DECIZIE   Nr. 36*) din  5 iulie 1993

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 230 din 22 septembrie 1993

    *) Ramasa definitiva prin nerecurare.

    Miklos Fazakas      - presedinte
    Victor Dan Zlatescu - judecator
    Antonie Iorgovan    - judecator
    Constantin Burada   - magistrat-asistent

    Completul de judecata, convocat fara citarea partilor potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, examinand exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 50 lit. c) din Decretul nr. 244/1978, ridicata de inculpatii Iasar Regep si altii in dosarul nr. 6182/1993 al Judecatoriei Tulcea, constata urmatoarele:
    Prin rechizitoriul nr. 319/P/1992 al Procuraturii Judetene Tulcea au fost trimisi in judecata Iasar Regep, Saban Ibram, Saban Ibram (II), Sachir Asan, Regep Chemal, Sali Chiris, Regep Mavisan si Saban Elmaza pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 50 lit. c) (efectuarea de operatiuni interzise cu metale pretioase ori pietre pretioase si semipretioase, naturale) combinat cu art. 67 din Decretul nr. 244/1978 cu referire la art. 37 alin. 1 din Decretul nr. 210/1960 si a infractiunii prevazute de art. 302 din Codul penal (nerespectarea dispozitiilor privind operatiuni de import si export), cu aplicarea art. 33 lit. a) din Codul penal.
    S-a retinut ca inculpatii au efectuat mai multe excursii in Turcia, de unde au procurat bijuterii din aur, pe care apoi le-au valorificat in tara, unele din ele prin intermediul unor firme.
    In fata Judecatoriei Tulcea, la termenul de 15 ianuarie 1993, aparatorii inculpatilor, invocand art. 144 lit. c) din Constitutie, au ridicat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 50 lit. c) din Decretul nr. 244/1978, care sanctioneaza operatiunile interzise cu metale pretioase, sustinand ca acestea contravin prevederilor art. 41 si art. 135 din Constitutia Romaniei, potrivit carora dreptul de dispozitie asupra bunurilor proprietate privata nu poate fi ingradit. Intrucat obiectele din aur cumparate din Turcia au devenit proprietatea lor si cum Constitutia garanteaza dreptul de proprietate, ocroteste proprietatea privata, pe care o declara inviolabila, art. 50 lit. c) din Decretul nr. 244/1978 este abrogat, potrivit art. 150 alin. (1) din Constitutie, care prevede ca legile si toate celelalte acte normative raman in vigoare in masura in care ele nu contravin Constitutiei.
    Instanta, prin incheierea din aceeasi data, a dispus suspendarea judecatii, scoaterea dosarului de pe rol si inaintarea lui Curtii Constitutionale, in vederea solutionarii exceptiei pe care o considera nefondata, intrucat "nu suntem in prezenta unei dezincriminari".
    In vederea solutionarii exceptiei, au fost solicitate, in baza art. 24 din Legea nr. 47/1992, punctele de vedere ale Camerei Deputatilor, Senatului si Guvernului.
    In punctul de vedere al Guvernului se apreciaza ca, din punct de vedere procedural, gresit a fost sesizata Curtea, intrucat, pe de o parte, fiind vorba de un act normativ adoptat anterior Constitutiei, se incalca dispozitiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit carora legea se aplica numai raporturilor juridice stabilite dupa intrarea in vigoare a Constitutiei, iar pe de alta parte, chiar in situatia in care art. 50 lit. c) din Decretul nr. 244/1978 ar contraveni Constitutiei, opereaza art. 150 alin. (1) din Constitutie, problema de interpretare juridica, de competenta exclusiva a instantelor judecatoresti.
    Se apreciaza ca exceptia este neintemeiata si pe fond deoarece prin Decretul-lege nr. 9/1989 au fost abrogate numai dispozitiile "articolului 37 din Decretul nr. 210/1960 privind regimul mijloacelor de plata straine", nu si cele referitoare la regimul "metalelor pretioase si pietrelor pretioase" care constituie sediul dispozitiilor sanctionatoare si pentru faptele penale prevazute de Decretul nr. 244/1978, inclusiv pentru cea prevazuta in art. 50 lit. c).
    Camera Deputatilor si Senatul nu au comunicat punctul lor de vedere.

    CURTEA CONSTITUTIONALA,
luand act de sustinerile inculpatilor in fata Judecatoriei Tulcea, de Incheierea de sesizare din 15 ianuarie 1993, de continutul raportului intocmit de judecatorul desemnat in acest scop, avand in vedere dispozitiile art. 50 lit. c) din Decretul nr. 244/1978, ale art. 37 din Decretul nr. 210/1960, ale Decretului-lege nr. 9/1989, ale art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si prevederile Legii nr. 47/1992, retine:
    Examinand exceptia, se constata ca aceasta priveste neconstitutionalitatea art. 50 lit. c) din Decretul nr. 244/1978 care, insa, a mai facut obiectul controlului de constitutionalitate, potrivit Deciziei nr. 19 din 8 aprilie 1993, ramasa definitiva, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 105 din 24 mai 1993, prin care aceasta exceptie a fost respinsa.
    In aceste conditii si tinand seama de prevederile art. 145 alin. (2) din Constitutie si ale art. 26 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, potrivit carora deciziile definitive ale Curtii Constitutionale sunt obligatorii pentru viitor, se impun unele precizari. Partea care a invocat exceptia nu o mai poate reitera, intrucat prima hotarare intra in puterea lucrului judecat si, in consecinta, este inadmisibila. Daca aceeasi exceptie este ridicata de o alta parte si intr-o alta cauza, chiar daca nu exista putere de lucru judecat, decizia anterioara de respingere este obligatorie, potrivit art. 145 alin. (2) din Constitutie, atat timp cat motivele care au justificat solutia subzista in continuare, fiind aceleasi. In aceasta situatie, concluzia ce se impune este aceea ca solutia in rezolvarea unei exceptii ulterioare, de aceeasi natura, nu poate fi alta decat cea pronuntata in prima cauza judecata.
    Din continutul Deciziei Curtii Constitutionale nr. 19 din 8 aprilie 1993 rezulta ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 50 lit. c) din Decretul nr. 244/1978 a fost respinsa, retinandu-se urmatoarele:
    Art. 50 lit. c) din Decretul nr. 244/1978 incrimineaza efectuarea de catre persoanele domiciliate in Romania de operatiuni interzise cu metale pretioase ori pietre pretioase si semipretioase, naturale. Aceste operatiuni sunt stabilite in art. 25 din decret, intre ele figurand, la lit. c), si "vanzarea si cumpararea de metale pretioase, pietre pretioase si semipretioase, naturale, precum si mijlocirea acestor operatiuni", operatiuni ce intereseaza cauza de fata.
    In art. 2 alin. 1 din decret se precizeaza ca detinerea cu orice titlu a metalelor pretioase, precum si operatiunile de orice fel cu acestea si cu pietrele pretioase constituie monopol de stat, iar prin art. 26 alin. 1 se stabileste ca operatiunile prevazute de art. 25, ca acte de comert sau ca indeletnicire mestesugareasca ori industriala, nu sunt permise decat unitatilor socialiste.
    Persoanele fizice si persoanele juridice pot detine, potrivit art. 2 alin. 2 din Decretul nr. 244/1978, metale pretioase si pot efectua operatiuni cu metale pretioase sau cu pietre pretioase si semipretioase, naturale, in cazurile si in conditiile stabilite prin decret.
    In art. 14 alin. 1 lit. a) - e) sunt prevazute obiectele ce pot fi detinute de persoanele fizice si, potrivit alin. 2 al art. 14 din decret, detinerea celor mentionate la lit. a) - d) este ingaduita numai pentru uzul personal, iar dobandirea sau transmiterea lor, precum si a pietrelor pretioase si semipretioase, naturale, este permisa daca dobandirea sau transmiterea nu s-a facut in scop de specula.
    Dupa decembrie 1989, prin Decretul nr. 90 din 5 februarie 1990 au fost abrogate in mod expres din Decretul nr. 244/1978 numai prevederile "cu privire la obligativitatea depunerii la Banca Nationala a bunurilor culturale mobile cuprinzand metale pretioase sau pietre pretioase ori semipretioase".
    Alte texte, neabrogate insa, trebuie interpretate in functie de realitatile actuale. Astfel, s-a apreciat ca persoanele fizice pot cumpara orice cantitate de bijuterii din tara pentru a-si investi sumele de bani si nu pentru a le revinde, dar, apoi, daca este cazul, le pot vinde; pot aduce din strainatate bijuterii de uz personal, in limitele stabilite de Hotararea Guvernului nr. 685/1990 (pct. 23 din anexa nr. 1), fara declaratie vamala si fara taxe vamale; pot aduce din strainatate bijuterii ce depasesc uzul personal ori pentru alti membri de familie sau ca investitie, fara sa intereseze cantitatea si fara taxe vamale, dar cu declaratie scrisa. Asadar, bijuteriile cumparate in tara sau cele aduse din strainatate in conditiile mentionate pot fi detinute in proprietate fara nici o restrictie si, la nevoie, pot fi vandute. Esential este, in toate cazurile, ca ele sa nu fie cumparate in scopul revanzarii, sa nu se urmareasca deci efectuarea de activitati comerciale ilicite.
    Potrivit art. 41 alin. (1) din Constitutie "dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege", iar in conformitate cu art. 135 alin. (6) "proprietatea privata este, in conditiile legii, inviolabila". Rezulta deci ca pot fi stabilite prin lege anumite limite, ingradiri fie in privinta obiectului dreptului, fie in privinta unor atribute ale dreptului, pentru apararea intereselor sociale si economice generale sau pentru apararea drepturilor altor persoane. Esential este ca prin aceste restrictii stabilite de lege sa nu se atinga fondul acestui drept, sa nu se anihileze complet dreptul de proprietate. Altfel spus, aceste limite aduse dreptului de proprietate sunt supuse principiului proportionalitatii inscris in art. 49 alin. (2) din Constitutie.
    Asa fiind, Curtea a constatat ca dispozitia art. 50 lit. c) din Decretul nr. 244/1978, corelata la speta cu prevederea inscrisa in art. 25 lit. c) din acelasi decret, nu pun in discutie dreptul de proprietate, ci se refera in exclusivitate la efectuarea unor operatiuni interzise de lege, care, fiind savarsite in anumite circumstante, constituie infractiuni. Este unanim admis ca legiuitorul poate institui, in interes general, un regim special cu privire la producerea, detinerea, circulatia unor bunuri de interes national, economic sau strategic.
    In consecinta, cu referire la art. 25 lit. c) si la art. 50 lit. c) din Decretul nr. 244/1978, care stabilesc ca este infractiune "vanzarea si cumpararea de metale pretioase, pietre pretioase si semipretioase, naturale, precum si mijlocirea acestor operatiuni" si raportandu-se numai la operatiuni de acest fel cu bijuterii, astfel cum o obliga cadrul spetei in care s-a invocat exceptia de neconstitutionalitate, Curtea a apreciat ca textele ar fi neconstitutionale daca ar fi interpretate in continuare in sensul ca operatiunile cu bijuterii - vanzare, cumparare, mijlocire - pot fi efectuate numai de agenti economici cu capital de stat. Curtea a interpretat insa textele respective in sensul ca este posibil ca orice agent economic sa efectueze astfel de operatiuni cu bijuterii, daca sunt mentionate in obiectul de activitate si este autorizat - cand este cazul - potrivit legii, textele mai sus mentionate avand in conditiile actuale rolul de a-i opri pe cei care nu au astfel de abilitari si incearca sa eludeze regimul special instituit cu privire la metalele si pietrele pretioase, precum si alte dispozitii legale cum sunt cele fiscale sau cele care reglementeaza indatoririle profesionale ale comerciantilor. Pe de alta parte, in rezolvarea unor cazuri concrete, organele de aplicare a legii trebuie sa aiba in vedere si dispozitiile art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 42/1991, potrivit carora constituie activitate comerciala ilicita si atrage raspunderea contraventionala sau penala, dupa caz, efectuarea de acte sau fapte de comert de natura celor prevazute in Codul comercial sau in alte legi, fara indeplinirea conditiilor stabilite prin lege.
    Aceste motive care fundamenteaza Decizia nr. 19/1993 subzista si in acest dosar si intrucat nu exista nici un nou element care sa infirme si care, deci, sa faca necesara reconsiderarea lor, tinand seama de prevederile art. 145 alin. (2) din Constitutie, exceptia urmeaza sa fie respinsa ca vadit nefondata.
    Stabilirea la speta a imprejurarii ca bijuteriile s-au cumparat ori nu in scop de revanzare, a faptului daca s-a savarsit sau nu o activitate ilicita, precum si daca este cazul raspunderii contraventionale sau a celei penale nu sunt de competenta Curtii, ci a instantei judecatoresti care urmeaza sa tina seama de interpretarile cuprinse in considerentele deciziei.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 15 alin. (2), art. 144 lit. c) si art. 150 alin. (1) din Constitutie, al art. 13 lit. A.c), art. 24 alin. (2) si art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA,
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge ca vadit nefondata exceptia ridicata de catre Iasar Regep, Saban Ibram, Saban Ibram (II), Sachir Asan, Regep Chemal, Sali Chiris, Regep Mavisan si Saban Elmaza, in dosarul nr. 6183/1992 al Judecatoriei Tulcea.
    Cu recurs in 10 zile de la comunicare.
    Pronuntata la 5 iulie 1993.

                PRESEDINTE,
              Miklos Fazakas

                              Magistrat asistent,
                              Constantin Burada