DECIZIE Nr.
262 din 6 martie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 lit. a) si art. 6 din Legea nr.
12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale
ilicite
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 407 din 30 mai 2008
Ioan Vida
- preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar
-judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu
-judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader
-judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu -
procuror
Cristina Cătălina Turcu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 lit. a) şi art. 6 din Legea nr.
12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale
ilicite, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Mobilux" - S.A. din
Bucureşti în Dosarul nr. 20.127/3/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a
IX-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc
părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent informează completul de judecată
că la dosar autorul excepţiei a depus concluzii scrise prin care solicită în
principal admiterea excepţiei, iar în subsidiar să se constate că prevederile
art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990 au fost abrogate şi, ca urmare, excepţia de
neconstitutionalitate a acestora este inadmisibilă.
Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul
nr. 1.819 D/2007, având ca obiect excepţia de neconstitutionalitate a
dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva
unor activităţi comerciale ilicite, ridicată de Societatea Comercială „La
Bucata" - S.R.L. din Budeşti în Dosarul nr. 8.099/288/2007 al Judecătoriei Râmnicu-Vâlcea.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea
dosarelor susmenţionate, având în vedere obiectul excepţiilor ridicate.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
conexarea.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.819 D/2007 la Dosarul nr.
1.746 D/2007, care este primul înregistrat.
Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi
acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei, apreciind că se impune păstrarea jurisprudenţei Curţii
în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele:
Prin încheierile din 20 septembrie 2007 şi 29 noiembrie
2007, pronunţate în dosarele nr. 20.127/3/2007 şi nr. 8.099/288/2007, Tribunalul
Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 1
lit. a) şi art. 6 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale
ilicite, iar Judecătoria Râmnicu-Vâlcea a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 12/1990
privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite.
Excepţia a fost ridicată în cauze având ca obiect un
recurs împotriva unei sentinţe prin care a fost respinsă o plângere
contravenţională şi o plângere împotriva unui proces-verbal de contravenţie.
In motivarea excepţiei de neconstitutionalitate, autorul Societatea Comercială „Mobilux" - S.A. din Bucureşti
susţine că dispoziţiile legale atacate sunt neconstituţionale, întrucât
instituie o prezumţie de dobândire ilicită a unor venituri, restrâng în mod nejustificat
accesul persoanelor juridice la anumite activităţi economice, iar prin
confiscarea veniturilor obţinute dintr-o activitate economică normală se ajunge
la o dublă taxare a activităţii comerciale. Autorul Societatea Comercială „La
Bucata" - S.R.L. din Budeşti apreciază că art. 6 din Legea nr. 12/1990
este neconstituţional, deoarece se referă la o sancţiune penală şi a fost
modificat printr-o ordonanţă de Guvern, aprobată printr-o lege ordinară, iar nu
printr-o lege organică, aşa cum prevede Constituţia.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios
administrativ şi fiscal opinează că excepţia de
neconstitutionalitate este neîntemeiată, dispoziţiile legale criticate fiind în
concordanţă cu dreptul statului de a consacra, în cadrul legislativ intern,
norme care să impună crearea unui spaţiu comercial sigur.
Judecătoria Râmnicu-Vâlcea apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale în
raport de modalitatea intrării în vigoare a acestora.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, reprezentând norme
coercitive care instituie sancţiuni contravenţionale pentru agenţii economici
ce nu respectă dispoziţiile legale referitoare la desfăşurarea autorizată a
activităţilor comerciale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art.
1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstitutionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 1 lit. a) şi art. 6 din Legea nr. 12/1990 privind
protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, care au
următorul cuprins:
- Art.1 lit. a) din Legea nr. 12/1990: „Constituie activităţi comerciale ilicite şi atrag răspunderea
contravenţională sau penală, după caz, faţă de cei care le-au săvârşit,
următoarele fapte:
a) efectuarea de acte sau fapte de comerţ de natura
celor prevăzute în Codul comercial sau în alte legi, fără îndeplinirea
condiţiilor stabilite prin lege.";
-Art. 6 din Legea nr. 12/1990: „Mărfurile sau produsele care au servit sau au fost destinate să
servească la săvârşirea vreuneia dintre faptele prevăzute la art. 1 lit. a),
b), d), e), g) şi j), dacă sunt ale contravenientului sau ale agentului
economic, precum şi sumele de bani şi lucrurile dobândite prin săvârşirea
contravenţiei se confiscă şi se valorifică în condiţiile legii, contravaloarea
lor făcându-se venit la bugetul administraţiei publice centrale.
Veniturile obţinute ilicit de persoanele fizice sau
juridice din activităţile prevăzute la art. 1, precum şi încasările în
întregime din vânzarea mărfurilor a căror provenienţă nu este dovedită se
confiscă şi se fac venit la bugetul administraţiei publice centrale."
Excepţia de neconstituţionalitate este raportată la
următoarele dispoziţii cuprinse în Legea fundamentală: art. 44 alin. (8) şi (9)
privind prezumţia de dobândire licită a averii şi posibilitatea confiscării
bunurilor destinate folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii,
art. 45 referitor la libertatea economică, art. 53 privind restrângerea
exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 56 referitor la
contribuţii financiare, art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea
proprietăţii private, art. 72 alin. (3) lit. f) [devenit art. 73 alin. (3) lit.
h)] privind reglementarea prin lege organică a infracţiunilor, pedepselor şi
regimului executării acestora, art. 114 alin. (1) [devenit art. 115 alin. (1)]
referitor la delegarea legislativă şi art. 74 alin. (1) [devenit art. 76 alin.
(1)] privind cvorumul necesar adoptării legilor organice.
Examinând excepţia, Curtea Constituţională reţine
următoarele:
I. Cu privire la criticile
formulate de autorul Societatea Comercială „Mobilux" - S.A. din Bucureşti,
Curtea constată că prin Decizia nr. 472 din 4 noiembrie 2004, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 17 ianuarie 2005, făcând referire la jurisprudenţa sa, a
respins o excepţie cu o motivare similară.
Cu acel prilej, Curtea a
reţinut, în esenţă, că măsura confiscării, dispusă prin art.6 din Legea nr. 12/1990,
nu contravine dispoziţiilor art. 44 alin. (8) din Constituţie, întrucât se
întemeiază tocmai pe prevederile textului constituţional invocat, care, la
alin. (9), prevede că bunurile destinate, folosite sau rezultate din
contravenţii pot fi confiscate în condiţiile legii.
In ceea ce priveşte critica potrivit căreia prin
dispoziţiile legale contestate s-ar încălca prevederile art. 45 din Constituţia
României, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, întrucât accesul liber
al persoanei la o activitate economică nu înlătură obligaţia comerciantului de
a se conforma regulilor de comerţ şi, de asemenea, nu exclude instituirea, prin
lege, a sancţiunii confiscării mărfurilor, produselor sau sumelor de bani
destinate desfăşurării unor activităţi comerciale ilicite.
Cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor
constituţionale ale art. 56, Curtea apreciază că acestea nu au incidenţă în
cauză, deoarece textul criticat nu instituie obligarea la plata unor sarcini
fiscale, ci prevede sancţiuni pentru neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute de
lege, în speţă Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor
activităţi ilicite.
Cât priveşte critica referitoare la încălcarea
dispoziţiilor art. 136 alin. (5) din Constituţie, Curtea observă că nici aceasta
nu poate fi primită. Aşa cum s-a statuat în mod constant, aplicarea şi
executarea unor sancţiuni pecuniare, inclusiv măsura confiscării unor bunuri
sau valori, cu toate că determină în mod direct diminuarea patrimoniului celui
sancţionat, nu încalcă dispoziţiile constituţionale privind ocrotirea
proprietăţii private, întrucât sunt consecinţa unor încălcări ale legii. (In
acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 56/1999, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 20 mai 1999.)
Pentru considerentele expuse, Curtea observă că nu sunt
încălcate nici prevederile art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor
drepturi sau al unor libertăţi.
II. Cu privire la critica formulată de autorul
Societatea Comercială „La Bucata" - S.R.L. din Budeşti potrivit căreia
art. 6 din Legea nr. 12/1990 este neconstituţional deoarece se referă la o
sancţiune penală şi a fost modificat printr-o ordonanţă de Guvern, aprobată
printr-o lege ordinară, iar nu printr-o lege organică, Curtea observă că
excepţia este inadmisibilă, deoarece cauza în care aceasta a fost ridicată are
ca obiect plângerea împotriva unui proces-verbal de sancţionare a unei
contravenţii, nefiind o cauză penală.
Aşa fiind, în temeiul art. 29 alin. (1) şi (6) din
Legea nr. 47/1992, excepţia urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
I. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. a) şi art. 6 din Legea nr.
12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale
ilicite, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Mobilux" - S.A. din
Bucureşti în Dosarul nr. 20.127/3/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a
IX-a contencios administrativ şi fiscal.
II. Respinge, ca inadmisibilă,
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 12/1990
privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite,
ridicată de Societatea Comercială „La Bucata" - S.R.L. din Budeşti în
Dosarul nr. 8.099/288/2007 al Judecătoriei Râmnicu-Vâlcea.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 martie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu