Decizia Nr.1049 din 11.12.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniel-Liviu Arcer.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, excepţie invocată de Banca Comercială Intesa Sanpaolo Bank România - S.A. din Arad - Sucursala Baia Mare în Dosarul nr. 1.573/307/2009* al Tribunalului Maramureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.238D/2012.La apelul nominal lipsesc părţile, procedura de citare fiind legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Petru Botiş a depus la dosarul cauzei un înscris prin care învederează Curţii Constituţionale aspecte referitoare la fondul cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 4 mai 2012, pronunţată în Dosarul nr. 1.573/307/2009*, Tribunalul Maramureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, excepţie invocată de Banca Comercială Intesa Sanpaolo Bank România - S.A. din Arad - Sucursala Baia Mare într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii privind constatarea nulităţii unui contract de vânzare-cumpărare cu garanţie ipotecară.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul de lege criticat asigură o protecţie suplimentară drepturilor de proprietate dobândite prin adjudecare în cazul unei vânzări silite, instituind o discriminare bazată pe modul de dobândire a proprietăţii, în contradicţie cu dispoziţiile art. 44 alin. (2) teza întâi referitoare la garantarea şi ocrotirea proprietăţii private în mod egal de lege, indiferent de titular.Astfel, se arată că, potrivit textului de lege criticat, drepturile reale imobiliare provenite din vânzare silită sunt opozabile faţă de terţi, fără înscriere în cartea funciară. În aceste condiţii, dacă proprietarul tabular a înstrăinat, cu rea-credinţă, acelaşi bun unor terţi de bună-credinţă, actul juridic astfel încheiat poate fi anulat în temeiul prevederilor legale criticate, având în vedere că adevăratul proprietar poate opune dreptul său chiar dacă nu a fost înscris în cartea funciară. În aceste condiţii, în opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, terţelor persoane de bună-credinţă, care au dobândit un astfel de drept întemeindu-se pe cuprinsul cărţii funciare, nu li se asigură o protecţie nediscriminatorie a dreptului lor de proprietate.Tribunalul Maramureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textul de lege criticat fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale şi convenţionale invocate. În acest sens, arată că, în temeiul textului de lege criticat, un drept real imobiliar provenit din vânzare silită este opozabil faţă de terţi fără înscriere în cartea funciară. Textul de lege criticat instituie însă o excepţie aparentă de la regula inopozabilităţii faţă de terţi a drepturilor reale imobiliare neînscrise în cartea funciară, dat fiind faptul că formalităţile de publicitate şi procedurale la care sunt supuse imobilele scoase la vânzare silită prin licitaţie sunt suficient de ample pentru a asigura terţilor o protecţie sporită.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. În acest sens, arată că textul de lege criticat şi-a încetat aplicabilitatea, fiind abrogat prin dispoziţiile art. 87 pct. 4 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. 26 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006.Analizând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că obiectul acesteia îl constituie dispoziţiile art. 26 alin. (1) sintagma „vânzare silită“ din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, potrivit căruia: „(1) Dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale sunt opozabile faţă de terţi, fără înscrierea în cartea funciară, când provin din succesiune, accesiune, vânzare silită şi uzucapiune. Aceste drepturi se vor înscrie, în prealabil, dacă titularul înţelege să dispună de ele.“Prevederea legală criticată a fost abrogată prin dispoziţiile art. 87 pct. 4 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, în prezent dispoziţia legală corespondentă fiind cuprinsă în art. 887 - Dobândirea unor drepturi reale fără înscriere din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011, potrivit căruia: „(1) Drepturile reale se dobândesc fără înscriere în cartea funciară când provin din moştenire, accesiune naturală, vânzare silită, expropriere pentru cauză de utilitate publică, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege.(2) Cu toate acestea, în cazul vânzării silite, dacă urmărirea imobilului nu a fost în prealabil notată în cartea funciară, drepturile reale astfel dobândite nu vor putea fi opuse terţilor dobânditori de bună-credinţă.(3) În cazurile prevăzute la alin. (1), titularul drepturilor astfel dobândite nu va putea însă dispune de ele prin cartea funciară decât după ce s-a făcut înscrierea.“Curtea Constituţională urmează să se pronunţe asupra prevederilor legale cu care a fost sesizată, respectiv asupra art. 26 alin. (1) sintagma „vânzare silită“ din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, deoarece, în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, controlul de constituţionalitate priveşte textele de lege aplicabile direct cauzei deduse judecăţii, iar pronunţarea asupra altor dispoziţii legale, chiar dacă acestea din urmă ar conţine prevederi asemănătoare, ar echivala cu ridicarea din oficiu de către Curtea Constituţională a excepţiei de neconstituţionalitate cu privire la alte texte decât cele criticate de către autorul excepţiei, ceea ce este inadmisibil, fiind contrar dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. În opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (1) referitor la garantarea dreptului de proprietate şi a creanţelor asupra statului şi alin. (2) teza întâi referitoare la garantarea şi ocrotirea proprietăţii private în mod egal de lege, indiferent de titular şi art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi şi al unor libertăţi. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 14 - Interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 1 - Protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la aceeaşi Convenţie. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele: Potrivit textului de lege criticat, drepturile reale imobiliare provenite din vânzare silită sunt opozabile faţă de terţi, fără înscriere în cartea funciară, însă titularii acestor drepturi nu pot dispune de ele decât după ce s-a făcut înscrierea acestora în cartea funciară. Autorul excepţiei susţine că această excepţie de la principiul opozabilităţii faţă de terţi a drepturilor reale înscrise în cartea funciară asigură o protecţie suplimentară drepturilor de proprietate dobândite prin adjudecare în cazul unei vânzări silite, instituind o discriminare bazată pe modul de dobândire a proprietăţii, în contradicţie cu dispoziţiile art. 44 alin. (2) teza întâi referitoare la garantarea şi ocrotirea proprietăţii private în mod egal de lege, indiferent de titular. Curtea reţine că excepţiile instituite de textul de lege criticat sunt justificate de modul de dobândire a dreptului tabular, astfel încât opozabilitatea erga omnes este asigurată prin însăşi natura publică a modului de dobândire. În acest sens Curtea sa mai pronunţat, spre exemplu, prin Decizia nr. 73 din 8 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 22 martie 2007, statuând că aceste excepţii sunt justificate de natura modului de dobândire a dreptului real, nesusceptibilă de publicitate imediată. În prezenta excepţie de neconstituţionalitate se invocă ipoteza adjudecării unui bun imobil prin licitaţie publică, ca modalitate de dobândire a unui drept real imobiliar nesusceptibil de înscriere în cartea funciară în vederea asigurării opozabilităţii erga omnes a dreptului astfel dobândit. În acord cu jurisprudenţa sa, Curtea constată că şi în această situaţie excepţia este justificată de natura specifică modului de dobândire, respectiv prin vânzare la licitaţie publică, ce presupune formalităţi procedurale suficient de ample pentru a încunoştiinţa terţii despre vânzarea imobilului/imobilelor în cauză. Astfel, potrivit prevederilor art. 19 alin. (1) lit. C. c) din Legea nr. 7/1996, înscrierile privind dezmembrămintele dreptului de proprietate şi sarcinile sunt efectuate în partea a III-a a cărţii funciare, legea instituind astfel obligativitatea înscrierii urmăririi silite a imobilului şi a veniturilor sale. În mod corespunzător, potrivit prevederilor art. 497 din Codul de procedură civilă, executorul judecătoresc ia măsuri ca somaţia prin care se pune în vedere debitorului vânzarea silită a imobilelor în caz de neplată să fie notată în cartea funciară, iar din momentul notării orice act de înstrăinare sau constituire de drepturi reale cu privire la imobilul urmărit este, în principiu, inopozabil. Prin urmare, Curtea constată că aceste formalităţi de publicitate prealabile vânzării silite sunt de natură să asigure o reală protecţie a drepturilor terţilor, astfel încât nu sunt întemeiate susţinerile autorului excepţiei referitoare la protecţia discriminatorie acordată dreptului de proprietate dobândit prin adjudecare în cadrul vânzării silite. De altfel, Curtea observă că art. 887 alin. (2) din noul Cod civil consacră în mod expres această regulă, prevăzând că, în cazul vânzării silite, dacă urmărirea imobilului nu a fost în prealabil notată în cartea funciară, drepturile reale astfel dobândite nu vor putea fi opuse terţilor dobânditori de bună-credinţă. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) sintagma „vânzare silită“ din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, excepţie invocată de Banca Comercială Intesa Sanpaolo Bank România - S.A. din Arad - Sucursala Baia Mare în Dosarul nr. 1.573/307/2009* al Tribunalului Maramureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 decembrie 2012. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie