DECIZIE   Nr. 377 din 19 martie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 392 din 10 iunie 2009

Acsinte Gaspar                      - preşedinte

Aspazia Cojocaru                  -judecător

Petre Lăzăroiu                       -judecător

Ion Predescu                         -judecător

Tudorel Toader                      -judecător

Augustin Zegrean                  -judecător

Simona Ricu                          - procuror

Maria Bratu                            - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Erszebet Sarlota Karolyi în Dosarul nr. 3.333/175/2007 al Judecătoriei Aiud.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Incheierea din 12 iunie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 3.333/175/2007, Judecătoria Aiud a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Erszebet Sarlota Karolyi.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 48 din Legea nr. 18/1991 încalcă dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi ale art. 21, 44 şi 46 din Constituţie. In acest sens, face trimitere la Decizia nr. 408/2004 prin care Curtea Constituţională a reţinut că „voinţa legiuitorului, potrivit căreia cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor prin moştenire legală, trebuie coroborată cu prevederile art. 13 din Legea nr. 18/1991". Prin urmare, consideră acesta, „în lumina dispoziţiilor constituţionale invocate, momentul de la care un cetăţean dobândeşte calitatea de moştenitor legal al autorului, proprietar deposedat, este data la care depune cererea de reconstituire, ceea ce face lipsit de interes momentul decesului autorului, conferind astfel posibilitatea solicitanţilor de a fi repuşi în termenul de acceptare al succesiunii".

Mai arată că, în legătură cu art. 48 din Legea nr. 18/1991, în afară de caracterul vădit neconstituţional, se poate pune în discuţie chestiunea supravieţuirii juridice a acestui text în condiţiile în care prin art. III din titlul VI al Legii nr. 247/2005 se prevede că persoanele fizice şi persoanele juridice pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferenţele de suprafaţă ce pot fi reconstituite conform prezentei legi, până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv.

Şi, în fine, susţine că respingerea cererii de retrocedare formulată de moştenitorii legali, deoarece nu fac dovada cetăţeniei române, contravine art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi art. 14 din Convenţie şi art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Judecătoria Aiud arată că asupra constituţionalităţii prevederilor de lege criticate Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 133/2008. Prin această decizie, Curtea, cu majoritate de voturi, a respins excepţia privind art. 48 din Legea nr. 18/1991. Raţiunile care au stat la baza acestei decizii sunt valabile şi în cauza de faţă.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale. Arată că dispoziţiile Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foştilor cooperatori, a moştenitorilor acestora şi a altor persoane care la data intrării în vigoare a legii  nu aveau calitatea de proprietari,  asupra terenurilor care constituie fondul funciar al României. Având în vedere obiectul de reglementare al legii - proprietatea funciară - şi scopul declarat al acesteia - retrocedarea către foştii proprietari sau moştenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producţie sau de stat -, reglementarea condiţiilor în care operează această retrocedare, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptăţite, constituie opţiunea legiuitorului.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, text de lege care are următorul cuprins: „Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, precum şi foştii cetăţeni români care şi-au redobândit cetăţenia română, indiferent dacă şi-au stabilit sau nu domiciliul în ţară, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafeţele de terenuri agricole sau terenuri cu destinaţie forestieră, prevăzute la art. 45, care le-au aparţinut în proprietate, dar numai până la limita prevăzută la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, pentru terenurile agricole, şi nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinaţie forestieră, în termenul, cu procedura si în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9)."

Textele constituţionale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 16 alin. (1) - Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 44 alin. (2) - Dreptul de proprietate privată şi art. 46 - Dreptul la moştenire.

De asemenea, se invocă şi încălcarea art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, precum şi art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:

Prevederile art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate prin raportare la aceleaşi prevederi din Constituţie şi cu motivări asemănătoare celor din prezentul dosar şi, prin mai multe decizii, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat că acest text de lege este constituţional, pentru argumentele acolo reţinute. In acest sens, menţionăm, de exemplu, deciziile nr. 1.218 din 18 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 24 ianuarie 2008, nr. 626 din 27 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 23 iulie 2008, şi nr. 1.011 din 7 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 2 decembrie 2008.

Prin aceste decizii s-a reţinut, în esenţă, că dispoziţiile Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foştilor cooperatori, a moştenitorilor acestora şi a altor persoane care la data intrării în vigoare a legii nu aveau calitatea de proprietari, asupra terenurilor ce constituie fondul funciar al României; având în vedere obiectul de reglementare al legii - proprietatea funciară - şi scopul declarat al acesteia - retrocedarea către foştii proprietari sau moştenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producţie sau de către stat-, reglementarea condiţiilor în care operează această retrocedare, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptăţite, constituie opţiunea legiuitorului; este pe deplin constituţională condiţionarea exercitării dreptului de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de calitatea de cetăţean român; dispoziţiile art. 44 alin. (2) teza a doua din Constituţie, deşi nu mai prevăd in terminis interdicţia dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi, nu o înlătură, ci doar precizează cazurile şi condiţiile în care aceştia pot dobândi un asemenea drept, restrângând astfel sfera de aplicare a acestei incapacităţi speciale; una dintre modalităţile de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetăţenii străini sau apatrizi este moştenirea legală, ceea ce presupune că aceştia, după anul 2003, pot dobândi terenuri în condiţiile dreptului comun (art. 650 şi următoarele din Codul civil), Legea nr. 18/1991, republicată, fiind o lege specială care are ca destinatari doar pe cetăţenii români.

Cele statuate de Curtea Constituţională prin deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezentul dosar, întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice schimbarea acestei jurisprudenţe.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Erszebet Sarlota Karolyi în Dosarul nr. 3.333/175/2007 al Judecătoriei Aiud.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 martie 2009.

PREŞEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Maria Bratu