LEGE Nr. 343
din 4 iulie 2003
pentru serviciul universal
si drepturile utilizatorilor cu privire la retelele si serviciile de
comunicatii electronice
ACT EMIS DE:
PARLAMENTUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 343 din 5 mai 2008
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - (1) Prezenta lege stabileşte cadrul de
reglementare a relaţiilor dintre furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii
electronice, pe de o parte, şi utilizatorii finali, pe de altă parte.
(2) Prezenta lege instituie reguli privind:
a) serviciul universal;
b) drepturile utilizatorilor finali;
c) obligaţiile furnizorilor de reţele şi servicii de
comunicaţii electronice cu putere semnificativă pe piaţă;
d) obligaţiile furnizorilor de reţele publice de
comunicaţii şi ale furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice
destinate publicului.
(3) In exercitarea atribuţiilor prevăzute de prezenta
lege, Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia
Informaţiei, denumită în continuare ANRCTI, asigură promovarea concurenţei, precum şi protecţia drepturilor şi
intereselor utilizatorilor finali, astfel încât aceştia să obţină un maximum de
beneficii în condiţiile unei pieţe concurenţiale, în ceea ce priveşte
diversitatea ofertei, tarifele şi calitatea serviciilor.
Art. 2. - (1) In înţelesul prezentei legi, următorii
termeni se definesc astfel:
a) telefon public cu
plată - telefonul pus la dispoziţie publicului,
plata realizându-se în numerar, prin cărţi de credit sau debit, cartele
preplătite, inclusiv cartele utilizabile pe bază de coduri de apelare;
b) reţea publică de
telefonie - reţeaua de comunicaţii electronice
folosită în vederea furnizării de servicii de telefonie destinate publicului,
permiţând comunicarea vocală sau altă formă de comunicare, precum fax sau date,
între punctele terminale ale reţelei;
c) serviciu de telefonie destinat publicului - serviciul pus la dispoziţia publicului de către un furnizor de
servicii de comunicaţii electronice în scopul iniţierii şi primirii apelurilor
naţionale şi internaţionale şi al accesului la serviciile de urgenţă, prin
utilizarea unui număr sau unor numere din Planul naţional de numerotaţie ori
dintr-un plan internaţional de numerotaţie. De asemenea, acesta poate include,
după caz, unul sau mai multe dintre următoarele servicii: serviciul de relaţii
cu clienţii, serviciul de informaţii privind abonaţii, registrele abonaţilor,
telefoane publice cu plată, servicii furnizate în condiţii speciale, facilităţi
pentru persoanele cu handicap sau cu nevoi sociale speciale ori servicii
nongeografice;
d) număr geografic - numărul stabilit conform planului naţional de numerotaţie, în
cuprinsul căruia una sau mai multe cifre servesc la identificarea din punct de
vedere geografic a punctului terminal al reţelei;
e) număr nongeografic - numărul stabilit conform planului naţional de numerotaţie, care
nu este număr geografic; constituie numere
nongeografice, printre altele, numerele alocate
serviciilor de telefonie mobilă, numerele gratuite şi numerele cu tarif
special;
f) punct terminal al reţelei- punctul fizic la care unui abonat i se furnizează accesul la o
reţea publică de comunicaţii; în cazul reţelelor care utilizează comutarea sau
rutarea, punctul terminal este identificat prin intermediul unei adrese
specifice de reţea, care poate fi asociată numărului sau numelui unui abonat;
g) furnizor de serviciu universal - furnizorul de reţele sau servicii de comunicaţii electronice desemnat
de ANRCTI să presteze unul sau mai multe servicii din sfera serviciului
universal.
(2) In cuprinsul prezentei legi sunt, de asemenea,
aplicabile definiţiile relevante prevăzute la art. 1 din Ordonanţa Guvernului
nr. 18/2002 privind funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de
urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 398/2002, cu
modificările ulterioare, la art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 34/2002 privind
accesul la reţelele publice de comunicaţii electronice şi la infrastructura
asociată, precum şi interconectarea acestora, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 527/2002, cu modificările şi completările ulterioare,
denumită în continuare Ordonanţa privind
accesul, şi la art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a
comunicaţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 591/2002,
cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţa-cadru,
şi la art. 2 din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter
personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, cu
completările ulterioare.
CAPITOLUL II
Serviciul universal
Art. 3. - (1) Dreptul de acces la serviciul universal
reprezintă dreptul tuturor utilizatorilor finali de pe teritoriul României de a
beneficia de serviciile din sfera serviciului universal, la un anumit nivel de
calitate, indiferent de localizarea geografică şi la tarife accesibile.
(2) Serviciile incluse în sfera serviciului universal
sunt:
a) furnizarea accesului la reţeaua publică de
telefonie, la un punct fix;
b) serviciul de informaţii privind abonaţii şi punerea
la dispoziţie a registrelor abonaţilor;
c) accesul la telefoanele publice cu plată.
Art. 4. - (1) Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei
Informaţiei stabileşte politica şi strategia privind implementarea serviciului
universal, cu respectarea principiilor transparenţei, obiectivitătii, proporţionalităţii
şi nediscriminării.
(2) In stabilirea politicii şi strategiei privind
implementarea serviciului universal, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei
Informaţiei va urmări reducerea la minimum a posibilelor efecte negative asupra
concurenţei, determinate în special de furnizarea serviciilor la tarife sau în
condiţii diferite de cele practicate în condiţii comerciale normale, protejând
în acelaşi timp interesul public.
*) Republicată în temeiul prevederilor art. IX din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 70/2006 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul
comunicaţiilor electronice şi al serviciilor poştale, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 810 din 2 octombrie 2006, dându-se textelor o nouă numerotare.
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2006 a fost rectificată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 6 noiembrie 2006 şi aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 133/2007, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 24 mai 2007.
Legea nr. 304/2003 pentru serviciul universal şi
drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile de comunicaţii
electronice a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
551 din 31 iulie 2003.
(3) Pe baza politicii şi strategiei stabilite potrivit
alin. (1) şi (2), ANRCTI are obligaţia să asigure dreptul de acces la serviciul
universal pe întreg teritoriul României. In acest scop ANRCTI va desemna unul
sau mai mulţi furnizori de serviciu universal care să presteze unul sau mai
multe servicii din sfera serviciului universal, în anumite zone sau pe întreg
teritoriul României.
(4) Condiţiile şi procedura de desemnare a
furnizorilor de serviciu universal se stabilesc de către ANRCTI, cu respectarea
principiilor eficienţei, obiectivitătii, transparenţei şi nediscriminarii,
niciun furnizor de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice nefiind a priori exclus.
(5) Procedura de desemnare trebuie să asigure că
furnizarea serviciilor din sfera serviciului universal se efectuează într-o
modalitate eficientă din punct de vedere al costurilor.
Art. 5. - (1) ANRCTI va lua toate măsurile necesare şi
va stabili condiţiile, astfel încât cererile rezonabile ale utilizatorilor
finali privind accesul şi conectarea la un punct fix la reţele publice de
telefonie şi de acces la un punct fix la serviciile de telefonie destinate
publicului să fie acoperite de cel puţin un furnizor de reţele sau servicii de
comunicaţii electronice.
(2) Furnizorii de serviciu universal
desemnaţi să presteze serviciile prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a) au
obligaţia să rezolve cererile tuturor utilizatorilor finali, într-un termen
determinat, în condiţiile impuse de ANRCTI.
(3) Conexiunea furnizată trebuie să asigure utilizatorilor
finali posibilitatea de a iniţia şi de a primi apeluri telefonice locale,
naţionale şi internaţionale, comunicaţii prin fax şi comunicaţii de date, la o
rată de transfer suficientă pentru a permite accesul funcţional la Internet,
având în vedere tehnologiile utilizate preponderent de majoritatea abonaţilor
şi fezabilitatea tehnologică.
Art. 6. - (1) Furnizorii de serviciu universal
desemnaţi să presteze serviciile prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. b) sunt
obligaţi să pună la dispoziţie utilizatorilor finali cel puţin un registru
complet al abonaţilor, în formă tipărită, electronică sau în ambele forme.
Registrul trebuie actualizat periodic, cel puţin o dată pe an, iar forma
acestuia se aprobă în prealabil de către ANRCTI.
(2) Furnizorii de serviciu universal
desemnaţi să presteze serviciile prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. b) sunt
obligaţi să pună la dispoziţie utilizatorilor finali, inclusiv utilizatorilor
de telefoane publice cu plată, cel puţin un serviciu de informaţii privind
abonaţii.
(3) Registrul abonaţilor
prevăzut la alin. (1) şi serviciul de informaţii privind abonaţii prevăzut la
alin. (2) vor conţine informaţii cu privire la numerele de telefon şi datele cu
caracter personal ale tuturor abonaţilor serviciilor de telefonie destinate publicului,
cu respectarea prevederilor art. 11 din Legea nr. 506/2004, cu completările
ulterioare.
(4) Furnizorii de serviciu universal care pun la
dispoziţie utilizatorilor finali registrele abonaţilor sau serviciile de
informaţii privind abonaţii, în condiţiile alin. (1)-(3), au obligaţia să
aplice principiul nediscriminarii în tratamentul informaţiilor care le-au fost
puse la dispoziţie.
Art. 7. - (1) ANRCTI poate impune furnizorilor de
serviciu universal desemnaţi să presteze serviciile prevăzute la art. 3 alin.
(2) lit. c) obligaţii privind asigurarea unui număr suficient de telefoane
publice cu plată, a unei acoperiri geografice corespunzătoare, a
accesibilităţii acestor telefoane pentru persoanele cu handicap şi a unui
anumit nivel de calitate a serviciilor, în vederea satisfacerii necesităţilor
rezonabile ale utilizatorilor finali.
(2) ANRCTI poate să nu impună obligaţiile prevăzute la
alin. (1) cu privire la întreg teritoriul naţional sau la o parte a acestuia,
în cazul în care consideră că serviciile prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. c)
sau alte servicii comparabile sunt larg accesibile. In luarea acestei măsuri
ANRCTI va respecta procedura de consultare prevăzută la art. 50 din
Ordonanţa-cadru.
(3) Furnizorii de serviciu universal desemnaţi să
presteze serviciile prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. c) au obligaţia să
asigure utilizatorilor finali posibilitatea de a iniţia, în mod gratuit şi fără
a folosi niciun mijloc de plată, apeluri de urgenţă de la telefoanele publice
cu plată, folosind numărul unic pentru apeluri de urgenţă sau alte numere
telefonice naţionale pentru anunţarea urgenţelor.
Art. 8. - (1) ANRCTI va lua măsuri specifice, acolo
unde este cazul, pentru a asigura accesul şi posibilitatea utilizatorilor
finali cu handicap de a beneficia de serviciile de telefonie destinate
publicului, inclusiv la serviciile de urgenţă, la serviciile de informaţii
privind abonaţii şi la registrele abonaţilor, în condiţii echivalente celor de
care beneficiază ceilalţi utilizatori finali.
(2) ANRCTI poate lua măsuri
specifice pentru a asigura că utilizatorii finali cu handicap pot beneficia de
aceeaşi ofertă de servicii disponibilă pentru majoritatea utilizatorilor
finali.
Art. 9. - (1) ANRCTI monitorizează evoluţia şi nivelul
tarifelor serviciilor din sfera serviciului universal, prestate de furnizorii
de serviciu universal, în special în legătură cu nivelul general al preţurilor
şi al veniturilor consumatorilor.
(2) ANRCTI poate obliga furnizorii de serviciu
universal să aplice tarife comune, inclusiv prin stabilirea unei medii pe zone
geografice, pe teritoriul naţional, având în vedere condiţiile specifice, sau
să respecte anumite plafoane tarifare sau formule de control al creşterii
tarifelor.
(3) ANRCTI poate obliga furnizorii de serviciu universal
să ofere consumatorilor anumite opţiuni tarifare sau pachete tarifare diferite
de cele practicate în condiţii comerciale normale, în special pentru a asigura
posibilitatea persoanelor cu venituri reduse sau cu nevoi sociale speciale de a
avea acces la serviciile de telefonie destinate publicului şi de a utiliza
aceste servicii, prevederile art. 13 aplicându-se în mod corespunzător.
Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei poate stabili categoriile
de persoane care beneficiază de opţiunile tarifare sau pachetele tarifare oferite.
(4) Condiţiile în care utilizatorii finali beneficiază
de tarifele prevăzute la alin. (2) şi (3) trebuie să fie transparente, se
publică şi vor fi aplicate în mod nediscriminatoriu de către furnizorii de
serviciu universal cărora li s-a impus obligaţia de a practica asemenea tarife.
(5) ANRCTI poate impune modificarea sau renunţarea la
anumite tarife sau scheme tarifare, cu respectarea procedurii de consultare
prevăzute la art. 50 din Ordonanţa-cadru.
Art. 10. - (1) Prestarea de către furnizorii de
serviciu universal a serviciilor în condiţiile prevăzute la art. 5-8 sau art. 9
alin. (3) nu poate fi condiţionată de oferirea unor facilităţi sau servicii
suplimentare ce nu sunt necesare pentru furnizarea serviciului solicitat.
(2) Prevederile alin. (1) nu se
aplică în cazul în care serviciile sau facilităţile suplimentare au fost
solicitate în mod expres de către abonaţi.
(3) Furnizorii de serviciu universal sunt obligaţi să
asigure următoarele facilităţi, astfel încât abonaţii să îşi poată monitoriza
şi controla cheltuielile şi să evite deconectarea nejustificată:
a) la cerere, gratuit sau contra cost, facturarea
detaliată;
b) la cerere, restricţionarea selectivă, gratuită, a
originarii de apeluri de un anumit tip sau către anumite tipuri de numere;
c) modalităţi de plată în avans;
d) plata eşalonată a tarifelor de conectare la reţeaua
publică de telefonie;
e) măsuri specifice aplicabile în caz de neplată a
facturilor.
(4) ANRCTI poate stabili, cu respectarea prevederilor art.
6 din Legea nr. 506/2004, cu completările ulterioare,
informaţiile minime pe care trebuie să le conţină factura detaliată care va fi emisă de către furnizorii de serviciu
universal în mod gratuit, astfel încât abonaţii:
a) să poată verifica şi controla tarifele de utilizare
a reţelei publice de telefonie şi a serviciilor de telefonie destinate
publicului furnizate;
b) să poată monitoriza în mod adecvat utilizarea şi
cheltuielile, asigurându-se un control rezonabil asupra sumelor datorate.
(5) Acolo unde este cazul,
abonaţilor le pot fi oferite informaţii suplimentare faţă de cele stabilite
potrivit alin. (4), în mod gratuit sau la un tarif rezonabil, aprobat în
prealabil de ANRCTI. Apelurile gratuite iniţiate de abonat, inclusiv apelurile
de urgenţă, nu vor fi cuprinse în factura detaliată.
(6) ANRCTI poate impune furnizorilor de serviciu
universal stabilirea unor modalităţi prin care consumatorii au posibilitatea de
a plăti în avans tariful de utilizare a reţelei publice de telefonie şi a serviciilor
de telefonie destinate publicului.
(7) ANRCTI poate impune furnizorilor de serviciu
universal stabilirea unor modalităţi prin care consumatorii au posibilitatea de
a plăti eşalonat tariful de conectare la reţeaua publică de telefonie.
(8) ANRCTI aprobă măsurile specifice pe care furnizorii
de serviciu universal le pot lua în cazul neplăţii facturii telefonice pentru
utilizarea la un punct fix a reţelei publice de telefonie. Aceste măsuri se
publică, trebuie să fie proporţionale şi se aplică în mod nediscriminatoriu.
(9) In măsura în care este
posibil din punct de vedere tehnic, măsurile prevăzute la alin. (8) trebuie să
asigure că orice suspendare a furnizării serviciului este limitată la serviciul
în cauză. Fac excepţie cazurile de fraudă, de întârzieri repetate ale plăţii
sau de persistenţă în neplata facturii telefonice.
(10) Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei
Informaţiei poate stabili anumite categorii de persoane care, datorită
veniturilor reduse sau nevoilor sociale speciale, necesită o protecţie
suplimentară. In acest caz ANRCTI poate impune furnizorilor de serviciu
universal obligaţia de a oferi acestor persoane următoarele facilităţi,
aplicabile în caz de neplată a facturii telefonice, facilităţi care vor fi
prevăzute expres în contractele încheiate cu utilizatorii
finali care fac parte din aceste categorii:
a) sumele datorate de abonat să nu fie purtătoare de
majorări de întârziere;
b) deconectarea de la reţeaua publică de telefonie să
nu aibă loc mai devreme de expirarea termenului stabilit în prealabil de
ANRCTI, calculat de la suspendarea furnizării serviciului;
c) pe toată durata cât serviciul este suspendat,
abonatul să poată iniţia sau primi apeluri care nu presupun nicio plată din
partea sa şi să nu datoreze furnizorului niciun fel de tarife;
d) reluarea furnizării
serviciului, indiferent dacă se realizează după suspendare sau după
deconectare, să se facă în mod gratuit, după achitarea de către abonat a
facturii a cărei neplată a atras suspendarea.
(11) In toate cazurile, suspendarea furnizării, la un
punct fix, a serviciului de telefonie destinat publicului sau deconectarea de
la reţeaua publică de telefonie, în caz de neplată a facturii telefonice, se va
realiza doar în urma notificării abonatului de către furnizor. Deconectarea de
la reţeaua publică de telefonie nu va avea loc mai devreme de 60 de zile de la
suspendare, perioadă în care este permisă doar iniţierea sau primirea de
apeluri care nu presupun nicio plată de către abonat.
(12) ANRCTI poate impune tuturor furnizorilor de reţele
sau de servicii de comunicaţii electronice obligaţia de a lua măsurile
prevăzute la alin. (8) sau (11) în ceea ce priveşte deconectarea.
(13) ANRCTI poate retrage obligaţiile prevăzute la
alin. (3) sau (10) pe întregul teritoriu naţional sau pe o parte a acestuia, în
cazul în care aceste facilităţi sunt larg accesibile.
Art. 11. - (1) ANRCTI stabileşte parametrii de calitate
pentru furnizarea serviciilor din sfera serviciului universal şi metodele de
evaluare a respectării acestora.
(2) ANRCTI poate stabili parametri de calitate suplimentari pentru furnizarea serviciilor incluse în
sfera serviciului universal către persoanele cu handicap.
(3) Furnizorii de serviciu universal sunt obligaţi să
transmită ANRCTI şi să publice informaţii corespunzătoare şi actualizate
privind modul de respectare a parametrilor de calitate pentru furnizarea
serviciilor din sfera serviciului universal pe care sunt obligaţi să le
presteze.
(4) ANRCTI stabileşte conţinutul, forma şi modul de
transmitere şi publicare a informaţiilor prevăzute la alin. (3), pentru ca
utilizatorii finali să beneficieze de informaţii complete, comparabile şi uşor
accesibile.
(5) ANRCTI poate impune furnizorilor de serviciu
universal îndeplinirea anumitor obiective de performanţă privind calitatea
serviciilor din sfera serviciului universal pe care sunt obligaţi să le
presteze. In stabilirea acestor obiective ANRCTI va respecta procedura de
consultare prevăzută la art. 50 din Ordonanţa-cadru.
(6) ANRCTI va monitoriza îndeplinirea de către
furnizorii de serviciu universal a obiectivelor prevăzute la alin. (5). In
acest sens ANRCTI poate dispune verificarea datelor privind realizarea
obiectivelor de performanţă printr-un audit independent, pe cheltuiala furnizorului
de serviciu universal în cauză, pentru a asigura exactitatea şi
comparabilitatea datelor furnizate de către acesta.
Art. 12. - (1) In cazul în care estimează că furnizarea
serviciilor din sfera serviciului universal în condiţiile art. 5-11 ar putea
constitui o sarcină injustă pentru furnizorii de serviciu universal, ANRCTI va
determina costul net al furnizării acestor servicii.
(2) In acest scop ANRCTI poate recurge la următoarele
metode:
a) calcularea costului net pe care îl presupune
îndeplinirea obligaţiilor de furnizare a serviciilor din sfera serviciului
universal, în conformitate cu procedura stabilită de ANRCTI, luând în
considerare toate beneficiile comerciale ce pot fi realizate de furnizorul de
serviciu universal în legătură cu serviciile din sfera serviciului universal pe
care este obligat să le presteze;
b) utilizarea costului net rezultat în urma aplicării
procedurii de desemnare a furnizorului de serviciu universal.
(3) Informaţiile contabile şi orice alte informaţii
utilizate pentru calcularea costului net al furnizării serviciilor din sfera
serviciului universal, conform prevederilor alin. (2) lit. a), vor fi
verificate de către ANRCTI sau de către un auditor independent, auditul fiind
aprobat de ANRCTI. Rezultatele calculării costului şi concluziile auditului vor
fi puse la dispoziţie publicului de către ANRCTI.
Art. 13. - (1) In cazul în care constată, pe baza
determinării costului net în conformitate cu prevederile art. 12, că prestarea
serviciilor din sfera serviciului universal reprezintă o sarcină injustă pentru
furnizorul de serviciu universal, ANRCTI va decide, la
cererea furnizorului de serviciu universal, compensarea costului net astfel
determinat.
(2) ANRCTI va determina mecanismul de compensare a
costului net al furnizării serviciilor din sfera serviciului universal, cu
respectarea principiilor transparenţei, minimei atingeri aduse concurenţei,
nediscriminării şi proporţionalităţii. In acest scop ANRCTI va stabili
furnizorii de reţele de comunicaţii electronice şi furnizorii de servicii de
comunicaţii electronice care au obligaţia să contribuie la compensare,
cuantumul contribuţiilor datorate, modalitatea şi termenul de plată, precum şi
orice alte elemente necesare în vederea funcţionării acestui mecanism.
Art. 14. - (1) ANRCTI va face public şi va comunica
Comisiei Europene mecanismul de compensare a costului
net stabilit în conformitate cu prevederile art. 13.
(2) In cazul în care s-a realizat compensarea costului
net al furnizării serviciilor din sfera serviciului universal, ANRCTI va
publica un raport anual privind acest cost, contribuţiile efectuate de către
furnizorii de reţele şi de servicii de comunicaţii electronice stabiliţi
potrivit art. 13 alin. (2), precum şi avantajele comerciale care au putut fi
realizate de furnizorul de serviciu universal în legătură cu serviciile din
sfera serviciului universal pe care este obligat să le presteze.
CAPITOLUL III
Obligaţii impuse furnizorilor de reţele şi servicii de comunicaţii electronice cu putere
semnificativă pe piaţă
Art. 15. - (1) Dacă în urma unei analize de piaţă
realizate în conformitate cu prevederile cap. V din Ordonanţa-cadru ANRCTI
stabileşte că pe o anumită piaţă la nivelul furnizării serviciilor cu amănuntul
nu există concurenţă efectivă, iar obligaţiile impuse în conformitate cu
prevederile art. 8 din Ordonanţa privind accesul sau ale art. 18 din prezenta
lege nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor prevăzute la art. 45 din
Ordonanţa-cadru, ANRCTI poate impune furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii
electronice cu putere semnificativă pe piaţa respectivă, în mod corespunzător,
una sau mai multe dintre obligaţiile prevăzute la alin. (2) şi (3), în scopul
protejării intereselor utilizatorilor finali şi al promovării unei concurenţe
efective.
(2) Obligaţiile impuse de ANRCTI pot include:
a) interzicerea practicării de
preţuri excesive în raport cu costurile pe care le implică furnizarea
serviciilor;
b) interzicerea practicării unor preţuri de ruinare,
având ca efect limitarea intrării pe piaţă sau restrângerea concurenţei;
c) interzicerea favorizării nejustificate a anumitor
utilizatori finali în comparaţie cu alţii;
d) interzicerea condiţionării furnizării serviciului de
acceptare de către utilizatorii finali a unor prestaţii suplimentare, fără
legătură cu serviciul solicitat.
(3) De asemenea, ANRCTI poate impune:
a) plafoane tarifare sau formule de control al
creşterii tarifelor la furnizarea serviciilor cu amănuntul;
b) măsuri de control al tarifelor individuale;
c) măsuri de orientare a tarifelor către costuri sau
către preţurile ori tarifele practicate pe pieţe comparabile.
(4) Obligaţiile prevăzute la alin. (2) şi (3) trebuie
să fie corespunzătoare naturii problemei identificate, proporţionale şi
necesare pentru atingerea obiectivelor prevăzute la art. 45 din
Ordonanţa-cadru.
(5) ANRCTI va impune acelor furnizori
ale căror tarife sunt supuse controlului său obligaţia de a implementa un
sistem de evidenţiere contabilă a costurilor, necesar în vederea exercitării
controlului. ANRCTI poate stabili formatul şi metodologia contabilă ce vor fi
folosite.
(6) Furnizorii menţionaţi la
alin. (5) au obligaţia de a supune spre verificare unui auditor independent
modul de implementare a sistemului de evidenţiere contabilă a costurilor
prevăzut la alin. (5), în condiţiile stabilite de ANRCTI.
(7) De asemenea, furnizorii menţionaţi
la alin. (5) vor publica anual, în condiţiile stabilite de ANRCTI, o declaraţie
pe propria răspundere privind respectarea sistemului de evidenţiere contabilă a
costurilor, prevăzut la alin. (5).
(8) La cererea Comisiei Europene, ANRCTI va transmite informaţii privind obligaţiile impuse în conformitate cu
prevederile alin. (1)-(4), precum şi, dacă este cazul, sistemele de evidenţiere
contabilă a costurilor utilizate de furnizorii cu putere semnificativă pe
piaţă.
Art. 16. - (1) Acolo unde, pe baza unei analize de piaţă realizate în conformitate cu prevederile
cap. V din Ordonanţa-cadru, ANRCTI stabileşte că, în ceea ce priveşte
furnizarea unei părţi sau a întregului set minim de linii închiriate, astfel
cum acesta este identificat în lista de standarde publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene în
conformitate cu prevederile art. 17 din Directiva 2002/21/CE a Parlamentului
European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind cadrul comun de
reglementare pentru reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice, nu
există concurenţă efectivă, va desemna furnizorii cu putere semnificativă şi le
va impune acestora obligaţii de nediscriminare, fundamentare a tarifelor în funcţie
de costuri şi transparenţă, în conformitate cu prevederile alin. (2)-(8).
(2) ANRCTI va impune furnizorilor desemnaţi ca având
putere semnificativă pe piaţă, potrivit alin. (1), să aplice condiţii similare
în situaţii similare pentru furnizorii care prestează servicii similare şi să
furnizeze linii închiriate către terţi în aceleaşi condiţii şi la aceeaşi
calitate cu cele folosite pentru furnizarea propriilor servicii sau ale
filialelor ori ale altor societăţi din acelaşi grup, dacă este cazul.
(3) Acolo unde este cazul, ANRCTI va impune
furnizorilor identificaţi ca având putere semnificativă pe piaţă, potrivit
alin. (1), obligaţia de a implementa un sistem adecvat de evidenţiere contabilă
a costurilor. ANRCTI va avea disponibile informaţii detaliate privind sistemul
contabil utilizat, pe baza informaţiilor transmise de furnizorii cu putere
semnificativă pe piaţă, pe care le va transmite, la cerere, Comisiei Europene.
(4) ANRCTI va impune furnizorilor identificaţi ca având
putere semnificativă pe piaţă, potrivit alin. (1), obligaţia de a publica
într-o formă uşor accesibilă următoarele informaţii în legătură cu furnizarea
de linii închiriate, stabilind totodată condiţiile în care se efectuează
publicarea:
a) caracteristicile tehnice, inclusiv caracteristicile
fizice şi electrice, precum şi specificaţiile tehnice şi de performanţă
detaliate care se aplică la punctul terminal al reţelei;
b) tarifele practicate, incluzând tarifele iniţiale de
conectare, tarifele de utilizare şi alte tarife, precizându-se, dacă este
cazul, dacă tarifele sunt diferenţiate;
c) condiţiile de furnizare.
(5) Informaţiile privind condiţiile de furnizare a
liniilor închiriate se vor referi cel puţin la:
a) procedura de efectuare a comenzilor;
b) termenul obişnuit de livrare, care reprezintă
perioada în care 95% din liniile închiriate de acelaşi tip au fost puse la
dispoziţie consumatorilor, calculată de la data efectuării unei comenzi ferme
de către utilizator;
c) durata contractului, incluzând durata stabilită în
mod obişnuit în contract, precum şi durata minimă pe care utilizatorii sunt
obligaţi să o accepte;
d) termenul obişnuit de efectuare a reparaţiilor,
care reprezintă perioada în care 80% din defecţiunile apărute la liniile
închiriate de acelaşi tip au fost remediate, calculată de la momentul în care
defecţiunea a fost notificată departamentului responsabil cu remedierea
defecţiunilor până la momentul în care defecţiunea a fost remediată şi, acolo
unde este cazul, a fost transmisă o notificare către utilizator privind remedierea
defecţiunii. In cazurile în care pentru acelaşi tip de linii închiriate sunt
oferite servicii de reparaţii de calităţi diferite, termenele diferite de
efectuare a reparaţiilor vor fi publicate;
e) cazurile şi procedura de acordare a despăgubirilor sau
a sumelor de restituit utilizatorilor.
(6) Termenul obişnuit de livrare, prevăzut la alin. (5)
lit. b), se va stabili luându-se în considerare duratele în care liniile
închiriate au fost puse la dispoziţie utilizatorilor, pe parcursul unui
interval de timp de durată rezonabilă, apropiat de momentul la care se
efectuează această determinare. La stabilirea termenului obişnuit de livrare nu
se vor lua în calcul cazurile în care utilizatorii au solicitat livrarea
într-un termen mai lung.
(7) Dacă, într-un caz concret, un furnizor identificat
ca având putere semnificativă pe piaţă, potrivit alin. (1), consideră că
furnizarea unei linii închiriate din setul minim prevăzut la alin. (1) la tarifele şi în condiţiile publicate
potrivit alin. (4) şi (5) este nerezonabilă, acesta va putea solicita acordul
ANRCTI pentru modificarea tarifelor sau condiţiilor în acel caz.
(8) In cazul în care consideră că performanţele
realizate în furnizarea setului minim de linii închiriate nu satisfac
necesităţile utilizatorilor, ANRCTI poate impune furnizorilor identificaţi ca
având putere semnificativă pe piaţă, potrivit alin. (1), obligaţia de a atinge
anumite obiective de performanţă privind condiţiile de furnizare prevăzute la
alin. (5) şi (6).
Art. 17. - Dacă, în urma unei analize de piaţă
realizate în conformitate cu prevederile cap. V din Ordonanţa-cadru, ANRCTI
stabileşte că pe piaţa furnizării unei părţi sau a întregului set minim de
linii închiriate prevăzut la art. 16 alin. (1) există concurentă efectivă, va
retrage obligaţiile impuse potrivit art. 16 alin. (2)-(8).
Art. 18. - (1) Dacă, în urma unei analize de piaţă
realizate în conformitate cu prevederile cap. V din Ordonanţa-cadru, un
furnizor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice este desemnat ca
având putere semnificativă pe piaţa furnizării conectării la un punct fix la
reţelele publice de telefonie şi a utilizării la un punct fix a acestor reţele,
ANRCTI va impune acestuia obligaţia de a oferi abonaţilor săi posibilitatea de
a utiliza serviciile oricărui furnizor de servicii de telefonie destinate
publicului, cu care este interconectat, în următoarele moduri:
a) la fiecare apel, prin formarea unui cod de
selectare a furnizorului de servicii care va efectua, fără a afecta conţinutul
informaţiei, transportul semnalului din reţeaua în care este iniţiat către
reţeaua de destinaţie;
b) prin preselectare, cu posibilitatea de a renunţa la
opţiunea preselectată la fiecare apel, prin formarea unui cod de selectare a
furnizorului de servicii prevăzut la lit. a).
(2) Cererea utilizatorilor ca facilităţile prevăzute la
alin. (1) să fie implementate şi pe alte reţele sau în alte moduri va fi
evaluată de ANRCTI în urma unei analize de piaţă realizate în conformitate cu
prevederile cap. V din
Ordonanţa-cadru, iar obligaţiile necesare pentru satisfacerea acestei cereri
vor fi impuse în conformitate cu prevederile art. 12 din Ordonanţa privind
accesul.
(3) ANRCTI asigură, prin impunerea de obligaţii
specifice, că tarifele de acces şi interconectare privind furnizarea
facilităţilor prevăzute la alin. (1) sunt orientate către costuri şi că
eventualele sume plătite de abonaţi nu sunt prohibitive pentru utilizarea
acestor facilităţi.
CAPITOLUL IV
Drepturile utilizatorilor finali
Art. 19. - (1) Contractele între utilizatorii finali şi
furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului vor
conţine următoarele clauze minime privitoare la:
a) datele de identificare a furnizorului;
b) serviciile furnizate, nivelurile de calitate
oferite, precum şi termenul în care se realizează conectarea iniţială;
c) tipurile de servicii de
întreţinere şi reparaţii oferite;
d) preţurile şi tarifele aferente fiecărui produs sau
serviciu contractat, modul de aplicare a acestora, precum şi modalităţile prin
care pot fi obţinute informaţii actualizate privind tarifele de furnizare a
serviciilor de comunicaţii electronice şi a serviciilor de întreţinere şi
reparaţii;
e) durata contractului, condiţiile privind reînnoirea
şi încetarea contractului, precum şi condiţiile în care operează suspendarea
furnizării serviciului;
f) despăgubirile aplicabile şi
procedura de acordare a acestora în cazul nerespectării nivelurilor de calitate
convenite sau a celorlalte clauze contractuale;
g) metoda de iniţiere a procedurii de soluţionare a
litigiilor.
(2) Contractele între utilizatorii finali şi furnizorii
de servicii de comunicaţii
electronice destinate publicului, cu excepţia celor privind serviciile furnizate prin intermediul cartelelor preplătite
sau al altor mijloace de plată asimilate, vor fi încheiate în scris sau, după
caz, prin mijloace electronice, cu respectarea condiţiilor cerute de lege
pentru validitatea acestora.
(3) La momentul achiziţionării serviciilor furnizate
prin intermediul cartelelor preplătite sau al altor mijloace de plată
asimilate, furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate
publicului au obligaţia să pună la dispoziţia utilizatorilor finali condiţiile
generale privind furnizarea acestora, care vor conţine informaţiile
corespunzătoare clauzelor minime prevăzute la alin. (1).
(4) In cazul în care contractul
încheiat prevede pentru furnizor posibilitatea modificării unilaterale, acesta
este obligat să îi notifice utilizatorului final această intenţie cu cel puţin
30 de zile înainte de operarea modificării. Orice abonat are dreptul de a
denunţa unilateral contractul în cazul în care nu este de acord cu modificările
propuse, fără a plăti nicio despăgubire.
(5) In cuprinsul notificării se va prevedea expres
dreptul abonatului de a denunţa unilateral contractul în condiţiile prevăzute
la alin. (4).
Art. 20. - (1) Furnizorii de
reţele publice de telefonie şi furnizorii de servicii de telefonie destinate
publicului au obligaţia de a pune la dispoziţie publicului informaţii clare,
detaliate şi actualizate privind preţurile şi tarifele aplicabile, precum şi
celelalte condiţii privind posibilitatea de obţinere şi utilizare a serviciilor
de telefonie destinate publicului, pentru a asigura posibilitatea
utilizatorilor finali de a decide în cunoştinţă de cauză.
(2) Informaţiile prevăzute la alin. (1) vor privi:
a) datele de identificare a furnizorului;
b) serviciile de telefonie destinate publicului, pe
care le oferă furnizorul;
c) procedura de soluţionare a reclamaţiilor primite de
la utilizatorii finali şi procedura de soluţionare a litigiilor dintre
furnizori şi utilizatorii finali;
d) drepturile privind furnizarea serviciilor din sfera
serviciului universal, incluzând facilităţile prevăzute la art. 10 alin. (3)-(11).
(3) Informaţiile prevăzute la alin. (2) lit. b) vor fi
detaliate în ceea ce priveşte:
a) descrierea serviciilor
oferite, cu precizarea serviciilor incluse în tariful iniţial de conectare şi a
celor incluse în tariful periodic de utilizare;
b) tarifele standard de conectare, utilizare,
întreţinere şi reparaţii, precum şi facilităţile tarifare standard şi tarifele
impuse potrivit art. 9 alin. (2) sau (3);
c) cazurile şi procedura de acordare a despăgubirilor
sau a sumelor de restituit utilizatorilor;
d) tipurile de servicii de întreţinere şi reparaţii
oferite;
e) condiţiile contractuale standard, inclusiv durata
minimă a contractului, dacă este cazul.
(4) ANRCTI va stabili modalitatea în care informaţiile
prevăzute la alin. (1)-(3) vor fi puse la dispoziţie publicului.
(5) ANRCTI va oferi, prin intermediul paginii sale de
Internet sau prin alte mijloace, informaţii
comparative privind tarifele şi condiţiile oferite de diferiţi furnizori de
reţele şi servicii de comunicaţii electronice, în vederea asigurării
posibilităţii utilizatorilor finali de a face evaluări independente.
Art. 21. - (1) ANRCTI poate
impune furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice destinate
publicului, după parcurgerea procedurii de consultare prevăzute la art. 50 din
Ordonanţa-cadru, obligaţia de a publica informaţii comparabile, adecvate şi
actualizate privind calitatea serviciilor oferite. La cererea ANRCTI aceste
informaţii îi vor fi furnizate înainte de a fi publicate.
(2) ANRCTI poate stabili parametrii de calitate a serviciilor
ce urmează să fie măsuraţi şi orice alte elemente necesare pentru evaluarea
calităţii serviciilor oferite, precum şi conţinutul, forma şi modalitatea în care informaţiile prevăzute la alin. (1)
vor fi publicate, pentru a se asigura că utilizatorii finali beneficiază de
informaţii complete, comparabile şi uşor accesibile.
Art. 22. - (1) Furnizorii de
reţele publice de telefonie şi furnizorii de servicii de telefonie destinate
publicului sunt obligaţi să ia toate măsurile necesare pentru a asigura integritatea
reţelei publice de telefonie ale cărei puncte terminale se află la locaţii fixe
şi, în caz de perturbare gravă a funcţionării reţelei sau în caz de forţă
majoră, disponibilitatea reţelei publice de telefonie şi a serviciilor de
telefonie destinate publicului furnizate la puncte terminale aflate la locaţii
fixe.
(2) Furnizorii de servicii de telefonie
destinate publicului furnizate la puncte terminale aflate la locaţii fixe sunt
obligaţi să ia toate măsurile necesare pentru a asigura în mod neîntrerupt
posibilitatea efectuării de apeluri de urgenţă.
(3) ANRCTI poate să impună furnizorilor de reţele
publice de telefonie şi furnizorilor de servicii de telefonie destinate
publicului măsurile minime pe care aceştia trebuie să le ia în vederea îndeplinirii
în mod corespunzător a obligaţiilor care le revin în temeiul alin. (1) şi (2).
Art. 23. - (1) Toţi abonaţii
serviciilor de telefonie destinate publicului au dreptul de a fi incluşi în
registrul abonaţilor prevăzut la art. 6 alin. (1).
(2) Furnizorii de servicii de comunicaţii electronice
care atribuie numere de telefon abonaţilor au obligaţia de a pune la dispoziţie
furnizorilor de servicii de informaţii privind abonaţii sau de registre ale
abonaţilor, la cererea rezonabilă a acestora, toate informaţiile relevante,
într-o formă convenită cu solicitantul, în condiţiile echitabile, obiective,
orientate către costuri şi nediscriminatorii.
(3) Toţi utilizatorii finali conectaţi la o reţea
publică de telefonie au dreptul de acces la serviciile de informaţii privind
abonaţii, în conformitate cu art. 6 alin. (2), precum şi la serviciile de
relaţii cu clienţii.
(4) Prevederile prezentului articol nu aduc atingere
dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 506/2004, cu completările ulterioare.
Art. 24. - (1) Utilizatorii finali ai serviciilor de
telefonie destinate publicului, inclusiv utilizatorii telefoanelor publice cu plată, au dreptul de a efectua în mod gratuit,
indiferent de tipul reţelei sau al echipamentului terminal utilizat, apeluri
către numărul unic pentru apeluri de urgenţă 112.
(2) Furnizorii de reţele publice de telefonie au
obligaţia de a pune la dispoziţia Sistemului naţional unic pentru apeluri de
urgenţă informaţii privind localizarea apelantului, în măsura în care este
tehnic posibil, pentru toate apelurile către numărul unic pentru apeluri de
urgenţă 112.
(3) ANRCTI va lua toate măsurile necesare pentru a
asigura informarea adecvată a publicului despre existenţa şi modul de utilizare
a numărului unic pentru apeluri de urgenţă 112 în reţelele publice de
telefonie.
Art. 25. - (1) Codul standard de acces internaţional
este „00". Apelurile între puncte geografice apropiate, aflate de o parte
şi de alta a frontierei de stat a României, pot fi efectuate pe baza unor
acorduri speciale, furnizorii de servicii de comunicaţii electronice care oferă
servicii pe baza acordurilor respective având obligaţia de a informa în mod
prompt şi complet utilizatorii finali despre existenţa şi conţinutul acestor
acorduri.
(2) Furnizorii de reţele publice de telefonie au
obligaţia de a transmite la destinaţie toate apelurile efectuate către Spaţiul
european de numerotaţie telefonică (ETNS), fără a se aduce atingere dreptului
acestora de a recupera costurile determinate de transportul apelurilor prin
propriile reţele.
Art. 26. - Furnizorii de reţele publice de telefonie şi
de servicii de telefonie destinate publicului vor asigura, atunci când este
tehnologic şi economic fezabil, recepţionarea apelurilor internaţionale către numere nongeografice
pe teritoriul României, cu excepţia cazurilor în care abonatul care
recepţionează astfel de apeluri a decis, din motive comerciale, restricţionarea
apelurilor primite din anumite puncte geografice. Art. 27. - (1) ANRCTI poate
impune furnizorilor de reţele publice de telefonie obligaţia de a pune la
dispoziţie utilizatorilor finali, acolo unde este tehnic fezabil şi economic
viabil:
a) servicii de semnalizare tip
multifrecvenţă bitonală (DTMF), potrivit standardelor europene sau standardelor
naţionale care implementează în statele membre ale Uniunii Europene acest
standard;
b) servicii de identificare a liniei care apelează, în
condiţiile prevăzute la art. 7 din Legea nr. 506/2004, cu completările
ulterioare.
(2) In măsura în care este tehnic fezabil, furnizorii
de reţele publice de telefonie vor furniza date şi semnale pentru a facilita
furnizarea serviciilor prevăzute la alin. (1) între
statele membre ale Uniunii Europene.
(3) ANRCTI poate retrage obligaţiile impuse potrivit
alin. (1), cu privire la întreg teritoriul naţional sau la o parte a acestuia,
după parcurgerea procedurii de consultare prevăzute la art. 50 din
Ordonanţa-cadru, în cazul în care consideră că aceste servicii sunt disponibile
la un nivel satisfăcător.
Art. 28. - (1) ANRCTI va impune furnizorilor de servicii
de telefonie destinate publicului, inclusiv furnizorilor de servicii de
telefonie mobilă destinate publicului, obligaţia de a asigura abonaţilor lor,
la cerere, posibilitatea de a-şi păstra numărul de telefon, indiferent de
furnizorul serviciului, astfel:
a) la un anumit punct geografic, în cazul numerelor
geografice;
b) la orice punct geografic, în cazul numerelor
nongeografice.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul
transferului numerelor între reţelele de comunicaţii electronice care sunt
utilizate pentru furnizarea la un punct fix de servicii de telefonie şi
reţelele de telefonie mobilă.
(3) ANRCTI va impune obligaţii
specifice pentru ca tarifele de interconectare legate de furnizarea serviciului
de portabilitate a numerelor să fie orientate către costuri şi sumele datorate
de abonaţi pentru acest serviciu să fie accesibile.
(4) ANRCTI poate impune furnizorilor
de servicii de telefonie destinate publicului obligaţia de a publica informaţii
detaliate referitoare la tarifele practicate pentru serviciul de portabilitate
a numerelor.
(5) ANRCTI nu va impune la furnizarea cu amănuntul a
serviciului de portabilitate a numerelor tarife care să aducă atingere
concurenţei, precum tarife specifice sau tarife comune.
Art. 29. - Prevederile Ordonanţei Guvernului nr.
21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, ale Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din
contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei Guvernului nr.130/2000
privind protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor la
distanţă, republicată, precum şi ale celorlalte acte normative cu incidenţă în
domeniu se aplică în mod corespunzător.
CAPITOLUL V
Regimul sancţionator
Art. 30. - (1) Următoarele fapte constituie
contravenţii:
1. încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 5;
2. încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 6;
3. încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 7 alin.
(1);
4. neasigurarea posibilităţii de iniţiere a apelurilor
de urgenţă, în condiţiile prevăzute la art. 7 alin. (3);
5. neimplementarea măsurilor
specifice prevăzute la art. 8;
6. neaplicarea tarifelor comune, nerespectarea
plafoanelor tarifare sau a formulelor de control al creşterii tarifelor
stabilite în condiţiile art. 9 alin. (2);
7. neoferirea de opţiuni tarifare sau de pachete
tarifare speciale, în condiţiile art. 9 alin. (3);
8. nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (4);
9. nemodificarea sau nerenunţarea la anumite tarife
sau scheme tarifare, în condiţiile art. 9 alin. (5);
10. nerespectarea prevederilor art. 10 alin. (1);
11. încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 10 alin.
(3);
12. emiterea gratuită de facturi detaliate care nu conţin
toate informaţiile stabilite în condiţiile art. 10 alin. (4) sau perceperea
unui tarif pentru emiterea facturilor detaliate care conţin numai informaţiile
stabilite în condiţiile art. 10 alin. (4);
13. nerespectarea prevederilor art. 10 alin. (5);
14. neoferirea către consumatori a posibilităţii de a
plăti în avans tariful de utilizare a reţelei publice de telefonie şi a
serviciilor de telefonie destinate publicului, în condiţiile art. 10 alin. (6);
15. neoferirea către consumatori a posibilităţii de a
plăti eşalonat tariful de conectare la reţeaua publică de telefonie, în
condiţiile art. 10 alin. (7);
16. nerespectarea prevederilor
art. 10 alin. (8) şi (9);
17. neincluderea în contractele încheiate cu
utilizatorii finali a facilităţilor aplicabile în caz de neplată a facturii
telefonice, în condiţiile art. 10 alin. (10);
18. nerespectarea prevederilor art. 10 alin. (11);
19. încălcarea de către un
furnizor de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice a obligaţiei
prevăzute la art. 10 alin. (12);
20. încălcarea obligaţiilor de a transmite ANRCTI şi
de a publica informaţiile prevăzute la art. 11 alin. (3), în condiţiile
prevăzute la art. 11 alin. (4);
21. neîndeplinirea obiectivelor de performanţă
prevăzute la art. 11 alin. (5);
22. refuzul de a se supune auditului privind
realizarea obiectivelor de performanţă în condiţiile prevăzute la art. 11 alin.
(6);
23. încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 15 alin.
(2), (3) sau (5);
24. refuzul de a se supune auditului prevăzut la art.
15 alin. (6);
25. nepublicarea declaraţiei pe propria răspundere în
condiţiile prevăzute la art. 15 alin. (7);
26. încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 16 alin.
(1)-(6) sau (8);
27. încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 18 alin.
(1)sau (3);
28. nerespectarea prevederilor art. 19;
29. încălcarea obligaţiei de a pune la dispoziţie
publicului informaţiile prevăzute la art. 20 alin. (1)-(3), în condiţiile
prevăzute la art. 20 alin. (4);
30. nepublicarea, în condiţiile art. 21, a
informaţiilor privind calitatea serviciilor oferite;
31. nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (1) şi
(2) şi ale art. 24 alin. (2);
32. nerespectarea prevederilor art. 23 alin. (1);
33. nerespectarea prevederilor art. 23 alin. (2);
34. nerespectarea prevederilor art. 23 alin. (3);
35. încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 25 alin.
(1);
36. încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 25 alin.
(2);
37. nerespectarea prevederilor art. 26;
38. încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 27 alin.
(1);
39. încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 28 alin.
(1);
40. încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 28 alin.
(3);
41. încălcarea obligaţiei prevăzute la art. 28 alin. (4).
(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se
sancţionează astfel:
a) faptele prevăzute la pct. 13 şi la pct. 30-41, cu
amendă de la 500 lei la 50.000 lei;
b) faptele prevăzute la pct. 1-12 şi la pct. 14-29, cu
amendă de la 10.000 lei la 100.000 lei, pentru furnizorii cu o cifră de afaceri
de până la 5.000.000 lei;
c) faptele prevăzute la pct. 1-12 şi la pct. 14-29,
prin derogare de la dispoziţiile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, cu amendă în cuantum de până la 2% din cifra de
afaceri, iar în cazul unor încălcări repetate, cu amendă în cuantum de până la
5% din cifra de afaceri, pentru furnizorii cu o cifră de afaceri de peste
5.000.000 lei.
Art. 31. - (1) Contribuţiile datorate de către
furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice pentru compensarea
costului net al furnizării serviciilor din sfera serviciului universal
constituie creanţe bugetare, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.
61/2002*) privind colectarea creanţelor bugetare, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 79/2003, cu modificările ulterioare, aplicându-li-se
în mod corespunzător prevederile acesteia.
(2) Dacă în termen de 90 de zile de la data scadenţei
furnizorul nu achită contribuţia şi accesoriile acesteia, ANRCTI îi poate
suspenda sau retrage dreptul de a mai furniza reţele sau servicii de
comunicaţii electronice pe baza autorizaţiei generale.
Art. 32. - (1) Constatarea contravenţiilor prevăzute la
art. 30 alin. (1) se realizează de către agenţii constatatori ai ANRCTI
împuterniciţi în acest scop.
(2) Sancţiunile pentru contravenţiile prevăzute la
art. 30 alin. (1) pct. 1-27 se aplică prin decizie a preşedintelui ANRCTI.
(3) Sancţiunile pentru contravenţiile prevăzute la art.
30 alin. (1) pct. 28-41 se aplică prin rezoluţie scrisă a preşedintelui ANRCTI,
potrivit dispoziţiilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările
şi completările ulterioare.
(4) Sancţiunile prevăzute la art. 31 alin. (2) se
aplică de către preşedintele ANRCTI.
(5) In măsura în care prin prezenta lege nu se prevede
altfel, contravenţiilor prevăzute la art. 30 li se aplică prevederile
Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia
prevederilor art. 28.
Art. 33. - Regimul sancţionator instituit prin
prezentul capitol se completează în mod corespunzător cu prevederile art. 59 şi
art. 591 din
Ordonanţa-cadru.
CAPITOLUL VI
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 34. - (1) ANRCTI va lua în considerare, cu respectarea procedurii de consultare prevăzute la art. 50 din
Ordonanţa-cadru, punctele de vedere ale utilizatorilor finali, inclusiv
persoanele cu handicap, ale asociaţiilor acestora, ale Autorităţii Naţionale
pentru Protecţia Consumatorilor, ale producătorilor şi ale furnizorilor de
reţele şi servicii de comunicaţii electronice în legătură cu probleme privind
drepturile utilizatorilor finali referitoare la serviciile de comunicaţii
electronice destinate publicului, în special atunci când aceste probleme au un
impact semnificativ pe piaţă.
*) Ordonanţa Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea
creanţelor bugetare a fost abrogată prin Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003
privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007.
(2) Părţile interesate pot dezvolta, cu sprijinul
ANRCTI, mecanisme care pot implica consumatori, grupuri de utilizatori şi
furnizori de servicii, pentru a îmbunătăţi calitatea generală a serviciilor
prin elaborarea de coduri de conduită şi standarde de operare, precum şi prin
monitorizarea aplicării acestora.
Art. 35. - ANRCTI stabileşte o procedură transparentă,
simplă şi necostisitoare, în scopul soluţionării corecte şi prompte a
litigiilor nerezolvate pe cale amiabilă dintre utilizatorii finali şi
furnizorii de servicii de comunicaţii electronice, ocazionate de aplicarea
prezentei legi, cu implicarea organismelor ce reprezintă interesele
utilizatorilor finali, precum şi a altor entităţi relevante din domeniul
protecţiei consumatorilor, după caz. ANRCTI poate stabili un sistem de
rambursare a cheltuielilor făcute de utilizatorii finali sau de despăgubire
pentru prejudiciile suferite de aceştia în raporturile cu furnizorii de
servicii de comunicaţii electronice, aplicabil în cazuri
întemeiate.
Art. 36. - (1) ANRCTI va notifica de îndată Comisiei
Europene furnizorii de serviciu universal desemnaţi să presteze serviciile
prevăzute la art. 3 alin. (2).
(2) ANRCTI va notifica Comisiei Europene furnizorii de
reţele sau de servicii de comunicaţii electronice desemnaţi ca având putere
semnificativă pe pieţele relevante cu amănuntul din sectorul comunicaţiilor
electronice şi obligaţiile impuse acestora în conformitate cu prevederile cap.
III, precum şi, în cel mai scurt timp, orice modificare a obligaţiilor impuse
sau a furnizorilor cărora li se aplică aceste obligaţii.
Art. 37. - Condiţiile generale referitoare la
interoperabilitatea echipamentelor de televiziune digitală ale consumatorilor
se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Art. 38. - (1) Tarifele
practicate pe pieţele relevante cu amănuntul de către furnizorii de reţele sau
de servicii de comunicaţii electronice identificaţi ca având putere
semnificativă pe aceste pieţe nu sunt supuse aprobării prealabile a ANRCTI.
(2) ANRCTI poate obliga
furnizorii de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice identificaţi ca
având putere semnificativă pe pieţele relevante cu amănuntul să notifice către
ANRCTI tarifele practicate pe aceste pieţe în acelaşi moment în care aceste
tarife sunt notificate către clienţi, în vederea controlării de către ANRCTI a
respectării obligaţiilor legale care le revin.
(3) ANRCTI are obligaţia să îşi exprime punctul de
vedere asupra tarifelor notificate, până la data intrării în vigoare a
acestora.
Art. 39. - Pe data intrării în
vigoare a prezentei legi se abrogă: liniuţa a 5-a „Servicii telefonice de
bază", liniuţa a 6-a „Servicii
poştale de bază" şi liniuţa a 7-a „Servicii de radiocomunicaţii şi
telecomunicaţii" din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
36/2001 privind regimul preţurilor şi tarifelor reglementate, care se stabilesc
cu avizul Oficiului Concurenţei, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 115 din 7 martie
2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 205/2002, cu
modificările şi completările ulterioare.
Prezenta lege transpune Directiva 2002/22/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciul
universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile de
comunicaţii electronice (Directiva privind serviciul universal), publicată în
Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 108 din 24 aprilie 2002.
Notă:
Reproducem mai jos dispoziţiile art. V şi VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2006 privind
modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul comunicaţiilor
electronice şi al serviciilor poştale, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 133/2007, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii
nr. 304/2003:
„Art. V. - In cazul în care
furnizorii de serviciu universal beneficiază de sprijin financiar din partea
statului, acesta va fi acordat numai cu respectarea condiţiilor prevăzute în
legislaţia aplicabilă în domeniul ajutorului de stat, în vigoare la data
acordării acestuia.
Art. VI. - (1) Pentru anul
2006, cuantumul tarifului de monitorizare definitiv se va determina până la
data de 30 noiembrie 2006, pe baza cifrelor de afaceri sau a veniturilor
realizate din furnizarea de reţele sau servicii de comunicaţii electronice ori
din furnizarea de servicii poştale în anul 2005, prin decizie a preşedintelui
ANRC.*)
(2) Diferenţa dintre tariful de monitorizare estimativ
pentru anul 2006 şi tariful de monitorizare prevăzut la alin. (1) se achită în
termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei sau, după caz, se
restituie în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de
procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Tariful de monitorizare prevăzut la alin. (1) va fi
avut în vedere la determinarea cuantumului plăţilor anticipate pe care
furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, furnizorii de servicii
de comunicaţii electronice destinate publicului şi furnizorii de servicii
poştale au obligaţia să le efectueze în contul
tarifului de monitorizare pentru anul 2007."**)
*) Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
134/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.046 din
29 decembrie 2006, în cuprinsul actelor normative în vigoare denumirea
„Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii (ANRC)" se
înlocuieşte cu denumirea „Autoritatea Naţională pentru Reglementare în
Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (ANRCTI)".
**) Art. V şi VI cuprind dispoziţii tranzitorii şi
finale, comune şi următoarelor acte modificate prin art. I-III din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 70/2006:
- Ordonanţa Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile
poştale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 642/2002, cu
modificările şi completările ulterioare;
- Ordonanţa Guvernului nr. 34/2002 privind accesul la
reţelele publice de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociată,
precum şi interconectarea acestora, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 527/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2002 privind
cadrul general de reglementare a comunicaţiilor, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 591/2002, cu modificările şi completările ulterioare.