DECIZIE Nr.
236 din 4 martie 2008
privind exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 48 alin. (2) din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 243 din 28 martie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Claudia Miu -
prim-magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 alin. (2) din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, excepţie
ridicată de Societatea Comercială „Conea & Conea" - S.R.L. din Braşov în Dosarul nr.
1.765/62/2007 al Tribunalului Braşov - Secţia comercială şi de contencios
administrativ.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura
de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 29 octombrie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 1.765/62/2007, Tribunalul Braşov - Secţia comercială şi de
contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 alin. (2) din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, excepţie
ridicată de Societatea Comercială „Conea & Conea" - S.R.L. din Braşov
într-o cauză având ca obiect o acţiune în constatarea nulităţii.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile art. 48 alin. (2) din Legea nr. 51/1995,
potrivit cărora „baroul are personalitate juridică", încalcă dispoziţiile
art. 9 din Constituţie, care prevăd că asociaţiile profesionale se constituie
şi îşi desfăşoară activitatea în baza statutului propriu şi în condiţiile
legii. Legea care reglementează modul de constituire, autorizare şi funcţionare
a asociaţiilor profesionale este Legea nr. 21/1924 privind asociaţiile şi
fundaţiile, modificată ulterior prin Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000. Conform
art. 1 alin. (2) şi art. 3, coroborat cu art. 4 din Legea nr. 21/1924,
asociaţiile profesionale fără scop lucrativ pot dobândi personalitate juridică
numai „pe temeiul unei decizii motivate a tribunalului" şi numai de la
data înscrierii acesteia în registrul special al asociaţiilor, potrivit art. 11
din aceeaşi lege. Prevederile criticate sunt contrare şi dispoziţiilor
constituţionale ale art. 40, deoarece însăşi Constituţia „impune unele limite
în legătură cu modul de constituire, membrii asociaţi şi cu scopul
acesteia".
Tribunalul Braşov - Secţia comercială apreciază că prevederile criticate nu contravin dispoziţiilor art.
9 din Constituţie, deoarece faptul de a acorda baroului personalitate juridică,
prin efectul legii, are semnificaţia respectării dispoziţiilor constituţionale
menţionate.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege
criticat nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de
sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul
judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 48 alin. (2) din Legea
nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, care au
următorul cuprins: „Baroul
are personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu."
Autoarea excepţiei consideră că textul criticat încalcă
dispoziţiile constituţionale prevăzute de art. 9, privind sindicatele,
patronatele şi asociaţiile profesionale, şi de art. 40 privind dreptul de asociere.
Examinând excepţia, Curtea reţine că reglementarea prin
lege a exercitării profesiei de avocat şi organizarea avocaţilor în barouri -
asociaţii profesionale cu un specific deosebit - sunt o garanţie legală pentru
apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Aşadar, întrucât
instituţia avocaturii îndeplineşte o funcţie de interes public, aceea a
promovării şi apărării drepturilor persoanelor fizice şi juridice, Curtea
reţine că se impune cerinţa de reglementare prin lege a tuturor aspectelor ce
ţin de organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, deci implicit a modului
de organizare a avocaţilor în asociaţii profesionale - barouri -, precum şi a
modului de dobândire a personalităţii juridice.
Pentru cele arătate, Curtea Constituţională constată că
dispoziţiile legale criticate sunt în concordanţă cu dispoziţiile art. 9 din
Legea fundamentală, care prevăd că „asociaţiile profesionale se constituie
şi îşi desfăşoară activitatea [...] în condiţiile legii". Or, legea specială în temeiul căreia
barourile dobândesc personalitate juridică este tocmai Legea nr. 51/1995 pentru
organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.
De asemenea, Curtea constată că dispoziţiile criticate
sunt constituţionale, fiind în concordanţă şi cu dispoziţiile art. 40 din
Constituţie, care reglementează dreptul de liberă asociere a cetăţenilor în partide
politice, în sindicate şi în alte forme de asociere. Acest drept constituţional
de liberă asociere este aplicabil cetăţenilor pentru exercitarea drepturilor
cetăţeneşti, iar nu celor care exercită o profesie.
Curtea mai reţine că legiuitorul a reglementat prin
legi speciale toate activităţile private care contribuie la realizarea
interesului public, organizându-le în asociaţii profesionale, ce dobândesc
personalitate juridică în temeiul acelor legi speciale. De exemplu: Uniunea
Naţională a Notarilor Publici, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti
şi Colegiul Naţional al Medicilor din România sunt organizate în temeiul Legii
nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale, al Legii nr.
188/2000 privind executorii judecătoreşti şi al Legii nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătăţii, publicate în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, nr. 559 din 10 noiembrie 2000 şi, respectiv,
nr. 372 din 28 aprilie 2006.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 48 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea
profesiei de avocat, republicată, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Conea & Conea" - S.R.L. din Braşov în Dosarul nr. 1.765/62/2007 al
Tribunalului Braşov - Secţia comercială şi de contencios administrativ.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 martie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Prim-magistrat-asistent,
Claudia Miu