ORDIN
Nr. 2316 din 22 decembrie 2004
pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilitatea navelor Ro-Ro pasager,
cod MTCT.ANR-NSRP-2004
ACT EMIS DE: MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI
TURISMULUI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 125 din 9 februarie 2005
Avand in vedere prevederile art. 69 si 70 din Acordul european instituind o
asociere intre Romania, pe de o parte, Comunitatile Europene si statele membre
ale acestora, pe de alta parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993,
ratificat prin Legea nr. 20/1993,
in temeiul prevederilor art. 13 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului
nr. 19/1997 privind transporturile, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, si ale art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr.
412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor,
Constructiilor si Turismului,
ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite urmatorul
ordin:
Art. 1
Se aproba Normele tehnice privind stabilitatea navelor Ro-Ro pasager, cod
MTCT.ANR-NSRP-2004, prevazute in anexa care face parte integranta din prezentul
ordin.
Art. 2
Autoritatea Navala Romana va duce la indeplinire prevederile prezentului
ordin.
Art. 3
Prezentul ordin transpune Directiva Parlamentului European si a Consiliului
nr. 2.003/25/CE din 14 aprilie 2003 privind cerintele specifice de stabilitate
pentru navele Ro-Ro pasager, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
nr. L 123 din 17 mai 2003.
Art. 4
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
p. Ministrul transporturilor,
constructiilor si turismului,
Ileana Tureanu,
secretar de stat
ANEXA 1
NORME TEHNICE
privind stabilitatea navelor Ro-Ro pasager, cod MTCT.ANR-NSRP-2004
Art. 1
Scopul
Scopul prezentelor norme tehnice este de a asigura cerinte specifice de
stabilitate armonizate pentru navele Ro-Ro pasager, care sa imbunatateasca
capacitatea de supravietuire a acestui tip de nava in caz de avarie datorata
unei coliziuni si de a asigura un nivel superior de siguranta pentru pasageri
si membrii echipajului.
Art. 2
Definitii
In intelesul prezentelor norme tehnice, termenii utilizati se definesc dupa
cum urmeaza:
a) nava Ro-Ro pasager - o nava care transporta mai mult de 12 pasageri, cu
incaperi ro-ro de marfa sau incaperi de categorie speciala, asa cum este
definita in Regula II-2/3 din Conventia SOLAS, astfel cum a fost amendata;
b) nava noua - o nava a carei chila este pusa sau care se afla intr-un
stadiu similar de constructie la 1 octombrie 2004 sau dupa aceasta data; prin
stadiu similar de constructie se intelege stadiul la care:
(i) incepe constructia identificabila cu o nava specifica; si
(ii) asamblarea navei a inceput, cuprinzand cel putin 50 tone sau 1% din
masa totala estimata a materialului din care e confectionata structura ei,
luandu-se in considerare valoarea care este mai mica;
c) nava existenta - o nava care nu este nava noua;
d) pasager - orice persoana, alta decat comandantul si membrii echipajului
sau alte persoane angajate in orice calitate la bordul unei nave, precum si
alta decat un copil cu varsta mai mica de un an;
e) conventii internationale - Conventia internationala din 1974 pentru
ocrotirea vietii omenesti pe mare, incheiata la Londra la 1 noiembrie 1974, la
care Romania a aderat prin Decretul nr. 80/1979, denumita in continuare
Conventia SOLAS, precum si Conventia internationala asupra liniilor de
incarcare, incheiata la Londra la 5 aprilie 1966, la care Romania a aderat prin
Decretul nr. 80/1971, cu protocoalele si amendamentele in vigoare la acestea;
f) serviciu regulat - o serie de voiajuri efectuate cu nava Ro-Ro pasager
pentru asigurarea traficului intre aceleasi doua sau mai multe porturi:
(i) fie conform unui program publicat;
(ii) fie cu o regularitate sau o frecventa astfel incat aceste voiajuri
sunt recunoscute ca fiind un serviciu regulat;
g) Acordul de la Stockholm - Acordul incheiat la Stockholm la 28 februarie
1996 conform Rezolutiei 14 a Conferintei SOLAS 95 "Acorduri regionale
privind cerintele specifice de stabilitate pentru navele Ro-Ro pasager",
adoptata la 29 noiembrie 1995;
h) Autoritatea Navala Romana - organul tehnic de specialitate din
subordinea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, caruia i
se deleaga competentele privind aplicarea prezentelor norme tehnice, denumit in
continuare ANR;
i) administratia statului pavilionului - autoritatea competenta a statului
al carui pavilion nava Ro-Ro pasager este autorizata sa il arboreze;
j) stat gazda - Romania sau un stat membru al Uniunii Europene spre sau
dinspre ale carui porturi o nava Ro-Ro pasager efectueaza un serviciu regulat;
k) voiaj international - un voiaj pe mare dinspre un port romanesc spre un
port din alt stat sau invers;
l) norme tehnice specifice de stabilitate - cerintele de stabilitate
cuprinse in anexa nr. 1;
m) inaltimea semnificativa a valului (hs) - inaltimea medie calculata prin
luarea in considerare a unei treimi din valurile cu inaltimea cea mai mare,
observate in cursul unei perioade date;
n) bordul liber rezidual (fr) - distanta minima intre puntea ro-ro avariata
si linia de plutire finala in dreptul avariei, fara a lua in calcul efectul
suplimentar al apei de mare acumulate pe puntea ro-ro avariata.
Art. 3
Domeniul de aplicare
(1) Prezentele norme tehnice se aplica tuturor navelor Ro-Ro pasager,
indiferent de pavilionul pe care il arboreaza, atunci cand desfasoara un
serviciu regulat efectuand voiajuri internationale spre sau dinspre un port
romanesc.
(2) In Romania, in calitatea sa de stat gazda, ANR se va asigura ca navele
Ro-Ro pasager care nu arboreaza pavilionul romanesc sau al unui stat membru al
Uniunii Europene corespund in intregime cerintelor prezentelor norme tehnice
inainte ca ele sa fie angajate sa efectueze voiaje dinspre sau spre porturile
romanesti, in conformitate cu art. 4 din Sistemul de inspectii obligatorii
pentru operarea in siguranta a navelor de tip Ro-Ro ferry care transporta si
pasageri, precum si a navelor de pasageri de mare viteza care opereaza in
serviciu regulat, aprobat prin Ordinul ministrului lucrarilor publice,
transporturilor si locuintei nr. 538/2003, publicat in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 264 din 16 aprilie 2003.
Art. 4
Inaltimea semnificativa a valului
Inaltimea semnificativa a valului (hs) va fi utilizata la determinarea
inaltimii apei pe puntea ro-ro in cazul aplicarii cerintelor specifice de
stabilitate prevazute in anexa nr. 1. Probabilitatea de depasire a valorii
inaltimii semnificative a valului nu va fi mai mare de 10% pe o perioada de un
an.
Art. 5
Zone maritime
(1) ANR va intocmi o lista cuprinzand zonele maritime traversate de navele
Ro-Ro pasager care efectueaza un serviciu regulat spre sau dinspre porturile
romanesti, precum si valorile corespunzatoare ale inaltimii semnificative a
valului din aceste zone.
(2) Zonele maritime si valorile aplicabile ale inaltimii semnificative a
valului din aceste zone vor fi determinate, atunci cand este aplicabil si
posibil, printr-un acord intre ANR si autoritatea competenta a statului de la
celalalt capat al rutei. Daca ruta navei traverseaza mai mult de o zona
maritima, nava va respecta cerintele specifice de stabilitate pentru cea mai
mare valoare a inaltimilor semnificative ale valului definite pentru aceste
zone.
(3) ANR va actualiza lista mentionata la alin. (1) si o va publica intr-o
baza de date accesibila publicului pe site-ul sau pe Internet.
Art. 6
Cerinte specifice de stabilitate
(1) Fara a aduce prejudicii cerintelor Regulii II-1/B/8 din Conventia
SOLAS, editia 1990, privind compartimentarea etansa si stabilitatea in conditii
de avarie, toate navele Ro-Ro pasager mentionate la art. 3 alin. (1) vor
corespunde cerintelor specifice de stabilitate prevazute in anexa nr. 1.
(2) Pentru navele Ro-Ro pasager exploatate exclusiv in zonele maritime unde
inaltimea semnificativa a valului este egala sau mai mica de 1,5 m,
conformitatea cu cerintele regulii mentionate la alin. (1) este considerata ca
fiind echivalenta conformitatii cu cerintele specifice de stabilitate prevazute
in anexa nr. 1.
(3) La aplicarea cerintelor prevazute in anexa nr. 1, ANR va utiliza
instructiunile prevazute in anexa nr. 2, in masura in care acest lucru este
practic si compatibil cu proiectarea navei respective.
Art. 7
Introducerea cerintelor specifice de stabilitate
(1) Navele Ro-Ro pasager noi vor corespunde cerintelor specifice de
stabilitate prevazute in anexa nr. 1.
(2) Navele Ro-Ro pasager existente, cu exceptia acelor nave la care se
aplica prevederile art. 6 alin. (2), vor corespunde cerintelor specifice de
stabilitate prevazute in anexa nr. 1 nu mai tarziu de data de 1 octombrie 2010.
(3) Navele Ro-Ro pasager existente care, la data intrarii in vigoare a
prezentelor norme tehnice, corespund cerintelor regulii mentionate la art. 6
alin. (1) vor corespunde cerintelor specifice de stabilitate prevazute in anexa
nr. 1 nu mai tarziu de data de 1 octombrie 2015.
(4) Prezentul articol se va aplica fara incalcarea prevederilor art. 4 lit.
e) din anexa la Ordinul ministrului lucrarilor publice, transporturilor si
locuintei nr. 538/2003.
Art. 8
Certificate
(1) Toate navele Ro-Ro pasager noi si existente, indiferent de pavilionul
pe care il arboreaza, trebuie sa aiba la bord un certificat care sa ateste
conformitatea cu cerintele specifice de stabilitate prevazute la art. 6 si in
anexa nr. 1.
(2) Certificatul prevazut la alin. (1), care este emis de catre ANR sau de
catre administratia statului pavilionului, poate fi combinat cu alte
certificate pertinente si va indica inaltimea semnificativa a valului pana la
care nava poate respecta cerintele specifice de stabilitate.
(3) Certificatul prevazut la alin. (1) ramane valabil atat timp cat nava
este exploatata intr-o zona cu aceeasi valoare sau o valoare mai mica a
inaltimii semnificative a valului.
(4) In Romania, in calitatea sa de stat gazda, ANR va recunoaste
certificatele emise de catre alt stat membru al Uniunii Europene in
conformitate cu prevederile Directivei nr. 2.003/25/CE din 14 aprilie 2003.
(5) In Romania, in calitatea sa de stat gazda, ANR va accepta certificatele
emise de catre un stat tert, care atesta faptul ca o nava care arboreaza
pavilionul acestuia corespunde cerintelor specifice de stabilitate prevazute in
prezentele norme tehnice.
Art. 9
Exploatarea sezoniera si pe perioada scurta
(1) Daca o companie de navigatie care efectueaza un serviciu regulat pe o
perioada de un an intentioneaza sa introduca suplimentar nave Ro-Ro pasager
pentru a fi exploatate o perioada mai scurta de timp in acest serviciu, ea va
informa autoritatea competenta a statului gazda sau autoritatile competente ale
statelor gazda asupra acestei intentii cu cel putin o luna inainte de intrarea
in exploatare a navelor suplimentare. Totusi, daca in cazuri neprevazute o
inlocuire de nava Ro-Ro pasager trebuie sa fie efectuata rapid in scopul
asigurarii continuitatii serviciului, se vor aplica prevederile Ordinului
ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 538/2003.
(2) Daca o companie de navigatie doreste sa efectueze un serviciu regulat
pe o perioada determinata a anului, cu durata maxima de 6 luni, ea va trebui sa
comunice intentia sa autoritatii competente a statului gazda sau autoritatilor
competente ale statelor gazda cu cel putin 3 luni inainte de a incepe
exploatarea navelor.
(3) Daca aceasta exploatare are loc in conditii in care inaltimea
semnificativa a valului este mai mica decat cea stabilita pentru aceeasi zona
maritima pentru o exploatare anuala, ANR poate utiliza valoarea inaltimii
semnificative a valului aplicabila acestei perioade mai scurte in scopul
determinarii inaltimii apei pe punte atunci cand se aplica cerintele specifice
de stabilitate prevazute in anexa nr. 1. Valoarea inaltimii semnificative a
valului aplicabila acestei perioade mai scurte va fi convenita, cand este
aplicabil si posibil, intre ANR si autoritatea competenta a statului de la
capatul celalalt al rutei.
(4) Ca urmare a acordului dintre autoritatile competente ale statelor gazda
pentru exploatarea unei nave Ro-Ro pasager, in sensul alin. (1) si (2), aceasta
trebuie sa aiba la bord un certificat care atesta conformitatea cu prevederile
prezentelor norme tehnice, asa cum se prevede la art. 8 alin. (1).
Art. 10
Anexele nr. 1 si 2*) fac parte integranta din prezentele norme tehnice.
------------
*) Anexele nr. 1 si 2 sunt reproduse in facsimil.
ANEXA 1
la normele tehnice
CERINTE SPECIFICE DE STABILITATE
aplicabile navelor Ro-Ro pasager (in conformitate cu art. 6)
1. In plus fata de cerintele Regulii II-1/B/8 din Conventia SOLAS
referitoare la compartimentarea etansa si stabilitatea in conditii de avarie,
toate navele Ro-Ro pasager mentionate la art. 3 alin. (1), trebuie sa respecte
prevederile prezentei anexe.
1.1. Prevederile Regulii II-1/B/8.2.3 trebuie sa fie respectate atunci cand
se ia in considerare efectul cantitatii ipotetice de apa de mare presupusa ca
se acumuleaza pe prima punte a compartimentului pentru incarcatura ro-ro sau a
compartimentului de marfuri speciale, asa cum este definit in Regula II-2/3,
presupus a fi avariat, denumita in continuare punte ro-ro avariata, situata
deasupra liniei de plutire teoretica. Nu este necesar ca celelalte prevederi
ale Regulii II-1/B/8 sa fie respectate la aplicarea normei de stabilitate
prevazuta in prezenta anexa. Cantitatea de apa de mare, presupusa ca se
acumuleaza pe aceasta punte, se calculeaza pe baza nivelului suprafetei de apa
situat deasupra:
a) punctului cel mai de jos al marginii puntii compartimentului avariat al
puntii ro-ro, sau
b) cand marginea puntii compartimentului avariat este acoperita cu apa,
calculul se bazeaza pe un nivel situat deasupra suprafetei apei calme la toate
unghiurile de banda si asieta, dupa cum urmeaza:
(i) 0,5 m daca bordul liber rezidual (fr) este 0,3 m sau mai mic;
(ii) 0,0 m daca bordul liber rezidual (fr) este 2 m sau mai mult; si
(iii) valorile intermediare se determina prin interpolare liniara daca
bordul liber rezidual (fr) este egal sau mai mare de 0,3 m dar mai mic de 2 m,
unde bordul liber rezidual (fr) este distanta minima intre puntea ro-ro
avariata si linia de plutire finala in dreptul avariei fara a lua in
considerare efectul volumului de apa presupus ca se acumuleaza pe puntea ro-ro
avariata.
1.2. Cand este prevazuta o instalatie de evacuare a apei foarte eficienta,
administratia statului pavilionului poate permite o reducere a inaltimii
suprafetei apei.
1.3. Pentru navele care se gasesc in zone de exploatare delimitate din
punct de vedere geografic, administratia statului pavilionului poate reduce
nivelul suprafetei apei determinata conform paragrafului 1.1., inlocuind acest
nivel dupa cum urmeaza:
1.3.1. 0,0 m daca inaltimea semnificativa a valului (hs) din zona
respectiva este de 1,5 m sau mai mica;
1.3.2. valoarea determinata conform paragrafului 1.1, daca inaltimea
semnificativa a valului (hs) din zona respectiva este de 4 m sau mai mare;
1.3.3. valorile intermediare se determina prin interpolare liniara daca
inaltimea semnificativa a valului (hs) din zona respectiva este mai mare sau
egala cu 1,5 m, dar mai mica de 4 m, cu mentiunea ca trebuie indeplinite
urmatoarele conditii:
1.3.4. Administratia statului pavilionului este satisfacuta ca zona
delimitata este caracterizata de o inaltime semnificativa a valului (hs), care
nu este depasita cu o probabilitate mai mare de 10%; si
1.3.5. pe certificate sunt indicate zona de exploatare si, daca este cazul,
perioada de exploatare din an pentru care a fost determinata o valoare certa a
inaltimii semnificative a valului (hs).
1.4. Ca o alternativa la cerintele paragrafului 1.1 sau 1.3, administratia
statului pavilionului poate scuti de aplicarea cerintelor paragrafului 1.1 sau
1.3 si poate accepta rezultatele incercarilor pe model efectuate pentru o nava
individuala conform metodei de incercare pe model prezentata in Apendice prin
care se stabileste pe baza de incercari ca nava nu se va rasturna pe valuri
neregulate daca sufera o avarie precum cea prevazuta la Regula II-1/B/8.4,
amplasata cel mai nefavorabil, asa cum indica paragraful 1.1, si
1.5. Se va mentiona in certificatele navei ca sunt acceptate rezultatele
incercarilor pe model ca fiind echivalente cu respectarea prevederilor
paragrafului 1.1 sau 1.3, si valoarea inaltimii semnificative a valului (hs)
utilizata la incercarile pe model.
1.6. Informatiile furnizate comandantului navei conform regulilor
II-1/B/8.7.1 si II-1/B/8.7.2, asa cum sunt completate in vederea satisfacerii
regulilor II-1/B/8.2.3 pana la II-1/B/8.2.3.4, trebuie aplicate nemodificat
navelor Ro-Ro pasager aprobate conform acestor cerinte.
2. Pentru evaluarea efectului volumului de apa de mare presupus ca se
acumuleaza pe puntea ro-ro avariata mentionata la paragraful 1.1, trebuie
convenite urmatoarele:
2.1 un perete transversal sau longitudinal trebuie sa fie considerat intact
daca toate partile sale se gasesc in interiorul celor doua suprafete verticale
situate in ambele borduri ale navei, la o distanta de invelisul bordajului
egala cu o cincime din latimea navei, asa cum este definita la Regula II-1/2 si
masurata perpendicular pe planul diametral al navei, la nivelul liniei de
incarcare maxima de compartimentare;
2.2 in cazul in care corpul navei este partial latit prin modificarea
structurii sale in scopul satisfacerii prevederilor prezentei anexe, cresterea
rezultata a valorii de o cincime din latimea navei trebuie sa fie utilizata in
toate calculele dar nu trebuie sa determine reamplasarea trecerilor existente
prin pereti, instalatiilor de tubulaturi existente etc., care au fost acceptate
inainte de modificare;
2.3 peretii transversali sau longitudinali care sunt considerati eficace
pentru a retine volumul de apa de mare presupus ca se acumuleaza in
compartimentul aflat pe puntea ro-ro avariata, trebuie sa fie corespunzatori
privind etanseitatea cu instalatia de evacuare a apei si trebuie sa reziste la
presiunea hidrostatica in conformitate cu rezultatele calculelor de avarie.
Acesti pereti trebuie sa aiba o inaltime minima de 2,2 m. Totusi, in cazul
navelor cu punti suspendate pentru masini, inaltimea minima a peretelui nu
trebuie sa fie mai mica decat inaltimea libera de sub puntea suspendata pentru masini
cand aceasta este in pozitia cea mai de jos;
2.4 in cazul unor configuratii particulare, asa cum sunt de exemplu puntile
suspendate extinse pe intreaga latime si chesoanele laterale mari, pot fi
acceptate alte inaltimi ale peretilor in functie de rezultatele incercarilor pe
modele.
2.5 efectul volumului de apa de mare presupus ca se acumuleaza poate sa nu
fie luat in considerare pentru un compartiment de pe puntea ro-ro avariata,
daca compartimentul are, in fiecare bord, saborduri de evacuare uniform
repartizate in lungul compartimentului si care indeplinesc urmatoarele:
2.5.1. A >/= 0,3 l
unde A este suprafata totala a sabordurilor de evacuare din fiecare bord al
puntii in mp; l este lungimea compartimentului in m;
2.5.2. nava trebuie sa mentina un bord liber residual de cel putin 1 m in
cazul celei mai nefavorabile avarii, fara a tine cont de efectul volumului de
apa presupus ca se acumuleaza pe puntea ro-ro avariata; si
2.5.3. sabordurile de evacuare trebuie sa fie situate pe o inaltime de cel
mult 0,6 m deasupra puntii ro-ro avariate iar extremitatea inferioara a
sabordurilor trebuie sa fie situata pe o inaltime de cel mult 2 cm deasupra
puntii ro-ro avariate; si
2.5.4. sabordurile de evacuare trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de
inchidere sau clapeti pentru a impiedica apa sa intre pe puntea ro-ro, care
insa sa permita evacuarea apei presupusa ca se acumuleaza pe puntea ro-ro.
2.6. Cand un perete situat deasupra puntii ro-ro este presupus avariat,
ambele compartimente separate de acest perete trebuie sa fie presupuse inundate
la aceeasi inaltime de la suprafata apei calculata conform paragrafului 1.1 sau
1.3.
3. La determinarea inaltimii semnificative a valului, trebuie utilizate
inaltimile valurilor indicate pe harti sau in lista cuprinzand zonele maritime
stabilita conform art. 5 din normele tehnice.
3.1. In cazul navelor care sunt exploatate o perioada mai scurta,
autoritatile competente ale statelor ale caror porturi sunt incluse in ruta
navei vor determina printr-un acord inaltimea semnificativa a valului care va
fi utilizata.
4. Incercarile pe modele trebuie realizate conform Apendicelui la prezenta
anexa.
Apendice la anexa nr. 1
Metoda de incercare pe model
1. Scop
La incercarile prevazute de paragraful 1.4 din cerintele de stabilitate din
Anexa nr. 1, nava trebuie sa fie capabila sa reziste la un val asa cum se
defineste in paragraful 3 al acestui apendice, in cazul de avarie cel mai
defavorabil.
2. Modelul navei
2.1. Modelul trebuie sa reproduca nava reala, atat configuratia exterioara,
cat si amenajarea interioara, si in particular toate compartimentele avariate,
care au incidenta cu procesul de inundare si ambarcare de apa. Modelul trebuie
sa simuleze cazul de avarie cel mai defavorabil definit conform Regulii
II-1/B/8.2.3.2 din Conventia SOLAS. O incercare suplimentara trebuie ceruta
pentru o avarie situata la mijlocul navei, la nivelul chilei, daca amplasarea
cea mai defavorabila a avariei conform standardului SOLAS 90 se gaseste la o
distanta mai mare de +/-10% Lpp de mijlocul navei.
Aceasta incercare suplimentara este ceruta numai daca se presupune ca
compartimentele ro-ro sunt avariate.
2.2. Modelul trebuie sa satisfaca cerintele urmatoare:
2.2.1. lungimea intre perpendiculare (Lpp) trebuie sa fie de cel putin 3 m;
2.2.2. corpul trebuie sa fie suficient de subtire in zonele unde aceasta
caracteristica are influenta asupra rezultatelor;
2.2.3. caracteristicile de miscare vor fi modelate corespunzator cu cele
ale navei reale, o atentie speciala fiind acordata reducerii la scara a razelor
de giratie corespunzatoare miscarilor de ruliu si tangaj. Pescajul, asieta,
inclinarea si centrul de greutate vor fi modelate pentru cazul de avarie cel
mai defavorabil;
2.2.4. principalele elemente constructive cum ar fi peretii etansi,
deschideri pentru aerisire etc., de deasupra si de sub puntea peretilor etansi,
care pot antrena o inundare asimetrica, vor fi reprezentate corespunzator
situatiei reale, in masura in care este posibil;
2.2.5. deschiderea provocata de avarie trebuie sa aiba forma urmatoare:
2.2.5.1 rectangulara cu o latime conform Regulii II-1/B/8.4.1 din Conventia
SOLAS si nelimitata vertical;
2.2.5.2 triunghi isoscel in plan orizontal cu o inaltime egala cu B/5
conform Regulii II-1/B/8.4.2 din Conventia SOLAS.
3. Procedura de incercari
3.1. Modelul va fi supus unui val neregulat cu creasta lunga definit de
spectrul Jonswap cu o inaltime semnificativa a valului (hs) asa cum este
definita la paragraful 1.3 din cerintele de stabilitate si avand un coeficient
de crestere maximal niu si o perioada la varf Tp dupa cum urmeaza:
3.1.1. Tp = 4 hs^0,5 cu niu = 3,3; si
3.1.2. Tp este egal cu perioada de rezonanta la ruliu pentru nava avariata,
fara apa pe punte in conditii de incarcare specificate, dar nu mai mare de 6
hs^0,5 si cu niu = 1.
3.2. Modelul trebuie sa fie lasat liber sa derive pe valuri de travers (cap
de 90 de grade), cu gaura provocata de avarie in bordul din care vin valurile.
Modelul nu va fi prins intr-un mod care sa impiedice rasturnarea. Daca modelul
este in pozitie dreapta dupa inundare, se da o inclinare de un grad in bordul
avariat.
3.3. Trebuie sa fie efectuate cel putin cinci incercari pentru fiecare
perioada la varf. Durata fiecarei incercari trebuie sa fie suficienta pentru a
permite modelului sa ajunga in pozitie stationara dar va fi de cel putin 30
minute de timp real. Un sir de valuri diferite trebuie sa fie utilizat pentru
fiecare incercare.
3.4. Daca dupa nici una din incercari nu rezulta inclinarea finala pe
latura avariata, se vor repeta incercarile de cinci ori pentru fiecare din cele
doua conditii de val specifice sau, alternativ, se va da modelului o inclinare
suplimentara de un grad in bordul avariat, si apoi se va repeta incercarea de
doua ori pentru fiecare din conditiile de val specificate. Scopul acestor
incercari suplimentare este de a demonstra, cat mai bine posibil, capacitatea
navei de a rezista la rasturnare in cele doua conditii.
3.5. Incercarile trebuie sa fie efectuate pentru urmatoarele cazuri de
avarie:
3.5.1. cazul de avarie cel mai defavorabil conform criteriului suprafetei
de sub curba GZ conform Conventiei SOLAS; si
3.5.2. cazul de avarie cel mai defavorabil la mijlocul navei conform
criteriului bordului liber rezidual in zona centrala, daca este cerut de
paragraful 2.1.
4. Criterii de evaluare a incercarii
Nava se va considera ca supravietuieste daca modelul ajunge la o pozitie
stationara dupa incercarile succesive prevazute la paragraful 3.3, insa atunci
cand sunt observate unghiuri de ruliu mai mari de 30 de grade in raport cu axa
verticala, cu o frecventa mai mare de 20% din totalul ciclurilor de ruliu sau
cand inclinarea de echilibru este mai mare de 20 de grade, nava va fi
considerata ca fiind rasturnata, chiar daca modelul ajunge la o pozitie
stationara.
5. Aprobarea incercarii
5.1. Propunerile de programe de incercari pe model trebuie sa fie supuse
spre aprobare in prealabil administratiei statului gazda. Trebuie de asemenea
avut in vedere faptul ca avarii de mici dimensiuni pot crea situatia cea mai
defavorabila.
5.2. Incercarile trebuie sa fie consemnate intr-un proces-verbal si
inregistrate pe casete video sau pe alte suporturi vizuale care vor contine
toate informatiile pertinente referitoare la nava si rezultatele incercarilor.
ANEXA 2
la normele tehnice
INSTRUCTIUNI
pentru Autoritatea Navala Romana
[in conformitate cu prevederile art. 6 alin. (3)]
Partea I
Aplicare
Conform dispozitiilor art. 6 alin. (3), al prezentelor norme, ANR trebuie
sa utilizeze prezentele instructiuni la aplicarea cerintelor specifice de
stabilitate definite in Anexa nr. 1 la normele tehnice, in masura in care acest
lucru este posibil si compatibil cu proiectarea navei in discutie. Numarul
paragrafelor de mai jos corespunde celor din Anexa nr. 1 la normele tehnice.
Paragraful 1
Toate categoriile de nave Ro-Ro pasager prevazute la art. 3 alin. (1) al
prezentelor norme tehnice trebuie sa respecte, ca prim pas, standardul SOLAS 90
privind stabilitatea reziduala, deoarece acest standard se aplica tuturor
navelor de pasageri construite la 29 aprilie 1990 sau dupa aceasta data. Acest
standard defineste bordul liber rezidual (fr), necesar pentru efectuarea
calculelor cerute la paragraful 1.1.
Paragraful 1.1
1. Prezentul paragraf se refera la stabilirea volumului ipotetic de apa de
mare acumulat pe puntea peretilor etansi sau pe puntea ro-ro. Apa, se presupune
ca a intrat pe punte prin deschiderea provocata de avarie. Acest paragraf
impune ca la calculul cantitatii de apa de pe punte, nava, suplimentar fata de
cerintele standardului SOLAS 90, sa corespunda si acelei parti din SOLAS 90 ce
contine criteriile enuntate de la punctele 2.3 pana la 2.3.4 din Regula
II-1/B/8. Pentru acest calcul nici o alta cerinta a Regulii II-1/B/8 nu trebuie
sa fie luata in considerare. De exemplu, pentru acest calcul, nava nu trebuie
sa satisfaca cerintele privind unghiurile de echilibru sau linia de
supraimersiune.
2. Apa acumulata este introdusa ca o incarcatura lichida avand o suprafata
intinsa pe toate compartimentele care sunt presupuse inundate pe puntea ro-ro.
Inaltimea apei (hw) pe punte depinde de bordul liber rezidual (fr) dupa
avarie si este masurata in dreptul avariei, conform figurii 1. Bordul liber
rezidual este distanta minima intre puntea ro-ro avariata si plutirea finala,
dupa luarea masurilor de egalizare, daca au fost necesare in dreptul avariei
ipotetice, dupa analiza tuturor situatiilor de avarie posibile conform
standardului SOLAS 90, asa cum se cere la paragraful 1 din Anexa nr. 1 la
normele tehnice. Nu trebuie sa se tina cont de efectul volumului ipotetic de
apa de mare presupus ca se acumuleaza pe puntea ro-ro avariata cand se
calculeaza (fr).
3. Daca (fr) este 2 m sau mai mare, se presupune ca nu se acumuleaza apa pe
puntea ro-ro. Daca (fr) este 0,3 m sau mai mic, inaltimea apei (hw) se
presupune ca este 0,5 m. Pentru valori intermediare ale (fr), inaltimea apei se
determina prin interpolare liniara, conform figurii 2.
Paragraful 1.2
Mijloacele de evacuare a apei pot fi considerate eficace numai daca aceste
mijloace au capacitatea de a impiedica acumularea pe punte a volumelor mari de
apa, si anume mai multe mii de tone pe ora, ceea ce depaseste cu mult
capacitatile disponibile in momentul adoptarii prezentelor prescriptii. Aceste
instalatii de evacuare a apei, de mare eficienta pot fi realizate si aprobate
in viitor, pe baza recomandarilor stabilite de Organizatia Maritima
Internationala.
Paragraful 1.3
1. Cantitatea de apa presupusa ca se acumuleaza pe punte, in afara de
reducerile prevazute la paragraful 1.1, poate fi micsorata in cazul exploatarii
in zonele geografice definite cu restrictii. Aceste zone sunt stabilite in
functie de inaltimea semnificativa a valului (hs), conform dispozitiilor art. 5
al prezentelor norme tehnice.
2. Daca inaltimea semnificativa a valului (hs) in zona considerata este de
1,5 m sau mai mica, se presupune ca nici un volum de apa suplimentara nu se
acumuleaza pe puntea ro-ro avariata. Daca inaltimea valului semnificativ (hs)
in zona considerata este de 4 m sau mai mare, inaltimea volumului de apa
presupus ca se acumuleaza trebuie sa fie calculata conform paragrafului 1.1.
Valorile intermediare se obtin prin interpolare liniara, conform figurii 3.
3. Desi inaltimea (hw) este constanta, totusi volumul de apa adaugat este variabil
deoarece el depinde de unghiul de inclinare si daca la acest unghi marginea
puntii este imersata sau nu, conform figurii 4. Permeabilitatea de calcul a
compartimentelor puntii de masini trebuie sa se ia 90% conform MSC/Circ. 649,
iar permeabilitatea altor compartimente presupuse inundate, trebuie sa
corespunda celor stabilite in Conventia SOLAS.
4. In cazul in care calculele efectuate pentru a demonstra respectarea
prevederilor prezentelor norme tehnice duc la o inaltime semnificativa a
valului mai mica de 4 m, aceasta valoare restrictiva trebuie sa fie consemnata
in certificatul de siguranta al navei de pasageri.
Paragrafele 1.4 si 1.5
Ca o alternativa la conformitatea cu noile cerinte de stabilitate de la
paragraful 1.1 sau 1.3, ANR poate accepta verificarea conformitatii prin
incercari pe model. Cerintele referitoare la incercarile pe model sunt
detaliate in Apendicele Anexei nr. 1 la normele tehnice. Instructiunile privind
incercarile pe model sunt continute in partea a II-a a prezentei anexe.
Paragraful 1.6
Curbele critice KG sau GM stabilite dupa standardul SOLAS 90, utilizate in
exploatare, pot sa nu fie aplicabile in cazul in care se presupune ca se
acumuleaza apa pe punte in sensul prezentelor norme tehnice si ca urmare poate
fi necesar calculul curbelor critice care tine cont de efectul volumului de apa
suplimentar. In acest scop trebuie efectuate calcule pentru un numar suficient
de mare de valori ale pescajului si asietei intalnite in exploatare.
NOTA:
Curbele critice revizuite KG sau GM utilizate in exploatare pot fi
stabilite prin iteratii. GM minim excedentar obtinut din calculul de
stabilitate dupa avarie, cu apa pe punte, este adaugat la valoarea de intrare a
lui KG sau dedus din GM pentru calculul valorilor bordului liber (fr) dupa
avarie, pe baza caruia se determina volumele de apa de mare acumulate pe punte.
Aceasta procedura se repeta pana cand GM excedentar atinge o valoare
neglijabila. Se anticipeaza ca operatorii vor incepe iteratia cu valori KG maximale/valori
GM minime care ar putea corespunde unor valori de exploatare rezonabile si vor
cauta sa adopte o dispunere a puntii peretilor etansi astfel incat sa reduca la
minim GM excedentar obtinut din calculul de stabilitate dupa avarie cu apa pe
punte.
Paragraful 2.1
Ca si in cerintele conventionale SOLAS aplicabile in caz de avarie, peretii
situati in interiorul liniei B/5 sunt considerati intacti in caz de avarie
laterala prin coliziune.
Paragraful 2.2
Daca sunt instalate chesoane laterale de stabilitate in vederea respectarii
Regulii II-1/B/8 si ca urmare apare o crestere a latimii B a navei si deci a
distantei B/5 de la bordul navei, aceasta modificare nu trebuie sa antreneze
deplasarea partilor structurale existente sau a trecerilor prin principalii
pereti transversali etansi la apa de sub puntea peretilor etansi, conform
figurii 5.
Paragraful 2.3
1. Peretii/barierele transversale sau longitudinale existente care se iau
in considerare la limitarea miscarii apei presupusa ca se acumuleaza pe puntea
ro-ro avariata nu este necesar sa fie complet "etansi la apa". Mici
cantitati de scurgeri pot fi permise cu conditia ca dispozitivele de evacuare
sa fie capabile sa previna acumularea apei de "cealalta parte" a peretelui/barierei.
In astfel de cazuri, cand canalele de scurgere a apei devin ineficiente din
cauza pierderii diferentei pozitive intre nivelele de apa, trebuie prevazute
alte mijloace de evacuare pasive.
2. Inaltimea (Bh) peretilor/barierelor transversale si longitudinale nu
trebuie sa fie mai mica de (8 x hw) metri, (hw) fiind inaltimea apei acumulate,
calculata pe baza bordului liber rezidual si a inaltimii valului semnificativ,
asa cum se indica la paragrafele 1.1 si 1.3. Inaltimea peretelui/barierei nu
trebuie sa fie in nici un caz mai mica decat cea mai mare din valorile:
a) 2,2 metri; sau
b) inaltimea dintre puntea peretilor etansi si punctul cel mai de jos al
elementelor structurale de sub puntile intermediare sau suspendate pentru
masini, cand acestea sunt in pozitia cea mai de jos. Toate spatiile situate
intre marginea superioara a peretelui etans si invelisul puntilor intermediare
sau suspendate pentru masini trebuie sa fie obturate in plan transversal sau
longitudinal, conform figurii 6.
Peretii/barierele cu o inaltime mai mica decat cea indicata mai sus, pot fi
acceptati daca incercarile pe model, realizate conform partii a II-a a
prezentei anexe, confirma ca normele de supravietuire cerute pot fi respectate
cu acest tip de pereti. Cand se determina inaltimea peretilor/barierelor
trebuie sa se acorde atentie faptului ca inaltimea trebuie sa fie suficienta
pentru a impiedica inundarea progresiva in limitele domeniului de stabilitate
cerut. Incercarile pe model trebuie sa respecte limitele domeniului de stabilitate.
NOTA:
Domeniul de stabilitate poate fi redus la 10 grade cu conditia ca aria de
sub curba sa fie marita corespunzator, conform MSC 64/22.
Paragraful 2.5.1
Suprafata "A" corespunde deschiderilor permanente. Solutia
"sabordurilor de evacuare" nu poate fi acceptata pentru navele la
care respectarea criteriilor de stabilitate si bord liber impune flotabilitatea
unei parti sau a intregii suprastructuri. Sabordurile de evacuare trebuie sa
fie prevazute cu clapeti de inchidere care impiedica intrarea apei, dar permit
evacuarea apei.
Acesti clapeti nu trebuie sa fie actionati de dispozitive. Ei trebuie sa
functioneze automat si trebuie demonstrat ca ei nu impiedica evacuarea in mod
semnificat. Orice reducere semnificativa a eficientei trebuie sa fie compensata
prin instalarea de deschideri suplimentare astfel incat suprafata ceruta sa fie
mentinuta.
Paragraful 2.5.2
Pentru ca sabordurile de evacuare sa fie considerate eficace, distanta
minima intre marginea inferioara a sabordului si linia de plutire dupa avarie
trebuie sa fie cel putin 1 m. Calculul distantei minime nu va tine cont de
efectul nici unei cantitati suplimentare de apa pe punte, conform figurii 7.
Paragraful 2.5.3
Sabordurile de evacuare trebuie sa fie situate cat mai jos posibil in
parapetul lateral sau in bordaj. Marginea inferioara a deschiderii sabordului
de evacuare nu trebuie sa fie la mai mult de 2 cm deasupra puntii peretilor
etansi si marginea sa superioara nu trebuie sa fie la mai mult de 0,6 m fata de
aceeasi punte, conform figurii 8.
NOTA:
Compartimentele la care se aplica paragraful 2.5, de ex. acele
compartimente prevazute cu saborduri de evacuare sau deschideri similare, nu
trebuie sa fie incluse drept compartimente intacte in calculul curbelor de
stabilitate in stare intacta si dupa avarie.
Paragraful 2.6
1. Dimensiunea prescrisa a avariei se aplica pe toata lungimea navei.
Conform standardului de compartimentare aplicat, avaria nu poate afecta nici un
perete sau poate afecta numai un perete situat sub puntea peretilor etansi sau
numai un perete situat deasupra puntii peretilor etansi sau diferite
combinatii.
2. Toti peretii/barierele transversale sau longitudinale care permit
limitarea volumului de apa presupus a se acumula pe punte trebuie sa fie
mentinuti pe pozitie si asigurati cand nava este pe mare.
3. In acele cazuri in care peretele/bariera este avariata, apa acumulata pe
punte se considera ca se afla de o parte si de alta a peretelui sau barierei
avariate avand o suprafata comuna si acelasi nivel la inaltimea (hw), conform
figurii 9.
Partea a II-a
Incercari pe model
Scopul acestor instructiuni este de a asigura uniformitatea metodelor
folosite pentru construirea si verificarea modelului, precum si pentru
realizarea si analiza incercarilor fiind stiut ca mijloacele disponibile si
costurile vor influenta aceasta uniformitate.
Sensul paragrafului 1 din Apendicele la Anexa nr. 1 este evident.
Paragraful 2 - Modelul navei
2.1. Materialul din care modelul este construit nu este important in sine,
cu conditia ca modelul in stare intacta si dupa avarie sa fie suficient de
rigid ca sa asigure ca caracteristicile sale hidrostatice sunt identice cu cele
ale navei reale si ca deformarea corpului pe valuri este neglijabila.
Este de asemenea important sa se asigure ca compartimentele avariate sunt
reproduse cat mai fidel posibil, intr-un mod care sa asigure ca volumul de apa
este reprezentat corect.
Daca infiltrarea apei, chiar si in cantitati mici, in partile intacte ale
modelului va afecta comportarea acestuia, trebuie luate masuri care sa asigure
ca aceasta infiltrare nu se mai produce.
2.2. Caracteristicile modelului
2.2.1. Este important sa se reduca cat mai mult posibil efectele de scara,
care risca sa influenteze comportarea modelului in timpul incercarilor. Modelul
trebuie sa fie cat mai mare posibil pentru ca detaliile compartimentelor
avariate sunt mai usor de reprodus pe modele mari si efectele de scara se
reduc. Se recomanda ca lungimea modelului sa nu fie mai mica decat cea
corespunzatoare scarii 1:40. Totusi se cere ca lungimea modelului, la nivelul
liniei de incarcare de compartimentare, sa nu fie mai mica de 3 m.
2.2.2(a) Modelul trebuie sa fie de asemenea cat mai subtire posibil in
dreptul avariei ipotetice astfel incat cantitatea de apa intrata si centrul sau
de greutate sa fie corect reprezentate. Este recunoscut faptul ca corpul
modelului si elementele de compartimentare primare si secundare in dreptul
avariei nu pot fi reconstituite cu suficiente detalii pentru a putea calcula
corect permeabilitatea presupusa a compartimentului.
2.2.2(b) S-a constatat in timpul incercarilor ca dimensiunea verticala a
modelului poate influenta rezultatele cand se efectueaza incercari dinamice.
Inaltimea navei deasupra puntii peretilor etansi sau puntii de bord liber
trebuie deci sa se extinda pe cel putin trei inaltimi standard ale unei
suprastructuri astfel incat valurile mari din sirul de valuri sa nu se sparga
pe model.
2.2.2(c) Este important sa nu se verifice numai corectitudinea pescajelor
modelului in stare intacta ci si a pescajelor modelului dupa avarie pentru
corelarea cu pescajele rezultate din calculul de stabilitate dupa avarie. Dupa
masurarea pescajelor dupa avarie, poate fi necesara corectarea permeabilitatii
compartimentului avariat prin introducerea de volume intacte sau prin adaugarea
de greutati. Totusi, este de asemenea important sa se asigure ca centrul de
greutate al apei, care patrunde in model, este corect reprezentat. Toate
corectiile trebuie sa fie efectuate in limite de siguranta acceptate.
2.2.2(d) Daca puntea modelului trebuie sa fie echipata cu bariere si daca
inaltimea acestor bariere este mai mica decat cea prevazuta la paragraful 2.3
din Anexa nr. 1 la normele tehnice, modelul trebuie sa fie dotat cu un sistem
de televiziune cu circuit inchis (CCTV), astfel incat sa se observe orice
patrundere si acumulare a apei in partea neavariata a puntii. In acest caz o
inregistrare video trebuie sa insoteasca raportul de incercari.
2.2.3. Pentru a se asigura conformitatea caracteristicilor de miscare ale
modelului cu cele ale navei reale, este necesar ca modelul sa fie inclinat si
sa i se imprime o miscare de ruliu in stare intacta astfel incat sa fie verificate
GM si distributia masei in stare intacta.
Raza de giratie transversala a navei reale nu trebuie sa fie considerata
mai mare de 0,4 B, iar raza de giratie longitudinala nu trebuie sa fie
considerata mai mare de 0,25 L.
Perioada de ruliu transversal pentru model se obtine cu relatia:
0,5
2 x pi x 0,4 x B/(g x GM x lambda)
unde:
GM: inaltimea metacentrica a navei reale (in stare intacta)
g: acceleratia gravitationala
lambda: scara modelului
B: latimea navei reale
NOTA:
Daca incercarile de inclinare si ruliu a modelului dupa avarie pot fi
utilizate pentru verificarea curbei de stabilitate reziduala, astfel de
incercari nu pot fi acceptate in locul incercarilor cu modele in stare intacta.
Cu toate acestea, modelul avariat trebuie supus unei incercari la ruliu in
vederea obtinerii perioadei de ruliu necesara pentru realizarea incercarilor
conform paragrafului 3.1.2.
2.2.4. Sensul acestui paragraf este evident. Se presupune ca ventilatoarele
compartimentului avariat care echipeaza nava reala permit inundarea si
circulatia libera a apei. La reducerea la scara a mijloacelor de ventilatie
care echipeaza nava reala exista riscul introducerii efectelor de scara
nedorite. Pentru a se asigura ca acest lucru nu se intampla se recomanda
construirea mijloacelor de ventilatie la o scara mai mare decat cea a modelului
astfel incat sa nu fie afectata curgerea pe puntea masinilor.
2.2.5. Profilul de triunghi isoscel al bresei in forma prismatica va fi
corespunzator liniei de plutire de incarcare. In plus, in cazul in care sunt
instalate chesoane laterale de stabilitate cu o latime mai mica de B/5,
lungimea avariei in dreptul chesoanelor nu trebuie sa fie mai mica de 2 m, in
vederea evitarii tuturor efectelor de scara posibile.
Paragraful 3 - Procedura pentru incercari
3.1 Spectrul de val
Trebuie sa fie utilizat spectrul Jonswap pentru ca descrie starea marii pe
durata limitata, corespunzand majoritatii situatiilor observate pe marile
globului. Este important, din acest punct de vedere sa nu se verifice numai
perioada la varf a sirului de valuri ci si daca perioada de trecere prin zero
este corecta.
3.1.1. La o perioada la varf de 4 (hs)^0,5 si un coeficient de crestere maximal
niu de 3,3, perioada de trecere prin zero nu trebuie sa fie mai mare de:
Tp/(1,20 la 1,28) +/-5% .
3.1.2. La o perioada la varf egala cu perioada de ruliu a modelului dupa
avarie si un coeficient de crestere maximal niu de 1, perioada de trecere prin
zero nu trebuie sa fie mai mare de:
Tp/(1,3 la 1,4) +/-5%
cu mentiunea ca daca perioada de ruliu a modelului dupa avarie este mai
mare de 6 (hs)^0,5, perioada la varf trebuie sa fie limitata la 6 (hs)^0,5.
NOTA:
S-a stabilit ca sunt imposibil de fixat limitele perioadei de trecere prin
zero ale spectrului de val modelat pe baza de formule matematice. De aceea o
marja de eroare de 5% este admisa. Se cere ca pentru fiecare incercare sa se
inregistreze spectrul de val si sa se consemneze toate informatiile pertinente.
Masuratorile pentru aceste inregistrari trebuie efectuate in imediata
vecinatate a modelului, dar nu pe bordul adapostit de vant, conform figurii (a)
de mai jos, si de asemenea langa dispozitivul de generat valuri. Se cere, de
asemenea, ca modelul sa fie echipat cu instrumente de masura in scopul
monitorizarii si inregistrarii miscarilor modelului (ruliu, pe verticala,
tangaj) si a pozitiei sale (inclinare, afundare, asieta) pe toata durata
incercarii.
Figura (a), reprezentand modul de amplasare a sondei de masurare a
valurilor de "langa model", se gaseste in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 125 din 9 februarie 2005, la pagina 24.
Sonda de masurare a valurilor de "langa model" trebuie sa fie
amplasata pe arcul A sau B.
Paragrafele 3.2, 3.3 si 3.4
Continutul acestor paragrafe este evident.
3.5. Simularea avariilor
Cercetarile extinse efectuate pentru a stabili criteriile aplicabile
navelor noi au aratat in mod clar ca suplimentar fata de GM si bordul liber
care sunt parametrii importanti in aprecierea supravietuirii navelor de
pasageri, un alt factor important este aria de sub curba de stabilitate
reziduala pana la unghiul corespunzator lui GZ maxim. Cand se alege cazul de
avarie cel mai defavorabil prevazut de conventia SOLAS in vederea respectarii
prevederilor paragrafului 3.5.1, trebuie sa se aleaga avaria pentru care aria
de sub curba de stabilitate reziduala pana la unghiul lui GZ maxim este cea mai
redusa.
Paragraful 4 - Criterii de supravietuire
Sensul acestui paragraf este evident.
Paragraful 5 - Aprobarea incercarilor
Urmatoarele documente trebuie sa faca parte din raportul transmis catre
ANR:
(a) calculele de stabilitate dupa avarie pentru cazul de avarie cel mai
defavorabil prevazut de conventia SOLAS si pentru cazul de avarie la mijlocul
navei (daca difera);
(b) planul de amenajare general al modelului cu detalii de constructie si
instrumente de masura;
(c) rapoartele incercarilor de inclinare si ruliu;
(d) calculul perioadelor de ruliu ale navei reale si modelului;
(e) spectrul de val nominal si masurat (in vecinatatea dispozitivului de
generat valuri si langa model);
(f) inregistrari reprezentative ale miscarilor, pozitiei si derivei modelului;
(g) inregistrari video corespunzatoare.
NOTA:
ANR trebuie sa asiste la toate incercarile.
Figura 1, reprezentand inaltimea apei (hw) pe punte si masurarea ei in
dreptul avariei, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 125
din 9 februarie 2005, la pagina 26.
Figura 2, reprezentand inaltimea apei determinata prin interpolare liniara,
se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 125 din 9 februarie
2005, la pagina 27.
1. daca fr >/= 2 m, inaltimea apei pe punte (hw) = 0 m.
2. daca fr < 0,3 m, inaltimea apei pe punte (hw) = 0,5 m.
Figura 3, reprezentand inaltimea semnificativa a valului determinata prin
interpolare liniara, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
125 din 9 februarie 2005, la pagina 27.
1. daca hs >/= 4 m, inaltimea apei pe punte (hw) este calculata ca in
figura 3.
2. daca hs < 1,5 m, inaltimea apei pe punte (hw) = 0 m.
De exemplu:
Daca fr = 1,15 m si hs = 2,75 m, inaltimea hw = 0,125 m.
Figura 4, reprezentand volumul de apa adaugat in functie de unghiul de
inclinare, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 125 din 9
februarie 2005, la pagina 28.
Figura 5, reprezentand modificarea navei prin instalarea chesoanelor
laterale de stabilitate, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 125 din 9 februarie 2005, la pagina 29.
Figura 6, reprezentand obturarea spatiilor situate intre marginea
superioara a peretelui etans si invelisul puntilor intermediare sau suspendate
pentru masini, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 125
din 9 februarie 2005, la pagina 30.
Nava fara punti suspendate pentru masini
Exemplul 1:
Inaltimea apei pe punte = 0,25 m
Inaltimea minima ceruta a barierei = 2,2 m
Nava cu punte suspendata (in dreptul barierei)
Inaltimea apei pe punte (hw) = 0,25 m
Inaltimea minima ceruta a barierei = X
Figura 7, reprezentand calculul distantei minime intre marginea inferioara
a sabordului si linia de plutire dupa avarie, se gaseste in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 125 din 9 februarie 2005, la pagina 31.
Figura 8, reprezentand marginea inferioara si superioara a deschiderii
sabordului de evacuare, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 125 din 9 februarie 2005, la pagina 31.
Figura 9, reprezentand suprafata si nivelul apei acumulate pe punte in
cazul avarierii peretelui/barierei, se gaseste in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 125 din 9 februarie 2005, la pagina 32.