Decizia Nr.484 din 21.11.2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11, art. 23 alin. (1)-(3) şi art. 25 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 56 din 22 ianuarie 2014

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Fabian Niculae	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11, art. 23 alin. (1)-(3) şi art. 25 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, excepţie ridicată de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva - prin Direcţia Silvică Mureş în Dosarul nr. 1.265/308/2011 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 468D/2013.La apelul nominal se prezintă pentru partea Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva - Direcţia Silvică Mureş domnul consilier juridic Lucian Iacob, lipsind cealaltă parte.Procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului părţii prezente, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată că nu există posibilitatea atacării unor acte ce încalcă morala şi ordinea publică de către terţe persoane.Există terţi care justifică un interes legitim, dar care nu au posibilitatea de a urmări sancţionarea acestor acte. Rămâne doar posibilitatea atacării pe calea procedurii de drept comun, dar, de obicei, cererile sunt respinse de către instanţe ca fiind inadmisibile.În continuare, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate. Se arată că, potrivit dispoziţiilor legale ale art. 534 alin. (3) din Codul de procedură civilă, orice parte interesată poate declara apel. Mai mult, chestiunile semnalate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate constituie mai mult probleme ce ţin de interpretarea şi completarea legii, competenţa, în acest caz, aparţinând instanţelor judecătoreşti.CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 19 iunie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 1.265/308/2011, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11, art. 23 alin. (1)-(3) şi art. 25 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.Excepţia a fost invocată de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva - prin Direcţia Silvică Mureş într-un dosar având ca obiect constatarea nulităţii unui act juridic.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea arată că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât o terţă persoană fizică sau juridică, deci fără calitate de membru asociat, de membru cu funcţii şi atribuţii de conducere în cadrul unei asociaţii, neparticipantă la procedura prevăzută de art. 6-10 din ordonanţă, nu poate să exercite nicio cale de atac împotriva cererilor de înscriere a unei asociaţii în vederea înfiinţării, a dobândirii personalităţii juridice, înscrierii în registrul special sau împotriva actelor modificatoare statutare.Or, în situaţiile în care s-ar impune o cale de atac împotriva acestor acte, de pildă pentru încălcări ale ordinii publice sau pentru fraudarea legii sesizată de către un terţ care pretinde un interes propriu ori colectiv sau care urmăreşte respectarea ordinii de drept, a ordinii publice şi evitarea fraudării legii, orice opoziţie la aceste hotărâri ale instanţei emise în procedura necontencioasă este paralizată.Terţul, în raport cu asociaţii, cu membrii organelor de conducere, cu reprezentanţii unor instituţii participante la procedura de înfiinţare, înscriere şi modificare, nu are nicio posibilitate să atace actele în cauză, neavând deschisă nicio cale de atac împotriva acestor acte, nici în procedura administrativă, nici în procedura judecătorească necontencioasă sau contencioasă de drept comun.De altfel, din analiza art. 23 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 se remarcă faptul că se referă la actele asociaţiilor, respectiv la hotărâri, act constitutiv şi statut, acestea fiind obligatorii. Or, câtă vreme se dispune că hotărârile luate de adunarea generală a asociaţiei care sunt contrare legii pot fi atacate doar de membrii asociaţi, este evident încălcat principiul egalităţii în drepturi şi accesul liber la justiţie; în aceeaşi măsură este restrâns exerciţiul dreptului la apărare şi la liberul acces la justiţie, îngrădind înfăptuirea justiţiei şi folosirea căilor de atac. Astfel, terţii, în speţă Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, în mod direct sau prin unităţile din subordine, nu au posibilitatea de a ataca în justiţie hotărâri luate de organele de conducere ale asociaţiilor, cu încălcarea legii.Extinzând analiza şi la dispoziţiile art. 25 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000, autoarea excepţiei observă că actele organelor de conducere ale asociaţiilor, deciziile consiliului director - contrare legii - pot fi atacate în justiţie tot în condiţiile art. 23 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000.Aşadar, toate dispoziţiile criticate lasă terţii în afara cadrului procesual stabilit în privinţa exercitării căilor de atac puse la îndemână, aceştia neavând nicio posibilitate de participare nici la procedura necontencioasă, nici la lucrările asociaţiilor şi, evident, nici de a putea ataca hotărârile judecătoreşti privitoare la asociaţii şi fundaţii sau hotărârile luate de adunarea generală ori deciziile consiliului director.Aceste dispoziţii, deşi se referă la hotărâri pronunţate sau luate cu încălcarea legii, lasă în afara cadrului procesual instituit posibilitatea exercitării oricărei opoziţii ori căi de atac din partea terţilor, a persoanelor care justifică un interes sau urmăresc respectarea ordinii publice şi evitarea fraudării legii.S-ar putea înţelege că, de vreme ce dispoziţiile speciale ale Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 nu prevăd vreo cale de atac din partea terţilor, aceştia si-ar putea valorifica un interes pe calea dreptului comun. Nici această posibilitate nu este asigurată şi garantată, deoarece instanţele apreciază că o acţiune în constatarea nulităţii absolute, la care a apelat şi autoarea excepţiei, ar fi fost respinsă ca inadmisibilă în prima instanţă şi apel, tocmai raportat la dispoziţiile art. 11 şi 23 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000.Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă şi-a exprimat opinia potrivit căreia excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Instanţa arată că prin aceste prevederi este instituită o procedură specială în privinţa exercitării căilor de atac împotriva încheierilor la care se referă acest text de lege pentru a asigura soluţionarea cu celeritate a cererilor de înscriere a asociaţiilor în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, precum şi a căilor de atac în această materie.Instituirea unei astfel de proceduri nu este contrară principiului liberului acces la justiţie, în contextul în care terţul interesat care consideră că prin dobândirea personalităţii juridice de către o asociaţie i-au fost vătămate drepturile sau interesele lui legitime poate să sesizeze instanţele judecătoreşti în condiţiile reglementate de Codul de procedură civilă în materia procedurilor necontencioase.De asemenea, nici prevederile art. 23 şi 25 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 nu contravin prevederilor constituţionale invocate, în contextul în care legiuitorul poate stabili în considerarea unor situaţii deosebite reguli speciale de procedură şi modalităţi de exercitare a drepturilor procedurale, iar accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac.În plus, instituirea de către legiuitor a condiţiilor de exercitare a unui drept, cum sunt şi condiţiile reglementate prin art. 23 şi 25 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000, nu constituie o restrângere a exerciţiului acestui drept, ci doar o modalitate de a preveni exercitarea sa abuzivă în detrimentul altor titulari de drepturi, care sunt de asemenea ocrotite.De asemenea, instanţa precizează că prevederile legale din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000, referitoare la modificarea actului constitutiv şi statutului asociaţiei, reprezintă o modalitate prin care legiuitorul a înţeles să garanteze dreptul cetăţenilor de a se asocia în diverse forme de asociere.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, se consideră că prin dispoziţiile legale criticate a fost instituit dreptul de a ataca în justiţie hotărârile adunării generale numai pentru asociaţii care nu au participat la şedinţă şi pentru cei care au votat împotrivă. Această prevedere este în concordanţă cu dreptul de dispoziţie al fiecărui asociat, deoarece în caz contrar s-ar ajunge la situaţia în care cei care au votat pentru să ceară în justiţie anularea hotărârii în raport cu interesele de moment, ceea ce ar nesocoti regimul de adoptare a hotărârilor prin votul majorităţii, în cazul persoanelor juridice de drept privat care se organizează, potrivit legii, pe baza voinţei liber exprimate a membrilor lor.Mai mult, în lipsa acestor prevederi ar exista riscul existenţei unei permanente incertitudini în modul de adoptare şi în modul de transpunere în practică a hotărârilor adunării generale, cu consecinţa afectării stabilităţii raporturilor juridice în care intră persoana juridică, situaţie care ar putea avea efecte negative asupra ordinii juridice.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 11, art. 23 alin. (1)-(3) şi art. 25 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, dispoziţii ce au următoarea redactare:

– Art. 11: „(1) Încheierile de admitere sau de respingere a cererii de înscriere sunt supuse numai apelului.
(2) În cazul în care procurorul nu a participat la soluţionarea cererii, parchetului pe de lângă instanţa sesizată i se vor comunica şi copii de pe actul constitutiv şi de pe statutul asociaţiei, împreună cu încheierea de admitere ori de respingere a cererii de înscriere, după caz.(3) Termenul de apel este de 5 zile şi curge de la data pronunţării, pentru cei care au fost prezenţi, şi de la data comunicării, pentru cei care au lipsit.(4) Apelul se soluţionează cu citarea părţilor, în camera de consiliu, de urgenţă şi cu precădere. Dispoziţiile art. 10 alin. (3) cu privire la pronunţarea şi redactarea hotărârii se aplică în mod corespunzător.“;

– Art. 23 alin. (1), (2) şi (3): „(1) Hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii, ale actului constitutiv şi ale statutului sunt obligatorii chiar şi pentru membrii asociaţi care nu au luat parte la adunarea generală sau au votat împotrivă. (2) Hotărârile adunării generale, contrare legii, actului constitutiv sau dispoziţiilor cuprinse în statut, pot fi atacate în justiţie de către oricare dintre membrii asociaţi care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat împotrivă şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal de şedinţă, în termen de 15 zile de la data când au luat cunoştinţă despre hotărâre sau de la data când a avut loc şedinţa, după caz.(3) Cererea de anulare se soluţionează în camera de consiliu de către judecătoria în circumscripţia căreia asociaţia îşi are sediul. Hotărârea instanţei este supusă numai apelului.“;

– Art. 25: „Dispoziţiile art. 22 se aplică în mod corespunzător şi membrilor consiliului director. Deciziile consiliului director, contrare legii, actului constitutiv sau statutului asociaţiei pot fi atacate în justiţie, în condiţiile prevăzute la art. 23.“În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în faţa legii, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei şi art. 129 privind folosirea căilor de atac. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, pe de o parte, aspectele semnalate de autoarea excepţiei privesc chestiuni de interpretare şi aplicare a legii de către instanţa de judecată. Pe de altă parte, din examinarea excepţiei de neconstituţionalitate, rezultă că se solicită şi modificarea şi completarea dispoziţiilor legale criticate, în sensul în care terţii ar trebui să aibă posibilitatea de a ataca în faţa justiţiei hotărâri ale unor asociaţii la ale căror şedinţe nu au avut dreptul să participe. Or, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. Aşadar, Curtea constată că aspectele criticate nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, soluţionarea acestora excedând competenţei Curţii Constituţionale. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11, art. 23 alin. (1)-(3) şi art. 25 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, excepţie ridicată de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva - prin Direcţia Silvică Mureş în Dosarul nr. 1.265/308/2011 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 21 noiembrie 2013. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Fabian Niculae