1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia a fost ridicată de reclamantul Ioan Todea în Dosarul nr. 5.719/3/2014 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia civilă, formând obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.802 D/2015.2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 7 iulie 2016, în prezenţa mandatarului autorului excepţiei, domnul Ioan Brînduşe, şi cu participarea reprezentantului Ministerului Public, domnul procuror Liviu Drăgănescu, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea a dispus amânarea pronunţării pentru data de 12 iulie 2016, când a pronunţat prezenta decizie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:3. Prin Încheierea din 9 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 5.719/3/2014, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia a fost ridicată de reclamantul Ioan Todea, într-o cauză în care acesta a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul statul român prin Ministerul Finanţelor Publice, obligarea acestuia la plata sumei de 3500 lei, sumă ce a fost depusă cu titlu de garanţie pentru participarea la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012.4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul criticat nu respectă prevederile art. 1 alin. (3) din Constituţie deoarece este nedemn, nedrept, nedemocratic şi antisocial să obligi pe cineva la atingerea unui prag imposibil de atins şi care nu are niciun temei constituţional sau legal. Se încalcă şi dreptul de proprietate privată, câtă vreme Autoritatea Electorală Permanentă a luat măsuri de „trecere silită a depozitelor candidaţilor în proprietatea statului". De asemenea, „lipsa unei fundamentări temeinice a Legii nr. 35/2008, prin neaplicarea art. 6 alin. (1) din Legea nr. 24/2000" a dus implicit şi la nerespectarea art. 29 alin. (7) din lege şi, în consecinţă, la încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, referitoare la obligaţia de respectare a Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor. Se mai susţine că în structura textului criticat se află susţineri contradictorii. Astfel, deşi în prima parte a textului se spune că depozitul se restituie în termen de 14 zile lucrătoare de la data rămânerii definitive a rezultatelor alegerilor [...] partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care obţin un număr de voturi egal cu cel puţin 2% din voturile valabil exprimate la nivel naţional, în partea a doua a acestuia se stabileşte că depozitul se restituie şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, altele decât cele care ating pragul electoral, astfel că un candidat al minorităţii naţionale cu doar câteva voturi va putea beneficia de restituirea depozitului. O altă discriminare se referă la candidaţii independenţi, cărora li se cere să obţină pentru restituirea depozitului cel puţin 20% din totalul voturilor valabil exprimate în colegiul în care au candidat contra unor competitori electorali din 3 partide parlamentare, 3 partide neparlamentare şi mulţi alţi candidaţi ai minorităţilor naţionale aflaţi pe liste. Având în vedere faptul că partidele neparlamentare nu au primit nicio subvenţie de la bugetul de stat, alături de faptul că din Raportul final încheiat de Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului, OSCE/BIDDO Echipa de experţi a alegerilor, capitolul IX, Finanţarea partidelor politice, pag. 14, rezultă că partidele de la putere au beneficiat de 18.350 salarii minime pe economie pentru un candidat, în loc de 350 câte erau prevăzute pentru un competitor la funcţia de deputat, şi 500 pentru fiecare candidat la Senat, deci de peste 52 de ori mai multe decât cele aprobate prin lege pentru un deputat şi de peste 36 mai multe decât cele aprobate pentru un senator, rezultă de ce cetăţenii de bună-credinţă nu au avut nicio şansă să fie aleşi şi, deci, organele reprezentative care trebuie să exercite suveranitatea poporului român nu sunt alese în mod corect. În consecinţă, au fost încălcate prevederile art. 16 din Constituţie. Mai precizează că persoanele care au candidat din partea Partidului Alianţa Socialistă aveau venituri cuprinse între 500 şi 1300 lei, situaţie în care sumele preluate de la deponenţi au o valoare însemnată pentru fiecare competitor. Pierderea acestor bani va duce cu certitudine la restrângerea exerciţiului dreptului de a fi ales, încălcându-se astfel prevederile art. 37 din Constituţie.5. Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia civilă reţine, cu titlu prealabil, că reclamantul invocă, în esenţă, o problemă de interpretare şi de aplicare a legii la cazul concret de către instanţele de judecată. Or, maniera în care instanţele de judecată interpretează şi aplică legea nu poate face obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate. În continuare, instanţa opinează că textul de lege criticat nu încalcă prevederile constituţionale invocate. Legiuitorul are competenţa exclusivă de a institui modalităţile şi condiţiile de funcţionare a sistemului electoral, iar condiţia reglementată de dispoziţia legală criticată este de natură a-i responsabiliza pe toţi cei care se angajează în viaţa politică, pe candidaţii care participă la alegerile parlamentare şi, în egală măsură, a garanta exercitarea cu bună-credinţă a dreptului de a fi ales şi creşterea credibilităţii partidelor politice. Invocă Decizia nr. 503/2010 a Curţii Constituţionale, exemple de drept comparat (Republica Cehă şi Slovacia), care consacră soluţii legislative similare, precum şi dispoziţii ale Codului bunelor practici în materie electorală adoptat de Comisia de la Veneţia.6. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.7. Guvernul a comunicat punctul său de vedere cu Adresa nr. 5/7447/2016, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 900 din 5 februarie 2016, prin care apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. Aceasta întrucât Legea nr. 35/2008 a fost abrogată prin Legea nr. 208/2015, iar noua reglementare nu conservă soluţia legislativă.8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, cu modificările şi completările ulterioare. 11. Legea nr. 35/2008 a fost abrogată prin art. 123 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015. Având în vedere însă considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 35/2008, având următorul cuprins: „Depozitul se restituie în termen de 14 zile lucrătoare de la data rămânerii definitive a rezultatelor alegerilor organizate în circumscripţia electorală, numai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care obţin un număr de voturi egal cu cel puţin 2% din voturile valabil exprimate la nivel naţional. Depozitul se restituie şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, altele decât cele care ating pragul electoral, care obţin un mandat de deputat din partea acestor organizaţii în condiţiile prezentului titlu. Depozitul se restituie şi candidaţilor independenţi care obţin cel puţin 20% din voturile valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat. Sumele care nu se restituie se fac venit la bugetul de stat."12. În susţinerea excepţiei se invocă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) referitoare la statul român, art. 4 - Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 37 - Dreptul de a fi ales şi art. 44 alin. (1) şi (4) privitoare la dreptul de proprietate privată. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei critică dispoziţiile alin. (7) al art. 29 din Legea nr. 35/2008 referitoare la condiţiile de restituire a depozitului constituit în temeiul alin. (5) al aceluiaşi articol, potrivit căruia „La depunerea candidaturilor, fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, candidat independent trebuie să facă dovada constituirii unui depozit, în contul Autorităţii Electorale Permanente, cu valoare de 5 salarii minime brute pe ţară pentru fiecare candidat." 14. Asupra acestui din urmă text de lege, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat, în raport cu prevederile constituţionale ale art. 4 privind egalitatea între cetăţeni, sub aspectul criteriilor de discriminare, ale art. 8 privind pluralismul şi partidele politice, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi cele ale art. 37 alin. (1) privind dreptul de a fi ales. Respingând excepţiile de neconstituţionalitate invocate, Curtea a reţinut, în esenţă, că „cerinţa constituirii depozitului având o valoare egală cu 5 salarii minime pe economie, ca o condiţie a depunerii candidaturilor, este reglementată prin legea organică în materie electorală, legiuitorul având competenţa exclusivă de a institui modalităţile şi condiţiile de funcţionare a sistemului electoral, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie. Cadrul constituţional al dreptului de a fi ales îl constituie prevederile art. 37 din Constituţie, iar prin acte normative de natură organică, legiuitorul detaliază condiţiile necesare exercitării în concret a acestui drept şi stabileşte drepturile electorale procedurale.[...] Condiţia reglementată de dispoziţia legală criticată este de natură a-i responsabiliza pe toţi cei care se angajează în viaţa politică, pe candidaţii care participă la alegerile parlamentare, şi, în egală măsură, a garanta exercitarea cu bună-credinţă a dreptului de a fi ales şi creşterea credibilităţii partidelor politice" (Decizia nr. 954 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 12 ianuarie 2013, cu referire şi la Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 28 mai 2010).15. Antamând în acelaşi context şi problematica restituirii depozitului reglementată de textul de lege criticat în prezenta, Curtea a observat că „dispoziţiile legale care instituie necesitatea constituirii unui depozit, precum şi obligaţia restituirii acestuia în anumite condiţii se regăsesc şi în legislaţia altor state europene şi în instrumente internaţionale în materie electorală". Curtea a reţinut, cu titlu de exemplu, dispoziţiile în materie din Republica Cehă, precum şi dispoziţiile Codului bunelor practici în materie electorală - Linii directoare şi raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), care, la art. 1.3 - Prezentarea candidaturilor, pct. vi, prevede că, în cazul în care este solicitată depunerea unei cauţiuni, aceasta este rambursată dacă respectivul candidat sau partidul depăşeşte un anumit număr de voturi; suma şi numărul de voturi cerut nu trebuie să fie excesive.16. Examinând criticile formulate în prezenta cauză, având în vedere şi considerentele deciziilor mai sus menţionate, Curtea reţine că reglementarea situaţiilor şi a modului de restituire a depozitului prevăzut de lege este menită să asigure efectivitatea condiţiei cerută la depunerea candidaturilor, respectiv să asigure responsabilizarea candidaţilor care participă la alegerile parlamentare, exercitarea cu bună-credinţă a dreptului de a fi ales şi creşterea credibilităţii partidelor politice. În măsura în care, indiferent de rezultatul obţinut în alegeri, s-ar proceda la restituirea depozitului, însăşi constituirea lui nu şi-ar mai găsi raţiunea. Ca urmare, contrar susţinerilor excepţiei, textul de lege criticat este în concordanţă cu principiile instituite de art. 1 alin. (3) din Constituţie, statul de drept impunând, între altele, exercitarea cu bună-credinţă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. 17. Nu poate fi reţinută nici încălcarea dispoziţiilor referitoare la egalitatea în drepturi, câtă vreme textul criticat nu cuprinde nicio discriminare între candidaţii aflaţi în aceeaşi situaţie juridică. Pretinsa neconcordanţă sesizată de autorul excepţiei în cuprinsul textului este dedusă dintr-o prezentare trunchiată a primei şi a celei de-a doua teze, în sensul că nu este avută în vedere circumstanţierea realizată de legiuitor în cea de-a doua teză, care priveşte numai acele organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale „care obţin un mandat de deputat din partea acestor organizaţii" în condiţiile legii, iar nu toate organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au participat la alegeri. 18. Tot astfel, nu poate fi reţinută nici pretinsa încălcare a art. 53 din Constituţie, referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi, în corelaţie cu dispoziţiile art. 37 şi 44 din Constituţie, referitoare la dreptul de a fi ales şi dreptul de proprietate. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, impunerea prin lege a îndeplinirii anumitor condiţii pentru exercitarea unui drept constituţional nu constituie o încălcare sau o restrângere a acestuia, ci reflectarea în plan legal a condiţiilor prevăzute de Constituţie pentru realizarea acestui drept, fără a se putea susţine încălcarea dispoziţiilor art. 53 din Constituţie (în acelaşi sens, Decizia nr. 765 din 18 decembrie 2014, paragraful 17). 19. Cât priveşte, în sine, cele două drepturi în discuţie, Curtea constată, mai întâi, că, referitor la alegeri, art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie stabileşte că sistemul electoral se reglementează prin lege organică. Aşadar, constituantul a lăsat în seama legiuitorului ordinar libertatea de a stabili regulile de organizare şi de desfăşurare a procesului electoral, modalităţile concrete de exercitare a dreptului de vot şi a dreptului de a fi ales, cu respectarea condiţiilor impuse de Constituţie. Condiţiile de fond şi de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales sunt prevăzute, la nivel constituţional, de art. 16 alin. (3), art. 37 şi 40, precum şi, la nivelul legislaţiei infraconstituţionale, de norme cuprinse în aceleaşi legi electorale, care se subordonează condiţiilor generale constituţionale şi le dezvoltă, totodată, după criteriul funcţiei publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri (a se vedea Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010). Îndeplinirea condiţiei constituirii unui depozit la depunerea candidaturilor, precum şi a modalităţilor de restituire a acestuia intră în marja de apreciere a legiuitorului, acordată de textele constituţionale de referinţă. Tot astfel, dreptul de proprietate nu este un drept absolut, art. 44 alin. (1) din Constituţie statuând în acest sens că „Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege". Or, depunerea unei sume corespunzătoare a 5 salarii minime pe economie şi nerestituirea acesteia în situaţia în care candidaţii nu obţin un număr minim de voturi în alegeri constituie o limitare rezonabilă a dreptului de proprietate privată, în raport cu obiectivul urmărit, şi anume exercitarea în bune condiţii a procesului electoral, corespunzător unui interes general major.20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioan Todea în Dosarul nr. 5.719/3/2014 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 12 iulie 2016.PREŞEDINTELE INTERIMAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. VALER DORNEANUPrim-magistrat asistent,Marieta Safta