DECIZIE Nr.
639 din 29 mai 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 si 3 din Decretul nr. 167/1958
privitor la prescriptia extinctiva
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 473 din 26 iunie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar
-judecător
Ion Predescu
-judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu -
procuror
Marieta Safta -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 3 din Decretul nr. 167/1958
privitor la prescripţia extinctivă, excepţie ridicată de Iosif Jager în Dosarul nr. 37.674/3/2007 al
Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 600
D/2008, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.
3 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, excepţie
ridicată de Iosif Jager în Dosarul nr. 434/302/2007 al Curţii de Apel Bucureşti
- Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de
neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 351 D/2008 şi nr. 600 D/2008,
pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
conexarea.
Curtea, în temeiul art. 14 şi
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea
Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă,
dispune conexarea Dosarului nr. 600D/2008 la Dosarul nr. 351 D/2008, care a fost primul înregistrat.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu
încalcă prevederile constituţionale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 25 ianuarie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 37.674/3/2007, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 1 şi 3 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia
extinctivă, excepţie ridicată de Iosif Jager.
Prin Incheierea din 3 martie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 434/302/2007, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă
şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Decretul nr. 167/1958
privitor la prescripţia extinctivă, excepţie ridicată, de asemenea, de
Iosif Jager.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, în ambele dosare conexate, se susţine, în
esenţă, că, fată de normele privind
garantarea dreptului de proprietate şi a creanţelor asupra statului, atât din
sistemul constituţional dinainte de 1991, cât şi din sistemul constituţional
actual, aplicarea termenului de 3 ani, prevăzut de dispoziţiile legale
criticate, începând cu data de 1 ianuarie 1990, nu reprezintă o îndeplinire
întocmai şi cu bună credinţă a obligaţiei statului român de a nu îl lipsi pe
autorul excepţiei în mod arbitrar de proprietatea sa, având în vedere că acesta
putea să-şi valorifice dreptul „numai din momentul chemării titlurilor de
plată, caz în care termenul de prescripţie urma să curgă de la acea dată".
Se mai arată că, „dat fiind că titlurile nu au fost chemate la plată după anul
1990", termenul de prescripţie de 3 ani nu poate fi aplicat fără a fi
încălcate prevederile art. 44 alin. (1) din Constituţie referitoare la
garantarea creanţelor asupra statului, precum şi ale art. 12 din Declaraţia
Universală a Drepturilor Omului.
Tribunalul Bucureşti
- Secţia a IV-a civilă apreciază că excepţia este
neîntemeiată. Arată că prevederile criticate „au, practic, un caracter tehnic
şi nu contravin dispoziţiilor art. 44 alin. (1) din Constituţie". In plus,
mai arată că „în speţă, prin invocarea excepţiei de neconstituţionalitate,
recurentul critică, în fapt, modalitatea de calcul a termenului de prescripţie
instituit de art. 3 din Decretul nr. 167/1958, la care s-a oprit instanţa de
fond, o situaţie de fapt particulară speţei, aceste aspecte depăşind sfera
criticilor de neconstituţionalitate".
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III -a civilă şi
pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că
excepţia este neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru
a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate
ridicate.
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens, arată că
„instituţia prescripţiei, în general, şi termenele în raport cu care aceasta
îşi produce efectele nu pot fi considerate de natură să îngrădească dreptul de
proprietate privată". Face referire şi la Decizia nr. 251/2008, pronunţată
de Curtea Constituţională.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 1 şi 3 din Decretul nr. 167/1958 privitor la
prescripţia extinctivă, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 19 din 21 aprilie 1958, care au
următorul conţinut:
- Art. 1: „Dreptul la
acţiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripţie, dacă nu a
fost exercitat în termenul stabilit în lege.
Odată cu stingerea dreptului la acţiune privind un
drept principal se stinge şi dreptul la acţiune privind accesorii.
Orice clauză care se abate de la reglementarea
legală a prescripţiei este nulă.";
- Art. 3: „Termenulprescripţiei
este de 3 ani."
Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale
criticate încalcă dispoziţiile „art. 15 şi 17 din Constituţia din anul 1923 -
repusă în vigoare prin Decretul Regal nr. 1.849 din 31 august 1944 şi ale art.
8 alin. 1 şi 2, art. 10 din Constituţia din anul 1948", ale art. 12 din
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului -„Nimeni
nu va fi obiectul unor imixtiuni arbitrare în
viaţa sa particulară, în familia sa, în domiciliul său ori în corespondenţă,
nici al unor atingeri ale onoare! sau reputaţiei sale. Orice persoană are
dreptul la protecţia legii împotriva unor astfel de imixtiuni sau atingeri", ale art. 1 „Protecţia proprietăţii"din
Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, precum şi prevederile constituţionale ale art. 11 „Dreptul
internaţional şi dreptul intern", ale art. 20
- „Tratatele internaţionale privind
drepturile omului" şi ale art. 44 alin. (1) -
„Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt
garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite prin
lege".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii prevederilor
art. 3 din Decretul nr. 167/1958, criticate de acelaşi
autor, într-o altă cauză, în raport de aceleaşi
dispoziţii constituţionale şi cu argumente identice.
Astfel, prin Decizia nr. 251 din 6 martie 2008,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 17 aprilie 2008, Curtea, referindu-se şi la
jurisprudenţa sa în materie, a statuat, pentru considerentele acolo reţinute,
că normele criticate nu încalcă dispoziţiile art. 44 alin. (1) din Legea
fundamentală. Curtea a respins şi susţinerile referitoare la
neconstituţionalitatea textului de lege criticat, prin raportare la „dispoziţiile
art. 15 şi 17 din Constituţia din anul 1923 - repusă în vigoare prin Decretul
Regal nr. 1.849 din 31 august 1944 şi ale art. 8 alin. 1 şi 2, art. 10 din
Constituţia din anul 1948", întrucât „Curtea Constituţională înfiinţată
potrivit Constituţiei din anul 1991 are rolul de garant al ordinii
constituţionale create de această Constituţie. Ca atare, legile şi alte acte
normative emise înainte într-o altă ordine constituţională puteau fi examinate
sub aspectul constituţionalităţii numai în raport cu acea ordine
constituţională şi de organismele pe care Constituţia atunci în vigoare le
prevedea". Cu privire la celelalte dispoziţii din Constituţie şi
documentele internaţionale invocate ca fiind încălcate, s-a reţinut că nu sunt
incidente.
Intrucât în prezenta cauză nu au intervenit elemente
noi, considerentele care fundamentează soluţia de respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin decizia mai sus menţionată îşi
păstrează valabilitatea, inclusiv în ceea ce priveşte art. 1 din Decretul nr.
167/1958, faţă de care nu au fost formulate critici distincte.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 1 şi 3 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia
extinctivă, excepţie ridicată de Iosif Jager în Dosarul nr. 37.674/3/2007 al
Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi, respectiv, în Dosarul nr.
434/302/2007 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru
cauze cu minori şi de familie.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 mai 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta