DECIZIE   Nr. 559 din 16 decembrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 376 alin. 1 cu referire la art. 374 alin. 1 din Codul de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 125 din  9 februarie 2005

    Ioan Vida              - presedinte
    Nicolae Cochinescu     - judecator
    Aspazia Cojocaru       - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Acsinte Gaspar         - judecator
    Petre Ninosu           - judecator
    Ion Predescu           - judecator
    Serban Viorel Stanoiu  - judecator
    Dana Titian            - procuror
    Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 376 alin. 1 cu referire la art. 374 alin. 1 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Gall Pavel Petru si Gall Szilarda in Dosarul nr. 3.352/Ap/2004 al Curtii de Apel Brasov - Sectia civila.
    La apelul nominal raspunde avocatul Ilona Lorentz pentru autorii exceptiei, lipsind celelalte parti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Cauza fiind in stare de judecata, avocatul autorilor exceptiei pune concluzii de admitere a acesteia, aratand ca dispozitiile art. 376 alin. 1 din Codul de procedura civila incalca prevederile constitutionale invocate de autorii exceptiei, prin aceea ca debitorii si creditorii nu sunt egali atata timp cat creditorii ii pot evacua pe debitori prin intermediul executarii silite. De asemenea, arata ca dispozitiile art. 44 din Constitutie sunt incalcate prin aceea ca, urmare a evacuarii, debitorii sunt lipsiti de atributele dreptului de proprietate, si anume posesia si folosinta.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata. In acest sens arata ca debitorii si creditorii se afla in situatii diferite, ceea ce justifica in mod obiectiv tratamentul juridic diferit aplicat acestor doua categorii. De asemenea, arata ca dispozitiile de lege criticate nu incalca nici prevederile art. 21 din Constitutie, fiind o expresie a principiului liberului acces la justitie. In ceea ce priveste invocarea dispozitiilor art. 44 alin. (1) si (2) din Constitutie, arata ca stabilirea continutului si a limitelor dreptului de proprietate, carora li se subsumeaza si reglementarile criticate, implica, in mod necesar, o restrangere a exercitiului sau in considerarea drepturilor si intereselor altor persoane, fara ca dispozitiile de lege criticate sa infranga dispozitiile constitutionale referitoare la proprietate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 14 septembrie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 3.352/Ap/2004, Curtea de Apel Brasov - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 376 alin. 1 cu referire la art. 374 alin. 1 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Gall Pavel Petru si Gall Szilarda.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin ca dispozitia de lege criticata contravine dispozitiilor art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1) si (2), art. 44 alin. (1) si (2), art. 47 alin. (1) si (2) si ale art. 124 alin. (2) din Constitutie. Se sustine ca dispozitiile de lege criticate vin in contradictie cu art. 16 alin. (1) din Constitutie, prin aceea ca debitorii si creditorii nu sunt egali atata timp cat creditorii ii pot evacua pe debitori inainte de solutionarea irevocabila a procesului. Dispozitiile art. 21 din Constitutie, ce privesc accesul liber la justitie, sunt infrante, deoarece textul de lege criticat da posibilitatea executarii hotararii atacate prin obligarea de parasire a proprietatilor. De asemenea, dreptul de proprietate nu este nici garantat, nici ocrotit in mod egal fata de cel al creditorilor prin executarea unei hotarari care poate fi modificata prin admiterea recursului. Totodata, prin executarea unei hotarari nedevenite irevocabile nu se asigura protectia sociala a debitorilor, incalcandu-se dispozitiile art. 47 alin. (1) si (2) din Constitutie. De asemenea, sunt incalcate dispozitiile art. 124 alin. (2) din Constitutie.
    Curtea de Apel Brasov - Sectia civila considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens arata ca prin art. 376 alin. 1 cu referire la art. 374 alin. 1 din Codul de procedura civila legiuitorul a reglementat conditiile in care o hotarare judecatoreasca, precum si inscrisurile autentice si orice alte hotarari sau inscrisuri prevazute anume de lege pot fi investite cu formula executorie, dupa care acestea, devenind titluri executorii, pot fi puse in executare. Aceste dispozitii procedurale nu vin in contradictie cu prevederile constitutionale invocate de autorii exceptiei.
    In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia ridicata.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In ceea ce priveste invocarea dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, arata ca egalitatea cetatenilor in fata legii poate fi apreciata doar in masura in care acestia se afla in aceleasi situatii juridice. In cazul in care, in conditiile art. 376 alin. 1 din Codul de procedura civila, se investesc cu formula executorie hotarari care au ramas definitive ori au devenit irevocabile, acestea vor fi puse in executare in conditiile legii, intrucat dreptul de a cere executarea silita nu poate fi conditionat de exercitarea de catre debitor a tuturor cailor de atac impotriva titlului executoriu. Textul de lege criticat reprezinta exclusiv o garantie a asigurarii echilibrului intre persoane cu interese contrare, prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime. Referitor la invocarea dispozitiilor art. 21 alin. (1) si (2) si ale art. 124 alin. (2) din Constitutie, arata ca intreaga procedura de executare silita este prevazuta de lege, respectiv de cartea a V-a a Codului de procedura civila. Din ansamblul acestor reglementari rezulta ca partile au acces la justitie, iar debitorul are la dispozitie garantii procedurale care ii permit sa se adreseze instantei, sa solicite suspendarea executarii sau chiar anularea titlului care se executa. In ceea ce priveste invocarea dispozitiilor art. 44 alin. (1) si (2) din Constitutie, arata ca stabilirea continutului si a limitelor dreptului de proprietate, carora li se subsumeaza si reglementarile criticate, implica, in mod necesar, o restrangere a exercitiului sau in considerarea drepturilor si intereselor altor persoane. In ceea ce priveste invocarea dispozitiilor art. 47 alin. (1) si (2) din Constitutie, arata ca acestea nu au incidenta in cauza dedusa controlului.
    Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate fata de art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie, arata ca dispozitiile legale criticate se aplica tuturor persoanelor aflate in situatia prevazuta in ipoteza normei legale, fara nici o discriminare pe considerente arbitrare. Astfel, instituirea unor reguli speciale in ceea ce priveste investirea cu formula executorie a hotararilor judecatoresti nu contravine principiului constitutional al egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, atata timp cat ele asigura egalitatea juridica a cetatenilor in utilizarea lor. Fata de invocarea dispozitiilor art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutie, arata ca prevederile legale criticate nu aduc atingere, sub nici un aspect, accesului liber la justitie. Prevederile legale criticate nu opresc persoana impotriva careia se face executarea de a se prevala de toate garantiile procedurale care ii permit sa se adreseze instantei si sa solicite suspendarea executarii, contestatia la executare sau intoarcerea executarii, prin restabilirea situatiei anterioare. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 376 alin. 1 din Codul de procedura civila fata de art. 124 alin. (2) din Constitutie, arata ca aceasta nu poate fi retinuta, deoarece intreaga procedura de executare silita, inclusiv investirea cu formula executorie a hotararilor, este prevazuta de lege, respectiv de Codul de procedura civila. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 376 alin. 1 din Codul de procedura civila fata de art. 44 alin. (1) si (2) si art. 47 alin. (1) si (2) din Constitutie, arata ca aceste prevederi constitutionale nu au incidenta in cauza dedusa controlului.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 376 alin. 1 cu referire la art. 374 alin. 1 din Codul de procedura civila, potrivit carora:
    - Art. 376 alin. 1: "Se investesc cu formula executorie hotararile care au ramas definitive ori au devenit irevocabile, inscrisurile autentificate, precum si orice alte hotarari sau inscrisuri, pentru ca acestea sa devina executorii, in cazurile anume prevazute de lege.";
    - Art. 374 alin. 1: "Nici o hotarare judecatoreasca nu se va putea executa daca nu este investita cu formula executorie prevazuta de art. 269 alin. 1, afara de incheierile executorii prevazute de lege, care se executa fara formula executorie."
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate prevederile art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1) si (2), art. 44 alin. (1) si (2), art. 47 alin. (1) si (2) si ale art. 124 alin. (2) din Constitutia Romaniei, care au urmatorul continut:
    - Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
    - Art. 21 alin. (1) si (2): "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
    - Art. 44 alin. (1) si (2): "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
    (2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala.";
    - Art. 47 alin. (1) si (2): "(1) Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent.
    (2) Cetatenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, la asistenta medicala in unitatile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asigurari sociale publice sau private, prevazute de lege. Cetatenii au dreptul si la masuri de asistenta sociala, potrivit legii.";
    - Art. 124 alin. (2): "Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile art. 374 alin. 1 din Codul de procedura civila prevad ca nici o hotarare judecatoreasca, cu unele exceptii mentionate in mod expres de lege, nu poate fi executata fara sa fie investita cu formula executorie, iar dispozitiile art. 376 alin. 1 din acelasi cod prevad posibilitatea investirii cu formula executorie si a hotararilor ramase definitive, chiar daca nu sunt inca irevocabile, a inscrisurilor autentificate, precum si a altor hotarari sau inscrisuri, in cazurile anume prevazute de lege.
    Prin Decizia nr. 181 din 10 octombrie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 645 din 11 decembrie 2000, Curtea a statuat ca, in conformitate cu dispozitiile art. 125 alin. (3) din Constitutie, potrivit carora "Competenta si procedura de judecata sunt stabilite de lege", intreaga procedura de executare silita este prevazuta de lege, respectiv de cartea a V-a din Codul de procedura civila. De asemenea, Curtea a mai retinut, in considerentele deciziei mentionate, ca prin instituirea de catre legiuitor, in textul de lege criticat, a unor prevederi cu privire la caracterul definitiv al hotararilor judecatoresti, precum si la investirea lor cu formula executorie nu se constituie nici un privilegiu ori discriminare, in sensul dispozitiilor art. 16 alin. (2) din Constitutie.
    Totodata, Curtea retine ca dispozitiile de lege criticate se aplica, fara privilegii si fara discriminari, tuturor persoanelor aflate in aceeasi situatie, respectiv tuturor celor care au obtinut recunoasterea drepturilor printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si solicita executarea acesteia, chiar silit daca partea adversa nu o executa de bunavoie, si sunt opozabile tuturor persoanelor fata de care se face executarea.
    In ceea ce priveste critica potrivit careia dispozitiile de lege criticate vin in contradictie cu prevederile art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutie, Curtea constata ca nici aceasta nu poate fi retinuta. Dispozitiile de lege criticate nu ingradesc accesul liber la justitie al nici uneia dintre partile litigante. Dupa cum cel care pretinde un drept sau un interes legitim poate cere recunoasterea acestuia, inclusiv executarea silita a hotararii judecatoresti care ii recunoaste dreptul, datornicul are posibilitatea sa se apere prin toate mijloacele procedurale legale, sa exercite caile de atac, sa conteste titlul executoriu ori executarea insasi, sa ceara suspendarea executarii ori intoarcerea acesteia.
    De asemenea, Curtea nu poate retine nici critica potrivit careia dispozitiile de lege criticate vin in contradictie cu prevederile art. 44 din Constitutie. Astfel, executarea unei hotarari judecatoresti definitive, daca obiectul ei este material sau evaluabil in bani, poate determina diminuarea patrimoniului celui executat sau poate atinge unele atribute ale dreptului de proprietate, dar nu poate fi considerata ca fiind contrara garantarii si ocrotirii proprietatii. Executarea hotararii definitive se face pentru valorificarea neintarziata a dreptului celui care a castigat procesul.
    In ceea ce priveste invocarea de catre autorul exceptiei a prevederilor art. 47 alin. (1) si (2) si ale art. 124 alin. (2) din Constitutie, Curtea constata ca aceste dispozitii constitutionale nu au relevanta in cauza dedusa controlului.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 376 alin. 1 cu referire la art. 374 alin. 1 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Gall Pavel Petru si Gall Szilarda in Dosarul nr. 3.352/Ap/2004 al Curtii de Apel Brasov - Sectia civila.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 16 decembrie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Daniela Ramona Maritiu