DECIZIE Nr. 199 din 23 noiembrie 1999
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 si 10
din Legea nr. 60/1991 privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 76 din 21 februarie 2000
Lucian Mihai - presedinte
Costica Bulai - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Ioan Muraru - judecator
Nicolae Popa - judecator
Lucian Stangu - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 6 si 10 din Legea nr. 60/1991 privind organizarea si
desfasurarea adunarilor publice, exceptie ridicata de Leon Nica in Dosarul nr.
19.144/1998 al Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 16 noiembrie 1999 si
au fost consemnate in Incheierea din aceeasi data, cand, avand nevoie de timp
pentru a delibera, Curtea a amanat pronuntarea pentru data de 23 noiembrie
1999.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 11 februarie 1999, pronuntata in Dosarul nr.
19.144/1998, Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 si
10 din Legea nr. 60/1991 privind organizarea si desfasurarea adunarilor
publice. Exceptia a fost ridicata de Leon Nica intr-o cauza civila ce are ca
obiect solutionarea contestatiei formulate de autorul exceptiei impotriva
Procesului-verbal din 10 octombrie 1998, emis de Sectia 8 Politie.
In motivarea exceptiei se sustine ca dispozitiile legale criticate incalca
prevederile constitutionale ale art. 36 privind "libertatea
intrunirilor" si ale art. 150 referitoare la "conflictul temporal de
legi".
Exprimandu-si opinia, instanta de judecata apreciaza ca exceptia este
neintemeiata, deoarece art. 6 si 10 din Legea nr. 60/1991 nu contravin textelor
constitutionale invocate, ele fiind "de natura a proteja valorile
enumerate expres in art. 49 alin. (1) din Constitutie".
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului
si Guvernului pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate.
Presedintele Camerei Deputatilor, in punctul sau de vedere, considera ca
dispozitiile legale criticate sunt constitutionale si in deplina concordanta cu
art. 11 alin. 2 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale, care "nu interzice ca restrangeri legale sa fie
impuse exercitarii dreptului la libera intrunire de catre membrii fortelor
armate, ai politiei sau ai administratiei de stat".
In punctul sau de vedere Guvernul considera exceptia ca fiind neintemeiata,
intrucat "libertatea intrunirilor poate fi supusa, prin lege, unor
limitari sau conditionari, indeosebi pentru a garanta serviciile esentiale
necesare societatii".
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei
Deputatilor si Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor,
sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992,
retine urmatoarele:
Potrivit art. 144 lit. c) din Constitutie si art. 23 din Legea nr. 47/1992,
republicata, Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei il constituie art. 6 si 10 din Legea nr. 60/1991 privind
organizarea si desfasurarea adunarilor publice, care au urmatoarea redactare:
- Art. 6: "Organizarea adunarilor publice se declara la primariile
municipale, orasenesti sau comunale, pe teritoriul carora acestea urmeaza sa se
desfasoare."
- Art. 10: "Primariile pot, cu consultarea organului local al
politiei, sa interzica organizarea adunarii publice, daca detin date din care
rezulta ca desfasurarea acesteia ar duce la incalcarea prevederilor art. 2 sau
daca, in perioada, la locul si pe traseele unde aceasta ar urma sa aiba loc, se
executa lucrari edilitar-gospodaresti de amploare."
Motivul principal de neconstitutionalitate este acela ca, potrivit art. 36
din Constitutie, mitingurile, demonstratiile sau orice alte intruniri sunt
libere si se pot organiza si desfasura numai in mod pasnic, fara nici un fel de
arme, in timp ce dispozitiile legale criticate restrang exercitarea acestei
libertati prin cerinta obtinerii unei autorizari prealabile.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala retine
ca dispozitiile art. 36 trebuie corelate cu cele ale art. 49 din Constitutie,
in sensul ca exercitiul libertatii intrunirilor poate comporta anumite
restrangeri si conditionari, potrivit legii, tocmai pentru ca drepturile si
libertatile garantate de Constitutie cetatenilor, interesele acestora si,
implicit, ordinea publica si securitatea nationala sa nu fie afectate.
Din perspectiva art. 11 si 20 din Constitutie, Curtea observa ca, de
altfel, art. 11 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale prevede ca exercitiul dreptului de intrunire poate
face obiectul unor restrictii care, potrivit legii, constituie masuri necesare
intr-o societate democratica, intre altele, pentru apararea ordinii, a moralei
sau a drepturilor si libertatilor altora. In acest sens, in cauzele
"Platform <<Arzte fur das Leben>> contra Austriei", 1985,
si "Rassemblement jurassien contra Elvetiei", 1979, Curtea Europeana
a Drepturilor Omului a retinut ca art. 11 presupune ca fiecare stat este in
masura sa adopte masuri rezonabile si adecvate pentru a asigura desfasurarea
pasnica a manifestatiilor licite ale cetatenilor sai si ca pentru intrunirile
ce au loc pe caile publice nu este exagerata impunerea obligatiei de a se
obtine o autorizatie prealabila, intrucat autoritatile au posibilitatea, in
aceste conditii, sa vegheze asupra respectarii ordinii publice si sa ia
masurile necesare pentru ca libertatea manifestatiilor sa fie pe deplin
asigurata.
In aceste conditii Curtea Constitutionala constata ca dispozitiile legale
criticate, desi preconstitutionale, nu intra sub incidenta art. 150 alin. (1)
din Constitutie, potrivit caruia "Legile si toate celelalte acte normative
raman in vigoare, in masura in care ele nu contravin prezentei
Constitutii", deoarece nu incalca prevederile constitutionale ale art. 36,
criticile aduse nefiind, asadar, intemeiate.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 13 alin. (1) lit.
A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 si 10 din
Legea nr. 60/1991 privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice,
exceptie ridicata de Leon Nica in Dosarul nr. 19.144/1998 al Judecatoriei
Sectorului 2 Bucuresti.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 23 noiembrie 1999.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat asistent,
Doina Suliman