ORDIN   Nr. 443 din 9 aprilie 2008

privind aprobarea Normelor de igiena pentru transporturile de persoane

ACT EMIS DE: MINISTERUL TRANSPORTURILOR

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 334 din 30 aprilie 2008

Având în vedere Referatul de aprobare nr. E.N. 7.926 din 13 decembrie 2007 al Inspecţiei sanitare de stat din Ministerul Sănătăţii Publice,

în conformitate cu prevederile art. 10 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 367/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările ulterioare,

ministrul sănătăţii publice şi ministrul transporturilor emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele de igienă pentru transporturile de persoane, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă capitolul 8 - Norme de igienă pentru transporturile de persoane - din anexa la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 536/1997   pentru   aprobarea   Normelor de   igienă  şi   a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 3 iulie 1997.

Art. 3. - Direcţiile implicate din Ministerul Sănătăţii Publice şi Ministerul Transporturilor, unităţile publice şi private din domeniu vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul sănătăţii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

Ministrul transporturilor,

Ludovic Orban

ANEXĂ

NORME   DE   IGIENA

pentru transporturile de persoane

Art. 1. - La proiectarea, execuţia şi funcţionarea construcţiilor, vehiculelor şi căilor de transport se respectă condiţiile indispensabile pentru asigurarea protecţiei sănătăţii pasagerilor şi a personalului. Fiecare operator economic care prestează servicii de transport are obligaţia să respecte prezentele norme şi să îşi întocmească pe baza acestora regulamente de funcţionare şi exploatare, avizate de organele sanitare ale Ministerului Transporturilor, după cum urmează: Agenţia de Sănătate Publică prin Direcţia de sănătate publică şi unităţile teritoriale Braşov, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Timişoara, laşi. Regulamentele de funcţionare şi exploatare trebuie să asigure îndeplinirea următoarelor cerinţe:

a) apa şi alimentele, materialele şi ustensilele folosite să fie protejate de contaminarea cu microorganisme patogene şi substanţe toxice;

b)  persoanele nu trebuie să intre în contact cu deşeurile periculoase, mai ales de origine umană, considerate contaminate;

c)  persoanele nu trebuie să intre în contact cu insecte, rozătoare şi cu alţi vectori de boli infecţioase;

d)  persoanelor li se asigură condiţii care să le protejeze de accidente sau riscuri de îmbolnăvire;

e) asigurarea condiţiilor de confort termic.

Art. 2. - Prezentele norme se aplică:

- activităţilor de transport rutier public sau în cont propriu de persoane;

- activităţilor de transport de persoane în regim de taxi;

- activităţilor de transport feroviar, naval, aerian;

- activităţilor de transport subteran de persoane;

- activităţilor externalizate din aceste domenii.

Art. 3. - Conducătorilor auto, mecanicilor de locomotivă, echipajelor navelor şi aeronavelor, controlorilor de trafic li se asigură condiţii igienice de repaus şi odihnă.

Art. 4. - Prelucrarea sanitară a spaţiilor publice în transporturi se face respectându-se următoarele:

a) controlul calităţii eficienţei activităţii de igienizare şi dezinfecţie a vagoanelor de clasă, de dormit, de metrou, a aeronavelor, navelor/bacurilor/feriboturilor, a autobuzelor/ autoturismelor/troleibuzelor şi a tramvaielor se realizează prin prelevarea de teste de salubritate. Se prelevă două probe de pe suprafeţele de toaletă şi 3 probe din compartimente sau cuşete (zone care vin în contact direct cu mâinile călătorilor). Aceste probe se recoltează din zonele de potenţială poluare, după ce s-au efectuat curăţenia şi dezinfecţia. Indicatorii sanitari şi valorile acceptate propuse pentru controlul condiţiilor de igienă sunt: NTG-37°C < 5000 UFC/100 cm2 pentru pereţi şi pentru colacul toaletelor şi mai puţin de 2000 pentru clanţe şi pentru rezemătoare de cap. Enterobacteriile şi B. Proteus trebuie să fie absente. Depăşirea valorilor stabilite pentru indicatorii menţionaţi denotă ineficienta activităţii de igienizare şi dezinfecţie;

b)  controlul calităţii prelucrării sanitare a spaţiilor de odihnă pentru personalul menţionat la art. 2 şi pentru sălile de utilitate publică din domeniul transporturilor se realizează prin prelevarea de probe privind contaminarea suprafeţelor şi aeromicroflorei. Evaluarea încărcăturii bacteriologice a suprafeţelor se realizează prin prelevarea de probe. Probele se recoltează semestrial, după efectuarea curăţeniei şi a dezinfectiei. Rezultatele vor fi exprimate în UFC/100 cm2 de suprafaţă. Indicatorii utilizaţi pentru evaluarea salubrităţii suprafeţelor din aceste spaţii sunt: număr total de germeni la 37°C, număr de streptococi, număr de stafilococi, număr de coliformi. Valorile acceptate pentru aceşti indicatori sunt: NTG-37°C = 100/cm2, germenii hemolitici nu trebuie să depăşească 1% din NTG-37°C, stafilococi piogeni, streptococi B-hemolitici şi coliformi absenţi. Prezenţa stafilococi lor şi coliformilor arată contaminare mare, insalubritate ridicată şi deci operaţiune de salubrizare ineficientă sau neefectuată;

c) încărcătura microbiologică a aerului se controlează prin recoltarea de probe de aeromicrofloră. Probele se recoltează semestrial, în sezoanele extreme, în spaţii în care se consideră că s-a făcut curat. In funcţie de suprafaţa încăperii se stabilesc 2-6 puncte de recoltare prin sedimentare pe placă după expunere de 15 minute în medie. Indicatorii utilizaţi pentru evaluarea calităţii aerului sunt NTG-37°C, număr de streptococi, număr de coliformi fecali, număr de stafilococi. Valorile acceptate pentru aceşti indicatori sunt: NTG-37°C=1000UFC/m3 aer, streptococi alfa- hemolitici = 1% din NTG, coliformi 0/m3, stafilococi fără normă (cu cât proporţia este mai mare, cu atât contaminarea este mai mare). Prezenţa stafilococului denotă o contaminare de origine umană. Depăşirea valorilor indicate denotă ineficienta operaţiunilor de salubrizare.

A. TRANSPORTUL ÎN COMUN URBAN ŞI PREORĂŞENESC

Art. 5. - Operatorii economici care prestează servicii de transport în comun urban şi preorăşenesc vor lua măsuri de întreţinere zilnică a condiţiilor de igienă optime în mijloacele de transport, la capetele de linii şi în staţii.

Art. 6. - (1) La amenajarea traseelor mijloacelor de transport în comun autorităţile în a căror administrare se află aceste trasee vor ţine seama de următoarele cerinţe privind menţinerea sănătăţii populaţiei şi a personalului:

a) alegerea traseului se face astfel încât să nu parcurgă zone cu obiective protejate (locuinţe, parcuri, locuri de odihnă, de studiu, asistenţă medicală, îngrijirea copiilor şi bătrânilor etc), iar dacă acest lucru este inevitabil din considerente urbanistice, se păstrează distanţele stabilite prin studii de impact între aceste trasee şi obiectivele protejate; în aceste studii se iau în considerare emisiile de poluanţi chimici şi pulberi, de zgomot şi de vibraţii;

b)  alegerea amplasamentelor staţiilor se face ţinându-se seama şi de posibilităţile unor categorii de populaţie (vârstnici, copii, bolnavi cu maladii cronice, persoane cu dizabilităţi) de a parcurge pe jos distanţa de la locuinţa lor la staţie;

c) amenajarea traseelor se face astfel încât să se reducă la minimum impactul poluanţilor asupra sănătăţii publice (linii de tramvai insonorizate, pavimente din materiale care să nu producă zgomot şi să nu elibereze în atmosferă substanţe chimice sau pulberi periculoase, evitarea detaliilor accidentate în pavimente). La capetele de linii se amenajează spaţii de refacere pentru personal şi pentru adăpostirea conducătorilor de vehicule, care să fie prevăzute cu grupuri sanitare dotate cu toalete, chiuvete şi duşuri, asigurându-se iluminatul, ventilaţia şi încălzirea conform standardelor în vigoare. In staţii trebuie să existe coş pentru deşeuri.

(2) La amenajarea staţiilor se urmăreşte acoperirea a cât mai multor necesităţi de protecţie a călătorilor care aşteaptă (adăpostire faţă de intemperii, protecţie faţă de temperaturile prea scăzute sau prea ridicate, faţă de iradierea solară directă sau de vânturi puternice). In staţii pot exista unităţi comerciale sau de servicii, cu condiţia respectării normelor prevăzute în standardele în vigoare referitoare la aceste unităţi.

Art. 7. - Amplasarea, construcţia şi amenajarea garajelor sau a depourilor pentru mijloacele de transport în comun se fac astfel încât să nu producă emisii de substanţe chimice, pulberi, zgomot sau vibraţii care să pună în pericol sănătatea şi confortul locuitorilor vecini.

Art. 8. - Se interzice răspândirea pe sol a reziduurilor lichide petroliere, a apelor uzate şi a reziduurilor solide rezultate din salubrizarea şi întreţinerea mijloacelor de transport. Salubrizarea mijloacelor de transport se face numai în spaţii special amenajate, de către personal specializat pentru această operaţiune.

Art. 9. - Operatorii economici sau autorităţile care au în administrare traseele sunt obligate să le întreţină, împreună cu staţiile şi mijloacele de transport în comun, în condiţii optime de igienă, să asigure întreţinerea, salubrizarea şi curăţarea permanentă, să realizeze dezinfectia şi dezinsectia vehiculelor ori de câte ori este nevoie şi să asigure un microclimat favorabil în mijloacele de transport.

B. TRANSPORTUL AERIAN

Art. 10. - La proiectarea, construirea şi în timpul exploatării aeronavelor şi a aeroporturilor se respectă normele de protecţie sanitară a echipajului, călătorilor şi a personalului din aeroporturi.

Art. 11. - (1) Aeroporturile trebuie să beneficieze de apă potabilă de calitate şi în cantitate suficientă pentru nevoile proprii şi pentru aprovizionarea aeronavelor.

(2) Instalaţiile şi utilajele folosite trebuie să funcţioneze astfel încât să nu modifice calitatea apei din reţea. Controlul calităţii apei se face conform prevederilor legislaţiei în vigoare, din puncte cu importanţă epidemiologică, în cadrul monitorizării de control.

(3) Trebuie asigurată rezerva proprie de apă pentru cel puţin 24 de ore, în funcţie de necesităţile aeroportului.

(4)  Pentru aprovizionarea aeronavelor se foloseşte reţeaua de alimentare centrală a aeroportului, avizată şi autorizată sanitar conform reglementărilor în vigoare. Se păstrează o evidenţă specială, care să precizeze data şi ora alimentării, cantitatea şi calitatea apei introduse în rezervoare (clorul rezidual liber), precum şi utilajul şi instalaţia de alimentare.

(5)  La bordul aeronavei, în funcţie de rută, se asigură o cantitate de 0,9-4,55 l apă/persoană/12 ore de zbor.

(6)  Clorul rezidual se controlează de minimum 3 ori/zi de către personalul specializat al deţinătorului instalaţiei de apă. Rezultatele controlului sunt înregistrate şi transmise săptămânal autorităţii sanitare care supraveghează aeroportul.

(7)  Reţeaua de apă aflată în responsabilitatea directă a autorităţilor aeroportului trebuie construită, exploatată şi întreţinută astfel încât să distribuie permanent apă potabilă de calitate, conform prevederilor legislaţiei în vigoare. Controlul calităţii apei se face în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art. 12. - (1) In aeroporturi, punctele de alimentare cu apă pentru călători trebuie realizate din material inoxidabil şi montate sub un unghi care să nu permită răspândirea apei pe paviment.

(2) Gura de apă trebuie să fie montată la un nivel superior preaplinului chiuvetei, cu jetul ascendent, protejată printr-un dispozitiv inoxidabil, montat astfel încât gura consumatorului să nu atingă gura de apă.

Art. 13. - (1) Inmagazinarea apei potabile la bordul aeronavelor se face fie prin priză directă la reţea, fie prin camioane-cisternă.

(2) In cazul aprovizionării prin priză directă, aceasta va fi situată suprateran, la o distanţă de cel puţin 30 m de prize cu altă destinaţie, vizibilă, acoperită şi inscripţionată distinct.

(3) Camionul-cisternă folosit pentru transportul apei până la aeronavă trebuie utilizat numai pentru apă potabilă şi trebuie să fie inscripţionat, în acest sens folosind culoarea albastră. Construcţia cisternei trebuie realizată numai din materiale avizate sanitar pentru transportul apei potabile (rezistente la coroziune, care să nu cedeze metale sau alte substanţe, să confere etanşeitate etc). Agentul de handling va obţine autorizaţii sanitare de funcţionare pentru mijloacele de alimentare cu apă potabilă. Gurile de intrare şi ieşire trebuie să fie orientate în jos şi să fie prevăzute cu dispozitive nefiletate care să permită racordul rapid al tubulaturii de alimentare a cisternei şi aeronavelor. Tubulatura de alimentare la avion şi la cisternă va fi protejată împotriva contaminării şi efectuându-se operaţiuni rapide de dezinfecţie înainte de cuplare. Furtunurile pentru apă potabilă trebuie să fie fabricate din materiale avizate sanitar şi să fie spălate în interior, în totalitate, înainte de racordarea la camionul-cisternă sau la aeronavă. Suprafaţa interioară a furtunurilor nu trebuie să prezinte fisuri, zgârieturi superficiale sau gâtuiri de scurgere. Când nu este pus în funcţiune, ajustajul trebuie păstrat într-o soluţie hiperclorinată. Orificiile de intrare si ieşire trebuie prevăzute cu capace şi obturatoare care trebuie să acopere orificiile, puse la locul lor atunci când nu se desfăşoară operaţii de intrare şi ieşire a apei.

(4)  Cel puţin la 3 săptămâni rezervoarele camioanelor-cisternă se tratatează cu jet de vapori sau cu soluţii de produse biocide avizate sanitar. Pentru dezinfecţia apei din rezervorul -cisternă se foloseşte cloramina sau clorul gazos din aparate de clorare portabile sau fixe .

Art. 14. - (1) Aeroporturile trebuie dotate cu instalaţii de evacuare a deşeurilor solide şi lichide atât de la aeronave, cât şi de la sol.

(2) Sistemele de evacuare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) îndepărtarea şi epurarea apelor uzate menajere, apelor uzate industriale, a altor ape uzate şi a apelor meteorice să se realizeze astfel încât să nu creeze disconfort şi îmbolnăvirea membrilor comunităţii. Apele uzate epurate vor fi evacuate astfel încât, în avalul deversării, apele receptorului să se încadreze, conform normelor, în prevederile standardului de calitate a apelor de suprafaţă, după categoria de folosinţă. La proiectarea şi realizarea sistemelor de canalizare şi epurare se va respecta legislaţia sanitară în vigoare;

b) îndepărtarea apelor uzate menajere şi industriale se face numai prin reţeaua de canalizare a apelor uzate. In lipsa posibilităţii de racordare la sistemele publice de canalizare, unităţile sunt obligate să se doteze cu instalaţii proprii pentru colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate, care se execută şi se exploatează astfel încât să nu constituie un pericol pentru sănătate;

c) este interzisă îndepărtarea apelor uzate direct pe sol (curţi, grădini, străzi, locuri riverane) sau în bazine naturale de apă în zona de protecţie sanitară a surselor şi instalaţiilor centrale de alimentare cu apă;

d) canalele deschise pot fi utilizate numai pentru evacuarea apelor meteorice. Aceste canale trebuie întreţinute permanent în stare bună de funcţionare, prin curăţare şi repararea defecţiunilor.

Art. 15. - A. Evacuarea deşeurilor solide:

1.  de la aeronave - se efectuează în bacuri de polietilenă etanşe şi rezistente, care se descarcă la fiecare escală şi se înlocuiesc cu altele spălate şi dezinfectate. Ulterior reziduurile sunt neutralizate;

2.  de pe aeroport (holuri, birouri, restaurante, depozite, ateliere) - se face în recipiente din material neabsorbant, prevăzute cu saci de polietilenă închişi ermetic. Recipientele se amplasează în mai multe puncte accesibile personalului şi pasagerilor;

3. punctele de colectare intermediară sunt amplasate pe sol betonat, sunt prevăzute cu instalaţii de spălare şi cu rigole în pantă, precum şi cu sifon de drenare în reţeaua de canalizare a aeroportului;

4.   îndepărtarea reziduurilor solide se face cu vehicule speciale, cu dispozitive mecanice de încărcare şi compactare, evitând răspândirea deşeurilor pe sol.

B. Evacuarea reziduurilor lichide:

1. de la aeronave - se colectează în tinete mobile sau fixe (cu pereţi rotunjiţi la interior) prevăzute cu sisteme de fixare, etichetate distinct (culoare galbenă), de unde, printr-o trapă specială, situată diametral opus faţă de cea de alimentare cu apă potabilă, sunt evacuate în maşini speciale de vidanj sau în reţeaua de canalizare. Pentru zborurile la mare altitudine, în lipsa unor sisteme de încălzire, este indicat a se introduce în fiecare tinetă/bac un litru de etilenglicol, în scopul evitării congelării lichidului şi evitării blocării orificiului de vidanj. După golire tinetele se spală cu detergent - dezinfectant, conform Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 261/2007 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare. Este de dorit dispunerea de apă caldă la 1,4 atm şi perii care să permită eliminarea materiilor solide aderente;

2.  de pe aeroport - este obligatorie existenţa a 3 sisteme de colectare şi evacuare a reziduurilor lichide:

a) sistemul de drenare a apelor de pe suprafeţele de rulare a aeronavelor, care poate fi racordat la reţeaua urbană de canalizare;

b) sistemul de drenare a reziduurilor lichide provenite de la grupurile sanitare;

c) sistemul de evacuare a vehiculelor-vidanjă .

Art. 16. - (1) Vehiculele-vidanjă de pe aeroport îndeplinesc următoarele condiţii:

a) camioanele utilizate pentru serviciul toaletelor aeronavelor trebuie să fie diferite de cele pentru aprovizionarea cu apă potabilă şi trebuie ţinute în spaţii total izolate faţă de cele unde sunt camioanele-cisternă;

b) toate racordurile, furtunurile, tubulatura destinată evacuării toaletelor şi clătirii acestora trebuie să fie de alte dimensiuni sau de alt tip decât cele pentru apă potabilă (colorate în galben);

c) cisternele, camioanele şi vehiculele sunt inscripţionate cu menţiuni şi marcaje corespunzătoare (în acest caz se va folosi culoarea galbenă).

(2) Aeroportul sau agentul de handling deţine şi exploatează acest tip de vehicule pentru care va exista autorizaţie sanitară de funcţionare.

(3)  Toate instalaţiile de spălare, inclusiv cele destinate vehiculelor sau bacurilor, trebuie proiectate astfel încât să evite orice reflux în reţeaua de aducţiune a apei.

(4) Vehiculele de vidanjare se evacuează în puţuri colectoare aflate la cel puţin 30 m de spaţiile ce necesită grad crescut de igienizare (bloc alimentar, racorduri de apă potabilă). Puţurile colectoare sunt prevăzute cu grilă colectoare la partea superioară, sunt racordate la reţeaua generală de canalizare, acoperite, betonate şi sunt dotate cu dispozitive antireflux, cu instalaţii de spălare şi dezinfecţie a solului. Puţurilor colectoare li se asigură un perimetru de protecţie sanitară.

(5) Instalaţiile şi utilajele trebuie dezinfectate săptămânal sau după fiecare descărcare totală în reţeaua de canalizare ori în alte sisteme autorizate.

Art. 17. - (1) Pe aeroport se amenajează grupuri sanitare în sala de sosire, în sala de plecare, în sala de tranzit şi în restaurante.

(2)  Grupurile sanitare sunt prevăzute cu vestibule ventilate mecanic, chiuvete, toalete pisoare şi cabine cu plafon şi pereţi lavabili, neperforaţi, din faianţă, ceramică sau mase plastice avizate sanitar. Ferestrele din sticlă laminată, translucidă, cu margini în unghi de 45, asigură iluminatul convenabil, în contrast.

(3)   Pentru persoanele cu dizabilităţi sunt prevăzute amenajări speciale.

(4) Grupurile sanitare se dotează cu săpun lichid, uscătoare de mâini sau prosoape de hârtie.

Art. 18. - (1) Aeroporturile trebuie dotate cu instalaţii adecvate de preparare, manipulare şi servire în condiţii igienice a alimentelor şi băuturilor.

(2)   Sursele de alimente trebuie avizate, autorizate şi controlate de autorităţile sanitare şi sanitar-veterinare ale Agenţiei de Sănătate Publică a Ministerului Transporturilor.

(3) Alimentele au inscripţionate pe ambalaj, cu bandă albă specifică pentru alimentele distribuite pe aeroport, data preparării lor.

(4) Acolo unde există distribuitoare automate de alimente şi băuturi, acestea se curăţă la 24-48 de ore, pe toate suprafeţele, atât în interior, cât şi în exterior, cu lavete diferite de tifon impregnat cu detergent, dezinfectant şi apă potabilă. Se păstrează o evidenţă clară a acestor operaţiuni la fiecare.

(5) Prânzurile ce urmează a fi servite la bordurile aeronavelor şi echipajului se pregătesc pe fluxuri separate faţă de cele puse la dispoziţia pasagerilor la sol, personalului de aeroport, vizitatorilor.

Art. 19. - Toate spaţiile care asigură circuitul alimentelor şi anexele lor trebuie să întrunească cerinţele igienico-sanitare conform legislaţiei în vigoare.

Art. 20. - In unităţile de preparare a alimentelor de pe aeroporturi se respectă următoarele reguli de primă importanţă:

a) salata verde se spală 5 min. sub jet de apă potabilă;

b)  carnea (pasăre, peşte, alte produse) se decongelează complet şi se prelucrează termic imediat;

c)   platourile cu prânzuri calde pentru scurt-curier (cu decolare în ora următoare) se ţin în cuptor la 63-74°C;

d) celelalte produse se refrigerează (+ 4°C) şi se transportă la aeronavă în module cu zăpadă carbonică. La bord, înainte de consum, se reîncălzesc la +82°C;

e)  prânzurile ce se livrează sub formă congelată pentru zborurile scurt-curier se păstrează la -18°C. Dacă se prelungeşte timpul de păstrare, alimentele se ţin la -26°C ... -29°C;

f)  alimentele crude se manipulează cu pense, furculiţe, mănuşi de unică folosinţă;

g) ferestrele se protejează cu plase contra vectorilor;

h) se amenajează sisteme de închidere automată la uşi sau cortine de aer rece;

i) spălarea manuală a ustensilelor şi a veselei se face în 3 etape: apă la 45°C cu detergent, apă la 50°C cu detergent, apă la 82°C;

j) spălare automată cu utilaje şi soluţii-detergent conform indicaţiilor producătorului ;

k) chiuvetele pentru spălarea mâinilor se doteză cu dozator automat de detergent;

l) curăţarea tuturor elementelor fixe şi mobile şi a suprafeţelor se face de mai multe ori pe zi, de către personal calificat şi cunoscător al riscurilor de contaminare şi al modalităţilor practice de dezinfecţie, după un plan riguros;

m) transportul produselor alimentare la aeronave se face cu vehicule speciale prevăzute cu refrigerator. După fiecare transport aceste vehicule se igienizează cu detergent şi dezinfectant.

Art. 21. - Asigurarea cu alimente la bordul aeronavelor:

1. Alimentele se preiau printr-o trapă specială;

2. Se depun în 1-2 orificii de bord, în funcţie de regimul termic din momentul servirii lor:

a) prânzuri reci:

- se oferă pe platouri deja pregătite, sigilate şi etichetate;

-  se menţin în module de refrigerare sau containere cu zăpadă carbonică;

b) prânzuri calde:

- pentru zboruri scurt-curier:

- servite ca atare imediat după decolare;

- până la distribuire se păstrează în cuptoare la 63°C;

-  pentru zboruri cu o durată mai mică de două ore, prânzurile etichetate se depun în containere refrigerate şi pot fi consumate reîncălzite, într-un interval de maximum 45 de minute;

- pentru zboruri lung-curier:

- se pregătesc din mâncăruri congelate sau refrigerate prin reîncălzire foarte rapidă în cuptoare la 85°C (cuptor cu microunde sau convecţie);

- se servesc imediat după tratare termică.

3.  Cuburile de gheaţă se fac numai din apă potabilă. Se livrează la bordurile aeronavelor în saci de polietilenă sigilaţi sau în alte ambalaje specifice de unică folosinţă.

4. Pentru pilot şi copilot se asigură prânzuri diferite, provenite din alimente diferite şi/sau blocuri alimentare diferite.

5. Personalul de bord va respecta integral normele de igienă individuală şi a veselei, conform prevederilor legale.

6. La bordul aeronavei ustensilele şi vesela de unică folosinţă se îndepărtează după utilizare. Reziduurile menajere se precolectează pe sortimente şi sunt depozitate în saci închişi, pregătiţi în vederea descărcării pe aeroport, în containere speciale.

7.  Decelarea de urme, fragmente sau corpuri de insecte pe una dintre feţele platourilor scoase din modul impune vaporizarea spaţiului infestat cu substanţe insecticide.

8.   La aterizare toate resturile de alimente şi prânzurile neconsumate se colectează în recipiente de plastic sau metal, închise etanş, care se descarcă rapid şi igienic, printr-o trapă specială de evacuare, într-un container de detritusuri, utilizat pe aeroport, după efectuarea, operaţiunii de dezinfecţie,urmând a fi transportate de vehicule speciale. Evacuarea deşeurilor către unităţi de neutralizare aprobate sanitar-veterinar conform Regulamentului CE nr. 1.774/2002, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 63/4 din 1 martie 2007, se realizează prin contract între administraţia aeroporturilor şi societăţile respective.

9.   Recipientele de depozitare se spală la 2-3 zile în perioadele calde si la 6-7 zile în cele reci, cu maşini având cuve de spălare, folosind apă la 60°C şi detergenţi. Se clătesc în cuve de clătire cu apă la 32°C.

Art. 22. - Pentru protecţia la sol contra insectelor, rozătoarelor şi a altor vectori de boli transmisibile a pasagerilor, echipajului şi a populaţiei, aeroporturile trebuie să dispună de servicii de combatere a vectorilor precum ţânţari, muşte, purici, păduchi, şobolani şi alţii, precum şi de echipamente şi produse biocide de combatere a acestora, în special cu acţiune remanentă, avizate conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

Art. 23. - (1) In vederea eliminării insectelor zburătoare şi a rozătoarelor se aplică măsuri de combatere în aeronave, vehicule, în clădiri şi pe o rază de 400 m în jurul perimetrului aeroportului, oricare ar fi forma de proprietate asupra terenurilor şi clădirilor din acest perimetru.

(2) Aceste activităţi se practică numai de personal instruit, care foloseşte banderole datate pentru identificarea spaţiilor tratate şi păstrează o evidenţă clară a acestor operaţii.

(3)   Se folosesc tehnici şi materiale avizate conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

(4)  Inspectorii sanitari ai Direcţiei de Sănătate Publică din cadrul Agenţiei de Sănătate Publică a Ministerului Transporturilor verifică lunar măsurile de dezinsecţie şi deratizare. Aeroportul trebuie să dispună de mijloace pentru dezinfecţia şi dezinsecţia echipajului, călătorilor şi bagajelor, aeronavelor, precum şi a altor obiecte şi instalaţii.

Art. 24. - (1) Salubrizarea aeronavelor cuprinde un minim de măsuri ce se aplică în timpul escalelor sau, la nevoie, în timpul zborului, precum şi salubrizarea generală care se efectuează la fiecare 24 de ore.

(2) Salubrizarea minimă se efectuează la nivelul oficiilor de bord, toalete şi cabină de pilotaj şi constă în:

a) ridicarea reziduurilor solide din orice vas de colectare;

b) aspirarea tuturor suprafeţelor;

c) completarea toaletei cu materiale consumabile.

(3)  Operaţiunile se efectuează cu lavete de unică folosinţă, impregnate cu substanţe-detergent dezinfectante, dezodorizante, care se păstrează în saci de polietilenă sigilaţi.

(4)  Salubrizarea generală se efectuează conform art. 24 alin. (2), precum şi următoarele:

a)  curăţarea, spălarea şi dezinfecţia tuturor suprafeţelor lavabile;

b) aspirarea mochetei şi gurilor de aeraţie;

c) perierea spatelui fotoliilor;

d) înlocuirea huselor.

(5)  Prezenţa unui pasager cu boală infecţioasă la bord impune efectuarea dezinfecţiei aeronavei la prima escală. In caz de boală transmisă prin apă sau alimente, se impregnează toate suprafeţele cu dezinfectant de nivel mediu, apoi suprafeţele se spălă cu apă caldă şi se usucă. Suprafeţele dure umectate cu dezinfectant de nivel mediu conform indicaţiilor producătorului se spală cu apă caldă. Personalul care efectuează operaţiunile va avea echipament de protecţie pentru aparatul respirator, ochi, tegumente.

Art. 25. - Aeroportul trebuie să dispună de cabinet medical dotat conform prevederilor legale. In aeroport personalul medical trebuie să asigure şi serviciile de supraveghere a condiţiilor igienico-sanitare, vizând:

a) tipul, calitatea şi starea materialului din dotarea cabinetelor medicale;

b)  capacitatea şi competenţa personalului (conduita în caz de boli care impun carantina, controlul vaccinărilor obligatorii şi al conduitei în cazul zborurilor în ţările cu climă caldă).

Art. 26. - (1) In aeroporturi trebuie asigurate zone de tranzit direct, supravegheate de autorităţile sanitare locale, precum şi posibilităţi de izolare a bolnavilor suspecţi de maladii transmisibile.

(2) Zonele de tranzit direct trebuie prevăzute cu toalete igienice, lavabouri, locuri de odihnă pentru mamele care alăptează şi pentru pasagerii bolnavi.

Art. 27. - (1) Aeronavele trebuie să dispună de apă potabilă provenind de la reţeaua aeroportului, care să respecte normele de calitate.

(2) Rezervoarele, conductele, recipientele şi buteliile folosite pentru distribuţia sau conservarea apei la bordul aeronavelor trebuie să fie întreţinute igienic, astfel încât să nu modifice calitatea apei, să fie supuse lunar sau mai des operaţiunilor de dezinfecţie, în funcţie de rezultatele analizelor bacteriologice pe eşantioanele prelevate. Inainte de fiecare zbor ele sunt tratate conform prevederilor art. 13.

(3) In interiorul aeronavei apa se distribuie prin presiune sau gravitaţie la toate prizele.

(4)  Pentru consumul apei pasagerii folosesc, de regulă, pahare de unică folosinţă, colectate ulterior în recipiente adecvate.

Art. 28. - Punctul de apă în aeronavă trebuie să fie accesibil şi situat în sectorul serviciilor aeronavei.

Art. 29. - La fiecare schimbare/alimentare cu apă a aeronavei clorul rezidual trebuie sa fie de maximum 0,25 mg/l .

Art. 30. - In aeronave trebuie menţinut un anumit confort, şi anume:

a) amenajarea de cabine presurizate, cu respectarea reglementărilor aplicabile;

b) amenajarea de sisteme de aer condiţionat (t=22 ± 22°C, umiditate 35%), iar pentru zborurile la peste 12.000 m, sisteme de reducere a concentraţiei de ozon;

c) asigurarea iluminatului modular;

d) realizarea interiorului aeronavei din materiale având culori odihnitoare şi proprietăţi fonoabsorbante.

Art. 31. - Aeronava trebuie să dispună de un lavabou din material rezistent, uşor de spălat şi bine fixat. Gura robinetului este situată la 2,5 cm deasupra orificiului preaplinului. Grupul sanitar trebuie să dispună de săpun şi şerveţele în cantitate suficientă de apă caldă şi rece.

Art. 32. - Recipientele utilizate în caz de rău de zbor trebuie să fie realizate din material neabsorbant şi etanş, colectat după utilizare în saci de polietilenă sigilaţi.

C. TRANSPORTURILE FEROVIARE

Art. 33. - Prezentele norme se referă la elementele fixe (mijloace fixe) - staţiile de cale ferată, triaje, depouri, revizii vagoane, ateliere, poduri, viaducte, instalaţii, tunele şi elemente mobile (mijloace mobile) - material rulant.

SECŢIUNEA I

Mijloace fixe

Art. 34. - Elementele fixe trebuie să dispună de sisteme de alimentare cu apă potabilă, de îndepărtare a apelor uzate, a deşeurilor solide şi lichide. In staţiile cu trafic mare de călători se asigură unităţi de alimentaţie publică, precum şi unităţi de asistenţă medicală.

Art. 35. - (1) Staţia de cale ferată se amplasează în perimetrul localităţii şi se dimensionează corespunzător volumului traficului. Se iau măsuri de protecţie - perdele vegetale şi panouri din materiale fonoabsorbante.

(2)  Se amenajează căi de acces în şi din interior, cu dotări speciale pentru persoane cu dizabilităţi, cu sens unic şi parcări suficiente.

(3)  Staţiile de cale ferată trebuie prevăzute cu sisteme de ventilaţie, iluminat şi încălzire atât în spaţiile pentru personal, cât şi în sălile de aşteptare.

(4)  La proiectarea, construcţia, amenajarea şi întreţinerea staţiilor de cale ferată se asigură:

a)  peroane spaţioase cu paviment realizat din materiale antiderapante, ce permit întreţinerea uşoară şi care să împiedice dispersia particulelor în aer; lungimea peronului trebuie să fie cel puţin egală cu cea mai mare lungime a garniturii de tren de persoane ce poate tranzita staţia; înălţimea peronului trebuie calculată în aşa fel încât distanţa dintre ultima treaptă a vagonului de călători şi peron să fie mai mică de 20 cm; peroanele sunt prevăzute cu mobilier adecvat, confecţionat din materiale lavabile;

b) sisteme de distribuţie a apei potabile, la peroane, în jet ascendent sau fântâni, care să respecte condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare;

c) coşuri pentru colectarea reziduurilor solide, prevăzute cu pungi de polietilenă ce se îndepărtează odată cu acestea, amplasate în recipiente acoperite pe peron, săli de aşteptare, alte spaţii; în zone publice operatorii economici au obligaţia să asigure colectarea selectivă, îndepărtarea şi neutralizarea deşeurilor solide;

d) săli de aşteptare prevăzute cu mobilier adecvat, în număr suficient, confortabil, confecţionat din materiale lavabile. Sălile de aşteptare sunt prevăzute cu sisteme de încălzire nepoluante şi sisteme de aerisire eficiente. Acestea se curăţă prin îndepărtarea oricăror forme de detritusuri şi a prafului folosind detergenţi cu proprietăţi biocide. Curăţarea pardoselilor se realizează cu ştergător umezit. In situaţii epidemiologice specifice sau de contaminare biologică se aplică dezinfecţia;

e) iluminatul artificial al peroanelor şi sălilor de aşteptare, al cărui nivel va fi de minimum 70 lucşi pentru iluminatul fluorescent;

f)   grupuri sanitare (toalete, latrine cu fosă vidanjabilă, pisoare) în număr suficient; grupurile sanitare se menţin în stare de funcţionare şi de curăţenie, dezinfectate zilnic cu substanţe clorigene sau produse avizate conform prevederilor legislaţiei în vigoare. Dotarea grupurilor sanitare cu materiale ca hârtie igienică, săpun, mijloace de ştergere sau uscare a mâinilor după spălare este obligatorie. Este interzisă utilizarea prosoapelor textile în grupurile sanitare comune.

Art. 36. - (1) Se interzice aruncarea deşeurilor solide în alte locuri decât cele amenajate special şi autorizate sanitar.

(2)     Precolectarea secundară, adică strângerea şi depozitarea provizorie a pungilor cu deşeuri menajere, în punctele de precolectare organizată se face în recipiente dimensionate corespunzător, acoperite, prevăzute cu dispozitive de prindere adaptate modului de golire, uşor transportabile, concepute astfel încât să nu producă răniri în timpul manipulării şi să nu favorizeze maladiile asociate efortului fizic excesiv.

(3) Recipientele sunt concepute astfel încât accesul la ele să fie rapid şi uşor, iar sistemul lor de acoperire să fie uşor de manevrat şi să asigure etanşeitatea. Recipientele, indiferent de categoria lor, sunt confecţionate din materiale rezistente la solicitări mecanice sau la agresiuni chimice, uşor de spălat şi dezinfectat. Recipientele se menţin în bună stare şi se înlocuiesc imediat, la primele semne de pierdere a etanşeităţii. Ele se amplasează în spaţii special amenajate, în condiţii salubre, respectându-se condiţiile specificate la art. 15.

(4)  Recipientele se golesc peridic, nu mai rar de două zile vara (1 aprilie-1 octombrie) şi de 3 zile iarna (1 octombrie- 1 aprilie).

(5) Vehiculele pentru transportul reziduurilor solide trebuie să fie acoperite şi prevăzute cu sisteme de golire automată a recipientelor de precolectare secundară şi să nu permită răspândirea conţinutului în cursul transportului. Ele sunt întreţinute igienic şi dezinfectate periodic. In acest scop compartimentul destinat deşeurilor este confecţionat din materiale rezistente la solicitările mecanice şi agresiunile chimice.

Art. 37. - Se asigură buna întreţinere şi dezinfecţia staţiilor care dispun de instalaţii proprii de apă. Instalaţia va funcţiona după avizare sanitară în baza autorizaţiei sanitare de funcţionare. Acolo unde se foloseşte trenul de apă acesta va fi avizat şi autorizat sanitar.

Art. 38. - Celelalte unităţi care asigură funcţionarea staţiei şi servirea călătorilor trebuie să respecte normele de igienă corespunzătoare specificului de funcţionare .

Art. 39. - Salubrizarea vagoanelor se asigură de către personalul specializat pentru operaţiuni de salubrizare, iar întreţinerea lor într-o stare tehnică corespunzătoare, de către personalul tehnic de specialitate.

Pentru exploatarea în condiţii de siguranţă şi confort a vagoanelor sunt necesare instalaţii şi materiale care îndeplinesc toate caracteristicile impuse de normativele în vigoare; vagoanele se dotează cu următoarele instalaţii şi materiale:

a) alimentarea cu apă a rezervoarelor se face astfel încât să nu fie contaminaţi hidranţii şi sistemele de aprovizionare; rezervoarele de apă trebuie alimentate atât timp cât vagoanele sunt apte de circulaţie la fiecare îndrumare şi se dezinfectează lunar;

b)  sunt necesare instalaţii de preîncălzire a vagoanelor în sezonul rece (inclusiv mijloace de remorcare);

c) canal tehnic pentru revizia vagoanelor, care poate fi utilizat pentru operaţiunile de salubrizare, fără suprapunerea operaţiilor tehnologice;

d) staţii de spălare cu instalaţii de apă caldă şi materiale de curăţenie avizate sanitar;

e)  reviziile de vagoane trebuie să deţină o grupă tehnică dimensionată corespunzător, astfel încât să permită salubrizarea vagoanelor cuprinse în grafic; se interzice folosirea liniilor curente pentru operaţiunile de vidanjare;

f)  evacuarea apelor reziduale şi a deşeurilor menajere provenite din operaţiunile de salubrizare se face cu respectarea prevederilor Normei tehnice feroviare „Vehicule de cale ferată. Prescripţii privind salubrizarea, deratizarea, dezinsecţia şi desinfecţia vagoanelor de călători (clasă), a ramelor electrice şi a automotoarelor" NTF nr. 56-001:2006, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.015/2006.

SECŢIUNEA a II-a

Mijloace mobile

Art. 40. - Vagoanele pentru călători se construiesc din materiale cu stabilitate chimică - coeficient scăzut de conductibilitate termică şi electrică, asigurându-se protejarea platformelor de trecere între vagoane împotriva factorilor meteorologici, cu un grad de securitate a treptelor şi uşilor şi cu:

1.  lăţimea coridorului de minimum 0,7 m;

2.   ferestre din sticlă securizată, fono- şi termoizolantă (geamuri duble), având mecanisme sigure şi uşor de mânuit;

3. dotarea cu paliere portbagaj din grilă metalică sau material plastic, cu oglinzi, cuiere şi recipiente pentru deşeuri;

4. instalaţii de apă şi de evacuare a apelor uzate, de iluminat, încălzire şi ventilaţie;

5. spaţiu pentru spălat lângă toaletă, cu planşeu impermeabil, oglindă, cuier, lavoar iluminat artificial, priză electrică, vas pentru săpun lichid, cu dispozitiv de dozare, cutie pentru prosoape de hârtie utilizate;

6. fotoliile din compartimente realizate din materiale uşor de curăţat;

7. în compartiment trebuie asigurate următoarele:

a) temperatura în sezonul rece să fie minimum 20°C, sursele de căldură să fie curate şi prevăzute cu ecrane de protecţie; temperatura corpului de încălzit să nu depăşească 80°C;

b) calitatea aerului interior în urma ventilaţiei să fie: maximum 5.000 ppm C0₂, debitul minim de aer proaspăt echivalent la 20° şi 50% umiditate/oră/loc ocupat, în funcţie de temperatura exterioară, variind între 10-20 mc în condiţii extreme;

c) iluminarea naturală 1/3,3, iar cea artificială fluorescentă 150 lucşi în zonele de citit şi 100 lucşi în zona locurilor de şezut, cu un coeficient de uniformitate a iluminării de 0,7-1,3;

8.  conducte de alimentare cu apă realizate din materiale prevăzute în standardele în vigoare, izolate termic si prevăzute cu dispozitive de încălzire pentru protecţie împotriva îngheţului;

9.  conducte de evacuare a apelor uzate termoizolate şi dispuse astfel încât să nu murdărească instalaţiile de sub vagoane (osii şi boghiuri);

10. rezervor de apă cu o capacitate minimă de 10 litri/loc de vagon; umplerea rezervorului se face prin racorduri etanşe, cu protecţie împotriva contaminării apei;

11. grup sanitar racordat la instalaţia de apă, beneficiind de un sistem de evacuare a apei uzate, având planşeul realizat din materiale impermeabile şi uşor lavabile, dotat cu o cutie metalică sau de material plastic pentru depunerea reziduurilor solide, vas pentru săpun lichid, cu dispozitiv de dozare, raft pentru obiecte de toaletă, sub care se va inscripţiona "Apă nepotabilă"; cutie pentru şervete din hârtie curate, separat cutie pentru şerveţele utilizate, cutie pentru tampoanele igienice folosite, suport pentru hârtie igienică, vas cu soluţie dezinfectantă pentru vasul toaletei, montat lângă rezervorul de apă. Dotarea minimă a toaletei cuprinde:

a) săpun lichid - 0,4 l/săpunieră ;

b) hârtie igienică - 1/2 rulou/1 toaletă;

c) şerveţele - 1/4 pachet /cutie pentru prosoape;

d) tablete dezodorizante - 15 g/1 toaletă;

e) materiale dezinfectante;

f)  punguţe din polietilenă, pentru colectarea tampoanelor igienice folosite.

Art. 41. - Se interzice utilizarea vagoanelor care au parcurs o zonă cu risc epidemiologic crescut, pentru care nu au fost luate măsuri de carantină.

Art. 42. - Vagonul de dormit va avea în dotare cabine de 2 şi 3 locuri. Vagonul-cuşetă este un alt tip de vagon cu cabine cu 4 şi 6 locuri, în funcţie de clasa vagonului. Ambele tipuri de vagoane au un spaţiu pentru conductor şi o nişă unde este amplasat arzătorul de motorină (pentru vagoanele cu instalaţie de încălzit cu combustibil lichid). In legătură cu aceasta trebuie respectate următoarele:

a)  cabinele trebuie să dispună de: paturi prevăzute cu dispozitive de ridicare la perete, astfel încât să se asigure şederea comodă în timpul zilei, etajere şi nişe pentru bagaje, scară, cuier, cutie pentru resturi alimentare prevăzută cu pungă de plastic şi lenjerie de pat. Suplimentar vagonul de dormit va fi dotat cu: garderobă pentru haine, precum şi cu un sistem de masă cu lavoar, dispozitiv de deschidere a sticlelor, etajere, suport pentru pahare şi iluminat propriu, precum şi cu set de igienă personală;

b) încăperea pentru conductor va avea dotările pentru igiena individuală, dulap pentru îmbrăcăminte, dulap pentru alimente, dulap pentru lenjerie curată şi, separat, pentru cea utilizată, chiuvetă pentru spălarea veselei, cu apă caldă şi rece;

c) alimentarea cu apă trebuie să asigure 25 l/loc de dormit;

d)  sistemul de încălzire trebuie să asigure 20-22°C în cuşetă, 23-25°C în spălătoare şi 18°C la toaletă;

e) iluminatul artificial va fi de 50 lucşi la toaletă şi de 100 lucşi deasupra oglinzii;

f) lenjeria se schimbă după fiecare utilizator, iar în situaţia în care aceasta nu este folosită se schimbă la începutul fiecărui voiaj; lenjeria se schimbă ori de câte ori este nevoie, dar nu mai rar de 3 zile, în cazul în care a fost utilizată de aceeaşi persoană. Lenjeria de pat utilizată se colectează în saci impermeabili, închişi şi este transportată la unităţi specializate pentru spălare;

g)  dezinsecţia şi deratizarea periodică se realizează la interval de o lună şi ori de câte ori sunt sesizări care impun astfel de acţiuni. Dezinfecţia vagoanelor de dormit şi a vagoanelor-cuşetă se efectuează la solicitare, în urma măsurilor dispuse de autorităţile sanitare în domeniu.

Art. 43. - Vagonul-restaurant/bistro sau vagoanele cu aceeaşi destinaţie trebuie să aibă pereţi şi pardoseli din materiale rezistente la substanţe dezinfectante, având în structură cel puţin: bucătărie, încluzând spaţii pregătitoare, sală de consumaţie, spaţii pentru depozitare, încăperi pentru personal, cu următoarele utilităţi:

a) încăperile personalului trebuie să fie dotate cu dulapuri - vestiare, spălător cu apă caldă şi rece curentă, toalete pentru personal şi, eventual, duş;

b)  sala de consumaţie trebuie să fie prevăzută cu mese confecţionate din materiale rezistente la substanţele dezinfectante, sisteme de iluminat, ventilaţie, încălzire;

c) spaţiile de pregătire a preparatelor trebuie să fie prevăzute cu spălător din inox, cuptor cu microunde, frigider pentru păstrarea produselor reci, dulapuri pentru tacâmuri şi veselă, planşetă de lucru placată cu inox;

d) bucătăria trebuie să fie prevăzută cu plită electrică sau cu gaz; acesta va avea în dotare cuptor pentru menţinerea mâncării la temperatura de 70°C, recipient cu capac pentru deşeuri, sistem de ventilaţie-încălzire şi extinctoare portabile;

e) spaţiile pentru depozitare asigură condiţiile de pastrare-conservare a produselor pe categorii şi sortimente, conform modului de păstrare impus de producători, şi anume:

- carnea de porc, vită şi pasăre se poate păstra în acelaşi spaţiu frigorific, dar în compartimente separate;

-  mezelurile feliate şi porţionate se păstrează conform condiţiilor impuse de producător;

- produsele lactate (unt, smântână, brânză) se păstrează în spaţii frigorifice, în compartimente separate de cele de mai sus;

- ouăle de găină se spală şi se dezinfectează cu soluţie de cloramină 10%₀ înainte de transportul în vagonul-restaurant sau bar şi se depozitează în spaţii frigorifice; vor avea inscripţionată pe ele data producerii;

-  legumele şi fructele proaspete se păstrează în spaţii adecvate, complet separate de produsele de origine animală sau de patiserie;

f) ustensilele de bucătărie, vesela şi tacâmurile se păstrează în sertare închise. Vor fi igienizate şi dezinfectate eficient, atât înainte, cât şi după folosire. Igienizarea şi dezinfecţia se vor face după fiecare utilizare, pentru a evita orice risc de contaminare.

Art. 44. - Termenul de stocare în vagoanele-restaurant/ bistro a produselor alimentare de origine animală sau vegetală, proaspete sau conservate, va fi cel înscris de producător pe etichetele ambalajelor, în condiţiile asigurării lanţului de frig sau temperaturilor de pastrare-conservare, precum şi a condiţiilor specifice impuse privind manipularea, transportul şi depozitarea acestora.

Art. 45. - (1) Vagoanele-bar au în componenţă: bar, spaţiu pentru prepararea sandviciurilor, spaţii frigorifice, anexe social sanitare. Se respectă normele prevăzute la art. 44.

(2) Se poate utiliza veselă (tacâmuri, farfurii, pahare) de unică folosinţă.

Art. 46. - In vagoanele de clasă se pot comercializa numai produse ambalate corespunzător şi manevrate în condiţii de igienă.

Art. 47. - (1) Salubrizarea la interior (normală sau curentă) a vagoanelor-restaurant/bistro şi bar se execută obligatoriu înainte de fiecare îndrumare a vagoanelor în cursă, iar salubrizarea interioară radicală se execută cel puţin o dată pe lună, în cadrul acesteia desfăşurându-se şi procesul de salubrizare exterioară.

(2) Operaţiunile de deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie se realizează la intervalele stabilite la art. 42 lit. g).

Art. 48. - Salubrizarea vagoanelor (la interior şi exterior) se execută conform Normei Tehnice Feroviare NTF nr. 56-001:2006 - Vehicule de cale ferată - prescripţii privind salubrizarea, deratizarea, dezinsecţia şi dezinfecţia vagoanelor de călători (clasă), a ramelor electrice şi a automotoarelor.

Art. 49. - Caietele de sarcini cu privire la operaţiunile ce se desfăşoară în fiecare etapă de salubrizare se avizează de către Autoritatea Feroviară Română - AFER (conform Ordinului ministrului transporturilor nr. 290/2000 privind admiterea tehnică a produselor şi/sau serviciilor destinate utilizării în activităţile de construire, modernizare, întreţinere şi de reparare a infrastructurii feroviare şi a materialului rulant, pentru transportul feroviar şi cu metroul, cu modificările ulterioare, serviciul de salubrizare se încadrează în clasa de risc 2A) şi se revizuiesc atunci când legislaţia o impune sau apar modificări în parcul de vagoane şi în prestarea serviciului. Respectarea procedurilor stipulate în NTF nr. 56-001:2006 poate fi verificată de Direcţia de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Transporturilor.

D. TRANSPORTUL SUBTERAN

Art. 50. - Transportul subteran va respecta normele de igienă generală conform art. 36-41 şi următoarele condiţii specifice:

a)   sistem de ventilaţie, care să asigure microclimatul corespunzător călătorilor atât în staţii, cât şi în vagoane;

b) iluminat artificial de minimum 100 lucşi;

c)  sistem de acces pe scări simple şi scări rulante sau ascensoare; asigurarea accesului persoanelor cu dizabilităţi;

d) dezinfecţie şi deratizare trimestrială şi la nevoie;

e)  realizarea confortului cromatic, îndepărtarea vibraţiilor şi asigurarea protecţiei contra zgomotelor (din exterior şi interior) în vagoanele de metrou.

E. TRANSPORTURI NAVALE

Art. 51. - Amplasarea, proiectarea şi realizarea porturilor se fac ţinându-se seama de distanţele faţă de apă şi localitate, de posibilitatea  de  amenajare  a  acvatoriului, a malurilor, a cheiurilor, a instalaţiilor de acostare a navelor şi a spaţiilor de depozitare, astfel încât să nu se influenţeze în mod negativ starea de sănătate şi confortul populaţiei şi al personalului.

Art. 52. - Portul dispune de o reţea de distribuţie a apei de băut racordată la reţeaua localităţii sau la surse proprii, cu respectarea prevederilor legale privind calitatea apei potabile şi controlul de laborator al potabilităţii. Funcţionarea reţelei de apă potabilă a portului va respecta aceleaşi principii ca funcţionarea reţelei din aeroporturi, conform art. 11-13.

Art. 53. - Portul dispune de o reţea de canalizare racordată fie la reţeaua de canalizare a localităţii fie la sistemele proprii de tratare şi neutralizare, cu respectarea prevederilor art. 14 şi 15 menţionate la reţelele de canalizare din aeroporturi; reţeaua de canalizare este prevăzută cu prize terestre şi/sau şalupe speciale de preluare. Apele uzate sunt deversate în bazine receptoare, numai cu respectarea prevederilor legislaţiei sanitare şi de mediu şi a standardelor în vigoare; este interzisă descărcarea apelor reziduale şi a deşeurilor lichide în apele bazinului portuar.

Art. 54. - Pe platforma portuară se asigură condiţiile de colectare a reziduurilor solide conform celor prevăzute în art. 36.

Art. 55. - Pe platforma portuară, în clădirile şi instalaţiile portuare este obligatorie combaterea vectorilor. Dezinsecţia trebuie efectuată la cel mult 3 luni, iar deratizarea la maximum 6 luni.

Art. 56. - La proiectarea şi realizarea navelor se va include în cadrul funcţionalităţilor specifice şi un complex social care să cuprindă cabine, dormitoare, bucătării, săli de mese, grupuri sanitare, separat pentru echipaj şi pasageri, infirmerie, depozite de alimente, tancuri de apă potabilă, depozite de materiale şi alte utilităţi, tancuri de ape reziduale şi sisteme de tratare aferente. Toate acestea trebuie să respecte normele sanitare de proiectare şi exploatare.

Art. 57. - (1) Navele sunt prevăzute cu sisteme de înmagazinare a apei potabile şi cu reţea de distribuţie, asigurându-se o cantitate medie de 32-120 l/persoană/zi.

(2) Funcţionarea sistemului de aprovizionare cu apă se face în conformitate cu prevederile privind asigurarea cu apă potabilă conform cap. III din anexa la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

(3)   Reţeaua de apă de pe nave, precum şi instalaţiile aferente reţelei se marchează prin vopsire în culoare albastră cu vopsele protectoare; robinetele de distribuţie a apei de băut se marchează cu inscripţia „Apă potabilă"; robinetele/vanele de la grupurile sanitare sau de la prizele de spălare a punţii se marchează cu inscripţia „Apă nepotabilă".

Art. 58. - (1) Colectarea şi evacuarea apelor uzate se fac prin instalaţii proprii conform Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 322/2006 privind instalaţiile portuare de preluare a deşeurilor generate de nave şi a reziduurilor mărfii, cu modificările ulterioare.

(2) Dezinfecţia este considerată eficientă atunci când se asigură maximum  1.000 coliformi/100 ml apă uzată; este interzisă deversarea apelor uzate şi a deşeurilor lichide în apele bazinelor portuare.

Art. 59. - Precolectarea primară a deşeurilor menajere se face în recipiente din material plastic sau de metal, iar precolectarea secundară, în pubele sau compartimente etanşe, dispuse pe sortimente de deşeuri (plastic, sticlă, hârtie), situate în puncte accesibile, cu evacuare finală după dezinfecţie, prin preluarea în porturi de mijloace auto specifice conform Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 322/2006, cu modificările ulterioare.

Art. 60. - In timpul staţionării în porturi se efectuează curăţarea generală a navei, urmată de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare, efectuate de personal specializat, cu mijloace şi substanţe avizate conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 61. - Pasagerilor şi personalului li se asigură cazarea în condiţii de confort termic, ambianţă luminoasă şi cromatică, calitate a aerului interior şi dotări conform prevederilor anexei la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 536/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 62. - Salubrizarea spaţiilor de cazare, alimentaţie, recreere şi a altor spaţii de folosinţă comună se execută zilnic sau ori de câte ori este nevoie, respectându-se normele pentru vagoanele de dormit.

Art. 63. - (1) Personalul medical este responsabil cu asistenţa medicală acordată pasagerilor şi personalului, precum şi cu măsurile de igienă şi antiepidemice.

(2)  Personalul medical aduce la cunoştinţa comandantului navei măsurile speciale profilactice şi de combatere, specifice bolilor transmisibile, în scopul informării autorităţilor portuare asupra evenimentelor deosebite, conform cerinţelor Regulamentului sanitar internaţional.

(3)   Personalul medical atestă efectuarea şi eficienţa măsurilor de combatere a insectelor şi rozătoarelor, controlează zilnic calitatea apei de băut şi a alimentelor şi aplicarea legislaţiei sanitare în vigoare privind condiţiile de igienă şi antiepidemice în alimentaţia publică şi colectivă.

(4)   Personalul medical controlează modul în care se respectă normele de protecţie a muncii în diverse sectoare ale navei, efectuarea examenelor medicale conform prevederilor legale în vigoare, pentru fiecare categorie de personal angajat pe navă.

F. TRANSPORT RUTIER INTERURBAN

Art. 64. - Pentru transportul rutier de persoane judeţean şi interjudeţean este interzis transportul de persoane în picioare, indiferent de distanţă.

Art. 65. - Proiectarea, construirea şi amenajarea autogărilor trebuie să respecte prevederile art. 4 şi 5, iar alimentarea cu apă potabilă se face conform prevederilor legale în vigoare; întreţinerea mijloacelor de transport se face cu respectarea prevederilor art. 7-9.

Art. 66. - (1) La proiectarea, construcţia, amenajarea şi exploatarea autostrăzilor se respectă condiţiile impuse de necesităţile de protejare a persoanelor care folosesc autostrada şi a populaţiei, în general. Alegerea amplasamentului şi a traseului autostrăzii se va face în urma unui studiu de impact asupra mediului şi sănătăţii. In alegerea amplasamentului se respectă următoarele:

a) reducerea la minimum a nivelurilor de zgomot şi vibraţii şi a emisiilor de poluanţi atmosferici;

b) facilitarea circulaţiei populaţiei locale prin construirea de treceri denivelate pentru traversarea autostrăzii;

c)  evitarea traversării zonelor protejate de către traseul autostrăzii.

(2) Amenajarea şi exploatarea autostrăzilor se fac respectându-se următoarele condiţii:

a)  plantarea de perdele vegetale de protecţie la distanţele impuse de prevederile legislaţiei în vigoare;

b)  montarea de panouri fonoabsorbante la trecerea prin apropierea locuinţelor;

c) amenajarea de locuri de odihnă la distanţe de maximum 30 km, amplasate la minimum 50 m de autostradă. Acestea se dotează cu grupuri sanitare, cu apă potabilă curentă (toalete, chiuvete, duşuri), cu amenajări pentru odihnă, protejate de însorire excesivă şi de intemperii, şi cu amenajări pentru colectarea şi evacuarea reziduurilor solide, conform normelor sanitare. Locul de odihnă poate fi dotat şi cu staţie de alimentare cu carburanţi şi cu unităţi de alimentaţie publică cu toate dotările necesare conform legislaţiei în vigoare. Amenajările din locurile de odihnă trebuie racordate la reţeaua de energie electrică. Se va asigura un iluminat corespunzător pe timp de noapte.

(3)  Apele pluviale aferente platformei autostrăzii vor fi colectate în şanţuri, înainte de vărsarea în emisari, după trecerea prin decantoare pentru părţi solide şi separatoare de grăsimi.

(4) Toate amenajările de pe autostrăzi trebuie prevăzute cu mijloace de acces pentru persoanele cu dizabilităţi.

(5)   Telefoanele publice pentru urgenţele medicale se montează la distante de maximum 5 km.