DECIZIE Nr. 13
din 15 ianuarie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 13 din Legea fondului funciar nr.
18/1991
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 117 din 14 februarie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin
Zegrean -judecător
Ion Tiucă - procuror
Maria Bratu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 din Legea fondului funciar nr.
18/1991, excepţie ridicată de Neculai N. Matei în Dosarul nr.
1.326/110/6.518/2006 al Tribunalului Bacău - Secţia civilă.
La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei,
lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal
îndeplinită.
Cauza, fiind în stare de judecată, autorul excepţiei
solicită admiterea acesteia, susţinând aceleaşi motive de neconstituţionalitate
pe care le-a invocat în faţa instanţei de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei, ca fiind inadmisibilă,
întrucât criticile vizează aspecte privind interpretarea şi aplicarea legii.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 15 iunie 2007,
pronunţată în Dosarul nr. 1.326/110/6.518/2006, Tribunalul Bacău- Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 din Legea fondului
funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Neculai
N. Matei.
In motivarea
excepţiei de neconstituţionalitate autorul
acesteia susţine că „textul criticat nu este lămurit şi explicit, permiţând ca orice cetăţean să invoce orice
susţinere fără acte juridice concludente, fără ca acestea să poată fi
verificate în vreun fel, ca în final, prin aceste probe nedefinite, să se
obţină o proprietate atestată, deşi de foarte multe ori aceştia au calitatea de
detentori precari. Astfel, într-o abordare strictă a acestui text, cetăţenii nu
mai sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii, fără discriminări. O
asemenea abordare pe un text de lege impropriu, nedefinit creează fără dubiu
inegalităţi, privilegii şi discriminări, dovedind astfel că unele persoane pot
fi mai presus de lege". De asemenea, mai susţine că „acceptarea unei
moşteniri este de multe ori falsă, a creat şi creează numeroase erori judiciare
şi în acelaşi timp a afectat şi afectează dreptul de proprietate privată,
precum şi valorile esenţiale ale omului menţionate în Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului."
Tribunalul Bacău - Secţia civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul arată că, din
examinarea susţinerilor autorului excepţiei, rezultă că excepţia priveşte doar
alin. (1) al art. 13 din Legea nr. 18/1991. Cu privire la criticile de
neconstituţionalitate consideră că acestea se referă la o omisiune de
reglementare. Pentru aceste motive consideră excepţia ca inadmisibilă.
Avocatul Poporului consideră
că textele de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecatorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului,
prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum
şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit
dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepţiei îl constituie prevederile art. 13
din Legea nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, care
prevăd următoarele: „(1) Calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza
certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecătoreşti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe
din care rezultă acceptarea moştenirii.
(2) Moştenitorii care nu-şi pot dovedi această
calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiţi
repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din
terenurile ce au aparţinut autorului lor. Ei sunt consideraţi că au acceptat
moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei.
(3) Titlul de proprietate se emite cu privire la
suprafaţa de teren determinată pe numele tuturor moştenitorilor, urmând ca ei
să procedeze potrivit dreptului comun."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că
dispoziţiile legale criticate contravin următoarelor dispoziţii
constituţionale: art. 1 alin. (4) referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 16
alin. (1) şi (2) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind
dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen
rezonabil şi art. 44 alin. (2) privind garantarea şi ocrotirea proprietăţii
private. De asemenea, este invocată încălcarea art. 6 din Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Examinând excepţia,
Curtea constată că susţinerile autorului excepţiei vizează, în realitate, lipsa
de claritate a textului de lege criticat. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr.
47/1992, Curtea Constituţională „se pronunţă numai asupra
constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată", aplicarea
şi interpretarea unei legi constituind în exclusivitate atribute ale
instanţelor judecătoreşti, care la soluţionarea litigiului se vor pronunţa în
baza unor probe legale.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 din Legea fondului funciar nr.
18/1991, excepţie ridicată de Neculai N. Matei în Dosarul nr.
1.326/110/6.518/2006 al Tribunalului Bacău - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 ianuarie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu