HOTARARE Nr.
1568 din 4 decembrie 2008
privind aprobarea Foii de
parcurs pentru implementarea Planului de actiune pentru tehnologii de mediu -
ETAP Romania, aferenta perioadei 2008-2009
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 11 din 7 ianuarie 2009
Având în vedere propunerea de politică publică „Crearea
şi implementarea unui sistem naţional de producţie şi consum durabile",
elaborată de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi avizată favorabil
de Secretariatul General al Guvernului prin Avizul nr. 16B/184 din 5 septembrie
2007,
în temeiul art. 108 din
Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
Art. 1. - Se aprobă Foaia de parcurs pentru
implementarea Planului de acţiune pentru tehnologii de mediu - ETAP România,
aferentă perioadei 2008-2009, denumită în continuare Foaia de parcurs ETAP, prevăzută în
anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. - (1) Se desemnează Ministerul Mediului şi
Dezvoltării Durabile instituţia responsabilă pentru coordonarea implementării
Foii de parcurs ETAP.
(2) Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile
îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) organizează şi coordonează grupul de lucru pentru
implementarea Foii de parcurs ETAP, denumit în continuare Grupul de lucru ETAP România;
b) pe baza consultărilor din cadrul Grupului de lucru
ETAP România şi în conformitate cu obiectivele stabilite prin Comunicarea
Comisiei către Consiliul şi Parlamentul European nr. 38 din 24 ianuarie 2004
„Stimularea tehnologiilor pentru dezvoltarea durabilă: Un plan de acţiune
european pentru tehnologiile de mediu", identifică domeniile de acţiune
prioritare pentru promovarea tehnologiilor de mediu la nivel naţional şi
stabileşte acţiuni concrete de implementare;
c) monitorizează stadiul de realizare a acţiunilor
cuprinse în Foaia de parcurs ETAP. Rezultatele monitorizării stadiului de
realizare a acţiunilor cuprinse în Foaia de parcurs ETAP sunt prezentate de
către Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile în şedinţa Grupului de lucru
ETAP România şi publicate pe paginile de internet ale entităţilor reprezentate
în Grupul de lucru ETAP România.
Art. 3. - (1) Grupul de lucru ETAP România are în
componenţa sa reprezentanţi ai următoarelor autorităţi şi instituţii:
1. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile;
2. Ministerul Economiei şi
Finanţelor;
3. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi
Locuinţelor;
4. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
5. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului;
6. Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică;
7. Autoritatea Naţională pentru
Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice;
8. Administraţia Fondului pentru Mediu;
9. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru
Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti;
10. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru
Ecologie Industrială - INCD ECOIND;
11. Camera de Comerţ şi Industrie a României;
12. Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului
Bucureşti.
(2) Ministerele şi instituţiile care fac parte din
Grupul de lucru ETAP România îndeplinesc următoarele atribuţii:
a) monitorizează respectarea termenelor de realizare a
acţiunilor prevăzute la cap. nr. 8 din Foaia de parcurs ETAP din aria proprie
de responsabilitate;
b) transmit, la solicitarea Ministerului Mediului şi
Dezvoltării Durabile, informaţii privind stadiul îndeplinirii acţiunilor din
Foaia de parcurs ETAP;
c) asigură resursele financiare necesare pentru
îndeplinirea acţiunilor din aria proprie de responsabilitate, prevăzute în
Foaia de parcurs ETAP;
d) în semestrul al doilea al anului 2009, sub coordonarea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile,
elaborează Foaia de parcurs ETAP aferentă perioadei 2010-2013.
Art. 4. - Foaia de parcurs ETAP aferentă perioadei
2010- 2013 se adoptă de Guvern până la data de 31 decembrie 2009.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul mediului şi dezvoltării durabile,
Attila Korodi
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi
locuinţelor,
Laszlo Borbely
Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
Dacian Cioloş
Ministrul internelor şi reformei
administrative,
Cristian David
p. Ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului,
Remus Pricopie,
secretar de stat
Ministrul economiei şi finanţelor,
Varujan Vosganian
FOAIE DE PARCURS
pentru implementarea Planului de acţiune pentru
tehnologii de mediu - ETAP România, aferentă perioadei 2008-2009
1. INTRODUCERE
La 28 ianuarie 2004, Comisia Europeană a aprobat Planul
de acţiune pentru tehnologii de mediu Environmental
Technologies Action Plan - ETAP, în Comunicarea Comisiei către Consiliul şi Parlamentul European
„Promovarea tehnologiilor pentru dezvoltarea durabilă: un plan de acţiune al
Uniunii Europene pentru tehnologii de mediu"1. Prin acest plan de acţiune se urmăreşte promovarea tehnologiilor
de mediu în scopul reducerii presiunilor asupra resurselor naturale şi al
îmbunătăţirii calităţii mediului şi vieţii, concomitent cu creşterea economică.
Ecoinovaţiile şi tehnologiile de mediu pot genera contribuţii importante în
îndeplinirea obiectivelor stabilite în Strategia Lisabona.
Planul conţine acţiuni prioritare care trebuie
întreprinse la nivelul Comisiei, guvernelor naţionale sau regionale,
industriei, al altor factori implicaţi, în vederea dezvoltării şi utilizării pe
scară largă a tehnologiilor de mediu.
Obiectivele propuse în Planul de acţiune sunt grupate, în funcţie de rezultatele aşteptate, în 3
domenii prioritare, astfel:
- transferul tehnologiilor de mediu din stadiul de
cercetare la disponibilitate pe piaţă;
- îmbunătăţirea condiţiilor de piaţă pentru a favoriza
utilizarea tehnologiilor de mediu;
- promovarea tehnologiilor de mediu la nivel global.
In vederea implementării ETAP, fiecare stat membru are obligaţia
de a elabora un plan de măsuri concrete la nivel naţional, o foaie de parcurs
(National Roadmap), precum şi de a stabili un sistem naţional de raportare a
progresului în îndeplinirea obiectivelor.
Necesitatea de a impulsiona creşterea competitivităţii
economice, în special în perioada 2008-2013, care reprezintă pentru România
prima etapă a procesului postaderare, impune ca cerinţă esenţială reducerea
decalajelor tehnologice care ne separă de restul statelor membre ale Uniunii
Europene, în special în contextul ritmului intensificat de implementare a
Strategiei Lisabona revizuite. Aceasta impune ca obiectiv major pentru România
realizarea unui mediu economic dinamic şi competitiv, capabil să asimileze şi
să dezvolte domenii de înaltă tehnologie care să răspundă cerinţelor strategice
de dezvoltare pe termen lung, fără a crea conflicte între interesele economice
şi necesitatea protecţiei mediului.
Definirea conceptului de „tehnologie de mediu"
Tehnologiile de mediu sunt
acele tehnologii prin utilizarea cărora se obţine un impact mai redus asupra
mediului decât cel generat de alternativele tehnologice relevante existente pe
piaţă. Definiţia trebuie înţeleasă într-un sens larg, tehnologiile de mediu
cuprinzând şi know-how, metode şi proceduri, produse şi servicii, utilităţi şi
sisteme manageriale şi organizatorice. Tehnologiile de mediu includ în general
utilizarea tehnologiilor „curate", ca de exemplu: tehnologii pentru
controlul poluării (controlul poluării aerului, gestionarea deşeurilor),
dezvoltarea şi utilizarea de noi tehnologii mai puţin poluante, fabricarea şi
utilizarea de produse şi servicii mai puţin consumatoare de energie (de exemplu, celule de combustibil - fuel cells) şi de resurse naturale, adoptarea unor practici de gestionare mai
eficientă a resurselor naturale (de exemplu, sisteme eficiente de alimentare cu
apă, sisteme de iluminat energoeficiente etc).
Beneficiile aplicării
tehnologiilor de mediu constau în principal în reducerea consumului de materii
prime, în scăderea nivelului emisiilor de substanţe poluante şi
prevenirea generării deşeurilor.
Aplicarea tehnologiilor de mediu conduce la reducerea costurilor de
operare şi la creşterea productivităţii.
In contextul definiţiei de mai sus, tehnologiile de
mediu se aplică în aproape toate sectoarele de activitate, utilizarea lor
generând beneficii pe termen lung care depăşesc cu mult costurile de investiţie
iniţiale şi creează premisele reducerii externalităţilorde mediu generate de
activităţile economice.
2. POLITICI NAŢIONALE Şl STRATEGII RELEVANTE ÎN ROMÂNIA
• Programul naţional de
reforme
Eforturile întreprinse de România în procesul de
pregătire pentru aderarea la Uniunea Europeană au determinat în ultimii ani o
evoluţie economică pozitivă. România îşi propune continuarea şi adâncirea
reformelor începute din perspectiva îndeplinirii obiectivelor generale ale
Strategiei Lisabona revizuite.
România îşi propune, prin
promovarea obiectivelor Strategiei Lisabona, să treacă mai rapid la o economie
intensivă în inovare. In acest context, Guvernul României a elaborat Programul
naţional de reforme pentru atingerea obiectivelor Strategiei Lisabona ale cărui
priorităţi majore pe termen mediu sunt: asigurarea stabilităţii economice şi a
sustenabilităţii finanţelor publice, îmbunătăţirea competitivităţii şi
productivităţii economice, îmbunătăţirea funcţionării pieţei forţei de muncă.
Plecând de la aceste priorităţi
pe termen mediu, Programul naţional de reforme evidenţiază un număr de 14
priorităţi-cheie, recunoscând rolul inovaţiilor şi tehnologiilor de mediu în
dezvoltarea economică şi creşterea competitivităţii. Conform Programului
naţional de reforme, utilizarea eficientă a resurselor regenerabile şi
neregenerabile şi protejarea biodiversităţii reprezintă priorităţi pentru România.
In acest sens, România îşi propune, până în anul 2010, reducerea semnificativă
a ratei actuale privind pierderile de diversitate biologică, prin dezvoltarea
de metode de producţie „curate", ce presupun reciclarea/revalorificarea
deşeurilor sau utilizarea de materiale noi, ecoeficiente.
• Documente de politică
publică ce susţin dezvoltarea tehnologiilor de mediu:
- Planul naţional de dezvoltare 2007-2013, Programul
operaţional sectorial mediu 2007-2013 şi Programul operaţional regional
2007-2013;
- Cadrul naţional strategic de referinţă 2007-2013;
- Strategia naţională în domeniul
cercetării-dezvoltării şi inovării pentru perioada 2007-2013 şi Planul naţional
de cercetare-dezvoltare-inovare II (PN II);
- Programul naţional de reforme 2007-2010;
- Strategia naţională privind protecţia atmosferei şi
Planul naţional de acţiune în domeniul protecţiei atmosferei;
- Strategia naţională a României privind schimbările
climatice 2005-2007 şi Planul naţional de acţiune în domeniul schimbărilor
climatice;
- Strategia naţională şi Planul naţional de gestionare
a deşeurilor;
- Strategia naţională de gospodărire a apelor şi
schemele-cadru de amenajare şi gospodărire a apelor pe bazine hidrografice;
- Programul operaţional sectorial „Creşterea
competitivităţii economice" 2007-2013;
- Politica industrială a României pentru perioada 2005-
2008 şi Planul de acţiune pentru implementarea Politicii industriale a României pentru perioada 2005-2008;
1
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/en/com/2004/com2004_0038en01.pdf
- Planul naţional de acţiune în domeniul eficienţei
energetice;
- Strategia de valorificare a surselor regenerabile de
energie;
- Strategia în domeniul ajutorului de stat (2006-2013);
- Strategia naţională privind alimentarea cu energie
termică a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate,
aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 882/2004;
- Strategia energetică a României pentru perioada
2007-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.069/2007;
- Programul „Termoficare 2006-2015 căldură şi
confort", aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 462/2006, republicată;
- Programul naţional de dezvoltare rurală.
Strategiile regionale de inovare (SIR) sunt în curs de elaborare în 3 regiuni de dezvoltare. Este de
menţionat că regiunea de dezvoltare Vest a elaborat deja o astfel de strategie pentru perioada 2004-20082.
Alte 3 strategii regionale de inovare sunt în curs de
elaborare (regiunea Bucureşti-Ilfov, regiunea Nord-Est, regiunea Sud-Muntenia).
Aceste strategii constituie fundamentul politicilor de inovare la nivel
regional, o contribuţie la politica de inovare la nivel naţional, precum şi
angajamentul regiunilor de dezvoltare de a se implica în dezbaterile europene
din acest domeniu.
Programul operaţional sectorial Mediu (POS Mediu), realizat de către
Autoritatea de management pentru POS Mediu din cadrul Ministerului Mediului şi
Dezvoltării Durabile, a fost adoptat de către Comisia Europeană la data de 11
iulie 2007. Obiectivul general al POS Mediu este realizarea investiţiilor pentru
infrastructura de mediu. Acest obiectiv se va realiza
prin implementarea proiectelor privind:
1. îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la
infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare
cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în anul 2015;
2. dezvoltarea sistemelor
durabile de management al deşeurilor, prin îmbunătăţirea managementului
deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de
judeţe până în anul 2015;
3. reducerea impactului negativ asupra mediului cauzat
de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate
localităţi până în anul 2015;
4. protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a
patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate,
inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000;
5. reducerea riscului de
producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei, prin implementarea
măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015;
Bugetul total al POS Mediu3 este estimat la
5,6 miliarde euro, din care 4,5 miliarde euro reprezintă
finanţare nerambursabilă a Uniunii Europene şi 1,1 miliarde euro provenind din
bugetul naţional.
România a finalizat Strategia naţională de dezvoltare
durabilă (SNDD). S-a
creat cadrul legal (Hotărârea Guvernului nr. 368/2007 privind organizarea şi
funcţionarea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile) şi instituţional
(Direcţia generală de dezvoltare durabilă din cadrul Ministerului Mediului şi
Dezvoltării Durabile - MMDD) pentru coordonarea elaborării şi implementării acestei strategii de
către MMDD.
3. STADIUL ACTUAL AL TEHNOLOGIILOR DE MEDIU ÎN ROMÂNIA
Alinierea la aquis-ul comunitar impune reorientarea
strategiilor de dezvoltare economică şi de protecţie a mediului ale României
către sprijinirea dezvoltării tehnologiilor performante cu impact deosebit
asupra mediului. Realizarea acestui obiectiv creează premisa accesului pe piaţa
liberă europeană a produselor
româneşti, cu beneficii în ceea ce priveşte balanţa comercială import-export.
O etapă importantă în introducerea în România a
tehnologiilor de mediu performante a avut loc după anul 2002, când a fost creat
cadrul legal (modificat şi completat în anul 2005) pentru prevenirea şi
controlul integrat al poluării. Din totalul celor 660 de activităţi/instalaţii
aflate sub incidenţa legislaţiei privind prevenirea şi controlul integrat al
poluării, reinventariate în luna mai 2007, până la data de 31 decembrie 2007 au
fost emise autorizaţii integrate de mediu pentru 603 instalaţii, 10 instalaţii
se află în procedură de autorizare, fiind instalaţii noi, iar 47 instalaţii au
ieşit de sub incidenţa Directivei privind prevenirea şi controlul integrat al
poluării.
Pentru fiecare categorie de instalaţii IPPC au fost
introduse sau sunt în curs de aplicare tehnologii de mediu performante, în
concordanţă cu recomandările documentelor de referinţă pentru cele mai bune
tehnici disponibile (BREF).
4. PLANUL NAŢIONAL DE ACŢIUNE PENTRU TEHNOLOGII DE
MEDIU
4.1. Cercetare-dezvoltare
In România activitatea de cercetare-dezvoltare şi
inovare (CDI), care
acoperă în prezent peste 50 de domenii ştiinţifice şi tehnologice specifice,
continuă să se desfăşoare în cea mai mare parte în sectorul public (peste 60%).
In acord cu orientarea Strategiei Lisabona revizuite privind apropierea până în
anul 2010 de un nivel mediu al cheltuielilor pentru cercetare de 3% din PIB,
România s-a angajat ferm în direcţia creşterii cheltuielilor publice pentru
cercetare.
Bugetul alocat pentru cercetare înregistrează
următoarele creşteri în perioada 2006-2010:
- bugetul pentru anul 2006 a crescut cu circa 80% faţă de anul 2005, atingând circa 0,4% din PIB
(aproape de două ori faţă de 0,2% PIB în anul 2004;
- bugetul adoptat pentru anul 2007 prevede o creştere
cu circa 50% fată de anul 2006, ceea ce reprezintă circa 0,5% din PIB;
- în perioada 2008-2010:
creşterea fondurilor publice alocate pentru CDI la circa 0,75% din PIB în anul
2008 şi la circa 0,9% din PIB în anul 2009, pentru a atinge în anul 2010
nivelul de 1% din PIB prevăzut conform obiectivelor Strategiei Lisabona.
Organismul guvernamental de
specialitate care are ca responsabilitate elaborarea şi aplicarea politicilor
în domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării (CDI) este Autoritatea Naţională
pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS).
Programele naţionale de cercetare-dezvoltare şi
inovare
Politicile naţionale în domeniul cercetării-dezvoltării
şi inovării se realizează în principal prin:
- Planul naţional pentru cercetare-dezvoltare si
inovare (PNCDI), coordonat
de ANCS;
- planuri sectoriale de cercetare-dezvoltare, care sunt
planuri de cercetare ale autorităţilor publice
centrale şi conţin programe şi proiecte de interes prioritar pentru diferite
domenii;
- programe-nucleu de cercetare-dezvoltare, care
cuprind activităţi de cercetare-dezvoltare-inovare specifice la nivelul
institutelor naţionale de profil.
Toate aceste planuri şi programe au o contribuţie
importantă la dezvoltarea tehnologiilor de mediu şi a ecoinovaţiilor. In cele
de mai jos se prezintă câteva exemple de proiecte de cercetare ce contribuie la
dezvoltarea de tehnologii de mediu.
- „Adaptarea staţiilor de epurare din industria chimică
la tehnologiile de proces";
- „Ghid pentru dezvoltarea industrială în spiritul
ecoeficienţei"4,
dezvoltat de INCD ECOIND.
2 http://www.adrvest.ro/attach_files/Strategia_de_lnovare_V_Vest_1144329584.pdf
3 http://www.mmediu.ro/proiecte_europene_pos.htm
4
http://www.minind.ro/domenii_sectoare/mediu/Ghid_dezvoltare_industriala.pdf
De asemenea, obiectivele politicilor CDI sunt susţinute
de unul dintre cele 4 programe sectoriale care urmează să fie cofinanţate din
fonduri structurale: Programul operaţional sectorial „Creşterea
competitivităţii economice" (POS-CCE), prin axa prioritară 2 - Creşterea
competitivităţii economice prin cercetare-dezvoltare şi inovare, care va fi
gestionată de ANCS.
Unul dintre obiectivele promovate prin Programul
operaţional sectorial „Creşterea competitivităţii economice" este
reprezentat de creşterea capacităţii de cercetare-dezvoltare şi stimularea
cooperării între instituţii de CDI şi sectorul productiv, prin finanţarea
proiectelor de cercetare-dezvoltare care vor genera rezultate aplicabile direct
în economie, modernizarea şi dezvoltarea capacităţii şi infrastructurii CDI,
creşterea calităţii şi diversificarea ofertei de servicii inovative, precum şi
stimularea cererii de inovare din partea sectorului productiv. Printre aceste
proiecte o pondere importantă o vor avea cele cu finalitate în tehnologii de mediu.
Pentru a întări legătura dintre cercetare şi economie,
ANCS a susţinut prin Programul INFRATECH următoarele activităţi:
a) crearea de parcuri tehnologice şi ştiinţifice (PTS);
b) crearea şi dezvoltarea de incubatoare tehnologice
şi de afaceri (ITA);
c) crearea si dezvoltarea de centre de transfer
tehnologic (CTT);
d) crearea si dezvoltarea de centre de informare
tehnologică (CIT);
e) crearea si dezvoltarea de oficii de legătură cu
industria (OU);
f) crearea şi dezvoltarea de clusteri tehnologici şi brokeri tehnologici (CT, BT).
Reţeaua instituţiilor specializate pentru servicii de
inovare şi transfer tehnologic - RENITT, dezvoltată prin Programul INFRATECH,
cuprinde în prezent 34 de entităţi: 8 centre de informare tehnologică, 12
centre de transfer tehnologic, 14 incubatoare tehnologice şi de afaceri. De
asemenea, RENITT cuprinde 4 parcuri ştiinţifice şi tehnologice.
PNCDI pentru perioada 2001-2006 a cuprins 15 programe,
dintre care 10 au fost axate pe domenii specifice de dezvoltare tehnologică:
agricultură, mediu (Programul mediu, energie, resurse - MENER), sănătate, energie,
transporturi, domenii industriale, infrastructura calităţii, tehnologii
informaţionale, biotehnologii, micro- şi nanotehnologii, tehnologii din
domeniul aeronautic şi spaţial.
Programul MENER, în cadrul căruia s-au derulat peste
380 de proiecte de CDI şi în care au fost angrenate peste 100 de instituţii
(institute de cercetare-dezvoltare, universităţi, operatori economici) şi circa
450 de cercetători, a cuprins un subprogram dedicat tehnologiilor de
monitorizare, protejare şi reabilitare a mediului, inclusiv celor de
monitorizare şi diminuare a efectelor factorilor poluanţi.
De asemenea, programele din cadrul PNCDI 2001-2006,
inclusiv programul MENER, au cuprins componente dedicate
dezvoltării centrelor de cercetare de excelenţă, în domeniile ştiinţifice şi
tehnice specifice fiecărui program.
Cercetările desfăşurate de Institutul Naţional de
Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti în cadrul PNCDI
2001-2006 au condus la aplicarea de tehnologii de mediu în cadrul unor unităţi
economice, printre care enumerăm:
• adaptarea şi transferul tehnologiilor de epurare a
apelor uzate în instalaţii de tip compact la mici unităţi din industria
alimentară;
• modernizarea/dezvoltarea
instalaţiei de epurare a apelor uzate rezultate de la Administraţia Domeniului
Public Bucureşti, în vederea respectării NTPA 002/05;
• tehnologii de inertizare prin solidificarea
nămolurilor cu conţinut de metale grele (Tehnologia a fost adaptată şi transferată spre aplicare următorilor
operatori economici: Electroaparataj Bucureşti, Energomontaj Bucureşti, RATB
Bucureşti);
• Tehnologii de recuperare şi valorificare a
nămolurilor cu conţinut preponderent de cupru, nichel, cadmiu, crom şi zinc, ca
pigmenţi sau materii prime în industria sticlei (Tehnologia a fost transferată
spre aplicare Atelierului de microproducţie al Institutului Naţional de Sticlă
- INS Bucureşti).
„Promovarea tehnologiilor inovative şi durabile pentru
tratarea apei destinate consumului uman" este un exemplu de proiect de CDI
finanţat din PNCDI - Programul MENER, realizat de către Institutul Naţional de
Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială (INCD-ECOIND),
în parteneriat cu Universitatea „Politehnica"
Timişoara, Institutul de Sănătate Publică „prof. Leonida Georgescu", Regia
Autonomă Apă şi Canal AQUATIM, Societatea Comercială APA PROD - SA, Compania
APA- R.A., Societatea Comercială SECOM - S.A.
Proiectul se încadrează în ariile tematice 6.1, 6.2,
6.3, promovate prin Programul CDT-cadru al Uniunii Europene (PC7 - 2007-2013)
şi, respectiv, în obiectivele Platformei tehnologice PT25-Water Supply and
Sanitation. Realizarea proiectului cuprinde activităţi care includ cercetare
fundamentală, aplicativă şi de transfer al rezultatelor. Proiectul a început în
octombrie 2005 şi se derulează pe o perioadă de 34 de luni.
- Obiectivul principal al proiectului este
optimizarea sistemului de management al apei destinate consumului uman în
vederea conformării cu reglementările naţionale şi cele europene în vigoare, cu
referire specială la dezvoltarea/implementarea unor tehnologii eficiente şi
durabile de tratare în concordanţă cu matricea de impurificare a resurselor de
apă brută.
- Obiectivele măsurabile ale proiectului sunt:
• cunoaşterea situaţiei existente privind staţiile de
tratare neconforme la nivel naţional, evaluarea matricilorde impurificare
asociate parametrilor neconformi prin control direct şi a cauzelor generatoare
de neconformităţi;
identificarea poluanţilor/micropoluanţilor limitat
monitorizaţi/nemonitorizaţi cu efect potenţial nefavorabil asupra calităţii
apei potabile (TOC, THM, detergenţi neionici, încărcare microbiană etc);
• cercetare de excelenţă pentru elaborarea de soluţii
tehnice, coerente şi unitare de tratare, în concordanţă cu matricea de impurificare
a surselor de apă brută şi atractive din punct de vedere cost/eficienţă;
• îmbunătăţirea sistemului de management al
nămolurilor chimice/apelor de spălare pentru diminuarea impactului asupra
mediului;
• punerea bazelor unui centru
de e-clean water - transfer de cunoştinţe, informaţii la nivel de sector;
• constituirea/dezvoltarea reţelei de excelenţă
naţională;
• organizarea de cursuri de instruire pentru
potenţiali utilizatori de tehnologii, direct sau on-line prin reţeaua e-clean
water;
• diseminarea directă prin transfer la parteneri
(operatori apă-canal) şi indirectă (articole, comunicări, brevete).
Centrul de excelenţă în tehnologii neconvenţionale,
echipamente complexe şi servicii de mediu a fost înfiinţat în cadrul
Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului din
Bucureşti (INCDPM-ICIM), în baza unui contract de cercetare încheiat în cadrul
PNCDI 2001-2006. Partenerii iniţiali ai INCDPM-ICIM în cadrul proiectului au
fost Societatea de Electrotehnologii din România - S.E.R. şi Comitetul
Electrotehnic Român - C.E.R.
Centrul a colaborat cu centre de excelenţă din Franţa
(de exemplu, Centrul de excelenţă în gestiunea deşeurilor de la Şcoala de Mine
din Ales), Japonia (de exemplu, International Center for Environmental
Technology Transfer), Germania (de exemplu, Centrul de excelenţă în tratarea
termică a deşeurilor din Wursburg).
Centrul continuă activitatea în domeniul implementării
legislaţiei de mediu, în principal la nivelul tehnologiilor de producţie şi de
protecţia mediului care sunt impuse prin cerinţele Uniunii Europene (de
exemplu, Directiva IPPC), şi a energiilor neconvenţionale.
Pentru a asigura condiţiile de pregătire a comunităţii
ştiinţifice şi tehnice pentru participarea la Programul-cadru pentru cercetare
al Uniunii Europene, aferent perioadei 2007-2013 - PC7, Autoritatea Naţională
pentru Cercetare Ştiinţifică a lansat în anul 2005 Programul cercetare de
excelenţă - CEEX, care
promovează direcţii şi obiective de cercetare armonizate cu cel de-al şaptelea
program-cadru de cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative
al Uniunii Europene (2007-2013). Programul CEEX promovează creşterea calităţii,
a nivelului de performanţă şi a competitivităţii activităţilor de cercetare şi
stimulează în mod direct formarea consorţiilor cercetare-industrie şi
orientarea către domenii de înaltă tehnologie, armonizate cu priorităţile
specifice la nivel european, inclusiv cele referitoare la mediu. Obiectivele
Programului CEEX legate de domeniul protecţiei mediului se referă la
managementul durabil al resurselor de mediu şi la dezvoltarea tehnologiilor de
mediu.
In plus, iniţiativa paneuropeană EUREKA oferă un cadru
complex în care se pot realiza proiecte de cercetare aplicativă şi dezvoltare
tehnologică, inclusiv în domeniul mediu. Un alt cadru european este COST, axat
în principal pe cercetarea fundamentală, unde actorii academici pot participa
în consorţii internaţionale (acţiuni) în care se dezvoltă inclusiv proiecte din domeniul mediului.
ANCS a lansat în 2007 Strategia naţională şi Planul
naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru perioada 2007-2013 (PN II), aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
217/2007 şi, respectiv, Hotărârea Guvernului nr. 475/2007.
Strategia naţională de
cercetare-dezvoltare şi inovare 2007-2013 urmăreşte creşterea competitivităţii
economiei româneşti prin inovare, cu impact direct asupra creşterii capacităţii
tehnologice a întreprinderilor, care vor beneficia de serviciile oferite de
platformele şi reţelele integrate de cercetare. Prin strategia naţională s-au
stabilit următoarele 3 obiective ale sistemului naţional de CDI, şi anume:
1. crearea de cunoaştere, respectiv obţinerea unor
rezultate ştiinţifice şi tehnologice de vârf, competitive pe plan global, în
scopul creşterii vizibilităţii internaţionale a cercetării româneşti şi a
transferării ulterioare a rezultatelor în practica socioeconomică;
2. creşterea competitivităţii economiei româneşti prin
inovare, cu impact la nivelul operatorilor economici şi transferul cunoştinţelor
în practica economică;
3. creşterea calităţii sociale, respectiv găsirea de
soluţii tehnice şi ştiinţifice care susţin dezvoltarea socială şi îmbunătăţesc
condiţia umană a acesteia.
Investiţia publică pentru CDI are în vedere dezvoltarea
cunoaşterii motivată de nevoile socioeconomice strategice, iar cercetarea va fi
evaluată în funcţie de capacitatea sa inovativă. Principalul instrument de
implementare a Strategiei naţionale CDI este reprezentat de Planul naţional de
cercetare, dezvoltare şi inovare pentru perioada 2007-2013 (PN II), care cuprinde 6 programe: Resurse
umane, Capacităţi, Idei, Parteneriate în domeniile prioritare, Inovare şi
Susţinerea performanţei instituţionale.
Programul Parteneriate în domeniile prioritare din cadrul Planului naţional de cercetare, dezvoltare
şi inovare pentru perioada 2007-2013 (PN II) include ca temă prioritară mediul. Aceasta din urmă cuprinde
următoarele direcţii de cercetare:
1. modalităţi şi mecanisme pentru reducerea poluării
mediului;
2. sisteme de gestionare şi valorificare a deşeurilor;
3. protecţia şi reconstrucţia ecologică a zonelor
critice şi conservarea ariilor protejate;
4. amenajarea teritoriului, infrastructură şi
utilităţi;
5. construcţii.
Programul „Inovare" a fost
conceput având în vedere importanţa finalizării cercetărilor prin rezultate
practice, legate de dezvoltările tehnice şi tehnologice. Programul va susţine
în special activităţi de cercetare industrială şi precompetitivă care să
conducă la dezvoltarea de produse, tehnologii şi servicii cu valoarea adăugată
ridicată, noi sau cu îmbunătăţiri semnificative. De asemenea, acest program va
susţine dezvoltarea infrastructurii de inovare.
Platforme tehnologice
In acord cu evoluţiile în plan european, ANCS a lansat
o acţiune de amploare pentru susţinerea formării şi consolidării la nivel
naţional a platformelor naţionale tehnologice bazate pe parteneriat
public/privat, pentru a permite integrarea acestora în cele 26 de platforme
tehnologice integrate dezvoltate în prezent la nivel
european.
Proiectul CEEX INTEGR-IT „Suport integrat pentru
dezvoltarea durabilă a companiilor din industria chimică, prin implementarea
principiilor ecoeficienţei"
Proiectul răspunde cerinţelor dezvoltării durabile,
prin implementarea unui sistem-suport integrat conţinând mai multe instrumente
de lucru, începând cu nivelul strategic al companiilor şi mergând până la
analize privind tehnologiile de proces. Scopul general al proiectului constă în
dezvoltarea şi aplicarea unui suport integrat pentru dezvoltarea durabilă a
companiilor din industria chimică, prin implementarea rapidă a principiilor
ecoeficienţei.
http://www.ecoeficienta.ro
4.2. Sisteme pentru testarea/certificarea
tehnologiilor de mediu
• Activitatea de standardizare
La nivel naţional, activitatea de standardizare este
coordonată de Asociaţia de Standardizare din România (ASRO) şi se realizează
prin comitetele tehnice alcătuite din specialişti din cadrul universităţilor,
cercurilor industriale, institutelor de cercetare, autorităţilor publice,
consumatorilor şi organismelor de profil.
Imbunătăţirea performanţei de mediu a activităţilor
economice vizează în principal: implementarea şi certificarea sistemelor de
management de mediu; participarea voluntară a organizaţiilor care desfăşoară
activităţi cu impact asupra mediului la schema comunitară de ecomanagement şi
audit (EMAS); acordarea etichetei ecologice pentru grupuri de produse, dotarea
şi/sau amenajarea laboratoarelor de testare şi etalonare şi acreditarea
acestora, după caz; certificarea produselor; aplicarea analizei Ciclului de
viaţă al produsului; introducerea şi aplicarea cerinţelor privind ecodesignul;
creşterea eficienţei energetice.
• Sisteme de management de mediu
Un instrument important în
îmbunătăţirea performanţei de mediu a activităţilor economice este managementul
de mediu, implementarea unui astfel de sistem susţinând abordarea holistă a
problemelor de mediu, cuantificarea economică a impactului asupra mediului şi
eficientizarea efortului uman şi material în procesul de conformare cu
reglementările din domeniul protecţiei mediului.
Din ce în ce mai mult, industria românească
conştientizează că protecţia mediului trebuie văzută ca o condiţie a
competitivităţii, operatorii economici fiind interesaţi de implementarea şi
certificarea sistemului de management de mediu (SMM).
Susţinerea implementării SMM se face prin diseminare de
informaţii, schimburi de experienţă între diferiţi operatori care au
implementat sau încearcă să implementeze astfel de sisteme, promovarea, în cadrul
diverselor forme de cooperare internaţională, a unor proiecte-pilot ce vizează
astfel de dezvoltări, acordarea de sprijin financiar nerambursabil de la
bugetul de stat.
• Schema comunitară de
ecomanagement şi audit (EMAS)
Regulamentul european nr. 761/2001 care permite
participarea voluntară a organizaţiilor la schema comunitară de ecomanagement
şi audit (EMAS), denumit în continuare Regulamentul
EMAS se aplică tuturor organizaţiilor5 care doresc să îşi îmbunătăţească
continuu performanţa de mediu.
In contextul dezvoltării durabile, obiectivul principal
al Regulamentului EMAS este îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu a
organizaţiilor. Abordarea credibilă şi riguroasă a îmbunătăţirii performanţei
de mediu a organizaţiei înregistrate EMAS se realizează prin:
- implementarea la nivelul organizaţiei a unui sistem
de management de mediu operaţional;
- conformarea cu legislaţia de mediu;
- evaluarea sistematică, obiectivă şi periodică a
performanţei SMM, prin audit de mediu;
- validarea informaţiilor cuprinse în declaraţia de
mediu de către un verificator de mediu acreditat pentru domeniul de activitate
al organizaţiei şi punerea acestor informaţii la dispoziţia publicului şi a
altor părţi interesate prin publicarea acestora.
Principiile EMAS bazate pe performanţă, transparenţă şi
credibilitate conduc la creşterea competitivităţii pe piaţa europeană prin
îmbunătăţirea performanţei de mediu şi de afaceri.
Participarea organizaţiilor la schema comunitară de
ecomanagement şi audit (EMAS) se realizează prin înregistrarea EMAS a
organizaţiilor. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile este autoritatea
competentă pentru punerea în aplicare a prevederilor Regulamentului EMAS6.
In 2007 s-a acordat prima înregistrare
EMAS pentru Asociaţia „Zona Metropolitană Oradea", iar în anul 2008 s-a
acordat prima acreditare ca verificator de mediu - persoană fizică pentru
domeniul „Producerea de energie electrică" cod CAEN 3511.
Pentru a încuraja participarea voluntară a
întreprinderilor mici şi mijlocii în cadrul EMAS, acestea beneficiază de
reducerea cu 25% a tarifului pentru înregistrarea sau reînnoirea înregistrării
EMAS.
Informarea publicului şi a părţilor interesate asupra
obiectivului EMAS de îmbunătăţire continuă a performanţei de mediu a
organizaţiilor şi asupra componentelor principale ale EMAS constituie acţiuni
permanente. Astfel, în vederea îmbunătăţirii capacităţii autorităţilor de la
nivel local, regional şi naţional, implicate în punerea în aplicare a
prevederilor Regulamentului EMAS, precum şi în vederea promovării EMAS în
rândul organizaţiilor, în perioada 2006-2008 au fost organizate, cu sprijinul
Comisiei Europene, seminarii TAIEX având următoarele tematici: „Implementarea
prevederilor Regulamentului EMAS", „Promovarea EMAS în România" şi
„Promovarea EMAS în rândul organizaţiilor IPPC din România (Instalaţii pentru
producerea cimentului şi fabricarea sticlei)".
• Analiza ciclului de viaţă
Aplicarea analizei ciclului de viaţă (Lifecycle
Analysis) reprezintă o metodă pentru cuantificarea impactului asupra mediului
al unui produs sau serviciu, începând din faza de concepere (inclusiv resursele
utilizate) până la eliminarea, distrugerea sau reciclarea acestuia după
utilizare. Cu ajutorul acestui instrument se identifică şi se cuantifică
resursele materiale şi energetice consumate, emisiile şi deşeurile generate, se
evaluează impactul potenţial al acestora asupra mediului şi se identifică
opţiunile pentru reducerea acestor impacturi.
Analiza ciclului de viaţă al produsului presupune
contabilizarea fluxurilor şi poate fi aplicată atât proceselor de producţie a
bunurilor, cât şi serviciilor.
Promovarea unor astfel de analize, în special pentru
procesele de producţie, începe să reprezinte din ce în ce mai mult o
caracteristică a modului de abordare utilizat în procedurile aferente luării
unor decizii care vizează îmbunătăţirea performanţelor de operare.
O serie de proiecte au fost realizate în cadrul
Programului sectorial de cercetare-dezvoltare în industrie, urmărindu-se prin
aceasta conştientizarea, într-o măsură tot mai mare, a acestui tip de abordare,
promovându-se astfel acţiuni de decuplare a creşterii economice de efectele
adverse asupra mediului.
Au fost finanţate în cadrul Programului sectorial în
domeniul de cercetare-dezvoltare în industrie proiecte care au luat în
considerare utilizarea analizei ciclului de viaţă ca instrument de evaluare a
efectelor asupra mediului.
Exemple: „Soluţii alternative la fabricarea ambalajelor
pentru conformarea cu cerinţele europene"
„Studiu privind reducerea conţinutului de metale grele
în baterii şi acumulatori pentru autovehicule"
• Eticheta ecologică
comunitară
Prin schema de acordare a etichetei ecologice s-a
stabilit un sistem de promovare a produselor cu impact minim asupra mediului, pe întreaga durată a ciclului de viaţă.
Regulamentul nr. 1.980/2000 privind stabilirea schemei
de acordare a Etichetei ecologice a fost transpus în legislaţia naţională prin
Hotărârea Guvernului nr. 236/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru
asigurarea aplicării Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului
ICE nr. 1.980/2000 din 17 iulie 2000 privind sistemul revizuit de acordare a
etichetei ecologice comunitare. Etichetarea ecologică se acordă la cerere şi
identifică performanţa de mediu generală a unui produs sau serviciu.
MMDD reprezintă autoritatea competentă care acordă
eticheta ecologică, iar în luarea deciziilor este sprijinit de Comisia
Naţională pentru Acordarea Etichetei Ecologice7.
Până în prezent au fost acordate două etichete ecologice pentru:
- grupul de produse textile la Societatea Comercială
„Argeşeana" - S.A. Piteşti;
- grupul de produse saltele de pat la Societatea
Comercială „Bioflex" - S.A. Sibiu
Promovarea şi mediatizarea etichetei ecologice
constituie acţiuni permanente. Au fost realizate primele broşuri informative:
„Eticheta ecologică - broşură informativă pentru agenţii economici" şi
„Eticheta ecologică - Ghidul consumatorilor".
5 Organizaţie înseamnă companie,
corporaţie, firmă, întreprindere, autoritate sau instituţie, o parte sau o
combinaţie a acestora, cu răspundere limitată sau cu orice alt statut juridic,
publică ori privată, care are propria structură funcţională sau administrativă.
6
http://www.mmediu.ro/departament_mediu/controlul_poluarii/emas.htm
7
http://www.mmediu.ro/departament_mediu/controlul_poluarii/eticheta_ecologica/eticheta_ecologica.htm
In domeniul ecoetichetei, reglementat de Regulamentul
CE nr. 1.980/2000, s-au desfăşurat următoarele acţiuni:
• campanie de promovare a etichetei ecologice în
România cu suportul Reporter economic, prin organizarea unor seminarii în mai
multe oraşe din ţară: Bucureşti, Cluj, Sibiu, Timişoara, laşi, Râmnicu Vâlcea,
Târgu Jiu, Constanţa şi Ploieşti (începută în luna februarie 2007);
- organizarea cu sprijinul Comisiei Europene a unui
seminar TAIEX cu tematica „Asistenţă tehnică în vederea implementării Regulamentului nr. 1.980/2000 privind stabilirea schemei de acordare a
etichetei ecologice comunitare";
- începând cu luna octombrie 2007, s-au organizat mai
multe seminarii în cadrul unei săptămâni de promovare a Florii europene în
România, evenimente realizate cu sprijinul experţilor Comisiei Europene;
- organizarea unui seminar TAIEX cu tema „Eticheta
ecologică pentru servicii de cazare turistică şi serviciile de camping -
oportunitate pentru dezvoltarea turismului durabil în România";
• Ministerul Mediului şi
Dezvoltării Durabile, împreună cu Ministerul pentru Intreprinderi Mici şi
Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale vor începe o campanie de
promovare a etichetei ecologice în România prin:
- organizarea a 4 seminarii şi realizarea de materiale
informative, destinate societăţilor hoteliere şi pensiunilor;
- colaborare în cadrul unui proiect UNIDO care are două
componente, dintre care una pe „cleaner production", în domeniul hotelier;
vor fi implicate circa 20-25 de hoteluri din Bucureşti şi din regiunea Văii
Prahovei; vor avea loc întâlniri în care se vor prezenta şi materiale despre
eticheta ecologică; proiectul se derulează pe o perioadă de 2 ani;
- colaborare în cadrul strategiei de ecoturism prin
introducerea informaţiilor din domeniul etichetei ecologice aplicate
serviciilor de cazare turistică.
• martie 2008 - cu sprijinul experţilor Comisiei
Europene s-au organizat două seminarii pentru industria lubrifianţilor;
• coordonarea elaborării unor materiale informative -
broşuri, pliante, afişe, fluturaşi;
• mediatizarea etichetei ecologice prin mass-media;
• crearea unei pagini web pe site-ul MMDD.
• Ecoproiectarea
România a transpus în legislaţia naţională prevederile
Directivei 2005/32/CE, care stabileşte cadrul pentru stabilirea cerinţelor de
ecodesign pentru produsele utilizatoare de energie, directivă care amendează
Directiva Consiliului 92/42/CEE şi Directivele 96/57/CE şi 2000/55/CE ale
Parlamentului European şi ale Consiliului prin Hotărârea Guvernului nr.
1.043/2007 privind cerinţele de ecoproiectare pentru produsele consumatoare de
energie şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 574/2005
privind stabilirea cerinţelor referitoare la eficienţa cazanelor noi pentru apă
caldă care funcţionează cu combustibili lichizi sau gazoşi, a Hotărârii
Guvernului nr. 1.039/2003 privind stabilirea cerinţelor referitoare la
etichetarea şi eficienţa energetică a aparatelor frigorifice de uz casnic
pentru introducerea lor pe piaţă, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, şi a Hotărârii Guvernului nr. 1.160/2003 privind stabilirea
cerinţelor de eficienţă energetică pentru introducerea pe piaţă a balasturilor
pentru sursele de iluminat fluorescent, cu completările ulterioare.
Autoritatea competentă pentru aplicarea prevederilor
acestei hotărâri este Ministerul Economiei şi Finanţelor.
Implementarea prevederilor privind ecoproiectarea
contribuie la dezvoltarea durabilă prin încurajarea îmbunătăţirilor continue,
care nu implică costuri excesive, în ceea ce priveşte impactul generat asupra
mediului de produsele utilizatoare de energie, în principal prin identificarea
surselor majore de impact negativ asupra mediului şi evitarea transferului de
poluanţi dintr-o componentă
de mediu în alta. De asemenea, alinierea la cerinţele specifice privind
ecoproiectarea va contribui la îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul
Protocolului de la Kyoto, prin îmbunătăţirea eficienţei energetice a produselor
utilizatoare de energie.
In implementarea prevederilor privind ecoproiectarea
produselor consumatoare de energie au fost desemnate
autorităţile competente responsabile pentru supravegherea pieţei, urmând să fie
îmbunătăţite aranjamentele organizatorice necesare.
De asemenea, se are în vedere încurajarea
întreprinderilor mici şi mijlocii de a adopta, încă din faza de proiectare a
acestor produse, soluţii care să corespundă cerinţelor de ecoproiectare.
La nivelul anului 2005 s-a desfăşurat şi în România
campania de informare „Ecoproiectare pentru IMM", prin intermediul unui
proiect finanţat prin programul comunitar pentru IMM, fiind elaborat „Ghidul
destinat sprijinirii întreprinderilor din ramurile electrotehnică şi
electronică în vederea introducerii şi aplicării metodologiei de ecoproiectare
în producerea de echipamente".
Acest ghid constituie un
instrument util pentru îmbunătăţirea performanţei de mediu a echipamentului
de-a lungul întregului ciclu de viaţă şi, mai ales, la terminarea acestuia,
când echipamentul devine deşeu. Ghidul se adresează în special celor interesaţi
de proiectarea şi dezvoltarea produselor electrice şi electronice şi
responsabililor pe probleme de mediu ai societăţilor din ramurile
electrotehnică şi electronică.
• Creşterea eficienţei energetice
şi utilizarea resurselor regenerabile
Competitivitatea economică şi dezvoltarea durabilă se
bazează în mare măsură pe consumul eficient de resurse energetice şi de
energie.
Obiectivul pe termen lung este reducerea intensităţii
energetice primare pentru atingerea ţintei naţionale (reducere cu 40% până în
anul 2015) şi reducerea gradului de poluare generat de
sectorul energetic.
România este caracterizată printr-o intensitate
energetică primară şi finală extrem de ridicată comparativ cu media Uniunii
Europene - 25 (aproximativ de 4 ori mai ridicată). Mai mult, analiza
comparativă a indicatorilor specifici de competitivitate arată că intensitatea
energetică reprezintă factorul de competitivitate cu cel mai mare decalaj faţă
de ţările Uniunii Europene.
In cadrul strategiilor naţionale pentru eficienţă
energetică şi valorificarea resurselor regenerabile de energie, ţinta României
este de reducere a intensităţii energetice primare şi de creştere a ponderii
energiei produse din resurse regenerabile în consumul energetic naţional brut.
Aceste obiective sunt realizabile numai prin investiţii semnificative în
reabilitarea şi extinderea capacităţilor de producţie, în reţelele de transport
şi de distribuţie şi în protecţia mediului.
Deşi România dispune de un potenţial tehnic
semnificativ pentru utilizarea resurselor regenerabile de energie, o foarte
mică parte este valorificată, exceptând resursele hidro din hidrocentralele
mari.
Domeniile majore de intervenţie sunt: energie eficientă
şi durabilă (îmbunătăţirea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a
sistemului energetic din punct de vedere al mediului); valorificarea resurselor
regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi; diversificarea
reţelelor de interconectare în vederea creşterii securităţii furnizării
energiei.
Ca operaţiuni indicative sunt stabilite:
- sprijinirea investiţiilor în
instalaţii şi echipamente pentru operatorii industriali, care să conducă la
economii de energie, în scopul îmbunătăţirii eficienţei energetice;
- sprijinirea investiţiilor verzi în extinderea şi
modernizarea reţelelor de transport al energiei electrice, gazelor naturale şi
petrolului, precum şi ale reţelelor de distribuţie a energiei electrice şi
gazelor naturale, în scopul reducerii pierderilor în reţea şi realizării în
condiţii de siguranţă şi continuitate a serviciului de transport şi
distribuţie;
- investiţii în instalaţii de desulfurare a gazelor de
ardere, arzătoare cu NOx redus şi filtre pentru instalaţiile mari de ardere din
grupuri modernizate-retehnologizate;
- investiţii în modernizarea şi realizarea de noi
capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea
resurselor regenerabile de energie: biomasei, resurselor hidroenergetice (în
capacităţi de mică putere <10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a
resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile
de energie;
- sprijinirea investiţiilor pentru interconectarea
reţelelor naţionale de transport al energiei electrice şi gazelor naturale cu
reţelele europene.
In cadrul colaborării bilaterale cu Danemarca s-au
derulat proiecte care au vizat utilizarea surselor regenerabile de energie:
„Rumeguş 2000", derulat în 5 localităţi, şi „Utilizarea energiei
geotermale în sistemele de încălzire centrală din Oradea-zona 2 şi Beiuş".
In cadrul Planului sectorial de cercetare-dezvoltare din
industrie, s-a realizat tema „Abordarea strategică
privind valorificarea potenţialului de producere şi utilizarea biocarburanţilor
şi direcţii de acţiune pentru dezvoltarea şi utilizarea biomasei" de către
INCDO-INOE 2000, Filiala Institutul de Cercetări pentru Instrumentaţie
Analitică, ICIACluj-Napoca.
Prin Programul operaţional sectorial „Creşterea
competitivităţii economice", respectiv axa 4 - Creşterea eficienţei
energetice şi a siguranţei alimentării cu energie, în contextul combaterii
schimbărilor climatice, se vor susţine în perioada 2008-2013 investiţii în
următoarele domenii-cheie: energie eficientă şi durabilă (îmbunătăţirea
eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a sistemului energetic din
punctul de vedere al mediului); valorificarea resurselor regenerabile de
energie pentru producerea energiei verzi; sprijinirea investiţiilor pentru
interconectarea reţelelor naţionale de transport al energiei electrice şi al
gazelor naturale cu reţelele europene.
In luna octombrie 2006, România a devenit partener
oficial al Parteneriatului pentru energie regenerabilă
şi eficienţă energetică (REEEP), parteneriat ce sprijină la nivel internaţional
politicile şi reglementările în aceste domenii, reprezentarea fiind asigurată
de Agenţia Română pentru Conservarea Energiei (ARCE).
4.3. Mobilizarea
surselor de finanţare
Pentru atragerea de fonduri necesare dezvoltării şi
aplicării tehnologiilor de mediu/ecoinovaţiilor se agreează o strategie
orientată spre toate sursele de sprijin financiar de la nivel naţional, al
Uniunii Europene şi global.
• Principalele instrumente
de implementare a politicilor din domeniul cercetare-dezvoltare şi inovare
Susţinerea financiară din fonduri publice a
activităţilor de cercetare-dezvoltare-inovare la nivel naţional se realizează
prin:
(i) programele de CDI,
coordonate de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică;
(ii) programele de cercetare coordonate de Academia Română;
(iii) planurile sectoriale CD pentru susţinerea
activităţilor de cercetare-dezvoltare necesare pentru realizarea obiectivelor strategice de dezvoltare specifice la nivel de sector.
Accesul la programele CDI finanţate din fonduri publice
se realizează în regim competiţional şi, cu excepţia programelor-nucleu de CD,
este deschis tuturor categoriilor de participanţi - instituţii cu profil CD,
universităţi, întreprinderi cu capacitate de cercetare-dezvoltare, IMM-uri etc.
• Surse de finanţare
europeană şi internaţională pentru dezvoltarea şi introducerea tehnologiilor de
mediu
Pentru dezvoltarea tehnologiilor de mediu, România
beneficiază de experienţa dobândită în utilizarea
instrumentelor de preaderare - Programele: PHARE, ISPA-Mediu, SAMTID, SAPARD,
LIFE, precum şi de instrumente postaderare.
Pentru proiectele de mediu, din Fondul de coeziune, sunt
disponibile resurse financiare ridicate (aproximativ 400-500 milioane euro/an).
România a aderat la Facilitatea globală pentru mediu (GEF) în anul 1994 şi a implementat
până în prezent 20 de proiecte GEF, 8 proiecte de ţară şi 12 proiecte
regionale, majoritatea referitoare la protecţia apelor Mării Negre şi ale
Dunării.
Prin POS Mediu, în cadrul celor 5 axe prioritare, se va
acorda sprijin pentru: extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă
uzată; dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi
reabilitarea siturilor contaminate; îmbunătăţirea sistemelor municipale de
termoficare în zonele prioritare selectate; implementarea sistemelor adecvate
de management pentru protecţia naturii; dezvoltarea infrastructurii adecvate de
prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai
expuse la risc 8.
In cadrul axei prioritare 1 a POS - CCE se va acorda
sprijin pentru achiziţia de servicii calificate pentru implementarea şi
certificarea sistemului de management de mediu (sau a înregistrării EMAS),
precum şi pentru îndeplinirea şi verificarea respectării criteriilor pentru
acordarea etichetei ecologice, aferente diferitelor grupuri de produse. Tot pe
această direcţie se încadrează şi susţinerea dezvoltării şi acreditării
laboratoarelor de încercări şi analize 9.
Prin Programul naţional de dezvoltare rurală se are în
vedere şi promovarea producerii şi utilizării durabile de energie, inclusiv
energie din surse regenerabile în cadrul fermei. Astfel, în perioada 2007-2009,
valoarea maximă eligibilă va fi de 3 milioane euro, iar ponderea sprijinului
nerambursabil va fi de 50%, dar nu va depăşi 1,5 milioane euro pentru
proiectele care includ şi investiţii pentru producerea şi utilizarea energiei
regenerabile. In perioada 2010-2013, valoarea maximă eligibilă va fi de 3
milioane euro, iar ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 40% şi nu va
depăşi 1,2 milioane euro pentru proiectele care includ şi investiţii pentru
producerea şi utilizarea energiei regenerabile 10.
Prin Programul operaţional regional (POR) 2007-2013 -
axa prioritară 2: Consolidarea mediului de afaceri regional şi local vor fi
sprijinite financiar următoarele structuri de afaceri: parcuri industriale,
ştiinţifice, tehnologice, de afaceri şi platforme logistice. Se are în vedere
încurajarea participării sectorului privat în activităţile de CDI, prin
creşterea cheltuielilor proprii (inclusiv de investiţii) ale întreprinderilor
pentru a aplica reglementările europene şi internaţionale în domeniul mediului,
inclusiv prin introducerea de tehnologii de mediu11.
8
http://www.mmediu.ro/proiecte_europene_pos.htm
9
http://amposcce.minind.ro/
10
http://www.mapam.ro/pages/page.php?self=03&sub=0302
11
http://www.mdlpl.ro/index.php?p=205
4.4. Stimularea pieţei
pentru tehnologiile de mediu şi ecoinovaţii prin instrumente de piaţă şi ajutor
de stat • Fondul pentru mediu
Acest fond a fost constituit în anul 2000 ca instrument
economico-financiar destinat susţinerii şi realizării proiectelor prioritare
pentru protecţia mediului şi a devenit operaţional din anul 2002. Gestionarea
Fondului pentru mediu este asigurată de Administraţia Fondului pentru Mediu,
instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată integral din venituri
proprii, în coordonarea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile. Fondul
pentru mediu s-a constituit în baza principiilor europene „Poluatorul
plăteşte" şi „Responsabilitatea producătorului", în vederea
implementării legislaţiei privind protecţia mediului, armonizată cu prevederile
acquis-ului comunitar şi nu poate fi confundat cu niciunul dintre fondurile
europene.
In primă fază, Fondul pentru mediu a funcţionat în baza
Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, actualmente fiind reglementat prin Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată, cu
modificări şi completări, prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi
completările ulterioare. Fondul pentru mediu este un instrument
economico-financiar destinat susţinerii şi realizării proiectelor pentru
protecţia mediului, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare în
domeniul protecţiei mediului.
Fondul pentru mediu se constituie din taxe şi contribuţii,
ce urmează regimul juridic al impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi al altor
sume datorate bugetului general consolidat, reglementat de Ordonanţa Guvernului
nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare.
Sursele de alimentare a Fondului pentru mediu sunt
reprezentate de:
- contribuţia de 3% din veniturile realizate din
vânzarea deşeurilor feroase şi neferoase de către deţinătorii de astfel de
deşeuri, persoane fizice sau juridice. Sumele se reţin prin stopaj la sursă de
către operatorii economici colectori şi/sau valorificatori, autorizaţi potrivit
legislaţiei în vigoare privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile,
care au obligaţia să le vireze la Fondul pentru mediu;
- taxele pentru emisiile de poluanţi în atmosferă, provenite de la surse fixe, încasate de la
operatori economici;
- taxele încasate de la operatorii economici
utilizatori de noi terenuri pentru depozitarea deşeurilor valorificabile;
- taxa de 1 leu/kg din greutatea ambalajelor introduse pe piaţa naţională de către producătorii şi importatorii de bunuri
ambalate şi de ambalaje de desfacere;
- contribuţia de 2% din valoarea substanţelor
clasificate prin acte normative ca fiind periculoase pentru mediu, introduse pe
piaţă de către producători şi importatori, cu excepţia celor utilizate la
producerea medicamentelor;
- contribuţia de 1% din valoarea de vânzare a masei
lemnoase pe picior sau a sortimentelor de lemn brut obţinute în urma
exploatării de către proprietarul sau, după caz, administratorul pădurii;
contribuţia se achită de către cumpărătorul operator economic, care introduce
masa lemnoasă într-un proces de prelucrare;
- taxa de 1 leu/kg anvelopă, încasată de la
producătorii şi importatorii care introduc pe piaţă anvelope noi şi/sau uzate
destinate reutilizării;
- contribuţia de 3% din suma care se încasează anual
pentru gestionarea fondurilor de vânătoare, plătită de către gestionarii
fondurilor de vânătoare;
- donaţiile, sponsorizările, asistenţa financiară din partea
persoanelor fizice sau juridice române ori străine şi a organizaţiilor sau
organismelor internaţionale;
- sumele încasate din rambursarea finanţărilor
acordate, dobânzi, penalităţi de întârziere, alte operaţiuni financiare
derulate din sursele financiare ale Fondului pentru
mediu;
- sumele încasate de la manifestări organizate în
beneficiul Fondului pentru mediu;
- cuantumul taxelor pentru emiterea avizelor,
acordurilor şi a autorizaţiilor de mediu;
- dobânzile şi penalităţile de orice fel datorate de
către debitorii Fondului pentru mediu;
- taxa pe poluare pentru autovehicule, conform
prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 privind instituirea
taxei pe poluare pentru autovehicule.
Notă: există un proiect de lege care:
1. modifică următoarea taxă:
- taxa de 2 lei/kg din
greutatea ambalajelor introduse pe piaţa naţională de către producătorii şi
importatorii de bunuri ambalate şi de ambalaje de desfacere;
2. introduce noi taxe:
- o taxă, denumită în continuare Ecotaxa, în valoare de 0,2 lei/bucată
pentru pungile de tip sacoşe din materiale care nu sunt biodegradabile,
încasată de la operatorii economici care introduc pe piaţa naţională astfel de
ambalaje de desfacere; Ecotaxa se evidenţiază distinct pe documentele de
vânzare, iar valoarea acesteia se afişează la loc vizibil în vederea informării
consumatorilor finali;
- o contribuţie de 100 lei/tonă, datorată de
unităţile administrativ-teritoriale începând cu anul 2009, în cazul
neîndeplinirii obiectivului anual de diminuare cu 15% a cantităţilor de deşeuri
municipale şi asimilabile colectate si încredinţate spre eliminare finală,
plata facându-se pe diferenţa dintre obiectivul anual de diminuare aplicat
cantităţii de deşeuri colectate şi cantitatea efectiv valorificată sau incinerată
în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie.
O parte din aceste sume se întoarce la operatorii
economici, cu respectarea legislaţiei privind ajutorul de stat, prin finanţarea
proiectelor ce vizează creşterea performanţelor de mediu şi reducerea
impactului activităţilor economice asupra mediului. Alături de aceşti operatori
economici, din Fondul pentru mediu mai primesc resurse financiare organizaţiile
neguvernamentale, autorităţile locale şi unităţile de învăţământ, care în acest
mod pot contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă din localităţile
respective şi în acelaşi timp pot educa şi informa publicul asupra problemelor
de mediu.
In vederea implementării legislaţiei privind protecţia
mediului, implicit pentru reducerea poluării mediului cauzată de traficul
rutier în marile centre urbane, în anul 2005 Guvernul României a luat decizia
demarării Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional auto, urmărind
astfel realizarea următoarelor obiective:
- diminuarea poluării aerului în aglomerările urbane,
cauzată de emisiile de gaze de eşapament de la autoturisme, în scopul reducerii
efectelor negative ale poluării aerului asupra sănătăţii populaţiei şi
mediului;
- prevenirea formării deşeurilor ca urmare a
abandonării autoturismelor uzate, recuperarea şi reciclarea deşeurilor
provenite din vehicule uzate.
In perioada 2005-2007 au fost înlocuite 46.161 maşini
mai vechi de 12 ani, ceea ce a condus la reducerea poluării aerului cu
aproximativ 1.000 tone CO, importante cantităţi de Pb, hidrocarburi şi compuşi
organici volatili (COV), care contribuie la formarea poluanţilor secundari
(ozon şi alţi oxidanţi fotochimici).
Având în vedere degradarea spaţiilor verzi de pe
teritoriul localităţilor din România, cauzată de distrugerea acestora ca urmare
a dezvoltării activităţilor economice şi sociale, în scopul îmbunătăţirii
calităţii mediului şi a calităţii vieţii prin creşterea suprafeţelor
reprezentate de spaţiile verzi din localităţi, protejării şi gestionării
durabile a acestora, precum şi al creşterii
standardelor de viaţă a locuitorilor, pentru
realizarea unor obiective prevăzute de cel de-al şaselea Program de acţiune
pentru mediu al Comunităţilor Europene, adoptat prin Decizia Parlamentului
European şi Consiliului 1.600/2002/CE, începând cu anul 2007 s-a instituit
Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de
spaţii verzi în localităţi.
Obiectivele acestui program sunt creşterea suprafeţelor
spaţiilor verzi din localităţi şi apropierea mărimii acestora, pe cap de
locuitor, de standardele europene prin dezvoltarea şi modernizarea spaţiilor
verzi din localităţi şi înfiinţarea de noi parcuri, scuaruri şi aliniamente
plantate ori reabilitarea celor existente. Beneficiarii acestui program sunt
autorităţile administraţiei publice locale.
In sesiunea 27 iulie - 15 august 2007 au fost aprobate
prin Hotărârea Guvernului nr. 1.256/2007 102 proiecte în valoare de 58.713.055
lei. In sesiunea 3 - 31 ianuarie 2008 au fost aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 482/2008 97 de proiecte în valoare de 59.992.056,55 lei.
Categoriile de proiecte eligibile pentru finanţare din Fondul pentru mediu sunt
stabilite printr-un plan anual adoptat de către Comitetul director al Fondului
pentru mediu12.
Resursele fondului sunt în mare parte canalizate către achiziţionarea de
aparatură cu tehnologie nepoluantă şi proiecte de gestiune a deşeurilor
(inclusiv deşeuri periculoase).
Din sumele colectate potrivit prevederilor Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 se finanţează programe şi proiecte pentru
protecţia mediului, după cum urmează:
a) Programul de stimulare a înnoirii parcului auto
naţional;
b) Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii
mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi;
c) proiecte de înlocuire sau completare a sistemelor
clasice de încălzire cu sisteme care utilizează
energie solară, energie geotermală şi energie eoliană;
d) proiecte privind producerea energiei din surse
regenerabile: eoliană, geotermală, solară, biomasă, microhidrocentrale;
e) proiecte privind împădurirea terenurilor degradate
sau defrişate;
f) proiecte de renaturare a terenurilor scoase din
patrimoniul natural;
g) proiecte de realizare a pistelor pentru biciclişti.
Sunt în curs de finanţare proiecte privind: prevenirea
şi controlul integrat al poluării (IPPC); limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi provenite de la
instalaţii mari de ardere; promovarea producerii energiei din surse
regenerabile de energie; gestionarea deşeurilor lemnoase şi a rumeguşului provenite
de la exploatările forestiere, pomicole şi din industria de prelucrare a
lemnului; reciclarea anvelopelor uzate; procesarea deşeurilor de sticlă în
vederea reciclării; incinerarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase
provenite din activitatea medicală; depozitarea deşeurilor; epurarea apelor
uzate; protecţia resurselor naturale; protecţia şi conservarea biodiversităţii;
educarea şi informarea publicului în domeniul protecţiei mediului.
• Programul de creştere a
competitivităţii produselor industriale
Acest program multianual a fost
promovat pentru prima oară în anul 2003. Beneficiarii acestui sprijin financiar
sunt operatori economici cu obiect principal de activitate în industria
prelucrătoare.
In cadrul acestui program se pot finanţa proiecte ce au
ca obiect:
- implementarea şi certificarea
sistemelor de management al calităţii şi/sau a sistemelor de management de
mediu;
- implementarea şi certificarea sistemelor de
management al sănătăţii şi siguranţei ocupationale, a sistemelor de management
pentru responsabilitate socială şi igienă alimentară şi/sau a sistemelor de
management al securităţii informaţiei;
- certificarea produselor şi/sau obţinerea etichetei
ecologice pentru produse;
- asimilarea de tehnologii şi produse noi realizate de
operatorii economici pentru valorificarea rezultatelor cercetărilor obţinute în
cadrul programelor CD finanţate din fonduri publice şi aplicarea invenţiilor
autorilor români protejate de OSIM;
- organizarea şi amenajarea în incinta operatorilor
economici, în spaţiile existente, de expoziţii şi/sau
standuri de prezentare a produselor industriale;
- înregistrarea şi protejarea pe piaţa externă a
mărcilor, desenelor şi modelelor industriale româneşti;
- dotarea şi/sau modernizarea laboratoarelor de testare
şi etalonare existente, precum şi acreditarea acestora, după caz;
- efectuarea de analize de evaluare comparativă pentru
activităţi din industria prelucrătoare, în vederea realizării planurilor de
restructurare-dezvoltare-viabilizare.
Până la data de 1 septembrie 2008 au fost depuse pentru
finanţare în cadrul Programului de creştere a competitivităţii produselor
industriale 3.030 de proiecte şi au fost încheiate 1.617 contracte de
finanţare.
• Mecanismele flexibile
prevăzute în Protocolul de la Kyoto
Potrivit principiilor care guvernează dezvoltarea
durabilă, Protocolul de la Kyoto prevede 3 mecanisme flexibile pentru
realizarea ţintelor propuse, astfel încât eforturile de reducere a emisiilor de
gaze cu efect de seră să se realizeze cu costuri financiare rezonabile. Cele 3
mecanisme flexibile sunt: Implementare în comun (JI), Mecanismul de dezvoltare
curată (CDM) şi Comercializarea internaţională a emisiilor (IET), primele două
fiind instrumente bazate pe proiecte concrete menite să promoveze transferul de
tehnologie pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.
Deşi mecanismele prevăzute de Protocolul de la Kyoto
sunt mecanisme „voluntare", România s-a implicat cu succes în realizarea
unor proiecte de investiţii tip Implementare în comun, prin cooperarea cu diferite
state pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, fiind cea mai
atractivă ţară din acest punct de vedere, conform agenţiei Point Carbon.
Pentru dezvoltarea proiectelor tip Implementare în
comun (Joint Implementation, JI) România a iniţiat şi continuă să dezvolte
cooperări bilaterale cu diverse state. Au fost încheiate 10 memorandumuri de
înţelegere cu diferite state (Elveţia, Olanda, Norvegia, Danemarca, Austria,
Suedia, Franţa, Finlanda şi Italia), precum şi cu Fondul prototip al carbonului
înfiinţat de Banca Mondială. Transferul de unităţi de reducere a emisiilor
(ERU-uri) va fi efectuat de către MMDD după anul 2008, numai pe baza
rapoartelor de monitorizare a reducerilor efectiv realizate şi verificate de
către entităţi independente, acreditate în acest scop.
Implementarea în comun (Joint Implemention, JI) poate
însemna pentru România în primul rând retehnologizare în câteva domenii
prioritare:
- creşterea eficienţei energetice a sistemelor de
încălzire centralizată din oraşe;
- schimbarea combustibililor în instalaţiile de
producere a energiei cu combustibili „curaţi";
- promovarea energiei neconvenţionale şi construcţia
instalaţiilor de producere a energiei „curate" (în special energie
hidroelectrică, eoliană, solară, geotermală, biomasă);
- finalizarea de hidrocentrale
şi modernizarea unor hidroagregate;
12 http://www.afm.ro/proiecte05_categorii.php
- evitarea emisiilor sau recuperarea (în scopul
utilizării energiei) emisiilor de metan provenite de la depozitarea deşeurilor
urbane;
- reducerea consumului final de energie în clădiri,
precum şi în aplicaţii şi procese industriale.
Marea majoritate a proiectelor aprobate până în prezent
se dezvoltă la nivelul autorităţilor locale, vizând: retehnologizarea
sistemelor de încălzire centralizată (inclusiv prin utilizarea surselor
regenerabile de energie - rumeguş, geotermal), închideri de depozite de
deşeuri.
• Schema de comercializare a
certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
Directivele Uniunii Europene 2003/87/CE
şi 2004/101/CE privind Schema de comercializare a certificatelor de emisii de
gaze cu efect de seră au fost transpuse în legislaţia românească prin Hotărârea
Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a
certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
Această schemă este un instrument de reducere a
emisiilor de gaze cu efect de seră stabilit la nivelul Uniunii Europene pentru
a sprijini statele membre ale Uniunii Europene în atingerea obiectivelor de
reducere a emisiilor de CO2 într-o manieră eficientă din punctul de vedere al costurilor.
Schema stabileşte un sistem de limitare-tranzacţionare (cap & trade) pentru
instalaţiile industriale care desfăşoară una sau mai multe dintre activităţile
prevăzute în anexa nr. 1 la Directiva 87/2003/CE (activităţi în domeniul
energetic, inclusiv rafinării, producţia şi prelucrarea metalelor feroase,
industria mineralelor - ciment, var, sticlă şi ceramică - şi alte activităţi -
celuloză şi hârtie).
Planul naţional de alocare împreună cu sistemul de
autorizare în domeniul emisiilor de gaze cu efect de seră (care include
monitorizarea şi raportarea acestor emisii) reprezintă primul pas spre crearea
condiţiilor pentru implementarea schemei de comercializare a certificatelor de
emisii de gaze cu efect de seră. Planul naţional de alocare reprezintă
documentul prin care se stabileşte numărul total de certificate de emisii de
gaze cu efect de seră care se alocă la nivel naţional, la nivel de sectoare şi
la nivelul fiecărei instalaţii care intră sub incidenţa prevederilor Hotărârii
Guvernului nr. 780/2006. Această reglementare de mediu dă posibilitatea
operatorilor să obţină surse financiare suplimentare în funcţie de modul în
care gestionează emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul companiei.
Toate operaţiunile cu certificate de emisii de gaze cu
efect de seră, inclusiv cu unităţi de emisii de gaze cu efect de seră,
prevăzute prin Protocolul de la Kyoto, vor fi înregistrate în Registrul
naţional care va fi administrat de MMDD, prin Agenţia Naţională pentru Protecţia
Mediului. Registrul naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră reprezintă o
bază de date electronică unică, standardizată şi securizată, care înregistrează
şi urmăreşte toate operaţiunile cu certificate de emisii de gaze cu efect de
seră şi cu unităţi de emisii de gaze cu efect de seră prevăzute prin Protocolul
de la Kyoto.
De asemenea, Registrul naţional asigură evidenţa
corespunzătoare a operaţiunilor electronice de emitere, deţinere, transfer şi
anulare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, inclusiv a
operaţiunilor electronice cu unităţi de emisii de gaze cu efect de seră
prevăzute de Protocolul de la Kyoto.
Pentru informarea publicului în domeniu, s-a înfiinţat
şi funcţionează site-ul www.eu-ets.ro
In ceea ce priveşte sursele regenerabile de energie
România are obligaţia de a elabora şi de a prezenta Comisiei Europene, până la
data de 31 martie 2010, un plan naţional de acţiune cu obiective, termene de
execuţie şi responsabilităţi precise (defalcate pe domeniile electricitate,
încălzire şi răcire, transporturi). Ţinta Uniunii Europene este ca circa 21%
din totalul consumului de electricitate să provină din surse regenerabile până
în anul 2010. Obiectivul pe care şi l-a propus România este mult mai ambiţios:
34% la nivelul anului 2013. Se urmăreşte ca în anul 2013 12% din consumul
intern brut de energie să fie acoperit din surse regenerabile. Aplicarea
sistemului „certificatelor verzi" va obliga furnizorii să achiziţioneze
energie electrică produsă din surse regenerabile în proporţie de 9-10% din
consumul brut de energie electrică raportat la cantitatea de electricitate
vândută consumatorilor, având în vedere că mecanismul centralizat de
tranzacţionare, Piaţa certificatelor verzi, funcţionează încă din anul 2005. De
asemenea, legislaţia în domeniu prevede că furnizorii sunt obligaţi să
achiziţioneze anual un număr de certificate verzi egal cu produsul dintre
valoarea cotei obligatorii şi cantitatea de energie electrică furnizată anual consumatorilor finali.
• Programul Termoficare
2006-2015 căldură şi confort
Scopul programului de investiţii de Termoficare
2006-2015 căldură şi confort îl reprezintă eficientizarea sistemelor de
alimentare cu energie termică şi are ca obiectiv final reducerea consumului de
energie termică cu cel puţin 1 milion Gcal/an raportat la consumul de resurse
energetice primare în 2004. Programul finanţează investiţii realizate în:
a) reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu
energie termică;
b) realibilitarea termică a
clădirilor.
Programul de investiţii Termoficare 2006-2015 continuă
investiţiile realizate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 48/2004,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 430/2004, cu modificările
ulterioare, pentru reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea sistemelor
centralizate de alimentare cu energie termică cu circa 1.500 milioane lei.
In România transportul şi distribuţia integrală a
agentului termic, precum şi producerea unei părţi din necesarul de căldură
reprezintă sarcina autorităţilor administraţiei publice locale şi a celor
aflate în coordonarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. La
nivel naţional mai sunt 97 de localităţi în care serviciile de alimentare cu
energie termică sunt asigurate în sistem centralizat. Acestea deservesc mai
mult de 1.726.000 de apartamente şi furnizează anual populaţiei circa
16.300.000 Gcal. De precizat că circa 30 de operatori de termoficare din marile
oraşe produc/distribuie aproape 85% din energia termică totală pentru
încălzirea în sistem centralizat, la nivel naţional. Intrucât marea majoritate
a centralelor termoelectrice se găseşte în imediata apropiere a comunităţilor
sau chiar în perimetrul acestora, se impun importante măsuri de modernizare,
dezvoltare şi reabilitare pentru respectarea normelor de mediu.
In acest sens, se vor întreprinde măsuri cu privire la:
1. reducerea emisiilor de pulberi în atmosferă - prin
modernizarea electrofiltrelor şi scăderea nivelului de pulberi conform normelor
europene de mediu;
2. reducerea emisiilor de NOx conform normelor europene de mediu - prin schimbarea sistemului de
ardere cu arzătoare şi redimensionarea surselor la nivelul necesar;
3. reducerea emisiilor de SO2 conform
normelor europene de mediu - pentru centralele care
folosesc lignit şi păcură se va face prin achiziţionarea de şi montarea unor
instalaţii de desulfurare, care prin procedee specifice (injecţie uscată sau
desulfurare umedă) vor absorbi S02 din gazele de ardere;
4. închiderea depozitelor de zgură
şi cenuşă neconforme, până în anul 2014 - în conformitate cu perioadele de
tranziţie obţinute de fiecare operator - prin negocierile cap. 22 „Mediu";
5. deschiderea de noi depozite - care să respecte
normele europene de mediu în vigoare;
6. reabilitarea reţelelor
primare şi secundare de distribuţie a agentului termic - pentru creşterea
eficienţei energetice care determină
scăderea cantităţii de combustibil, prin scăderea cantităţii de energie
produsă, deci implicit scăderea semnificativă a noxelor în atmosferă.
In vederea modernizării sistemelor de producere a
energiei termice s-a trecut şi la producerea de energie verde. Principalele
surse utilizate în prezent sunt:
- deşeuri de lemn (în zonele împădurite Vatra Dornei,
Miercurea-Ciuc etc);
- apă termală în zonele cu disponibilităţi
(Călimăneşti, Beiuş, Chişineu-Criş)
- porumb (Oradea).
Prin axa prioritară 3 a POS Mediu „Reducerea poluării
şi diminuării efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi
reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă
energetică în localităţile cele mai afectate de poluare"
http://www.mmediu.ro/proiecte_europene/pos_mediu.htm se va reduce impactul
negativ asupra mediului şi sănătăţii umane în zonele
cele mai poluate care au sisteme de termoficare neconforme. Primordială este
promovarea utilizării surselor regenerabile de energie şi, acolo unde este
posibil, utilizarea în sistemele de încălzire urbană a surselor regenerabile
sau a surselor de energie mai puţin poluante. Beneficiarele acestei axe
prioritare finanţate din Fondul de coeziune vor fi autorităţile administraţiei
publice locale care deţin sisteme municipale de încălzire.
Până în anul 2013 România va înregistra reduceri majore
ale emisiilor de poluanţi în aer (SO2, NOx şi pulberi) provenite de
la instalaţiile mari de ardere (IMA), ca urmare a conformării la Directiva
2001/80/CE. POS Mediu acordă sprijin IMA, în cadrul sistemului municipal de
încălzire în vederea reducerii emisiilor de gaze la nivelul instalaţiei, iar
POS Competitivitate finanţează IMA care furnizează energie electrică în
sistemul naţional de energie, în vederea îmbunătăţirii eficienţei acestora.
• Restructurarea taxelor de mediu
Analizând comparativ cuantumul
taxelor care se percep pentru mediu în ţările est-europene, vest-europene şi în
România, se constată că în ţările din Europa de Vest nivelul acestor taxe este
de 3% din PIB, în timp ce în România acestea reprezintă mai puţin 1% din PIB.
In anul 2006, la iniţiativa
Băncii Naţionale a României, MMDD a înfiinţat un grup de lucru pentru analizarea
taxelor având componentă de mediu şi pentru identificarea de noi zone de
taxare. Din acest grup de lucru au făcut parte reprezentanţi ai Ministerului
Mediului şi Dezvoltării Durabile, Administraţiei Fondului pentru mediu,
Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Gărzii Naţionale de Mediu, Băncii
Naţionale a României, Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale. In urma
întâlnirilor acestui grup de lucru s-au tras următoarele concluzii:
- mediul este o sursă subimpozitată în acest moment în
România;
- trebuie să se aibă în vedere taxarea consumatorului,
aşa cum se întâmplă în acest moment în alte ţări;
- trebuie revăzut nivelul taxelor de mediu pentru
sectorul construcţiilor, minier şi pentru combustibili, în funcţie de acţiunile
întreprinse în scopul protejării mediului (majorarea taxelor pentru neluarea
niciunei măsuri, reducerea taxelor pentru luarea unor măsuri, de exemplu
aplicarea rezultatelor CDI relevante, certificarea ISO
14001 etc);
- trebuie identificate zone de taxare viabile, fără a afecta
competitivitatea activităţilor economice.
•Ajutor de stat pentru aplicarea tehnologiilor de
mediu
Finanţarea proiectelor complexe din Fondul pentru mediu
se realizează sub formă de scheme de ajutor de stat în cadrul cărora se aplică
Regulamentul pentru ajutorul de stat regional, ale cărui prevederi sunt
conforme cu reglementările europene în vigoare. Pentru susţinerea unora dintre
proiectele din cadrul programelor operaţionale sectoriale şi Programului
operaţional regional se
acordă ajutor de stat pentru protecţia mediului şi ajutor de stat regional,
acordate în conformitate cu regulamentele naţionale ce transpun regulamentele
comunitare în aceste domenii.
• Ajutor de stat pentru cercetare-dezvoltare
Programele din PNCDI funcţionează ca scheme de ajutor
de stat pentru CD, în cadrul cărora se aplică Regulamentul pentru ajutorul de
stat pentru CD, ale cărui prevederi sunt conforme cu reglementările europene în vigoare.
Conform noului Cod fiscal care a intrat în vigoare de
la 1 ianuarie 2007, se aplică următoarele măsuri de stimulare fiscală a
activităţilor CD ale operatorilor economici:
1. reducere de impozit prin deducere de cheltuieli;
- deducerea, la determinarea
profitului impozabil, a cheltuielilor CD (ca şi a celor pentru perfecţionarea
managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întreţinerea şi
perfecţionarea sistemelor de management al calităţii, obţinerea atestării
conform standardelor de calitate, inclusiv celor pentru protejarea mediului şi
conservarea resurselor), (art. 21 din Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal);
- deducerea a 20% din valoarea investiţiilor directe
cu impact semnificativ în economie (art. 38 din Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal);
- încadrarea la venituri neimpozabile a veniturilor
obţinute de persoanele fizice din aplicarea (de către titular sau licenţiaţi)
sau din concesionarea brevetelor (art. 48 din Legea nr. 571/2003 - Codul
fiscal);
2. reducere de impozit prin metoda de amortizare a
cheltuielilor:
- opţiuni flexibile de amortizare pentru active
corporale şi necorporale [art. 24 alin (6) lit. b) şi alin. (10) din Legea nr.
571/2003 - Codul fiscal:
„(6) b) în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv
al maşinilor, uneltelor şi instalaţiilor, precum şi pentru computere şi
echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de
amortizare liniară, degresivă sau accelerată.
........................................................................................................................................................................ .........................................................
(10) Cheltuielile aferente achiziţionării de brevete,
drepturi de autor, licenţe, mărci de comerţ sau fabrică şi alte valori similare
se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe perioada
contractului sau pe durata de utilizare, după caz. Cheltuielile aferente
achiziţionării sau producerii programelor informatice se recuperează prin
intermediul deducerilor de amortizare liniară pe o perioadă de 3 ani. Pentru
brevetele de invenţie se poate utiliza metoda de amortizare degresivă sau
accelerată".]
4.5. Achiziţii publice
ecologice
Includerea aspectelor de mediu în cadrul achiziţiilor
(achiziţii ecologice) poate contribui substanţial la dezvoltarea durabilă a
sistemului socioeconomic naţional.
Legislaţia naţională referitoare la achiziţii publice a
fost modificată şi completată în scopul armonizării cu reglementările la
nivelul Uniunii Europene (Legea nr. 337/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie
publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de
concesiune de servicii). Conform noilor reglementări, performanţele şi
cerinţele funcţionale prin care se definesc specificaţiile tehnice, cuprinse în
caietul de sarcini elaborat de autoritatea contractantă, pot include şi
caracteristici care se referă la impactul asupra mediului al produsului sau
serviciului achiziţionat. In cazul în care autoritatea contractantă solicită
includerea anumitor cerinţe de mediu în specificaţiile privind performanţele şi
cerinţele funcţionale, atunci aceasta are dreptul de a utiliza, integral sau
parţial, criterii definite prin „etichete ecologice" europene, (multi)naţionale sau prin orice alte
etichete ecologice.
România participă la Grupul de lucru al Comisiei
Europene pentru achiziţii publice ecologice (Green Public Procurement). MMDD a
organizat şi va continua să organizeze seminarii, conferinţe, cursuri prin care
să disemineze informaţiile necesare în scopul schimbării mentalităţii
instituţiilor publice şi a producătorilor faţă de achiziţiile „verzi",
precum şi a promovării acestora. In anul 2007 au fost organizate 3 seminarii
TAIEX „Ecoprocurement" la Bucureşti, laşi şi Cluj-Napoca pentru a informa
şi a instrui achizitorii publici cu privire la necesitatea includerii
aspectelor de mediu în achiziţiile publice13.
A fost constituit în
coordonarea MMDD grupul de lucru pentru elaborarea Planului naţional de acţiune
pentru achiziţiile publice ecologice (PNAPE). PNAPE stabileşte criterii ecologice pentru 8 grupe de produse şi
servicii de interes pentru administraţia publică şi prevede ţintele naţionale
(voluntare sau obligatorii) aferente fiecărui grup de produse şi servicii.
PNAPE va finanţa, de asemenea, dezvoltarea de criterii ecologice la nivel
naţional, precum şi instruirea achizitorilor publici. Totodată, politica
achiziţiilor publice ecologice va fi promovată prin campanii de conştientizare
(conferinţe, broşuri etc).
4.6. Informarea, educarea şi
instruirea
In vederea îndeplinirii obiectivelor strategice pentru
educaţie şi formare profesională stabilite în cadrul Consiliului European -
Barcelona 2002 este necesară adâncirea procesului de reformă a sistemului
educaţional românesc. Astfel, se are în vedere crearea premiselor pentru o mai
bună adaptare a reţelei universitare la cerinţele pieţei muncii, asigurarea
calităţii educaţiei, precum şi compatibilizarea sistemului naţional de
învăţământ cu sistemul european de educaţie şi formare profesională.
Educaţia reprezintă factorul strategic al dezvoltării
viitoare a ţării prin contribuţia sa esenţială la modelarea multidimensională
şi anticipativă a capitalului uman. Educaţia este percepută ca factor al
dezvoltării durabile. Se doreşte ca educaţia pentru dezvoltare durabilă să se
dezvolte ca un concept larg şi cuprinzător, reunind aspecte interconectate
referitoare la mediu, dar şi la problemele economice si sociale.
Deşi nu există o strategie la nivel naţional privind
educaţia şi conştientizarea în domeniul protecţiei mediului, acestea joacă un
rol important în strategiile sectoriale, constituind instrumente pentru
realizarea unei dezvoltări socioeconomice durabile. In România, în ultimii 10
ani s-a dezvoltat considerabil învăţământul superior în domeniul mediului, prin
înfiinţarea unor specializări de mediu în cadrul universităţilor şi prin
dezvoltarea unor centre/departamente noi pentru tehnologii de
mediu/eco-inovaţii.
In conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.
635/2008 privind structurile instituţiilor de învăţământ superior şi
specializările/programele de studii universitare de licenţă acreditate sau
autorizate să funcţioneze provizoriu, organizate de acestea, cu modificările
ulterioare, Nomenclatorul domeniilor de studii universitare de licenţă şi al
specializărilor din cadrul acestora, al specializărilor reglementate sectorial
şi/sau general (anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 635/2008) prevede
domenii de studii universitare de licenţă si specializări referitoare la mediu,
după cum urmează:
- domeniul de studii universitare de licenţă Ştiinţa
mediului, cu specializările: Chimia mediului, Ecologie şi protecţia mediului,
Geografia mediului, Fizica mediului, Ştiinţa mediului;
- domeniul de studii universitare de licenţă Economie,
cu specializările: Economia mediului, Economie agroalimentară şi a mediului;
- domeniul de studii universitare de licenţă Inginerie
chimică, cu specializarea Ingineria substanţelor anorganice şi protecţia
mediului;
- domeniul de studii universitare de licenţă Inginerie
civilă, cu specializarea Inginerie sanitară şi protecţia mediului;
- domeniul de studii universitare de licenţă Ingineria
mediului, cu specializările: Ingineria şi protecţia mediului în industrie,
Ingineria sistemelor biotehnice şi ecologice, Ingineria şi protecţia mediului
în industria chimică şi petrochimică, Inginerie şi protecţia mediului în
agricultură, Ingineria dezvoltării rurale durabile, Ingineria mediului.
După cum se poate constata, analizând structura
instituţiilor de învăţământ superior de stat şi particular, majoritatea
instituţiilor de învăţământ superior au în structură facultăţi şi/sau
specializări referitoare la protecţia mediului.
Hotărârea Guvernului nr. 635/2008 cuprinde noi
specializări, propuse de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în
Invăţământul Superior (ARACIS) sau de senatele universităţilor, ca de exemplu: „Inginerie şi
management forestier" şi „Reconstrucţie ecologică". Prin introducerea
noilor specializări se are în vedere asigurarea unui echilibru corespunzător
între studiile de licenţă şi studiile de masterat. Universităţile au dezvoltat,
de asemenea, programe de studii universitare de masterat specializate. Anexele
nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr.
4.644/2008, cu modificările şi completările ulterioare, prevăd programe de
studii de masterat acreditate după cum urmează:
- Biotehnologii în protecţia mediului;
- Climatologie şi hidrologie;
- Evaluarea integrată a stării mediului;
- Inginerie alimentară şi mediul înconjurător;
- Managementul protecţiei
mediului în industrie;
- Gestionarea efectelor schimbărilor climatice;
- Managementul resurselor naturale.
In privinţa informării şi comunicării în domeniul
tehnologiilor de mediu, se organizează seminarii, conferinţe, dezbateri comune
privind impactul acquis-ului de mediu asupra tehnologiilor şi echipamentelor.
Pentru viitor se au în vedere intensificarea şi permanentizarea acestor
acţiuni. Prin colaborare cu camerele de comerţ şi industrie va fi realizat un
program amplu de promovare a ETAP, în scopul stimulării pieţei pentru
tehnologiile de mediu. Prin aceste acţiuni se aşteaptă ca în primă etapă
(2008-2009) să se colecteze idei şi să se pună în practică acţiuni de promovare
a ETAP (ghiduri de finanţare, newsletter, forum, interviuri, conferinţe,
ateliere de lucru etc), pentru ca eficacitatea acestora să fie ulterior
analizată în cadrul Grupului de lucru ETAP România.
• Baza de date pentru tehnologii de mediu
In prezent, la nivel naţional nu există o bază de date
centralizată cu privire la tehnologiile de mediu, informaţiile fiind disparate,
pe paginile web ale instituţiilor publice şi ale organizaţiilor cu preocupări
în domeniu. Este aşadar necesară integrarea tuturor informaţiilor relevante
într-o sursă unică, precum şi crearea unei interfeţe uşor accesibile
utilizatorilor. De aceea, MMDD îşi propune dezvoltarea unui portal bilingv
(româno-englez) destinat promovării tehnologiilor de mediu/ecoinovaţii, care să
conţină:
- informaţii generale despre tehnologiile de
mediu/ecoinovaţii;
- lista cu paginile web unde pot fi accesate baze de
date pentru tehnologii de mediu/ecoinovaţii;
- o bază de date privind rezultatele parţiale sau
finale ale proiectelor de cercetare finanţate din fonduri publice, cu diferite
niveluri de acces pentru utilizatori;
13
http://www.mmediu.ro/upp/achizitii.htm
- o bază de date privind activităţile desfăşurate de
operatorii economici producători şi importatori de tehnologii de mediu, precum
şi de cei cu activităţi în promovarea acestora;
- ghiduri de finanţare pentru accesarea fondurilor
relevante de către operatorii economici, linkuri la toate informaţiile
relevante privind finanţarea, disponibile pe paginile web ale altor
instituţii/organizaţii;
- documente relevante
(legislaţie, planuri de acţiune, documente de poziţie etc. din România şi din
Uniunea Europeană);
- studii de caz, iniţiative şi proiecte de succes
relevante, din România şi din celelalte state membre ale Uniunii Europene;
- ştiri (iniţiative legislative, manifestări
expoziţionale, lansări de programe, conferinţe şi seminarii etc).
Pentru a stimula participarea institutelor de cercetare
şi a operatorilor economici la târguri şi expoziţii de tehnologii de mediu, se
va analiza posibilitatea dezvoltării unui mecanism de susţinere financiară a
participării.
4.7. Promovarea tehnologiilor de mediu la nivel
global
Cooperare în regiunea Mării Negre
Institutele de cercetare din România participă la
programe internaţionale, bilaterale şi regionale, contribuind la întărirea,
extinderea şi internaţionalizarea ariei de cercetare europene în domeniu.
Spre exemplu, o serie de proiecte implementate de INCD
Marină Constanţa au avut ca obiective întărirea cooperării în regiunea Mării
Negre, îmbunătăţirea managementului informaţiilor ştiinţifice şi a bazelor de
date prin utilizarea celor mai avansate tehnici în domeniu, promovarea
contribuţiei europene la sistemul global de observare a oceanului şi climei,
îmbunătăţirea capacităţii de prognoză, realizarea planificărilor transnaţionale
în cadrul ICZM (Integrated Coastal Zone Management).
Transfer de expertiză în sud-estul Europei
In luna mai 2008, România şi Serbia au semnat un
memorandum de înţelegere privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului,
acesta fiind primul document încheiat în acest sector între cele două state.
Aceasta înseamnă atât o colaborare pe termen lung în domeniul protecţiei
mediului, cât şi un sprijin reciproc în acest sector.
Potrivit memorandumului de înţelegere în domeniul
protecţiei mediului, cooperarea dintre cele două părţi vizează armonizarea
legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar de mediu, implementarea
convenţiilor şi acordurilor internaţionale în domeniul protecţiei mediului, a
instrumentelor pentru protecţia mediului şi integrarea lor în politicile
sectoriale, gestionarea deşeurilor solide, a calităţii aerului, prevenirea
poluării industriale, prevenirea accidentelor cu impact asupra mediului şi
implementarea unor proceduri de notificare în cazul unor astfel de accidente cu
efect transfrontier, managementul şi protejarea ariilor ecologice sensibile,
incluzând ariile naturale protejate, educaţie şi pregătire pe probleme de
mediu.
5. APLICAREA TEHNOLOGIILOR DE MEDIU ÎN DOMENIUL
CONSTRUCŢIILOR
Dezvoltarea urbană contribuie la implementarea
măsurilor de prevenire a schimbărilor climatice prin stabilirea unor reguli
privind organizarea spaţială a activităţilor, modul de folosire a terenurilor
şi echiparea cu infrastructură, configurarea transportului urban, utilizarea
tehnologiilor ecologice, utilizarea de metode de proiectare urbană ecologică,
elaborarea şi implementarea de politici de atenuare a efectelor de seră şi de
adaptare la schimbările climatice. In acest context, Ministerul Dezvoltării,
Lucrărilor Publice şi Locuinţelor (MDLPL) este autoritatea responsabilă pentru implementarea Directivei
89/106/CCE privind produsele pentru construcţii şi Directivei 2002/91/CE
privind performanţa energetică a clădirilor.
Programe naţionale ce susţin dezvoltarea tehnologiilor
de mediu în sectorul construcţiilor:
• Programul-pilot de reabilitare termică finanţat de
Fondul elveţian de contrapartidă şi cofinanţat de MDLPL şi autoritatea locală:
- prima etapa 2003-2004: reabilitarea termică a unor
clădiri de locuit multietajate cu destinaţia de locuinţe sociale, cuprinzând 12
blocuri de locuinţe sociale, totalizând circa 100 de unităţi locative;
- etapa a II-a 2005-2008 - reabilitarea termică a unor
clădiri proprietate publică din domeniul asistenţei sociale şi ocrotirii
sănătăţii, cuprinzând 20 de clădiri.
• Programul multianual de reabilitare termică a
clădirilor de locuit multietajate
Hotărârea Guvernului nr. 163/2004 privind aprobarea
Strategiei naţionale în domeniul eficienţei energetice precizează că:
„Programul naţional de reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate,
adoptat de Guvern în luna iulie 2002, prevede reabilitarea, în intervalul
2004-2015, a 25 de mii de clădiri de locuit multietajate." In cadrul
acestui program coordonat de MDLPL au fost incluse în perioada 2005-2006 693 de
blocuri de locuinţe condominii pentru care s-au realizat 684 de audituri
energetice, 435 de studii de fezabilitate, 372 de proiecte tehnice, iar la 14
blocuri au fost realizate lucrările de reabilitare termică.
Cele 14 blocuri finalizate în perioada 2006-2007 se află în oraşele: Buzău, Mediaş, Moldova Nouă,
Ploieşti, Topoloveni, Bucureşti, Miercurea-Ciuc, Piatra-Neamţ, Târgovişte,
Târgu Mureş.
In anul 2008, MDLPL a alocat fonduri pentru realizarea
lucrărilor de reabilitare termică pentru încă 145 de blocuri de locuinţe.
Conform primului Plan naţional de acţiune privind
eficienţa energetică, transmis de către ţara noastră Comisiei Europene, aşa cum
prevede Directiva 2006/32/CE, se preconizează că prin aplicarea măsurilor de
reabilitare termică la blocurile de locuinţe incluse în Programul multianual să
se realizeze economii de energie de circa 25% faţă de situaţia actuală,
respectiv realizarea unei economii de energie pentru perioada 2008- 2010 de
circa 36.000 MWh/an (circa 3,0 mii tone echivalent petrol şi aproximativ 7.500
tone CO2).
Administratorii clădirilor publice trebuie să iniţieze
acţiunea de îmbunătăţire a performanţei energetice a acestora, fiind astfel un
exemplu pentru proprietarii celorlalte tipuri de clădiri din România. Incepând
cu 21 aprilie 2008, MDLPL a devenit prima instituţie publică care îşi afişează
Certificatul de performanţă energetică a clădirii din str. Apolodor nr. 17, aşa
cum prevăd directivele europene.
In anul 2006, MDLPL în colaborare cu Asociaţia
auditorilor energetici pentru clădiri a demarat un program demonstrativ care a
avut ca scop reabilitarea corpurilor clădirilor A, B şi H care aparţin
Colegiului Naţional Sportiv „Cetate Deva" (unde se antrenează Lotul
naţional de gimnastică al României) şi reabilitarea căminului studenţesc nr. 2
de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti. Programul a urmărit, de
asemenea, să familiarizeze viitorii ingineri cu materialele, soluţiile de
reabilitare termică a clădirilor şi cu certificatul de performanţă energetică,
clădirea căminului studenţesc având în acest moment, după finalizarea
reabilitării termice, certificatul de performanţă energetică afişat.
Cercetări inovative în domeniul construcţiilor
Prin planurile naţionale de CDI au fost realizate
proiecte cu rezultate inovative în domeniile: soluţii de monitorizare şi
evaluare a performanţei energetice a clădirilor, metode de revalorificare a
deşeurilor din construcţii, soluţii privind utilizarea surselor regenerabile de
energie în construcţii etc. Sunt prezentate în continuare câteva dintre cele mai reprezentative proiecte realizate în ultimii
5 ani:
Program MENER 223; 2002-2005 - Titlu proiect: Sistem de evaluare şi certificare a clădirilor
existente din punctul de vedere al consumului de energie şi utilităţi şi al
impactului asupra calităţii mediului înconjurător - realizat de INCERC Bucureşti http://www.incerc2004.ro/Proiecte/Mener_223.htm
Rezultatele acestui proiect au fost materializate în:
• elemente procedurale şi
instrumentele de calcul necesare aplicării unui sistem de certificare a
clădirilor existente din punctul de vedere al consumului de energie şi al
impactului asupra calităţii mediului înconjurător;
- sisteme de utilizare a energiei solare;
- evaluarea impactului solului
asupra performanţei energetice a clădirilor existente;
- sisteme de ventilare şi condiţionare a aerului;
- microclimatul interior în sezonul cald;
- evaluarea emisiilor de dioxid de carbon în raport cu
consumul de combustibil necesar asigurării
utilităţilor termice;
• program de calcul CERTBUILD;
• sistem de atestare a metodologiilor de calcul
alternative.
Program AMTRANS 7B10; 2004-2006 - Titlu proiect: Tehnologii moderne pentru
reutilizarea în domeniul construcţiilor a materialelor pe bază de
mase plastice provenite din dezafectarea construcţiilor şi/sau
instalaţiilor cu termen de garanţie depăşit - realizat de INCERC Bucureşti
Rezultatul acestui proiect a fost materializat în:
- reciclarea deşeurilor de ţeava din PVC la un produs
de aceeaşi calitate ca şi a ţevilor SN, şi anume ţevi pentru canalizări
interioare şi exterioare din PVC multistrat SN4 conform standard de firmă nr.
36;
- obţinerea predalelor din beton cu conţinut de deşeuri
din PVC, utilizate ca strat de bază pentru pardoseli uşoare.
Operatorii economici care valorifică rezultatele
cercetărilor sunt Societatea Comercială TERAPLAST - S.A. Bistriţa şi Societatea
Comercială APA NOVA-S.A. (colector de deşeuri)
http://www.incerc2004.ro/Proiecte/Amtrans_7B10.htm
Program AMTRANS 3B01; 2002-2004 - Titlu proiect: Soluţii eficiente privind priorităţile şi metodele
de reabilitare a fondului de locuinţe existente - realizat de INCERC Bucureşti
Rezultatul acestui proiect a fost materializat în:
- studii asupra soluţiilor eficiente de reabilitare
termică a clădirilor existente;
- manual de reabilitare termică a clădirilor prin
îmbunătăţirea protecţiei termice a pereţilor exteriori;
- modernizarea termică şi monitorizarea consumului pe o
casă experimentală amplasată pe platforma INCERC, la
care consumul de energie s-a redus de la 300 kWh/m2 la 150 kWh/m2;
- testarea eficienţei diferitelor metode de reabilitare
termică;
- studii asupra politicii referitoare la eficienţa energetică a clădirilor;
- elaborarea strategiilor vizând priorităţile şi
metodele de reabilitare energetică a clădirilor existente.
http://www.incerc2004.ro/Proiecte/Amtrans_3B01/Amtrans_
3B01.htm
Program AMTRANS 6B02; 2004-2006 - Titlu proiect: Impactul soluţiilor moderne de reabilitare
energetică a clădirilor existente asupra performanţei energetice şi economice a
acestora, în contextul prevederilor Directivei europene 2002/91/CEE - realizat
de INCERC Bucureşti
Rezultatul acestui proiect a fost materializat în:
- metoda de evaluare a performanţei energetice şi de
mediu a sistemelor de încălzire districtuale;
- realizarea unei clădiri experimentale cu spaţiu
solar cu circulaţie controlată a aerului pe platforma INCERC;
- reducerea consumului de energie de la 150 kWh/m2
la 98 kWh/m2
http://www.incerc2004.ro/Proiecte/Amtrans_6B02.htm
De asemenea, în cadrul programului naţional Parteneriate în domenii prioritare din PNCDI II vor fi realizate proiecte ce vizează
dezvoltarea şi aplicarea tehnologiilor de mediu în construcţii:
Titlu proiect: Cercetări multidisciplinare în vederea stabilirii
unor soluţii particulare şi globale de reducere a impactului realizării,
consolidării şi postutilizarii construcţiilor asupra mediului (Contract nr.
31.052/2007) - realizat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în
Construcţii şi Economia Construcţiilor- INCERC Bucureşti
Programul este în curs de
desfăşurare, având următoarele obiective:
- analiza rezultatelor cercetărilor efectuate pe plan
internaţional privind impactul construcţiilor de beton asupra mediului;
- creerea şi stabilirea domeniilor de utilizare a
lianţilor ecologici;
- elaborarea de soluţii noi ecologice, de proiectare şi
de consolidare a structurilor din beton armat;
- elaborarea unor metode moderne de reciclare a
agregatelor.
Elaborarea unei metodologii de evaluare a impactului
construcţiilor asupra mediului
ANVINTEX 2007-2010 (Contract
nr. 31.055/2007) Titlu proiect: Anvelope inteligente cu funcţiuni de utilizare
a exergiei mediului pentru clădiri cu confort ridicat şi consum energetic redus
- realizat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi
Economia Construcţiilor- INCERC Bucureşti (http:/www.incerc2004.ro/Proiecte/anvintex.htm)
Programul este în curs de desfăşurare şi se
preconizează următoarele rezultate:
- proceduri de cuantificare a
performanţelor energetice şi de mediu ale clădirilor care vor forma obiectul
unor notificări trimise către organismele europene şi internaţionale de
standardizare CEN şi ISO;
- realizarea sistemelor de gestiune inteligentă de
tip predictor-corector a anvelopelor de tip parietodinamic şi endotermic cu
performanţă energetică superioară;
- realizarea unei platforme experimentale în incinta
ÎNCERC;
- editarea unui ghid de bună practică util în
activitatea de proiectare a sistemelor.
COSTREMON 2007-2010 Titlu
proiect: Sistem informatizat inovativ de monitorizare şi reglare a furnizării
căldurii, precum şi de repartizare corectă a costurilor aferente încălzirii
clădirilor de tip condominiu - realizat de Institutul Naţional de
Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor- INCERC
Bucureşti
http:/www.incerc2004.ro/Proiecte/costremon.htm
Rezultate preconizate:
• elaborarea unui manual pentru asigurarea
performanţei energetice ridicate a clădirilor;
• dezvoltarea unui „laborator virtual" pentru
asistenţa consumatorilor;
• realizarea şi aplicarea unui sistem informatic prin
dotarea clădirilor existente, dar şi a celor noi, care va conduce la
următoarele:
- stimularea adoptării
soluţiilor de diminuare a disipării fluxului termic către exterior prin popularizarea
soluţiilor de tip „best practice":
- adoptarea soluţiilor de modernizare energetică a
clădirilor existente fără modificarea sistemului de încălzire interioară;
- transformarea sistemului de
încălzire interioară într-un sistem elastic, ca urmare a câştigării priorităţii
funcţionale ca principală caracteristică cu situaţia actuală.
Certificatul de performanţă energetică
In vederea alinierii la prevederile Directivei 2002/91/CE privind performanţa energetică a clădirilor, transpusă în
legislaţia naţională, a fost elaborat cadrul tehnic normativ necesar realizării
auditului energetic şi certificării energetice a clădirilor astfel încât
proprietarii/locatarii să fie informaţi asupra consumului energetic al
clădirii. Creşterea performanţei energetice a clădirilor este parte a
aquis-ului comunitar, cerinţă a Directivei 91/2002/CE privind performanţa
energetică a clădirilor, preluată în legislaţia română prin Legea nr. 372/2005.
S-a elaborat Metodologia de calcul al performanţei energetice în clădiri, în baza
căreia se pot elabora certificatele de performanţă energetică a clădirilor. De
asemenea, au fost elaborate normele metodologice privind performanţa energetică
a clădirilor care prevăd, printre altele, elaborarea certificatelor de
performanţă energetică pentru categoriile de clădiri care urmează a fi
construite şi care au primit autorizaţie de construire începând cu data de 1
ianuarie 2007, respectiv pentru categoriile de clădiri ce urmează a fi
vândute/închiriate după data intrării în vigoare a legii.
Pentru reabilitarea termică a unei clădiri este necesar
să se realizeze auditul energetic, cu elaborarea Certificatului de performanţă
energetică a acesteia de către un auditor energetic pentru clădiri. In
sprijinul acestei acţiuni, MDLPL a avut în vedere atestarea
tehnico-profesională pentru calitatea de auditor energetic pentru clădiri a
unui număr mare de specialişti în domeniu, conform Ordinului ministrului
lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţelor nr. 550/2003. Lista
auditorilor energetici pentru clădiri se află pe site-ul www.mdlpl.ro.
In anul 2008 sunt în curs de elaborare cercetări,
documentaţii şi studii privind evaluarea performanţei energetice a clădirilor:
- cercetări: modul de determinare şi procedura de calcul al performanţei
energetice a clădirilor dotate cu instalaţii de încălzire a spaţiilor ocupate,
diversificarea referenţialelor energetice, modul de determinare şi procedura de
calcul al performanţei energetice a clădirilor dotate cu instalaţii de
producere şi consum al apei calde de consum, modul de determinare şi procedura
de calcul al performanţei energetice a clădirilor dotate cu instalaţii de
răcire/ventilare/climatizare a spaţiilor ocupate, modul de determinare şi
procedura de calcul al performanţei energetice a clădirilor dotate cu
instalaţii de iluminat, asigurarea confortului termic şi fiziologic în
condiţiile unui consum redus de energie, determinarea anului climatic-tip,
necesar calculelor de dimensionare a instalaţiilor şi de evaluare a
performanţei energetice a clădirilor, metode alternative de calcul al
performanţei energetice a clădirilor;
- documentaţii: breviar de calcul al performanţei energetice a clădirilor;
- studii: certificatul
de performanţă energetică - studiu de caz pe tipuri de clădiri, metode de
calcul de determinare a necesarului de căldură şi de frig pentru
încălzirea/răcirea spaţiilor ocupate.
Informarea, educarea şi instruirea în domeniul
construcţiilor şi dezvoltării urbane durabile
In vederea educării tuturor factorilor implicaţi în
dezvoltarea urbană pentru realizarea unor politici urbane eficiente şi
promovarea dezvoltării durabile a oraşelor, România participă prin MDLPL la
programul „Reţeaua europeană de cunoştinţe în domeniul urbanismului"
(European Urban Knowledge Network) - EUKN, având ca obiectiv facilitarea
schimbului de cunoştinţe şi de bune practici în domeniul dezvoltării urbane
durabile, sprijinirea autorităţilor locale şi a factorilor de decizie politici
şi a practicienilor.
Participarea MDLPL la EUKN contribuie la dezvoltarea
relaţiilor de cooperare între specialiştii români şi europeni în domeniul
urbanismului, cu efect direct asupra îmbunătăţirii capacităţii administrative
şi instituţionale a instituţiilor româneşti cu responsabilităţi în dezvoltarea
urbană.
6. MONITORIZAREA Şl RAPORTAREA
Monitorizarea şi evaluarea Foii de parcurs ETAP
aferente perioadei 2008-2009 va fi efectuată de către Grupul de lucru ETAP
România în cel de-al doilea semestru al anului 2009. Grupul de lucru ETAP
România va elabora, sub coordonarea MMDD, Foaia de parcurs ETAP aferentă
perioadei 2010-2013, care va fi transmisă Guvernului spre aprobare până la
sfârşitul anului 2009.
7. PRIORITĂŢILE PE TERMEN MEDIU
(2008-2009):
- analiza situaţiei actuale (integrarea datelor
despre cercetare, pe de o parte, şi despre stadiul pieţei pentru tehnologii
pentru protecţia mediului, pe de altă parte, în două surse comprehensive,
astfel încât să poată fi uşor accesate de toţi factorii interesaţi). Pe baza
acestei analize, se vor identifica direcţiile prioritare de acţiune pentru următoarea
perioadă (2010-2013);
- informarea operatorilor economici cu privire la
oportunitatea de afaceri reprezentată de tehnologiile pentru protecţia mediului
(seminarii, informaţii despre evenimentele relevante etc);
- identificarea şi promovarea de instrumente de
susţinere a pieţei pentru tehnologiile de mediu (instrumente economice şi
financiare).
Aceste priorităţi sunt reflectate în lista acţiunilor
de implementare a ETAP în România, la cap. 8.
8. LISTAACTIUNILOR DE IMPLEMENTARE 2008-2009
|
Obiectiv/Acţiune
|
Responsabil
|
Situaţia actuală (2008)
|
Rezultate aşteptate
|
Termen
|
|
Cercetare-dezvoltare
|
|
1. Stimularea cooperării cercetare - industrie,
cercetare - unităţi economice în domeniul mediului (proiecte CD în
parteneriat, platforme/clustere tehnologice integrate) şi a cercetării de
firmă realizată în cooperare cu unităţile CD orientate spre
dezvoltarea şi aplicarea tehnologiilor de mediu
|
ANCS, MMDD
|
Apeluri pentru propuneri 2007 şi 2008.
|
Nr. total de proiecte - program
„Parteneriate" din Planul naţional II
(2007- 2013) Buget alocat din fonduri publice pentru proiectele de cercetare - program
„Parteneriate" din Planul naţional II
(2007- 2013)
|
2009
|
|
Obiectiv/Acţiune
|
Responsabil
|
Situaţia actuală (2008)
|
Rezultate aşteptate
|
Termen
|
|
Cercetare-dezvoltare
|
|
2. Dezvoltarea unei baze de date comune, cuprinzând
rezultate ale activităţii de cercetare-dezvoltare referitoare la
tehnologiile de mediu care pot fi aplicate rapid şi la costuri minime pentru a rezolva problemele stringente
ale operatorilor economici
|
MMDD,
ANCS,
CCIB
|
In prezent nu există o bază de date centralizată care să
permită accesarea informaţiilor despre rezultatele proiectelor de cercetare
relevante pentru domeniul tehnologiilor de mediu, cu
aplicabilitate în industrie
|
Bancă de date actualizată
permanent
Lansarea bazei de date în
cadrul proiectului EcoEmerge
(2009)
|
Permanent
|
|
Sisteme pentru testarea/certificarea tehnologiilor de mediu
|
|
1. Promovarea de activităţi specifice de reglementare:
cercetări, studii, documentări, elaborarea de ghiduri/manual privind protecţia
mediului prin:
• îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor existente;
• perfecţionarea metodologiei de calcul al performanţei
energetice a clădirilor prin Grant guvern olandez cu realizarea
unui studiu de caz a certificatului de performanţă energetică a clădirii
MDLPL, str. Apolodor nr. 17;
• evaluarea performanţei energetice şi de mediu a
clădirilor cu faţade complet vitrate - măsuri de reducere a consumului de
energie.
|
MDLPL
|
11 contracte
|
Cercetări, documentaţii, studii. Afişarea pe data de 21 aprilie
2008 a certificatului de performanţă energetică conform
Directivei 91/2002/CE
|
Permanent 2008
Permanent
|
|
2. Adoptarea standardelor „passive house" pentru clădiri
eficiente din punct de vedere energetic (intelligent
buildings)
|
MDLPL
|
Au fost contractate 14 standarde
|
Adoptarea standardelor „passive
house" pentru clădiri până la sfârşitul anului 2009
|
2008- 2009
(acţiune continuă)
|
|
Managementul performanţei de mediu
|
|
1. Sprijin pentru implementarea şi
certificarea sistemelor de management de mediu, conform ISO 14001/
înregistrarea organizaţiilor conform EMAS
|
MEF
|
In perioada 2005-2008 au fost finanţate prin Programul de
creştere a competitivităţii economice un număr de 221 de contracte prin
care s-a implementat şi certificat sistemul de
management de mediu ISO 14001 (în anul 2005 - 35, în anul 2006 - 64, în anul
2007 - 104, în anul 2008 - 18 contracte finalizate).
|
Nr. de operatori economici care au solicitat finanţare prin
Programul de creştere a competitivităţii economice pentru
implementarea SMM
|
Permanent
|
|
2. Promovarea etichetei ecologice
|
MMDD
|
Două etichete ecologice acordate înainte de aderarea la
Uniunea Europeană
|
Promovarea ecoetichetei europene prin acţiuni de informare
|
2009
|
|
3. Promovarea de cercetări, studii, documentări privind
postutilizarea construcţiilor şi reciclarea/valorificarea materialelor
rezultate din activitatea de construcţii
|
MDLPL
|
|
|
Permanent
|
|
Obiectiv/Acţiune
|
Responsabil
|
Situaţia actuală (2008)
|
Rezultate aşteptate
|
Termen
|
|
4. Program-pilot de reabilitare termică a unor
clădiri proprietate publică finanţat de Fondul elveţian de contrapartidă şi
cofinanţat de MDLPL şi autoritatea locală
|
MDLPL
|
• 20 de obiective finalizate
• 5 obiective în fază de execuţie
• 5 proiecte tehnice în curs de perfecţionare
|
Finalizarea celor 10 obiective în anul 2008
|
2008
|
|
5. Program demonstrativ de reabilitare a unor clădiri
publice cu afişarea certificatului de performanţă energetică
|
MDLPL
|
Afişarea certificatului de performanţă energetică
la Colegiul Naţional Sportiv Cetate Deva şi la Căminul
studenţesc nr. 2 UTCB
|
|
2009
|
|
6. Program multianual de reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate
|
MDLPL
|
Au fost finalizate 14 blocuri de locuinţe din 693 de blocuri
incluse în program.
|
Pentru anul 2008 s-au alocat fonduri pentru reabilitarea a 145 de
blocuri de locuinţe.
|
2008- 2009
|
|
Mobilizarea surselor de finanţare
|
|
1. Promovarea finanţării prin Fondul
pentru mediu
|
MMDD,
AFM,
MIRA
|
|
Acţiuni comune - materiale informative, organizarea şi
participarea la evenimente dedicate promovării tehnologiilor de mediu
Secţiune dedicată oportunităţilor de finanţare prin Fondul pentru mediu
pe portalul ETAP, la „Instrumente financiare" (2009) Secţiune cu link
ETAP pe site-ul AFM (2009).
|
Permanent
|
|
Instrumente de piaţă
|
|
1. Promovarea producerii de energie
din surse regenerabile (eoliene, hidroenergetice,
solare, biomasă şi resurse geotermale)
|
MEF, MIRA, ANRE
|
|
Conform Strategiei energetice a României pentru perioada 2007-2020
|
Permanent
|
|
2. Dezvoltarea unui program naţional de stimulare a pieţei pentru
tehnologii, produse şi servicii ecologice în România
|
MMDD, CCIB
|
Elaborarea unor propuneri de proiecte cu finanţare externă în
vederea dezvoltării unor componente ale programului
Informarea permanentă a operatorilor economici, prin
newsletter-ul electronic al CCIB şi secţiunea „Mediu" a website-ului
dedicat integrării europene al CCIB, pentru creşterea
nivelului de conştientizare a necesităţii şi avantajelor
dezvoltării de tehnologii/produse/servicii ecologice, precum şi pentru
sesizarea oportunităţilor de afaceri şi/sau finanţare
Informare permanentă a autorităţilor publice şi a operatorilor
economici prin secţiunile specifice ale website-ului MMDD asupra
evoluţiilor legislative şi economice relevante
|
Platformă naţională pentru informare şi transfer tehnologic
Portal web pentru tehnologii de mediu (interfaţă electronică
pentru activitatea de transfer tehnologic) - acţiune 1 de la Informare şi
comunicare) îâ
Studiu de piaţă privind tehnologiile de mediu
existente în România
Pachet de metode pentru dezvoltarea pieţei pentru
tehnologii de mediu în România
Realizarea unei pieţe virtuale de tranzacţionare
a ecotehnologiilor, bunurilor şi serviciilor ecologice
Sprijin pentru companiile eco-inovative (servicii
de consultanţă prin înscrierea în sistem, promovarea bunelor practici prin
publicarea studiilor de caz pe site-ul MMDD, pe site-ul ETAP RO şi pe cel al
Comisiei Europene
|
2009
|
|
Obiectiv/Acţiune
|
Responsabil
|
Situaţia actuală (2008)
|
Rezultate aşteptate
|
Termen
|
|
3. Implementarea conceptului de simbioză
industrială în România - transfer de bune
practici din Marea Britanie - www.nisp.org.uk (Proiect-pilot
2009-2011, Program naţional 2011 - 2015)
|
MMDD,
INCD
ECOIND
|
Proiectul
LIFE07 ENV/RO000690 Aplicarea principiilor ecologiei
industriale la dezvoltarea regională a fost aprobat pentru finanţare prin
programul Life+. In februarie 2009 va începe implementarea acestui proiect-
pilot (cu o durată de 2,5 ani).
|
Nr. de companii incluse în proiect
Nr. de parteneriate simbiotice între companii
- tone deşeuri reutilizate;
- tone de apă economisită;
- reducerea consumului de energie (MW);
- economii financiare (lei/an).
|
Octombrie
2009
- raport iniţial
|
|
Achiziţii publice ecologice
|
|
1. Elaborarea Planului naţional de acţiune pentru achiziţii
publice ecologice (PNAPE)
|
MMDD, ANRMAP
|
In prezent este în curs de avizare proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea PNAPE
|
Ţinte obligatorii şi voluntare pentru opt grupe de produse şi
servicii
|
Ianuarie 2009
|
|
2. Instruirea autorităţilor publice în vederea
îndeplinirii ţintelor din PNAPE
|
MMDD, ANRMAP
|
|
- aproximativ 450 de achizitori publici
instruiţi (workshopuri în toate cele opt regiuni);
- aproximativ 20 de persoane formate ca experţi în domeniul
achiziţiilor publice (Training of Trainers).
|
2009
|
|
3. Studiu de piaţă - produse si servicii
ecologice (finalizare decembrie 2008)
|
MMDD
|
|
Bază de date cu produse şi servicii ecologice existente pe piaţa
din România
|
2008
|
|
4. Diseminarea conceptului de achiziţii publice ecologice
|
MMDD
|
Aproximativ 150 de autorităţi publice şi
producători au beneficiat de informare cu ocazia a 3 seminarii TAIEX
(organizate la Iaşi, Cluj- Napoca si Bucureşti) în anul 2007
|
200 de autorităţi publice şi producători informaţi cu privire
la posibilitatea efectuării achiziţiilor ecologice
|
2009
|
|
5. Construirea unei pagini web dedicate achiziţiilor ecologice,
care să conţină o bază de date a instituţiilor din administraţia publică
centrală şi locală care practică sistemul achiziţiilor ecologice
|
MMDD
|
Pagina web pe site-ul MMDD http://www.mmediu.ro/upp/ achizitii.htm
|
Website Ecoachiziţii
|
2009
|
|
6. Monitorizarea şi controlul aplicării legislaţiei în domeniul
achiziţiilor publice ecologice
|
MMDD
(ANPM),
ANRMAP,
MMDD
(GNM)
|
In curs de elaborare
|
Sistem electronic de monitorizare a aplicării PNAPE
Procedură de control pentru aplicarea PNAPE
|
2008
|
|
Informare, educare şi instruire
|
|
1. Dezvoltarea unui portal ETAP (EcoTehnoNet) care va
conţine o bază de date cu operatori economici implicaţi în dezvoltarea tehnologiilor de mediu, pe domenii de
activitate
Realizarea unei conexiuni web între portalul ETAP şi
site-ul Agenţiei Europene de Mediu, pentru încărcarea automată cu date a Environmental Technologies Atlas
|
MMDD, CCIB
|
In prezent există o pagină web dedicată ETAP, pe site-ul
MMDD http://www.mmediu.ro/upp/ etap.htm
A fost iniţiat un inventar (pe bază de înscriere voluntară) cu
operatorii economici implicaţi în
producerea, importul tehnologiilor de mediu, aflat în prezent pe site-ul
CCIB http://www.ccib.ro/eurojurnal/ BD DOCUMENTS.aspxîdocu ment date
param=01.12.200 6&BD_BULLETINSDir=Asc Nu există
un flux consistent de informaţii către Atlasul tehnologiilor de mediu al EEA
|
|
Portalul va fi realizat în
cadrul
Proiectului
„Dezvoltarea
pieţelor
ecologice
emergente" şi
va fi funcţional
(în cazul
aprobării
proiectului)
până la
sfârşitul anului 2009.
|
|
Obiectiv/Acţiune
|
Responsabil
|
Situaţia actuală (2008)
|
Rezultate aşteptate
|
Termen
|
|
2. Workshop TAIEX - tehnologii de mediu, reciclare
materiale de construcţii
|
MDLPL
|
|
Administraţii publice centrale şi locale,
asociaţii profesionale şi patronale, institute de cercetare, instituţii de
învăţământ superior şi operatori economici
|
2009
|
|
3. Promovarea măsurilor privind reabilitarea termică a
clădirilor prin broşuri, pliante, postere
|
MDLPL
|
|
Informarea asociaţiilor de locatari cu privire la aplicarea
măsurilor de reabilitare termică a clădirilor prin diseminarea de materiale
informative
|
2008-2009
|
|
4. Seminar TAIEX implementarea ETAP în România
|
MMDD
|
In cursul anului 2007 a fost realizat un seminar dedicat ETAP
(30 de participanţi) şi au fost susţinute prezentări în cadrul a 12
evenimente de informare
|
Nr. de operatori economici participanţi informaţi cu privire
la oportunitatea de afaceri reprezentată de tehnologiile de mediu
|
2009
|
|
5. Elaborarea unui ghid de finanţare pentru tehnologiile de
mediu pentru operatorii economici:
a) propunerea unei structuri a ghidului (domenii, de
exemplu: cercetare, aplicare, promovare, fiecare domeniu fiind detaliat pe
subdomenii tehnologice);
b) principalele surse de finanţare (programe naţionale,
europene şi internaţionale)
|
MMDD
|
|
|
2009
|
|
6. Publicitate pentru târguri şi expoziţii în
domeniul tehnologiilor de mediu, organizare sesiuni economice şi
schimburi de experienţă
|
MMDD,
CCIB,
CCIR
|
S-a realizat publicitate pentru Expoziţia internaţională
Pollutec Horizons 2007 şi 2008 şi s-a asigurat participarea MMDD cu stand
propriu la ediţia 2007.
S-a realizat publicitate la Expo Essen 2007 şi în cadrul
Romenvirotec 2007, precum şi pentru EcoMediu Arad 2008. In anul 2009 MMDD
vor fi organizate sub înaltul patronaj al MMDD expoziţiile Romenvirotec
(aprilie, Bucureşti) si EcoMediu (noiembrie, Arad).
|
Nr. de evenimente promovate Nr. de operatori economici
înscrişi ca expozanţi, respectiv vizitatori în urma promovării realizate în
cadrul ETAP
|
Plan de publicitate
realizat anual
în cursul lunii iulie, pentru anul următor
|
|
7. Propunerea introducerii în mod opţional a unei discipline
educaţionale în grupul de discipline opţionale în
domeniul tehnologiilor de mediu, la facultăţi care nu au specializări
de mediu
|
MECT
|
Cadrul legislativ a fost modificat şi
completat. In prezent, Hotărârea Guvernului nr. 635/2008 reglementează
unele măsuri privind structurile instituţiilor de învăţământ superior şi
specializările/ programele de studii universitare de licenţă acreditate sau
autorizate să funcţioneze provizoriu, organizate de acestea. Ordinul
ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 3.628/2008, completat
şi
|
Se vizează astfel dezvoltarea simţului civic, de
responsabilitate individuală, promovarea spiritului de
responsabilitate faţă de problemele globale comune, promovarea unei
educaţii care să aibă ca scop protejarea mediului, îmbunătăţirea
calităţii vieţii, bazându-se pe cele 4 direcţii strategice:
schimbări climatice, natură şi biodiversitate, mediu şi sănătate,
resurse naturale.
|
2009
|
|
Obiectiv/Acţiune
|
Responsabil
|
Situaţia actuală (2008)
|
Rezultate aşteptate
|
Termen
|
|
|
|
modificat prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi
tineretului nr. 4.644/2008 reglementează programele de studii universitare
de masterat care au fost evaluate de Agenţia Română pentru
Asigurarea Calităţii în Invăţământul Superior.
|
- se vor introduce note şi credite transferabile care vor fi
trecute în supliment la diplomă pentru disciplinele propuse. Dimensiune socioculturală:
- dezvoltarea interesului, motivaţiei
studenţilor în domeniul tehnologiilor de mediu (atât prin intermediul
educaţiei formale, cât şi al celei nonformale şi informale):
promovarea competiţiei dintre universităţi (promovarea atitudinii
participative, proactive, cultivarea şi dezvoltarea simţului
responsabilităţii);
• proiecte de tabere ştiinţifice, organizare de concursuri
tematice;
• întreprinderea unor acţiuni de voluntariat (stimularea muncii
în echipă);
• exercitarea unor stagii în companii
de consultanţă în domeniul mediului (facilitarea tranziţiei la viaţa activă;
consiliere şi orientare);
- realizarea/întărirea de parteneriate cu universităţi care au
facultăţi cu specializări în domeniul mediului
recunoscute din alte state ale Uniunii Europene;
- familiarizarea cu vocabularul de
specialitate în limba maternă şi/sau în limbi de circulaţie europeană;
- extinderea oportunităţilor pentru studii doctorale în
domeniul politicilor de mediu. Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor:
- dezvoltarea sistemului e-learning, a
unor soluţii informatice în domeniul tehnologiei de mediu (dezvoltarea de
programe/ jocuri pe PC cu specific pe mediu);
- crearea unui site deschis sugestiilor
studenţilor. Diseminare bune practici:
- susţinerea de activităţi specifice tehnologiilor de mediu
prin: workshopuri, simpozioane, mese rotunde la nivelul instituţiei de
învăţământ superior
|
|
|
Obiectiv/Acţiune
|
Responsabil
|
Situaţia actuală (2008)
|
Rezultate aşteptate
|
Termen
|
|
Promovarea tehnologiilor de mediu la nivel global
|
|
1. Promovarea de acorduri bilaterale de cooperare în
domeniul mediului
|
MMDD
|
Memorandum de înţelegere cu Serbia în domeniul protecţiei
mediului
|
Schimburi de experţi între cele două state, pentru transfer de
expertiză în domeniul implementării legislaţiei privind controlul poluării în
Serbia
|
2008-2009
|
Legendă:
AFM -Administraţia Fondului pentru mediu
ANCS -Autoritatea Naţională pentru Cercetare
Ştiinţifică
ANPM -Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
ANRMAP -Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi
Monitorizarea Achiziţiilor Publice
CCIB - Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului
Bucureşti
CCIR - Camera de Comerţ şi Industrie a României
INCD ECOIND - Institutul Naţional de
Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială
MADR - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
MDLPL - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi
Locuinţei
MEF - Ministerul Economiei şi Finanţelor
MIRA-Ministerul Internelor şi Reformei Administrative
MMDD - Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile