor fi astfel proiectate si
realizate incat sa nu permita contaminare exterioara.
Materialele de constructie, inclusiv vopselele, substantele de
impermeabilizare etc. a instalatiilor de tratare a apei pentru potabilizare si
rezervoarele de inmagazinare a apei, trebuie sa aiba aviz sanitar de folosire
in acest scop.
(3) Localitatile trebuie sa dispuna de rezerve de apa potabila pentru
acoperirea minimului necesar pentru o perioada de 12 ore, de intrerupere a
prelucrarii si livrarii in statiile de tratare.
(4) Proiectarea instalatiilor de tratare a apei, a rezervoarelor de
inmagazinare si a retelelor de distributie trebuie sa prevada posibilitatea de
evacuare a apelor de spalare si de acces pentru recoltare de probe.
Spalarea, curatarea si dezinfectia periodica si ori de cate ori este
necesar a instalatiilor de tratare, a rezervoarelor de inmagazinare si a
retelei de distributie sunt obligatorii. Materialele si substantele de curatare
si dezinfectie trebuie sa aiba aviz sanitar de folosire si sa se utilizeze
conform instructiunilor.
Art. 26
Exploatarea si intretinerea sistemelor de tratare, inmagazinare si
distributie a apei potabile si controlul calitatii apei produse revin
serviciilor publice ale administratiei locale.
CAP. 3
Norme de igiena pentru fantani publice si individuale, folosite la
aprovizionarea cu apa de baut
Art. 27
(1) Fantana reprezinta o instalatie locala de aprovizionare cu apa,
individuala sau publica, instalatie din care apa este consumata prin extractie
direct din sursa.
Apa din fantana, pentru a fi folosita in scop potabil, trebuie sa
corespunda calitativ standardului national nr. 1.342/1991 (tabel) si sa asigure
cantitatea minima necesara, zilnica, pentru locuitorii deserviti.
(2) Fantana trebuie amplasata si construita, astfel incat sa fie protejata de
orice sursa de poluare si sa asigure accesibilitatea. In situatia in care
constructia fantanii nu asigura protectia apei, iar adancimea acviferului
folosit este mai mica de 10 m, amplasarea fantanii trebuie sa se faca la cel
putin 10 m de orice sursa posibila de poluare: latrina, grajd, depozit de gunoi
sau deseuri de animale, cotete etc.
Adancimea stratului de apa folosit nu trebuie sa fie mai mica de 4 m.
Peretii fantanii trebuie astfel amenajati incat sa previna orice
contaminare exterioara. Ei vor fi construiti din material rezistent si
impermeabil: ciment, caramida sau piatra, tuburi din beton.
Peretii fantanii trebuie prevazuti cu ghizduri. Ghizdurile vor avea o
inaltime de 70-100 cm deasupra solului si 60 cm sub nivelul acestuia. Ghizdurile
se construiesc din materiale rezistente si impermeabile, iar articularea cu
peretii fantanii trebuie facuta in mod etans.
Fantana trebuie sa aiba capac, iar deasupra ei un acoperis care sa o
protejeze impotriva precipitatiilor atmosferice.
Modul de scoatere a apei din fantana trebuie sa se faca printr-un sistem
care sa impiedice poluarea ei: galeata proprie sau pompa.
In jurul fantanii trebuie sa existe un perimetru de protectie, amenajat in
panta, cimentat sau pavat.
(3) Proiectarea, constructia si amenajarea fantanilor publice sau
individuale trebuie efectuate in concordanta cu conditiile specifice locale si
cu principiile generale de la alineatele anterioare.
(4) Dezinfectia fantanii se face cu substante clorigene sau orice alta substanta
dezinfectanta care are aviz sanitar de folosire in acest scop.
Substanta clorigena (clorura de var, hipocloritul de sodiu, cloramina),
folosita pentru dezinfectie, trebuie sa aiba specificat continutul in clor
activ.
Cantitatea de substanta clorigena folosita pentru dezinfectia apei variaza
in functie de cantitatea de clor activ, care trebuie realizat si care depinde
de gradul de poluare a fantanii.
Pentru efectuarea dezinfectiei se face calculul cu ajutorul urmatorilor
parametri:
a) Volumul apei din fantana: V = 3,14 r x r H, in care:
V = volumul apei in mc;
r = 1/2 din diametrul fantanii;
H = inaltimea coloanei de apa din fantana.
b) Cantitatea de clor activ din substanta: 25%, 20%, 15% etc.
c) Concentratia de clor rezidual liber care trebuie obtinuta.
Calcul:
Pentru 0,5 mg Cl rezidual ............ l apa
X mg Cl rezidual ............ 1.000 l apa = 1mc apa
X = 0,5 g clor rezidual/mc apa
100 g substanta clorigena ............ 25 g clor activ
X ........................ 0,5 g clor activ
0,5 x 100
X = ---------------- = 2 g substanta clorigena/mc
25
Regula generala: pentru obtinerea unei concentratii de clor rezidual liber
este nevoie de aproximativ 10 ori mai mult decat cantitatea calculata, deci: 2
g substanta clorigena/mc x 10 = 20 g/mc.
Pentru a se obtine un clor rezidual liber de 0,5 mg/l apa este nevoie de 20
g substanta clorigena 25% activa la 1 mc apa din fantana.
Cantitatea de substanta clorigena 25% activa, necesara pentru 1 mc apa, se
inmulteste cu volumul de apa din fantana.
CAP. 4
Norme de igiena referitoare la colectarea si indepartarea reziduurilor
lichide
Art. 28
Primariile si agentii economici vor asigura indepartarea si epurarea apelor
uzate menajere, apelor uzate industriale, altor ape uzate si apelor meteorice,
astfel incat sa nu se creeze disconfort si imbolnavirea membrilor comunitatii.
Instalatii de epurare a apelor uzate vor fi prevazute pentru toate
comunitatile cu mai mult de 15.000 locuitori. Apele uzate epurate vor fi
evacuate in asa fel incat, in avalul deversarii, apele receptorului sa se
incadreze conform normelor in prevederile standardului de calitate a apelor de
suprafata, dupa categoria de folosinta.
La proiectarea si realizarea sistemelor de canalizare si epurare se va face
si studiul de impact asupra sanatatii publice.
Art. 29
Indepartarea apelor uzate menajere si industriale se face numai prin retea
de canalizare a apelor uzate; in lipsa posibilitatii de racordare la sisteme
publice de canalizare, unitatile sunt obligate sa-si prevada instalatii proprii
pentru colectarea, tratarea si evacuarea apelor uzate, care se vor executa si
exploata in asa fel incat sa nu constituie un pericol pentru sanatate.
Art. 30
Este interzisa raspandirea neorganizata, direct pe sol (curti, gradini,
strazi, locuri riverane s.a.) sau in bazinele naturale de apa, a apelor uzate
menajere si industriale. Este interzisa deversarea apelor uzate in zona de
protectie sanitara a surselor si a instalatiilor centrale de alimentare cu apa.
Art. 31
Apele uzate provenite de la unitatile sanitare (spitale de boli
infectioase, sanatorii antituberculoase, spitale de ftiziologie, laboratoare
care lucreaza cu produse patologice etc.), precum si de la orice unitati care,
prin specificul lor, contamineaza apele reziduale cu agenti patogeni sau
polueaza cu substante chimice si/sau radioactive, se vor trata in incinta
unitatilor respective, asigurandu-se dezinfectia si decontaminarea, dupa caz,
inainte de evacuarea in colectorul stradal.
Art. 32
Canalele deschise pot fi folosite numai pentru evacuarea apelor meteorice,
in cazul in care localitatile sunt dotate cu sistem divizor de colectare a
apelor uzate. Aceste canale trebuie intretinute permanent in buna stare de
functionare, prin curatarea si repararea defectiunilor.
Art. 33
In situatia in care nu exista canalizare sau posibilitatea de racord la
aceasta, se vor adopta solutii individuale de colectare si neutralizare a
reziduurilor lichide, cu luarea masurilor de protejare a mediului si sanatatii.
Art. 34
Indepartarea apelor uzate menajere provenite de la locuintele neracordate
la un sistem de canalizare se face prin instalatii de preepurare sau fose
septice vidanjabile, care trebuie sa fie proiectate si executate conform
normelor in vigoare si amplasate la cel putin 10 m fata de cea mai apropiata
locuinta; instalatiile se intretin in buna stare de functionare; vidanjul se va
descarca in cea mai apropiata statie de epurare a apelor uzate.
Art. 35
Unitatilor sunt obligate sa-si asigure W.C.-uri cu un numar de cabine
corespunzator prevederile standardelor si normelor de proiectare.
Art. 36
Irigarea culturilor agricole se poate face cu apa provenita din rauri,
lacuri, acumulari, ape subterane etc., care indeplineste conditiile de calitate
din standardul in vigoare pentru apele de irigatie; este interzisa folosirea
apelor uzate la irigarea culturilor agricole, in alte conditii decat cele prevazute
in standarde.
CAP. 5
Norme de igiena referitoare la colectarea, indepartarea si neutralizarea
deseurilor solide
Art. 37
Primariile, agentii economici, asociatiile de locatari si cetatenii au
obligatia sa asigure colectarea, indepartarea si neutralizarea deseurilor
solide. Se interzice aruncarea deseurilor solide in alte locuri decat in cele
amenajate special si autorizate sanitar.
La elaborarea regulamentelor de salubritate, primariile au obligatia sa
respecte normele sanitare si sa consulte autoritatea sanitara teritoriala.
Cetatenii sunt obligati sa respecte intocmai masurile stabilite de primarie
pentru asigurarea igienei publice si salubritatii localitatii, precum si
regulile elementare de igiena in gospodaria sau locuinta proprie, astfel incat
sa nu creeze disconfort vecinilor si sa nu constituie pericol pentru sanatatea
publica a comunitatii.
Art. 38
Colectarea la locul de producere (precolectarea primara) a reziduurilor
menajere se face in recipiente acoperite, dimensionate in functie de cantitatea
produsa, de ritmul de evacuare si de categoria in care se incadreaza
reziduurile menajere din locuinta; reziduurile nu se colecteaza direct in
recipient ci intr-o punga de polietilena aflata in recipient si care sa aiba un
volum putin mai mare decat volumul recipientului. Precolectarea secundara,
adica strangerea si depozitarea provizorie a pungilor cu deseuri menajere in
punctele de precolectare organizata, se face in recipiente dimensionate
corespunzator, acoperite, prevazute cu dispozitive de prindere adaptate modului
de golire, usor transportabile, concepute astfel incat sa nu produca raniri in
timpul manipularii si sa nu favorizeze maladiile asociate efortului fizic
excesiv.
Containerele vor fi concepute in asa fel incat accesul la ele sa fie rapid
si usor, iar sistemul lor de acoperire sa fie usor de manevrat si sa asigure
etanseitatea.
Recipientele, indiferent de categoria lor, vor fi confectionate din
materiale rezistente la solicitari mecanice sau agresiuni chimice si care sa se
poata spala si dezinfecta usor.
Recipientele vor fi mentinute in buna stare si vor fi inlocuite imediat, la
primele semne de pierdere a etanseitatii.
Ele vor fi amplasate in spatii special amenajate, mentinute in conditii
salubre.
Administratia locala va asigura colectarea, indepartarea si neutralizarea
reziduurilor stradale. Colectarea reziduurilor stradale la locul de producere
se va face in recipiente acoperite, mentinute in buna stare, amplasate in
conditii salubre, in spatii special amenajate. Este interzisa depozitarea
reziduurilor stradale, dupa colectarea lor, direct pe sol, pe domeniul public
sau privat.
Art. 39
Deseurile urbane trebuie sortate la locul de producere in componente
reciclabile si nereciclabile.
Serviciul de salubritate sau agentul economic care se ocupa de gestionarea
deseurilor va folosi sisteme adecvate de colectare a materialelor reciclabile
si va asigura dirijarea lor spre procesul de reciclare. In acest scop va
asigura capacitati adecvate de sortare si depozitare: recipiente separate,
marcate, pentru colectarea separata de la sursa (sticla, material plastic,
hartie, deseuri predominant organice, biodegradabile etc.)
a) Deseuri menajere:
Deseurile predominant organice, biodegradabile se colecteaza astfel incat:
- orice risc sau disconfort creat de mirosuri, insecte, rozatoare sa fie
evitat;
- pe cat posibil sa nu se amestece cu alte tipuri de deseuri;
- sa se colecteze, pe cat posibil, deseuri fara substante poluante.
Deseurile voluminoase se colecteaza, se transporta si se trateaza astfel
incat sa se permita reciclarea si refolosirea prin sortarea si tratarea
separata a diferitelor componente din deseul voluminos respectiv. Ele nu pot fi
colectate in containerele obisnuite si de aceea agentul economic responsabil cu
gestionarea deseurilor va asigura ridicarea lor periodica si transportul lor cu
mijloace adecvate. Populatia va fi anuntata din timp asupra perioadei de
colectare.
Deseurile periculoase (toxice, poluante, inflamabile, explozibile etc.):
agentul economic responsabil va asigura functionarea unui sistem de colectare a
deseurilor periculoase care pot aparea in deseurile menajere: acumulatori
uscati, tuburi sub presiune (tip spray), tuburi fluorescente, recipiente in
care au fost substante toxice, substante toxice de uz menajer, medicamente etc.
Se accepta ca medicamentele sa fie colectate si tratate impreuna cu
deseurile menajere obisnuite, daca exista siguranta ca populatia, in general,
sau grupuri de populatie nu au acces la locul unde acestea se depoziteaza.
b) Deseuri comerciale similare celor menajere:
Sistemul de colectare trebuie sa urmeze, pe cat posibil, acelasi principiu
de reciclare a materialelor rezultate din unitati comerciale, institutii
publice, birouri, mica industrie, unitati mestesugaresti, daca aceste deseuri
prezinta compozitie si proprietati similare cu cele ale deseurilor menajere.
c) Deseuri din parcuri si gradini:
Deseurile specifice, predominant vegetale, din parcuri si gradini, trebuie
reciclate prin compostare, de preferat la locul de producere, sau, daca nu este
posibil, sa fie dirijate spre un sistem similar in exteriorul parcului, unde se
composteaza resturile vegetale din alte surse.
d) Deseuri din piete:
Se va asigura colectarea separata a deseurilor de origine vegetala, care
pot fi compostate, si a celorlalte deseuri care se preteaza la reciclare, cum
ar fi: material plastic, hartie, sticla etc., similare cu cele menajere.
Administratia pietei va asigura recipiente marcate si amplasate in locuri
special amenajate.
e) Deseuri din constructii:
Componentele nereciclabile din refacerile drumurilor, din demolari si
constructii se colecteaza si se folosesc intr-un sistem de reciclare; orice deseu
din demolari este considerat contaminat si se colecteaza separat, dirijandu-se
intr-un sistem care sa nu permita accesul persoanelor neautorizate.
Antreprenorul are obligatia sa monteze recipiente de colectare adecvate.
f) Deseurile rezultate din ingrijiri medicale acordate la domiciliul
pacientului sau cele rezultate din activitatea de ingrijiri medicale acordate
in cabinete medicale amplasate in cladiri de locuit urmeaza circuitul
deseurilor de ingrijiri medicale cu risc, conform reglementarilor legale
specifice. Persoanele care isi administreaza singure tratamente injectabile la
domiciliu si cadrele medicale care aplica tratamente la domiciliu sunt obligate
sa colecteze deseurile rezultate in recipiente cu pereti rezistenti (cutii din
carton, cutii din metal etc.), pe care le vor depune la cea mai apropiata
unitate de asistenta medicala publica.
Cabinetele medicale vor respecta legislatia specifica in domeniu. Se
interzice depunerea deseurilor rezultate din ingrijiri medicale in containerele
comune ale cladirilor de locuit.
g) Deseurile stradale se compun din: deseuri rezultate din maturarea
strazilor si deseuri asimilabile celor menajere, precolectate in recipiente
stradale.
Deseurile rezultate din maturarea strazilor contin: materiale rezultate din
abraziunea cauciucurilor si a drumului, pamant, frunze si alte detritusuri
vegetale, resturi animale, nisip antiderapant si pulberi sedimentate din
atmosfera. Este recomandabil ca nisipul antiderapant sa fie colectat separat de
alte deseuri stradale si, pe cat posibil, reutilizat.
Este posibil ca, in urma precolectarii defectuoase a reziduurilor
asimilabile cu cele menajere, produse pe strada, o parte a acestora sa intre in
compozitia deseurilor de maturare; acest lucru trebuie evitat prin aplicarea
corecta a reglementarilor privind precolectarea primara si secundara a
deseurilor de catre fiecare producator, persoana fizica sau juridica.
Deseurile asimilabile cu cele menajere se precolecteaza in recipiente
stradale (cosuri, pubele, conteinere) asigurate de catre primarii. Este
important ca aceste recipiente sa fie in numar suficient, cu volume adecvate si
montate la distante optime; recipientele se golesc periodic, nu mai rar de o
data la 2 zile vara (1 aprilie - 1 octombrie) si o data la 3 zile iarna (1
octombrie - 1 aprilie).
Deseurile stradale urmeaza filiera de neutralizare a deseurilor menajere.
h) Deseurile zootehnice, rezultate din amenajari in gospodarii particulare
(vezi art. 16), care nu se asimileaza cu fermele zootehnice, se colecteaza si
se neutralizeaza prin compostare in instalatii care nu polueaza mediul si nu
produc disconfort, amplasate la cel putin 10 m de ferestrele locuintelor.
Art. 40
Evacuarea reziduurilor menajere de la locurile de producere si colectare la
locul de neutralizare se face de preferinta zilnic, fara a se depasi
urmatoarele termene maxime:
a) In anotimpul cald (1 aprilie - 1 octombrie):
- zilnic, din zonele centrale si de la unitatile de alimentatie publica,
unitatile sanitare cu paturi, gradinite si crese;
- la cel mult 2 zile, din celelalte zone.
b) In anotimpul rece (1 octombrie - 1 aprilie):
- la cel mult 3 zile, din toate zonele.
Art. 41
Metodele si tehnologiile de neutralizare a reziduurilor solide vor fi avizate
sanitar.
Art. 42
Reziduurile toxice si periculoase se depoziteaza si se neutralizeaza numai
in conditiile stabilite conform reglementarilor in vigoare.
Art. 43
Depozitele de deseuri urbane, controlate, instalatiile de compostare a deseurilor
organice si biodegradabile, instalatiile de incinerare trebuie proiectate,
construite si administrate astfel incat sa se realizeze conditii de impiedicare
a eliminarii si diseminarii poluantilor in mediul natural: sol, ape de
suprafata, ape subterane, aer sau in mediul urban. In acest scop, se vor
indeplini urmatoarele conditii:
a) amplasarea si stabilirea zonei de protectie sanitara se fac in urma
studiilor de impact pe mediu si sanatate, in conditiile prevederilor art. 10 si
11 din prezentele norme; alegerea locului se face dupa studii geologice,
hidrogeologice si urbanistice;
b) la proiectare si la functionare se vor prevedea si respecta metode si
tehnici adecvate de acoperire si asigurare a deseurilor; acoperirea si
asigurarea se fac zilnic;
c) in cursul operatiunilor de depozitare, vehiculele de transport au acces
numai pe drumurile interioare ale depozitului.
Daca accesul vehiculelor de transport pe suprafata deseurilor nu poate fi
evitat in mod temporar, se asigura conditii de spalare a exteriorului
vehiculelor la iesirea din depozit;
d) in cursul exploatarii depozitului se aplica masuri de combatere a
insectelor si rozatoarelor (dezinsectie si deratizare);
e) organizarea tehnica a depozitului va asigura protectia sanatatii
populatiei in general, protectia sanatatii personalului si protectia mediului;
se acorda atentie deosebita imprejmuirii si perdelelor de protectie.
Art. 44
In instalatiile de compostare a deseurilor organice biodegradabile se va
evita prezenta substantelor toxice care pot polua solul, pe care se depune
compostul. In acest scop, se asigura conditii de colectare separata a acestui
tip de deseuri.
Gazele de fermentare si apele exfiltrate, rezultate din procesul de
compostare, se capteaza si se dirijeaza spre instalatii adecvate de tratare si
neutralizare.
Art. 45
Instalatiile de incinerare a deseurilor urbane vor indeplini urmatoarele
conditii:
a) amplasarea si stabilirea zonei de protectie se fac in urma studiilor de
impact pe mediu si sanatate;
b) functionarea instalatiilor de incinerare este conditionata de
monitorizarea emisiilor de gaze reziduale in atmosfera.
Art. 46
Vehiculele pentru transportul reziduurilor solide trebuie sa fie acoperite
si prevazute cu dispozitive de golire automata a recipientelor de precolectare
secundara si sa nu permita raspandirea continutului in cursul transportului.
Ele vor fi intretinute igienic si dezinfectate periodic; in acest scop,
compartimentul destinat deseurilor va fi executat din materiale rezistente la
solicitari mecanice si agresiuni chimice.
Art. 47
Sistemul individual de indepartare si neutralizare a reziduurilor menajere
este permis numai in localitati rurale, cu conditia prevenirii dezvoltarii
insectelor si rozatoarelor. Locul de amplasare a depozitelor de reziduuri
menajere se va alege astfel incat sa nu produca disconfort vecinilor, sa nu
impurifice sursele locale de apa si sa fie la cel putin 10 m de ferestrele
locuintelor.
CAP. 6
Norme de igiena la unitatile de folosinta publica
Art. 48
Prezentele norme de igiena se aplica categoriilor de institutii in care se
desfasoara activitati social-culturale, colectivitatilor temporare de munca sau
de recreere, precum si unitatilor in care se efectueaza prestari de servicii
pentru populatie, denumite in continuare unitati.
Art. 49
Unitatile vor fi racordate la sistemele publice de alimentare cu apa
potabila sau la surse proprii de apa are sa corespunda conditiilor de calitate
pentru apa potabila si vor fi prevazute cu instalatii interioare de alimentare
cu apa si de canalizare, in conformitate cu normativele de proiectare.
Art. 50
Unitatile vor fi racordate la sistemele publice de canalizare a apelor
uzate; in lipsa unor sisteme publice de canalizare accesibile, unitatile sunt
obligate sa-si prevada instalatii proprii pentru colectarea, tratarea si
evacuarea apelor uzate, care se vor executa si exploata astfel incat sa nu
provoace poluarea solului, a apelor sau a aerului.
Art. 51
Instalatiile interioare de distributie a apei potabile si de evacuare a
apelor uzate, sifoanele de pardoseala, obiectele sanitare (W.C.-uri, pisoare,
lavoare, bai, dusuri) vor fi mentinute in permanenta stare de functionare si de
curatenie. In acest sens, conducerile unitatilor au urmatoarele obligatii:
a) sa asigure repararea imediata a oricaror defectiuni aparute la
instalatiile de alimentare cu apa, de canalizare sau la obiectele sanitare
existente;
b) sa controleze starea de curatenie din anexele si din grupurile sanitare
din unitate, asigurandu-se spalarea si dezinfectia zilnica si, cand este
necesar, a acestora;
c) sa asigure materialele necesare igienei personale a acelora care
folosesc grupurile sanitare din unitate (hartie igienica, sapun, mijloace de
stergere sau zvantare a mainilor dupa spalare etc.); in grupurile sanitare
comune nu se admite folosirea prosoapelor textile, ci se vor monta uscatoare cu
aer cald sau distribuitoare pentru prosoape de unica folosinta, din hartie;
d) sa asigure pentru personalul de ingrijire a grupurilor sanitare
echipament de lucru de culoare diferita fata de cel destinat altor activitati.
Art. 52
Curatarea, dezinfectia, dezinsectia, deratizarea, precolectarea si
evacuarea deseurilor solide se vor face cu respectarea urmatoarelor conditii:
a) Curatarea si dezinfectia:
Prin curatare se intelege indepartarea mecanica (manuala si/sau automata) a
oricaror forme de deseuri, detritusuri, praf sau depuneri de materiale
nefolositoare, rezultate in urma activitatilor umane, in unitatea de folosinta
publica. Prin dezinfectie se intelege reducerea numarului de germeni saprofiti
si distrugerea germenilor patogeni prin mijloace fizice sau chimice; cea mai
ieftina metoda de dezinfectie este spalarea cu apa fierbinte (77 grade Celsius
- 82 grade Celsius timp de 1 minut), urmeaza in ordinea costului spalarea cu un
detergent anionic si dezinfectia cu o substanta chimica;
- pardoselele se curata cu stergatorul umezit cu un detergent anionic;
dezinfectia chimica se face numai daca suprafetele sunt vizibil murdarite cu
sange sau lichide biologice; maturatul uscat este interzis;
- covoarele si mochetele se curata prin folosirea zilnica a aspiratorului
de praf; aspiratorul de praf trebuie prevazut cu doua filtre, pentru
impiedicarea diseminarii prafului bacterian; covoarele si mochetele se curata
cu detergent adecvat, periodic sau cand sunt vizibil murdare; maturatul uscat
este interzis;
- peretii si plafoanele, daca sunt finisate cu materiale lavabile, se curata
cu detergent anionic, periodic si cand sunt vizibil murdarite; in cazul
finisajelor nelavabile, curatarea se face cu aspiratorul de praf;
- mobila si pervazurile se sterg de praf, zilnic, cu material moale,
impregnat, pentru a retine praful; obiectele aflate la inaltime si tapiteria
mobilei se vor curata, zilnic, cu aspiratorul de praf;
- W.C.-urile si pisoarele se curata si se dezinfecteaza cu perie, praf de
curatat si detartrant; colacul de W.C. se sterge cu detergent anionic;
dezinfectia chimica se va face cand W.C.-ul a fost folosit de o persoana
suferind de o boala diareica acuta;
- cada de baie se spala si se dezinfecteaza cu praf de curatat continand o
substanta clorigena sau cu detergent anionic lichid, urmat de dezinfectie cu o
substanta clorigena; operatiunile se fac zilnic si dupa fiecare client;
- cabina pentru dus: peretii si cada se curata si se dezinfecteaza zilnic
cu praf de curatat continand o substanta clorigena; operatiunile se fac zilnic
si dupa fiecare client; perdelele de la bai si dusuri se spala o data pe
saptamana;
- chiuveta va avea suprafata intacta si nu va fi prevazuta cu scurgator de
lemn; nu se admit tuburi din cauciuc care sa prelungeasca robinetele; chiuveta
se curata si se dezinfecteaza zilnic cu praf de curatat, inclusiv interiorul
robinetului, folosind o perie subtire;
- sapunul si dispozitivele pentru distribuirea sapunului: sapunul solid se
pastreaza uscat intr-o savoniera care sa permita scurgerea apei sau suspendat
cu dispozitiv magnetic; este de preferat montarea distribuitoarelor de perete
pentru sapun pulbere, sapun lichid sau fulgi de sapun; savonierele si
distribuitoarele de perete se curata si se clatesc cu apa fierbinte inainte de
reumplere;
- alte obiecte, cum ar fi: telefonul, vazele de flori, scrumierele etc. se
curata cu detergent anionic, zilnic;
- echipamentele si materialele de curatenie: carpele, buretii, periile,
stergatoarele se spala zilnic cu detergenti anionici si se clatesc cu apa
fierbinte; se usuca si se depoziteaza uscate.
b) Dezinsectia periodica se va face la intervale prevazute in metodologii,
dar nu mai mari de 3 luni, iar deratizarea periodica se va face la intervale de
maximum 6 luni; intre operatiunile periodice, se vor aplica proceduri de
dezinsectie si deratizare curente, de intretinere, in functie de prezenta
vectorilor.
c) Colectarea reziduurilor solide in recipiente metalice sau in cutii, cu
pungi din material plastic, inchise etans, si evacuarea ritmica a acestora, cu
spalarea si dezinfectarea lor dupa golire.
d) Amenajarea de incaperi sau platforme impermeabilizate pentru depozitarea
recipientelor de colectare a reziduurilor solide, racordate la un hidrant si la
reteaua de canalizare, pentru a putea fi curatate la necesitate, cat si pentru
spalarea si dezinfectia recipientelor.
Art. 53
Unitatile vor fi dotate si aprovizionate, dupa necesitate, cu utilaje si
materialele necesare pentru intretinerea curateniei si efectuarea operatiunilor
de dezinfectie, dezinsectie si deratizare.
Art. 54
Instalatiile de iluminat, incalzit si ventilatie, existente in dotarea
unitatilor, vor fi mentinute in permanenta stare de functionare, revizuite
periodic si exploatate la parametrii la care au fost proiectate si executate.
Filtrele instalatiilor de ventilatie si aer conditionat trebuie pastrate curate
si uscate. Praful depus in canalele de ventilatie se indeparteaza cu
aspiratorul de praf. Calitatea aerului filtrat si conditionat va fi verificata
cu regularitate.
Art. 55
In salile unitatilor de cultura (teatre, cinematografe, camine culturale si
altele asemenea) nu se va permite accesul unui numar de persoane mai mare decat
capacitatea proiectata si autorizata sanitar. In functie de cubaj si de
ventilatie se va asigura un volum minim de aer de 30 mc/om/h.
Art. 56
In colectivitatile temporare (santiere, campinguri, cabane), precum si in
unitatile de folosinta publica se vor asigura conditiile de igiena necesare
pentru prevenirea imbolnavirilor, potrivit specificului unitatii.
Art. 57
In incaperile de dormit din colectivitatile temporare trebuie sa se asigure
o suprafata minima si un volum minim de 10 mp si 27 mc pentru camerele cu 1
pat, cate 16 mp si 43 mc pe camera pentru incaperi cu 2 paturi, minimum 20 mp
si 54 mc pentru camere cu 3 paturi si 26 mp si 60 mc pentru camere cu 4 paturi.
Numarul maxim de persoane cazate nu va depasi capacitatea proiectata.
Art. 58
Utilizarea paturilor suprapuse in dormitoare comune de santier si cabane
turistice montane se admite, in mod exceptional, daca se asigura un volum minim
de aer de 12 mc/persoana.
Art. 59
Unitatile de cazare vor fi dotate cu inventarul moale si lenjeria de pat
necesara pentru persoanele cazate, asigurandu-se primenirea acesteia, dupa cum
urmeaza:
- schimbarea lenjeriei de pat ori de cate ori este nevoie, dar nu mai rar
de 3 zile, in cazul in care a fost folosita de aceeasi persoana;
- schimbarea lenjeriei de pat dupa fiecare persoana care paraseste
unitatea.
Materialul moale folosit de clienti se colecteaza in saci de polietilena si
va fi dezinfectat, in cursul procesului de spalare automata, prin supunere timp
de 10 minute la 65 grade Celsius sau 1 minut la 77 - 82 grade Celsius.
Art. 60
Baile publice (baile comunale, baile orasenesti, baile de intreprindere
etc.) vor utiliza pentru imbaiere numai apa potabila.
Art. 61
Intreprinderile care detin sau exploateaza bai publice se vor ingriji de
intretinerea constructiilor si instalatiilor aferente pentru ca acestea sa
functioneze, in permanenta, la parametrii proiectati.
Numarul optim de dotari sanitare din baile publice comunale este urmatorul:
--------------------------------------------------
Numarul de WC-uri Pisoare Lavoare
--------------------------------------------------
1 1 1 1 1
------ ------ ---- ------- -------
75 (b) 50 (f) 75 100 (b) 100 (f)
--------------------------------------------------
Art. 62
Numarul maxim de persoane care pot utiliza simultan baia nu va depasi
capacitatea proiectata si autorizata sanitar. Suprafata incaperilor cu cazi
individuale va fi de minimum 6 mp; cabina de dus va avea minimum 4 mp.
Art. 63
Unitatile care asigura servicii de igiena personala si de intretinere:
baie, sauna, bazin, masaj uscat si subacvatic, gimnastica etc. trebuie supuse
procedeelor de curatare si dezinfectie, descrise la art. 52.
Bazinele de imbaiere sau pentru proceduri vor indeplini conditiile
prevazute pentru bazinele de inot. Materialul moale folosit pentru proceduri se
schimba dupa fiecare client cu materiale curate si dezinfectate; materialele
folosite se vor curata si dezinfecta in conditiile art. 59.
Art. 64
Accesul persoanelor in bazinele comune de apa calda sau de apa rece se
permite numai dupa ce, in prealabil, au facut dus.
Art. 65
Lenjeria data spre utilizare persoanelor care fac baie va fi curatata si
dezinfectata in conditiile stipulate de art. 59.
Art. 66
Strandurile pot fi amenajate pe malurile raurilor, lacurilor sau ale marii,
cu respectarea urmatoarelor cerinte:
a) in amonte de strand sa nu existe deversari de ape uzate orasenesti sau
industriale la o distanta care ar putea influenta direct calitatea apei din
zona strandului;
b) la locul imbaierii, apa strandului va fi ferita de riscul poluarii prin
instituirea zonelor de protectie sanitara, similar cu protectia surselor de apa
de suprafata pentru alimentare cu apa potabila;
c) pantele de adancime: pentru adancimi de pana la 1,20 m, panta trebuie sa
fie uniforma si sa respecte proportia de 1:10; este de preferat ca proportia
inclinarii sa nu depaseasca 1:15; pentru adancimi mai mari, panta sa nu
depaseasca proportia de 1:3;
d) fundul de bazin pentru o adancime de pana la 1,80 m trebuie sa fie din
nisip si pietris marunt. Trebuie indepartate pietrele sau alte materiale care
produc ranirea inotatorilor, precum si vegetatia acvatica care poate genera
pericolul de inec;
e) in zonele de scaldat trebuie sa se asigure un minimum de 2,5 mp luciu de
apa, pentru fiecare persoana care se scalda in zone cu adancimea apei sub 1,20
m, si cel putin 6,25 mp luciu de apa, pentru fiecare persoana care se scalda in
zonele in care adancimea apei este mai mare de 1,20 m;
f) demarcatiile zonelor pentru scaldat se vor face astfel:
- liniile de delimitare cu geamandura trebuie folosite pentru a demarca
perimetrul apei de mica adancime de cel de mare adancime (mai mare de 1,20 m),
pentru zonele de inot si scufundare, pentru modificarile pantei de adancime
pentru perturbari subacvatice (curenti, vartejuri);
- este necesara o zona de imbaiere cu adancimi de 0,60 m, delimitata prin
cordon de siguranta, pentru copii si/sau persoane care nu inoata din diferite
motive;
g) avertizoarele de adancime, vizibile foarte clar, trebuie pozitionate in
punctele de maxima adancime ale fiecarei zone, delimitate fata de toate
trambulinele, platformele si facilitatile similare;
h) facilitatile pentru scufundare nu sunt recomandabile; daca se folosesc
totusi astfel de facilitati, se recomanda urmatoarele:
- facilitatile de scufundare pot fi platforme plutitoare pentru scufundat
sau platforme fixe, care trebuie construite la o distanta mai mare de 0,90 m
deasupra nivelului apei si sa fie vizibile si din apa; ele trebuie sa aiba
elemente foarte putine sub apa, pentru a nu se produce accidentari
inotatorilor;
- adancimea minima de scufundare imprejurul unei platforme de sarituri
(fara trambulina) trebuie sa fie de cel putin 2,40 m pana la distanta de cel
putin 3,6 m de la platforma;
- pentru trambulina sau alte dotari aflate la 0,90 m deasupra apei,
adancimea la capatul si in jurul lor pe o distanta de 3,6 m trebuie sa fie de 3
m;
i) calitatea apei din zone naturale (mare, rauri, lacuri) pentru a putea fi
folosita la imbaiere, trebuie sa corespunda urmatorilor parametri
microbiologici:
- coliformi totali sub 10.000 germeni/100 ml apa;
- coliformi fecali sub 1.000 germeni/100 ml apa;
- streptococi fecali sub 20 germeni/100 ml apa;
- bacteriile patogene din genul Salmonella trebuie sa fie absente/100 ml
apa;
- oua de geohelminti absente/10 dmc apa.
Caracteristicile fizico-chimice trebuie sa corespunda pct. 2.2 standardul
nr. 12.585/1987.
Aprecierea calitatii apei din zonele naturale amenajate pentru inot se va
efectua astfel:
- categoria I - apa buna de imbaiere: in 50% din probele efectuate lunar
(nu mai putin de 10 probe) coliformii fecali sunt sub 100 germeni/100 ml apa;
- categoria a II-a - apa acceptabila pentru imbaiere: in 90% din probele
recoltate lunar (nu mai putin de 10 probe) coliformii fecali sunt intre 100 -
1.000/100 ml apa;
- categoria a III-a - apa care nu se recomanda pentru inot sau recreere,
prezentand risc pentru sanatate, daca, in peste 10% din probele recoltate lunar
(nu mai putin de 10 probe), coliformii fecali sunt peste 1.000/100 ml apa;
j) in fiecare zona naturala amenajata pentru imbaiere (inot) vor fi
instalate avertizoare privind categoria de apa conform lit. i).
Proprietarii de stranduri vor avea registre de evidenta a calitatii apei de
imbaiere.
Art. 67
Zona de uscat sau de plaja a strandurilor amenajate pe malul marii, al
lacurilor sau al raurilor trebuie sa asigure cel putin 3,25 mp de zona de uscat
pentru fiecare inotator.
Plajele vor fi intretinute in permanenta, stare de curatenie si vor fi
dotate cu recipiente pentru colectarea reziduurilor, asigurandu-se un recipient
la 250 mp zona de plaja. Numarul optim de dotari sanitare este urmatorul:
---------------------------------------------------------
Numarul de Pisoare Lavoare Dusuri
WC-uri
---------------------------------------------------------
1 1 1 1 1 1 1
------ ------ ------- ------- ------- ------ ------
75 (b) 50 (f) 75 100 (b) 100 (f) 50 (b) 50 (f)
---------------------------------------------------------
Nisipul plajelor trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:
- nisipul uscat, la inceputul zilei, nu trebuie sa contina germeni
patogeni, iar ouale de geohelminti si candidele patogene trebuie sa fie
absente;
- nisipul umed, in cursul folosirii plajei, nu trebuie sa contina germeni
patogeni, iar candidele patogene sau elementele parazitare trebuie sa fie absente.
Art. 68
La proiectarea si executia bazinelor de inot se vor respecta urmatoarele
cerinte:
- la bazinele de inot descoperite, se va prevedea un sant in jurul
bazinului, cu latimea de 1,20 m si cu adancimea de 15-20 cm, in care se va afla
apa clorinata, pentru spalarea picioarelor la intrarea in bazin;
- la bazinele descoperite si acoperite, se va prevedea o bordura ridicata
cu 30 cm fata de paviment; pavimentul va fi finisat cu dale antiderapante;
bazinele vor avea montate scari de acces in apa, numarul acestora stabilindu-se
in functie de marimea bazinului; scarile vor avea profiluri rotunjite si forma
adaptata folosirii fara risc;
- bazinele vor avea montate de jur imprejur, la nivelul apei, o bara de
sustinere;
- adancimea bazinului va fi marcata vizibil pe marginile acestuia;
- la bazinele acoperite, finisajele interioare ale cladirii vor asigura
izolatia termica si tratarea suprafetelor cu antifungice;
- ambianta termica, ventilatia naturala si artificiala si iluminatul
bazinelor acoperite vor fi asigurate in asa fel, incat sa se evite imbolnavirea
si accidentarile celor care le folosesc.
Art. 69
Bazinele de inot, acoperite sau descoperite, vor fi umplute numai cu apa
din retea sau cu apa de mare, care sa indeplineasca conditiile prevazute in
standardul de stat in vigoare nr. 12.585/1987.
Evaluarea calitatii apei de piscina se va face astfel:
a) Limpezime - un disc negru, de 15 cm pe fond alb, trebuie sa fie vizibil
cu usurinta in punctul cel mai profund al bazinului.
b) In 90% din probele recoltate trimestrial, numarul de bacterii/ml trebuie
sa fie sub 300.
c) In 90% din probele recoltate trimestrial, bacteriile coliforme trebuie
sa fie sub 10/100 ml.
d) In 9% din probele recoltate trimestrial, Pseudomonas aeruginosa
(indicator de salubritate) trebuie sa fie sub 2/100 ml.
e) Clorul rezidual liber in piscina trebuie sa fie de 0,5 mg si pH, de 7,2
- 8,2.
Proprietarii de piscine (bazine de inot) trebuie sa aiba registre de
evidenta a calitatii apei si a clorului rezidual liber.
Art. 70
Bazinele de inot vor fi prevazute cu instalatii de incalzire a apei in asa
fel incat apa de imbaiere sa aiba o temperatura de 22 grade - 24 grade Celsius;
nu se recomanda folosirea pentru imbaiere a apei cu temperatura sub 22 grade
Celsius.
Art. 71
Ritmul de primenire a apei si de spalare si dezinfectie a bazinelor se va
stabili in functie de calitatea apei, respectandu-se urmatoarele cerinte
minimale:
a) Pentru bazinele cu recirculare a apei, zilnic se va recircula prin
sistemul de filtrare si clorizare intregul volum de apa al bazinului si, in
plus, se va inlocui 1/10 - 1/15 din volumul apei cu apa potabila; saptamanal se
va face spalarea si dezinfectia bazinului.
b) Pentru bazinele fara recirculare, dar cu primenire continua a apei, se
va schimba zilnic cel putin 1/3 din volumul apei din bazin si se vor asigura
golirea, spalarea si dezinfectia acestuia la cel mult 3 zile.
c) Pentru bazinele fara recircularea apei si fara posibilitati de primenire
continua a apei, se vor asigura golirea, spalarea si dezinfectia zilnica a
bazinului si umplerea cu apa de calitatea prevazuta in standardul in vigoare.
Art. 72
Pentru bazinele de inot, care dispun de statii de tratare si recirculare a
apei, se va asigura obligatoriu si clorizarea apei.
Art. 73
Dezinfectia bazinelor se va face, dupa spalare cu jet de apa, prin
curatarea mecanica si stergerea peretilor si fundului bazinului cu bureti
imbibati in solutie dezinfectanta.
Art. 74
Bazinele de inot vor fi dotate obligatoriu cu: vestiare, grupuri sanitare
si dusuri, separate pentru femei si barbati, in conditiile prevazute la art.
67, pentru stranduri.
Art. 75
Regulamentul privind utilizarea piscinelor trebuie afisat intr-o maniera
vizibila pentru cei care folosesc piscina. In utilizarea piscinei, nu se va
depasi numarul maxim de persoane aflate simultan in piscina, prevazut in
proiectul acesteia, numar care va fi prevazut in regulamentul de utilizare.
Art. 76
Accesul in piscine al persoanelor purtatoare de boli transmisibile, plagi
deschise, dermite sau dermatoze trebuie impiedicat.
Art. 77
Pentru campinguri, densitatea optima este de 50 mp teren/persoana. In
fiecare camping se amenajeaza oficii prevazute cu apa rece, apa calda necesara
spalarii vaselor si grupuri sanitare cu:
--------------------------------------------------------
Numarul de Pisoare Lavoare Dusuri
WC-uri
--------------------------------------------------------
1 1 1 1 1 1 1
------ ------ ---- ------ ----- ------ -----
30 (b) 20 (f) 30 30 (b) 30 (f) 30 (b) 30 (f)
--------------------------------------------------------
Curatenia si dezinfectia se vor face conform art. 52 si 59.
Art. 78
Unitatile de frizerie, coafura, manichiura, pedichiura si cosmetica vor
functiona numai in incaperi anume destinate, care vor indeplini urmatoarele
cerinte specifice, in completarea celor prevazute la art. 52 din aceste norme:
- sa aiba peretii, pardoselile si mobilierul executate din materiale
lavabile, incat sa poata fi spalate si dezinfectate;
- sa dispuna de lumina si de ventilatie, conform cerintelor sanitare, si sa
fie incalzite, in sezonul rece, in conformitate cu standardele in vigoare;
- sa dispuna de instalatii interioare de alimentare cu apa potabila si de
canalizare, potrivit necesitatilor; numarul optim de dotari sanitare se va
stabili conform standardelor de proiectare, la numarul de clienti ai unitatii.
Art. 79
Colectarea parului se va face in saci de polietilena, separat de alte
deseuri.
Art. 80
Unitatile de frizerie si coafura vor fi dotate cu materialele necesare,
astfel incat sa se asigure servirea fiecarei persoane cu lenjerie curata,
prelucrata conform art. 59; lenjeria curata se va pastra in dulapuri special
destinate acestui scop, separat de lenjeria utilizata care, imediat dupa
folosire, se colecteaza in saci de polietilena.
Art. 81
Instrumentarul si materialele rezistente la caldura, utilizate in unitatile
de frizerie, coafura, manichiura, pedichiura si cosmetica se vor steriliza dupa
fiecare persoana servita, prin caldura umeda sub presiune (autoclavare) sau
caldura uscata (pupinel) sau prin procedee chimice. Materialele si aparatele
care se deterioreaza la caldura se sterilizeaza la temperatura scazuta prin
tratare intr-un sterilizator cu gaz. Aparatele si lamele de ras se
dezinfecteaza cu alcool izopropilic.
Periile de unghii se dezinfecteaza zilnic prin mentinere in apa fierbinte
la 77 - 82 grade Celsius, timp de 1 minut, sau la 65 grade Celsius, timp de 10
minute, dupa care se usuca si se pastreaza uscate.
Canapeaua pentru tratamente cosmetice si masaj va fi acoperita cu o husa
din material plastic, care se curata si se dezinfecteaza zilnic cu un detergent
anionic.
Pentru ras se recomanda folosirea spumelor sau a cremelor din produse
comerciale tipizate si avizate sanitar.
Nu se recomanda folosirea pensulelor si a casoletelor pentru prepararea
spumei de ras. Daca totusi se folosesc, pensulele se prelucreaza dupa fiecare
client ca si periile de unghii; casoletele se spala cu detergent anionic si se
pastreaza uscate.
Personalul trebuie sa-si dezinfecteze mainile prin spalare cu sapun, sub
jet de apa, sa le usuce cu aer cald sau cu prosop de hartie, de unica
folosinta.
Pielea clientului, care urmeaza a fi supusa unor operatiuni posibil
sangerande, trebuie dezinfectata prin spalare cu apa si sapun, urmata de
aplicarea de clorhexidina sau de solutie dezinfectanta adecvata.
Art. 82
Este interzisa servirea in unitatile de frizerie, coafura, manichiura,
pedichiura si cosmetica a persoanelor care sufera de boli de piele, de par sau
de unghii. In cazul cand in timpul lucrului se constata o asemenea boala a
clientului, instrumentarul utilizat va fi sterilizat la autoclava.
Art. 83
Echipamentul de lucru al personalului din unitatile de frizerie, coafura,
manichiura, pedichiura si cosmetica va fi intretinut in permanenta stare de curatenie
si se va schimba zilnic sau mai des, ori de cate ori este necesar.
CAP. 7
Norme de igiena privind produsele cosmetice
Art. 84
Produsele cosmetice realizate in tara sau cele importate trebuie sa aiba
calitatea si compozitia chimica conforma standardelor interne si
internationale, sa fie insotite de certificat de calitate si aviz sanitar
eliberat de Ministerul Sanatatii, astfel incat sa nu constituie un pericol
pentru sanatatea populatiei care le utilizeaza, prin continutul lor chimic,
microbiologic, toxicologic, parazitologic sau al poluarii radioactive.
Art. 85
Agentii economici care fabrica produse cosmetice sunt obligati ca, la
fabricarea acestora, sa utilizeze numai materii prime si materiale care sa
corespunda conditiilor de calitate prevazute de standarde, caiete de sarcini,
specificatii tehnice, norme sanitare, precum si normelor de protectie a
mediului in vigoare.
Art. 86
Materiile prime utilizate vor fi verificate prin analiza in laboratoarele
firmei producatoare.
Materiile prime si materialele folosite la fabricarea produselor cosmetice
trebuie aprobate de organismele specializate ale Ministerului Sanatatii.
Materiile prime vor fi insotite de certificate de calitate, care sa ateste
ca performantele lor corespund parametrilor inscrisi in standardele sau normele
de calitate.
Art. 87
Produsele cosmetice pot fi fabricate sau importate numai de catre agentii
economici care au obtinut abilitarea si avizul sanitar al Ministerului
Sanatatii.
Pentru produsele cosmetice fabricate in Romania, raspunderea pentru
calitatea acestora revine agentului economic sub a carui marca se produc si se
comercializeaza acestea.
In cazul produselor cosmetice si al materiilor prime provenite din import,
raspunderea pentru calitatea acestora revine agentului economic care a efectuat
importul.
Se interzice comercializarea altor produse cosmetice decat cele prevazute
in avizul sanitar eliberat de Ministerul Sanatatii pentru a fi comercializate
pe teritoriul tarii.
Art. 88
Ambalajele folosite pentru produsele cosmetice trebuie sa asigure
mentinerea calitatii si cantitatii acestora, sa fie realizate din materii
reciclabile si sa aiba asigurate conditiile de valorificare sau eliminare
ecologica.
Materialele de ambalare si ambalajele utilizate pentru produsele cosmetice
trebuie sa fie avizate din punct de vedere sanitar de catre Ministerul
Sanatatii.
Ambalajele trebuie sa fie curate, uscate, neinfectate, fara miros si sa
asigure integritatea produselor.
Art. 89
Etichetarea si marcarea produselor cosmetice vor cuprinde obligatoriu
elemente de identificare a produsului, a producatorului, a tarii in care au
fost fabricate si ambalate, termenul de valabilitate, indicatiile si
precautiile de folosire a acestora.
Art. 90
Produsele cosmetice se comercializeaza numai in cadrul termenului de
valabilitate stabilit. Se interzice prelungirea termenului de valabilitate
expirat, prin reetichetare sau reambalare de catre producator. Comercializarea
produselor cosmetice fara termen de valabilitate sau cu termen de valabilitate
expirat este interzisa.
Art. 91
Este interzisa prezentarea prin publicitate a altor valori ale parametrilor
calitativi ai cosmeticelor decat cele efectiv realizate.
Art. 92
La manipularea, transportul si depozitarea produselor cosmetice se vor
asigura conditii igienico-sanitare care sa permita mentinerea stabilitatii
parametrilor calitativi si a salubritatii acestora.
Transportul produselor cosmetice se va face cu mijloace de transport
acoperite, aerisite, uscate si igienizate.
Fiecare lot de livrare va fi insotit de documentele de certificare a
calitatii, intocmite conform dispozitiilor legale in vigoare.
Pastrarea si depozitarea cosmeticelor se vor face in spatii curate, pe
rafturi sau gratare, aerisite, curatate si dezinfectare, ferite de razele
solare si de surse directe de caldura si inghet.
Se vor evita orice conditii de pastrare, depozitare si transport care ar
putea afecta calitatea produselor cosmetice, astfel incat utilizarea acestora
sa nu puna in pericol sanatatea populatiei.
Art. 93
Produsele cosmetice se comercializeaza numai in spatii autorizate de
organul sanitar teritorial al Ministerului Sanatatii. Se pot comercializa numai
produsele cosmetice testate si certificate (avizate) de Ministerul Sanatatii,
conform normelor legale, si care respecta conditiile de calitate din
standardele specifice fiecarui produs, astfel incat acestea sa nu afecteze
sanatatea populatiei.
Art. 94
Se interzice livrarea si se retrag de la comercializare produsele cosmetice
la care organele abilitate de lege sau specialistii aflati in control constata
deprecierea parametrilor calitativi si cantitativi prevazuti de standarde,
produse ce ar putea afecta sanatatea populatiei.
CAP. 8
Norme de igiena pentru transporturile de persoane
Art. 95
La proiectarea, executia si functionarea constructiilor, vehiculelor si
cailor de transport se vor respecta conditiile minimale indispensabile pentru
asigurarea protectiei sanatatii pasagerilor si personalului. Fiecare societate
comerciala sau regie autonoma, care face servicii de transport, are obligatia
sa respecte aceste norme minimale si sa-si intocmeasca, pe baza acestora,
regulamente de functionare si exploatare, care pot cuprinde prescriptii mai
severe decat cele minimale, in scopul indeplinirii cerintelor urmatoare:
- apa si alimentele, materialele si ustensilele folosite sa fie protejate
de contaminarea cu microorganisme patogene si substante toxice;
- persoanele nu trebuie sa intre in contact cu deseurile periculoase, mai
ales de origine umana, considerate contaminate;
- persoanele nu trebuie sa intre in contact cu insectele, rozatoarele si cu
alti vectori de boli infectioase;
- persoanelor li se vor asigura conditii care sa le protejeze de accidente
sau riscuri de imbolnavire.
A. Transportul in comun urban si preorasenesc
Art. 96
La proiectarea si constructia mijloacelor de transport in comun (autobuze,
troleibuze, tramvaie), precum si a utilitatilor legate de traseele acestora, se
vor lua masuri pentru a se evita emisiile poluante si sursele de zgomot si
pentru a se aplica toate mijloacele tehnice, in scopul evitarii accidentarii
cetatenilor.
Societatile comerciale si regiile autonome care fac servicii de transport
in comun, urban si preorasenesc, vor lua masuri de intretinere permanenta a
conditiilor de igiena optime in mijloacele de transport, la capetele de linii
si in statii.
Art. 97
La amenajarea traseelor mijloacelor de transport in comun se va tine seama
de urmatoarele necesitati privind mentinerea sanatatii populatiei si a
personalului:
a) alegerea traseului se va face astfel incat acesta sa nu parcurga zone cu
obiective protejate (locuinte, parcuri, locuri de odihna, de studiu, asistenta
medicala, ingrijirea copiilor si batranilor etc.), iar daca acest lucru este
inevitabil din considerente urbanistice, se vor pastra distante, stabilite prin
studii de impact, intre aceste trasee si obiectivele protejate; in aceste
studii se vor lua in considerare emisiile de poluanti chimici si pulberi, de
zgomot si de vibratii;
b) alegerea amplasamentelor statiilor se va face tinandu-se seama si de
posibilitatile unor categorii de populatie (varstnici, copii, bolnavi cu
maladii cronice, handicapati) de a parcurge, pe jos, distanta de la locuinta
lor la statie;
c) amenajarea traseelor se va face in asa fel incat sa se reduca la minimum
impactul poluantilor asupra sanatatii publice (linii de tramvai insonorizat,
pavimente din materiale care sa nu produca zgomot si sa nu elibereze in
atmosfera substante chimice sau pulberi periculoase, evitarea detaliilor
accidentale in suprafetele pavimentelor etc.). La capetele de linii se vor
amenaja cabine pentru personal si pentru adapostirea conducatorilor de
vehicule, prevazute cu grupuri sanitare (chiuvete, dusuri, WC-uri), si la care
sa se asigure iluminatul, ventilatia si incalzirea, conform standardelor in
vigoare.
La amenajarea statiilor se va urmari sa se acopere cat mai multe dintre
necesitatile de protectie a calatorilor care asteapta (adapostirea de
intemperii, protectie fata de temperaturile prea scazute sau prea ridicate,
fata de iradierea solara directa sau de vanturi puternice). Aceste statii pot
fi cuplate cu unitati comerciale sau de servicii, cu respectarea normelor
prevazute in standardele in vigoare, referitoare la aceste unitati.
Art. 98
La constructia si amenajarea mijloacelor de transport in comun, se vor lua
urmatoarele masuri:
a) reducerea la minimum a emisiilor de poluanti chimici, de zgomot si de
vibratii, produse prin functionarea acestora;
b) folosirea pentru finisaje a unor materiale care sa permita curatarea
uscata si umeda si dezinfectia;
c) dotarea vehiculelor cu sisteme de ventilatie, de incalzire, de iluminat,
de evitare a insoririi directe si a curentilor de aer prea puternici;
d) amenajarea scaunelor si a spatiilor de circulatie a persoanelor in
interiorul vehiculului, dotarea cu bare si cu alte instalatii de sustinere si
evitarea detaliilor de suprafata ascutite sau proeminente, in scopul evitarii
accidentarii calatorilor;
e) asigurarea accesului lesnicios in vehicule, pentru toate categoriile de
calatori, in special handicapati, copii, varstnici, bolnavi etc.; se recomanda
ca cel putin unul dintre accese sa fie prevazut cu un dispozitiv pentru urcarea
carucioarelor.
Art. 99
Amplasarea, constructia si amenajarea garajelor sau a depourilor pentru
mijloacele de transport in comun se vor face in asa fel, incat sa nu se produca
emisii de substante chimice, pulberi, zgomot sau vibratii care sa puna in
pericol sanatatea si confortul locuitorilor vecini; se interzice raspandirea pe
sol a reziduurilor lichide sau a apelor uzate.
Art. 100
Agentii economici care fac servicii de transport in comun urban si/sau
preorasenesc sunt obligati sa intretina traseele, statiile si mijloacele de
transport in comun, in conditii optime de igiena, sa asigure intretinerea,
salubrizarea, curatarea, dezinfectia si dezinsectia vehiculelor in mod
permanent si sa asigure un microclimat confortabil in mijloacele de transport.
In acest sens administratorii (managerii) au obligatia de a intocmi,
inclusiv pe baza acestor norme, regulamente de functionare si exploatare, care
vor fi avizate de autoritatea sanitara locala.
B. Transportul aerian
Art. 101
La proiectarea, construirea si in timpul exploatarii aeronavelor si a
aeroporturilor se vor respecta normele de protectie sanitara a echipajului,
calatorilor si personalului din aeroporturi.
Art. 102
Aeroporturile trebuie sa beneficieze de apa potabila de calitate si in
cantitate suficienta pentru necesitatile proprii si pentru aprovizionarea
aeronavelor. Instalatiile si utilajele folosite, trebuie sa functioneze in asa
fel, incat sa nu modifice calitatea apei din retea.
Controlul calitatii apei se face conform metodologiei Ministerului
Sanatatii; pentru aprovizionarea aeronavelor se va pastra o evidenta speciala,
care sa precizeze data si ora alimentarii, cantitatea si calitatea apei
introduse (clor rezidual liber), precum si utilajul/instalatia de alimentare.
Prelevarea probelor de apa se efectueaza saptamanal din mai multe puncte
ale aeroportului, reprezentative pentru supravegherea calitatii apei. Clorul
rezidual se controleaza de minimum 3 ori pe zi. Rezultatele controlului sunt
inregistrate si transmise autoritatii sanitare care supravegheaza aeroportul.
Reteaua de apa, aflata in responsabilitatea directa a autoritatii
aeroportului, trebuie sa fie construita, exploatata si intretinuta astfel incat
sa distribuie permanent apa de calitate conform prevederilor STAS nr.
1.342/1991.
Art. 103
In aeroporturi, punctele de alimentare cu apa pentru calatori trebuie sa
fie realizate din material inoxidabil si montate sub un unghi care sa nu
permita raspandirea apei pe paviment.
Gura de apa trebuie sa fie montata la un nivel superior preaplinului
chiuvetei. Jetul trebuie protejat printr-un dispozitiv inoxidabil, montat
astfel incat gura consumatorului sa nu atinga gura de apa.
Art. 104
Camionul-cisterna folosit pentru transportul apei pana la aeronava trebuie
sa fie utilizat numai pentru apa potabila. Constructia cisternei trebuie sa fie
realizata din materiale avizate sanitar pentru transportul apei potabile
(rezistent la coroziune, care sa nu cedeze la metale sau la alte substante si
care sa confere etanseitate etc.).
Gurile de intrare si iesire trebuie sa fie orientate in jos si sa fie
prevazute cu dispozitive nefiletate, care sa permita racordul rapid al
tubulaturii de alimentare a cisternei si a aeronavelor.
Cisterna va fi periodic dezinfectata, impreuna cu tubulatura de alimentare.
Art. 105
Aeroporturile trebuie sa fie dotate cu instalatii de evacuare a deseurilor
solide si lichide atat de la aeronave, cat si la sol. Sistemele de evacuare
trebuie sa indeplineasca conditiile de la art. 28 - 36 din prezentele norme,
precum si urmatoarele:
- evacuarea apelor uzate de la grupurile sanitare sa se faca complet, in
mod etans, fara a periclita mediul si sanatatea;
- instalatiile si utilajele trebuie dezinfectate saptamanal sau dupa
fiecare descarcare totala in reteaua de canalizare sau in alte sisteme
autorizate.
Art. 106
Aeroporturile trebuie dotate cu instalatii adecvate prepararii, manipularii
si servirii, in conditii igienice, a alimentelor si bauturilor. Trebuie sa
dispuna de echipamentul necesar conservarii prin frig a alimentelor, pentru
spalarea si dezinfectia veselei si a ustensilelor si pentru transportul si manipularea
alimentelor la bordul aeronavelor.
Sursele de alimente trebuie sa fie avizate, autorizate controlate de
autoritatile sanitare.
Art. 107
Pentru protectia pasagerilor, a echipajului a populatiei de la sol contra
insectelor, rozatoarelor si altor vectori de boli transmisibile, aeroporturile
trebuie sa dispuna de servicii de lupta contra vectorilor (tantari, muste,
purici, paduchi, sobolani etc.), precum si de echipamente si substante de
combatere a daunatorilor (dezinsectie si deratizare), avizate de autoritatea
sanitara.
In vederea eliminarii insectelor zburatoare si a rozatoarelor, se aplica
masurile de combatere, in aeronave, vehicule, in cladiri si pe o raza de 400 m
in jurul perimetrului aeroportului.
Aeroportul trebuie sa dispuna de mijloace pentru dezinfectia si dezinsectia
echipajului, calatorilor si bagajelor, precum si a altor obiecte si instalatii.
Art. 108
Aeroportul trebuie sa dispuna de cabinet medical dotat cu personal,
materiale si local corespunzator.
In aeroport personalul medical trebuie sa asigure si serviciile de
inspectie si avizare privind salubritatea, astfel incat echipajul si calatorii
sa fie protejati sanitar.
Aceasta activitate trebuie sa se refere la:
- tipul, calitatea si starea materialului;
- eficacitatea si rapiditatea operatiunilor;
- capacitatea si competenta personalului.
Art. 109
In aeroporturi trebuie asigurate zone de tranzit direct, supravegheate de
autoritatile sanitare locale, precum si posibilitati de izolare a bolnavilor
suspecti de maladii transmisibile.
Art. 110
Aeronavele trebuie sa dispuna de apa potabila provenind de la reteaua
aeroporturilor, cu respectarea normelor de calitate.
Rezervoarele, conductele, recipientele si buteliile folosite pentru
distributia sau conservarea apei la bordul aeronavelor trebuie sa fie
intretinute igienic, astfel incat sa nu modifice calitatea apei si sa fie
supuse periodic operatiunilor de dezinfectie.
Art. 111
Racordul de umplere a rezervorului de apa trebuie sa fie situat pe partea
opusa si anterior fata de racordurile servind la evacuarea apelor uzate.
Orificiul de admisie a apei trebuie sa fie de alt tip si de alte dimensiuni
decat orificiul pentru evacuare sau spalare.
Art. 112
Punctul de apa de pe aeronava trebuie sa fie accesibil si situat in
sectorul serviciilor aeronavei.
Art. 113
La fiecare schimbare/alimentare cu apa a aeronavei, clorul rezidual trebuie
sa fie de maximum 0,25 mg/l.
Art. 114
Apele uzate de la bordul aeronavelor trebuie sa fie colectate si conservate
in recipiente neabsorbante si etanse.
Tinetele trebuie sa aiba capacitatea corespunzatoare numarului de calatori,
sa fie etanse si fixate de aeronava.
Bacurile fixe de la bordul aeronavelor trebuie sa aiba gura de evacuare
etansa pentru a nu permite raspandirea apelor uzate in timpul zborului.
Aceste bacuri au gura de descarcare de dimensiuni care sa permita racordul
tubulaturii de evacuare a cisternelor de vidanj.
Pentru zborurile la mare altitudine este indicat a se introduce in fiecare
tineta/bac 1 litru de etilenglicol, in scopul evitarii congelarii lichidului si
blocarii orificiului de vidanj.
Art. 115
Aeronava trebuie sa dispuna de un lavabou realizat din material rezistent,
usor de spalat si bine fixat. Gura robinetului va fi situata la 2,5 cm deasupra
orificiului preaplinului. Grupul sanitar trebuie sa dispuna de sapun si
servetele in cantitate suficienta, de apa calda si rece.
Art. 116
Recipientele utilizate in caz de rau de zbor trebuie sa fie realizate din
material neabsorbant si etans.
C. Transporturile feroviare
Prezentele norme se refera la elementele fixe - statii CF, triaje, depouri,
revizii vagoane, ateliere, poduri, tunele si la elemente mobile - materialul
rulant.
Art. 117
Elementele fixe trebuie sa dispuna de sisteme de alimentare cu apa
potabila, de indepartare a apelor uzate, a deseurilor solide si lichide. De
asemenea, se vor asigura unitati de alimentatie publica/colectiva, asistenta
medicala si altele.
Art. 118
Statia de cale ferata se amplaseaza in perimetrul localitatii si se
dimensioneaza corespunzator volumului traficului. Se iau masuri de protectie -
perdele vegetale si panouri din materiale fonoabsorbante. Se amenajeaza cai de
acces si parcari suficiente, cai de acces in si din interior, cu sens unic,
sisteme de ventilatie, iluminat si incalzire.
La proiectarea, constructia si amenajarea statiilor se vor asigura:
a) peroane spatioase cu pavimentul realizat din materiale antiderapante, ce
permit intretinerea usoara, si care sa impiedice dispersia particulelor in aer;
lungimea peronului trebuie sa fie cel putin egala cu lungimea garniturii de
tren; inaltimea peronului trebuie calculata in asa fel, incat distanta dintre
ultima treapta a vagonului de calatori si peron sa fie mai mica de 20 cm;
peroanele vor fi prevazute cu mobilier adecvat, confectionat din materiale
lavabile;
b) sisteme de distributie a apei potabile in jet ascendent sau cu fantani,
care sa respecte conditiile prevazute la cap. III din prezentele norme;
c) cosuri pentru colectarea reziduurilor solide, amplasate pe peron, sali
de asteptare, alte zone publice; in cosuri se vor introduce pungi din
polietilena in care se colecteaza deseurile si se indeparteaza o data cu
acestea; deseurile se evacueaza si se neutralizeaza conform prevederilor cap. V
din prezentele norme;
d) sali de asteptare prevazute cu mobilier adecvat, in numar suficient,
confortabil, confectionat din materiale lavabile; salile de asteptare vor fi
prevazute cu sisteme de incalzire nepoluante si sisteme de aerisire eficiente;
e) nivelul iluminatului artificial al peroanelor si salilor de asteptare va
fi de minimum 70 lucsi pentru iluminat fluorescent;
f) grupuri sanitare (WC, latrine cu fosa vidanjabila, pisoare), in numar
suficient; grupurile sanitare vor fi mentinute in stare de functionare si de
curatenie, dezinfectate zilnic cu substante clorigene sau cu alte produse
avizate de Ministerul Sanatatii; dotarea grupurilor sanitare cu materiale se va
face conform prevederilor art. 51 din prezentele norme;
Art. 119
Statiile care dispun de rezervoare de apa vor asigura buna intretinere si
dezinfectie a acestora; se va asigura un sistem mecanic de extractie a apei,
iar "trenul de apa" va fi avizat si autorizat sanitar si va fi
intretinut si dezinfectat permanent.
Art. 120
Celelalte unitati care asigura functionarea statiei si servirea calatorilor
vor respecta normele de igiena corespunzatoare specificului de functionare.
Art. 121
Reviziile de vagoane vor fi dotate cu instalatie, materialele si personalul
necesar de salubrizare si intretinere a vagoanelor de calatori, asigurandu-se:
a) alimentarea cu apa a rezervoarelor, care se va face astfel incat sa nu
fie contaminati hidrantii si sistemele de aprovizionare; se vor dezinfecta
rezervoarele de apa la fiecare pregatire a vagoanelor;
b) instalatii de preincalzire a vapoarelor in sezonul rece;
c) canal tehnic pentru revizia vagoanelor, care nu poate fi utilizat pentru
operatiunile de salubrizare;
d) statii de spalare, cu instalatii de apa calda si materiale de curatenie;
e) evacuarea apelor reziduale si a deseurilor menajere, provenite din
operatiunile de salubrizare se va face cu respectarea prevederilor cap. V din
prezentele norme.
Art. 122
Vagoanele pentru calatori vor fi construite din materiale cu stabilitate
chimica - coeficient scazut de conductibilitate termica si electrica, cu
protejarea platformelor de trecere intre vagoane impotriva factorilor
meteorologici, cu grad de securitate a treptelor si usilor si cu:
a) latimea coridorului de minimum 0,70 m;
b) ferestre din sticla securitate fono- si termoizolanta (geamuri duble),
avand mecanisme sigure si usor de manuit;
c) dotarea cu paliere portbagaj din grila metalica sau material plastic, cu
cuiere, oglinzi si recipiente pentru deseuri;
d) instalatii de apa si de evacuare a apelor uzate, de iluminat, incalzire
si ventilatie;
e) spatiu pentru spalat langa WC, cu planseu impermeabil, oglinda, cuier,
lavoar, iluminat artificial, priza electrica, vas pentru sapun lichid, cu
dispozitiv de dozare, cutie pentru prosoapele de hartie utilizate;
f) fotoliile din compartimente, realizate din materiale usor de curatat;
g) in compartiment trebuie sa se asigure starea de confort:
- temperatura in sezonul rece sa fie minimum 18 grade; sursele de caldura
sa fie curate; temperatura corpului de incalzit sa nu depaseasca 80 grade si sa
fie prevazute cu ecrane de protectie;
- calitatea aerului interior in urma ventilatiei sa fie: maximum 0,1% CO2,
1 mg pulberi/mc aer, umiditate relativa 35 - 70%, viteza curentilor de aer 0,15
m/sec. iarna si 0,25 m/sec. vara;
- iluminarea naturala 1/3,3, iar cea artificiala fluorescenta 200 lucsi;
h) conducte de alimentare cu apa, realizate din materiale prevazute in
standardele in vigoare, izolate termic si prevazute cu dispozitive de incalzire
pentru protectie impotriva inghetului;
i) conducte de evacuare a apelor uzate, termoizolate si dispuse astfel
incat sa nu murdareasca instalatiile de sub vagoane (osii, boghiuri);
j) rezervor pentru apa, cu o capacitate minima de 10 l/loc vagon; umplerea
se face prin racorduri etanse, cu protectie impotriva contaminarii apei;
k) W.C.-ul, racordat la instalatia de apa si cu sistem de evacuare a apei
uzate, cu planseul realizat din materiale impermeabile si usor lavabile, dotat
cu o cutie metalica sau material plastic, pentru depunerea reziduurilor solide,
vas pentru sapun lichid, cu dispozitiv de dozare, raft pentru obiecte de
toaleta, sub care se va fixa inscriptia "Apa nepotabila", cutie
pentru servete din hartie curate, separat, cutie pentru servetele utilizate,
cutie pentru tampoanele igienice folosite, suport pentru hartie igienica, vas
cu solutie dezinfectanta pentru vasul W.C.-ului, montat langa rezervorul de
apa;
l) dotarea minima:
- sapun lichid - 0,4 l/sapuniera;
- hartie igienica - 1/2 rulou/l cabina W.C.;
- servetele - 1/4 pachet/cutie pentru prosoape;
- tablete dezodorizante - 15 g/1 cabina W.C.;
- materiale dezinfectante;
- pungute din polietilena, pentru colectarea tampoanelor igienice folosite.
Art. 123
Vagonul de dormit va fi prevazut cu cusete (2, 3, 4 locuri), spatiu pentru
conductori, incaperi pentru incalzit si pentru utilaje sanitare:
a) cusetele trebuie sa dispuna de paturi prevazute cu dispozitive de
ridicare la perete, astfel incat sa se asigure sederea comoda in timpul zilei,
etajere si nise pentru bagaje, garderoba pentru haine, precum si cu sistem de
masa cu lavoar, dispozitiv de deschidere a sticlelor, etajere suport pentru
pahare, iluminat propriu; de asemenea, vor avea scara, dulap, cuier, cutie
pentru resturi, cu o mica punga din plastic, lenjerie de pat, prosoape pentru fiecare
persoana;
b) incaperea pentru conductori va avea dotarile pentru igiena individuala,
dulap pentru imbracaminte, dulap pentru alimente, bauturi, frigider, instalatii
pentru fierberea apei dulap pentru lenjerie curata si, separat, pentru cea
utilizata, chiuveta pentru spalarea vaselor, cu apa calda si rece;
c) alimentarea cu apa trebuie sa asigure 25 l/loc de dormit;
d) sistemul de incalzire trebuie sa asigure 18 grade - 22 grade in cuseta,
23 grade - 25 grade in spalatoare si 18 grade la W.C.;
e) iluminatul artificial va fi de 50 lucsi la toaleta si de 100 lucsi
deasupra oglinzii;
f) lenjeria de pat se colecteaza in saci impermeabili si se prelucreaza
conform prevederilor art. 59 din prezentele norme;
g) dezinsectia si deratizarea periodica, lunar sau la nevoie.
Art. 124
Transportul subteran va respecta normele de igiena generale si va avea
urmatoarele conditii specifice:
a) sistem de ventilatie, care sa asigure microclimatul corespunzator
calatorilor atat in statii, cat si in vagoane;
b) iluminat artificial - minimum 100 lucsi;
c) sistem de acces cu scari simple si scari rulante sau ascensoare;
d) deratizare trimestriala si la nevoie.
D. Transporturile navale
Art. 125
Amplasarea, proiectarea si realizarea porturilor se vor face, tinandu-se
seama de distantele fata de apa si de localitate, de posibilitatea de amenajare
a acvatoriului, a malurilor, a cheiurilor, a instalatiilor de acostare a
navelor si a spatiilor de depozitare, in asa fel, incat sa nu se influenteze in
mod negativ starea de sanatate si confortul populatiei si al personalului.
Art. 126
Portul va dispune de o retea de distributie a apei de baut, racordata la
reteaua localitatii sau la surse proprii, cu respectarea prevederilor cap. II
din prezentele norme. Reteaua va avea instalati hidranti pentru aprovizionarea
cu apa de baut a navelor. Functionarea retelei de apa de baut a portului se va
desfasura cu respectarea prevederilor art. 102 din prezentele norme.
Art. 127
Portul va dispune de o retea de canalizare, fie racordata la reteaua de
canalizare a localitatii, fie racordata la sisteme proprii de tratare si
neutralizare a apelor uzate, cu respectarea prevederilor cap. IV din prezentele
norme. Reteaua de canalizare va fi prevazuta cu prize terestre si/sau salupe
speciale de preluare. Apele uzate vor fi deversate in bazine receptoare, numai
cu respectarea prevederilor legislatiei sanitare si de mediu si a standardelor
in vigoare, fiind interzisa descarcarea apelor reziduale si a deseurilor
lichide in apele bazinului portuar.
Art. 128
Pe platforma portuara se vor asigura conditiile de salubritate conform cap.
V din prezentele norme.
Art. 129
Pe platforma portuara, in cladirile si instalatiile portuare este obligatorie
combaterea vectorilor (rozatoare, insecte etc.) conform prevederilor art. 52
lit. b) din prezentele norme.
Art. 130
La proiectarea si realizarea navelor se va realiza, in cadrul
functionalitatilor specifice, si un complex social care sa cuprinda cabine,
dormitoare, bucatarii, bai, lavabouri, dusuri, sali de mese, grupuri sanitare,
infirmerie, depozite de alimente, depozite de materiale si alte utilitati.
Art. 131
Navele vor fi prevazute cu sisteme de inmagazinare a apei potabile si cu
retea de distributie, asigurandu-se o cantitate medie de 32 - 120 l/pers./zi.
Functionarea sistemului de aprovizionare cu apa se face in conformitate cu
prevederile cap. II din prezentele norme; dezinfectia cu substante clorigene se
va face conform cap. III din prezentele norme si cu metodologia de supraveghere
a apei potabile.
Reteaua de apa de pe nave, precum si instalatiile aferente retelei vor fi
marcate prin vopsire, in culoarea albastra, cu vopsele protectoare; robinetele
de distributie a apei de baut vor fi marcate cu inscriptia "Apa
potabila", robinetele/vanele de la grupurile sanitare sau de la prizele de
spalare a puntii vor fi marcate cu inscriptia "Apa nepotabila".
Art. 132
Colectarea si evacuarea apelor uzate se fac prin instalatii proprii, cu
evacuare in apa marii, in larg, dar numai dupa separarea deseurilor lichide
uleioase si a grasimilor si dupa dezinfectia cu substante clorigene; cele doua
operatiuni se vor face, de preferinta, intr-un tanc colector; eficienta
dezinfectiei trebuie sa asigure maximum 1.000 coliformi/100 ml apa; este
interzisa deversarea apelor uzate si a deseurilor lichide in apele bazinelor
portuare.
Art. 133
Precolectarea primara a deseurilor menajere se face in recipiente din
material plastic sau din metal, iar precolectarea secundara, in pubele sau
compartimente etanse, situate in puncte accesibile, cu evacuare finala prin
preluarea in porturi de catre mijloace auto specifice.
Art. 134
In timpul stationarii in porturi se efectueaza curatarea generala a navei,
urmata de dezinfectie, dezinsectie si deratizare.
Art. 135
Pasagerilor si personalului li se va asigura cazarea in conditii de confort
termic, ambianta luminoasa, sonora si cromatica, microclimat si calitate a
aerului interior, mediu biotoxicologic si dotari, conform prevederilor cap. VI
din prezentele norme.
Art. 136
In cadrul asistentei medicale acordate pasagerilor si personalului se
includ si masurile de igiena si antiepidemice pentru profilaxia contra bolilor
specifice zonelor tropicale si de control igienico-sanitar.
Art. 137
Personalul medical aduce la cunostinta comandantului navei masurile
speciale profilactice si de combatere, specifice bolilor transmisibile, in
scopul informarii autoritatilor portuare asupra evenimentelor deosebite,
conform cerintelor Regulamentului Sanitar International; de asemenea,
personalul medical atesta efectuarea si eficienta masurilor de combatere a
insectelor si rozatoarelor, controleaza zilnic calitatea apei de baut si a alimentelor.
E. Transportul rutier interurban
Art. 138
Pentru transportul rutier interurban de calatori, mijloacele de transport
se vor construi si amenaja conform prevederilor art. 95 si 98 din prezentele
norme.
Pentru distante mai mari de 100 km este obligatorie asigurarea unui loc pe
scaun pentru fiecare calator. Pentru distante mai mari de 500 km se vor asigura
mijloace de transport cu grup sanitar (W.C. si chiuveta) si cu scaune
reglabile.
Art. 139
La proiectarea, constructia, amenajarea si functionarea autogarilor se vor
respecta prevederile art. 48, 49, 50, 51, 52, 53 si 54 din prezentele norme.
Alimentarea cu apa a calatorilor se va face in conditiile prevazute la art.
103 din prezentele norme.
Intretinerea mijloacelor de transport se va face cu respectarea
prevederilor art. 99 din prezentele norme.
Art. 140
La proiectarea, constructia, amenajarea si exploatarea autostrazilor se vor
respecta conditiile impuse de necesitatile de protejare a persoanelor care
folosesc autostrada si a populatiei, in general.
Alegerea amplasamentului traseului autostrazii se va face in urma unui
studiu de impact asupra mediului si sanatatii. In alegerea amplasamentului se
vor avea in vedere urmatoarele necesitati:
- reducerea la minimum a nivelurilor de zgomot si vibratii si a emisiilor
de poluanti atmosferici;
- facilitarea circulatiei populatiei locale prin construirea de treceri
denivelate pentru traversarea autostrazii;
- evitarea traversarii zonelor protejate de catre traseul autostrazii.
Amenajarea si exploatarea autostrazilor se vor face, tinandu-se seama de
urmatoarele necesitati:
- plantarea de perdele vegetale de protectie la distantele impuse de
legislatia in vigoare;
- montarea de panouri fonoabsorbante la trecerea prin apropierea
locuintelor;
- amenajarea de locuri de odihna la distante de maximum 30 km, amplasate la
minimum 50 m de autostrada. Acestea vor fi dotate cu grupuri sanitare cu apa
potabila curenta (W.C., chiuvete, dusuri), cu amenajari pentru odihna,
protejate de insorirea excesiva si de intemperii si cu amenajari pentru
colectarea si evacuarea reziduurilor solide, conform prevederilor art. 39 din
prezentele norme. Locul de odihna poate fi dotat si cu statie de alimentare cu
carburanti si cu unitati de alimentatie publica. Amenajarile din locurile de
odihna vor fi racordate la reteaua de energie electrica.
Apele uzate vor fi colectate, prelucrate si evacuate conform prevederilor
art. 28 - 36 din prezentele norme.
- la toate amenajarile de pe autostrazi se vor prevedea accese speciale
pentru persoanele handicapate;
- asigurarea unui iluminat corespunzator pe timp de noapte;
- montarea la distante de maximum 5 km a telefoanelor publice pentru
urgentele medicale.
CAP. 9
Norme privind produsele pesticide utilizate in profilaxia sanitar-umana
Art. 141
Utilizarea pesticidelor in combaterea artropodelor si a rozatoarelor,
vectoare de maladii transmisibile si/sau generatoare de disconfort, se va face
in asa fel, incat sa nu fie afectata starea de sanatate a populatiei, prin
efectul toxic al acestor produse.
Art. 142
In actiunile de combatere se utilizeaza numai produsele cuprinse in lista
aprobata prin ordin al ministrului sanatatii si publicata sub titlul
"Produsele pesticide avizate pentru profilaxia sanitar-umana". Lista
se va actualiza si publica anual.
Produsele avizate pentru aceasta activitate la o data ulterioara publicarii
listei se pot utiliza pe baza avizului sanitar eliberat de Ministerul Sanatatii.
Art. 143
Produsele care se incadreaza in grupele I si a II-a de toxicitate pot fi
utilizate numai de operatori calificati si autorizati de inspectoratele de
politie sanitara si medicina preventiva teritoriale si nu se pot comercializa
sau distribui catre populatie.
Tratamentele cu pesticide din grupele I si a II-a de toxicitate pot fi
efectuate in gospodariile individuale, numai in afara spatiilor de locuit, de
catre operatori autorizati.
Art. 144
In actiunile de combatere se vor respecta cu strictete forma, norma si
modul de utilizare a pesticidelor, stabilite o data cu avizarea sanitara a
produsului utilizat, si se vor respecta masurile de protectie a operatorilor,
masurile de prevenire a poluarii mediului inconjurator si masurile pentru
prevenirea unor accidente.
Actiunile de combatere pot fi efectuate de unitati prestatoare de servicii
de dezinsectie si deratizare.
Unitatile prestatoare trebuie sa fie autorizate sanitar de catre
inspectoratele de politie sanitara si medicina preventiva teritoriale; ele isi
vor desfasura activitatea sub supravegherea si controlul tehnic al
compartimentelor de specialitate din inspectoratele de politie sanitara si
medicina preventiva teritoriale.
Daca o unitate prestatoare isi desfasoara activitatea si in alt teritoriu
decat in cel pentru care a fost autorizata, nu va putea face acest lucru fara
sa instiinteze in prealabil inspectoratul de politie sanitara si medicina
preventiva din noul teritoriu.
Operatorii pentru dezinsectie si deratizare din aceste unitati trebuie sa
fie atestati de catre inspectoratul de politie sanitara si medicina preventiva
teritorial, pentru aceasta activitate.
In acest scop inspectoratele de politie sanitara si medicina preventiva
teritoriale pot organiza cursuri de calificare in vederea obtinerii atestarii.
Art. 145
Comercializarea produselor pesticide utilizate in profilaxia sanitar-umana
se poate face numai daca aceasta este cuprinsa in obiectul de activitate al
unitatii comerciale.
Produsele pot fi comercializate numai in ambalaje autorizate in acest scop
de catre Institutul de Igiena, Sanatate Publica, Servicii de Sanatate si de
Conducere Bucuresti si insotite de instructiuni de folosire redactate in limba
romana. Microambalarea pesticidelor utilizate in profilaxia sanitar-umana se
poate face numai cu aprobarea inspectoratelor de politie sanitara si medicina
preventiva judetene. Modul de ambalare si etichetele trebuie sa fie aprobate si
in acest caz de Institutul de Igiena, Sanatate Publica, Servicii de Sanatate si
de Conducere Bucuresti.
Este interzisa portionarea si reambalarea produselor pesticide fara
autorizarea de catre Institutul de Igiena, Sanatate Publica, Servicii de
Sanatate si de Conducere Bucuresti a acestei activitati.
Este interzisa utilizarea ambalajelor pentru produse pesticide in alte
scopuri decat cele pentru care au fost destinate.
Este interzisa comercializarea catre populatie a produselor pesticide din
grupele I si a II-a de toxicitate. Comercializarea acestor produse se poate
face numai catre persoane fizice sau juridice autorizate in acest scop de catre
inspectoratele de politie sanitara si medicina preventiva teritoriale, insotita
de consemnarea instrainarii intr-un registru special.
Art. 146
Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, primariile
si agentii economici au obligatia de a organiza si desfasura actiuni de
combatere a artropodelor si rozatoarelor vectoare de maladii transmisibile
si/sau generatoare de disconfort, la solicitarea si cu indrumarea tehnica de
specialitate a inspectoratului de politie sanitara si medicina preventiva
teritorial.
Art. 147
Cetatenii cu gospodarii individuale si asociatiile de locatari au obligatia
de a asigura combaterea si stingerea focarelor de artropode si rozatoare
vectoare de maladii transmisibile si/sau generatoare de disconfort din
gospodaria proprie sau din spatiile pe care le detin.
Art. 148
Inspectoratele de politie sanitara si medicina preventiva teritoriale au
obligatia informarii populatiei cu privire la existenta in teritoriu a
vectorilor care prezinta un risc pentru sanatate sau care produc un disconfort
deosebit si la masurile de combatere ce trebuie luate impotriva acestora. In
atingerea acestui scop, membrii comunitatii se pot adresa inspectoratelor de
politie sanitara si medicina preventiva teritoriale pentru obtinerea
informatiilor dorite.
Consiliile locale si primariile au obligatia de a comunica cetatenilor
masurile intreprinse in vederea combaterii artropodelor si rozatoarelor.
CAP. 10
Normele de igiena privind inhumarea, transportul si deshumarea cadavrelor
umane
Art. 149
In cazurile de deces prin boli transmisibile, carantinale se vor lua
masurile de prevenire a raspandirii infectiei, impuse de unitatile sanitare
teritoriale; transportul acestor cadavre se va face numai cu avizul sanitar de
transport eliberat de autoritatea sanitara teritoriala.
Art. 150
Transportul cadavrului in afara localitatii in care s-a produs decesul se face
dupa imbalsamare, intr-un sicriu al carui fund este acoperit cu materiale
absorbante, este impermeabil si inchis etans.
Art. 151
Exhumarea cadavrelor se poate face dupa minimum un an de la data inhumarii
si numai in perioada 1 noiembrie - 31 martie; dupa 7 ani de la deces osemintele
pot fi deshumate in orice perioada a anului, fara avizul organului sanitar.
Art. 152
Transportul international al cadavrelor umane se face pe baza unui pasaport
de transport mortuar; pentru cadavrele care sunt transportate din tara in
strainatate, pasaportul de transport mortuar se elibereaza de catre
inspectoratul de politie sanitara si medicina preventiva din judetul unde s-a
produs decesul sau exhumarea. Transportul international al cadavrelor se va
face in sicriu impermeabilizat, inchis ermetic, al carui fund este acoperit cu
un strat de 5 cm grosime din materii absorbante (rumegus, turba sau altele
asemenea), imbibate intr-o solutie dezinfectanta. Sicriul se depune intr-o lada
din lemn, bine etanseizata. Transportul intern sau international al cadavrelor
prin mijloace feroviare se face conform regulamentului ministerului de resort,
avizat de Ministerul Sanatatii.
Art. 153
Inhumarea cadavrelor umane se face numai in cimitire autorizate sanitar de
catre inspectoratul de politie sanitara si medicina preventiva judetean.
Cimitirele vor fi imprejmuite cu gard si cu o perdea de arbori. Intre
morminte si gardul cimitirului va fi lasata o zona libera de 3 m.
Art. 154
Desfiintarea si schimbarea destinatiei unui cimitir se fac numai dupa 30 de
ani de la ultima inhumare si dupa stramutarea tuturor osemintelor.
Desfiintarea cimitirelor inainte de acest termen se face numai cu avizul
inspectoratului de politie sanitara si medicina preventiva judetean.