DECIZIE Nr.
449 din 15 aprilie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 208 si 209 din Codul penal
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 339 din 21 mai 2010
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marinela Mincă - procuror
Marieta Safta -
magistrat-asistent-şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 şi 209 din Codul
penal, excepţie invocată de Paul-Alexandru Isai în Dosarul nr.
2.082/233/2008 al Tribunalului Galaţi - Secţia penală.
La apelul nominal lipsesc părţile,
faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă,
arătând că prin criticile formulate se solicită modificarea
textelor de lege.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, reţine următoarele:
Prin Decizia penală nr. 161/Rdin 26 noiembrie
2009, pronunţată în Dosarul nr. 1.670/44/2009, Curtea de Apel
Galaţi - Secţia pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor art. 208 şi 209 din Codul penal. Excepţia a
fost ridicată de Paul-Alexandru Isai în Dosarul nr. 2.082/233/2008 al
Tribunalului Galaţi - Secţia penală care, prin Incheierea din 18
noiembrie 2009, a respins excepţia ca inadmisibilă. Impotriva acestei
încheieri autorul excepţiei a formulat recurs, admis de Curtea de Apel
Galaţi - Secţia pentru cauze cu minori şi de familie care, prin
aceeaşi decizie, a sesizat Curtea Constituţională.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate se susţine, în
esenţă, că textele de lege criticate sunt
neconstituţionale, deoarece pentru infracţiunea de furt
prevăzută de art. 208 şi 209 din Codul penal „nu există
posibilitatea cercetării acesteia la plângerea prealabilă a
părţii vătămate, cu aplicarea corelativă a cauzei de
încetare a procesului penal constând în împăcarea părţilor, cum
este posibilă şi la art. 210 din Codul penal". Se arată
şi că „se încalcă principiul libertăţii contractuale
garantat de art. 44 din Constituţia României, creându-se o incapacitate
specială a acestui articol, fără a exista un motiv în acest
sens".
Curtea de Apel Galaţi - Secţia pentru
cauze cu minori şi de familie apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1)
din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului
şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia
de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului,
dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei,
precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10
şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie dispoziţiile art. 208 şi 209 din Codul penal, care au
următorul conţinut:
- Art. 208: „Luarea unui bun mobil din posesia sau
detenţia altuia, fără consimţământul acestuia, în
scopul de a şi-l însuşi pe nedrept, se pedepseşte cu închisoare
de la unu la 12 ani.
Se consideră bunuri mobile şi orice
energie care are o valoare economică, precum şi înscrisurile.
Fapta constituie furt chiar dacă bunul
aparţine în întregime sau în parte făptuitorului, dar în momentul
săvârşirii acel bun se găsea în posesia sau deţinerea
legitimă a altei persoane.
De asemenea, constituie furt luarea în
condiţiile alin. 1 a unui vehicul, cu scopul de a-l folosi pe
nedrept.";
- Art. 209: „Furtul săvârşit în
următoarele împrejurări:
a) de două sau mai multe persoane
împreună;
b) de o persoană având asupra sa o armă
sau o substanţă narcotică;
c) de către o persoană mascată,
deghizată sau travestită;
d) asupra unei persoane aflate în imposibilitate de
a-şi exprima voinţa sau de a se apăra;
e) într-un loc public;
f) într-un mijloc de transport în comun;
g) în timpul nopţii;
h) în timpul unei calamităţi;
i) prin efracţie, escaladare sau prin folosirea
fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase, se
pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani.
Cu aceeaşi pedeapsă se
sancţionează şi furtul privind:
a) un bun care face parte din patrimoniul cultural;
b) un act care serveşte pentru dovedirea
stării civile, pentru legitimare sau identificare.
Furtul privind următoarele categorii de bunuri:
a) ţiţei, gazolină, condensat, etan
lichid, benzină, motorină, alte produse petroliere sau gaze naturale
din conducte, depozite, cisterne ori vagoane-cisternă;
b) componente ale sistemelor de irigaţii;
c) componente ale reţelelor electrice;
d) un dispozitiv ori un sistem de semnalizare,
alarmare ori alertare în caz de incendiu sau alte situaţii de
urgenţă publică;
e) un mijloc de transport sau orice alt mijloc de
intervenţie la incendiu, la accidente de cale ferată, rutiere, navale
sau aeriene, ori în caz de dezastru;
f) instalaţii de siguranţă şi
dirijare a traficului feroviar, rutier, naval, aerian şi componente ale
acestora, precum şi componente ale mijloacelor de transport aferente;
g) bunuri prin însuşirea cărora se pune în
pericol siguranţa traficului şi a persoanelor pe drumurile publice;
h) cabluri, linii, echipamente şi
instalaţii de telecomunicaţii, radiocomunicaţii, precum şi
componente de comunicaţii se pedepseşte cu închisoare de la 4 la 18
ani.
Furtul care a produs consecinţe deosebit de
grave se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi
interzicerea unor drepturi.
In cazul prevăzut la alin. 3 lit. a), sunt
considerate tentativă şi efectuarea de săpături pe terenul
aflat în zona de protecţie a conductei de transport al
ţiţeiului, gazolinei, condensatului, etanului lichid, benzinei,
motorinei, altor produse petroliere sau gazelor naturale, precum şi
deţinerea, în acele locuri sau în apropierea depozitelor, cisternelor sau
vagoanelor-cisternă, a stufurilor, instalaţiilor sau oricăror
altor dispozitive de prindere ori perforare."
Dispoziţiile constituţionale invocate în
motivarea excepţiei sunt cele cuprinse în art. 16 privind egalitatea în
drepturi, în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil,
respectiv în art. 44 privind dreptul de proprietate privată.
Examinând excepţia de neconstitutionalitate astfel
cum a fost formulată, Curtea constată că dispoziţiile art.
208 şi 209 din Codul penal au mai fost supuse controlului instanţei
de contencios constituţional prin raportare la aceleaşi texte din
Constituţie şi faţă de critici similare. In acest sens
sunt, de exemplu, Decizia nr. 87 din 10 februarie 2005, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 10 martie 2005, şi
Decizia nr. 937 din 23 septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 722 din 24 octombrie 2008, prin care Curtea a respins,
pentru considerentele acolo arătate, excepţia de
neconstitutionalitate invocată. Deoarece până în prezent nu au
intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei
jurisprudenţe, considerentele deciziilor mai sus amintite îşi
păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru motivele arătate, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art.
1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6)
din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 208 şi 209 din Codul penal, excepţie
invocată de Paul-Alexandru Isai în Dosarul nr. 2.082/233/2008 al
Tribunalului Galaţi - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 15 aprilie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Marieta Safta