E-mail:
Parola:
     
 Nu ai cont? Inregistreaza-te
 Ai uitat parola? Click aici
alerte legex
Coduri postale şi prefixe telefonice naţionale şi internaţionale
Legături cu alte acte
Cele mai căutate legi
Ultimele acte citite
Sisteme de securitate
Registrul Agricol Integrat - www.registrulagricolintegrat.ro

Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

ORDIN Nr

ORDIN   Nr. 61 din 26 martie 2004

privind punerea in aplicare a regulamentelor si instructiunilor Consiliului Concurentei, elaborate in baza Legii concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare

ACT EMIS DE:                CONSILIUL CONCURENTEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 288 din  1 aprilie 2004


SmartCity3


    In baza:
    - Decretului nr. 57/2004 pentru numirea membrilor Plenului Consiliului Concurentei;
    - prevederilor art. 21 alin. (4) lit. f), ale art. 28 alin. (1), (2) si (3) si ale art. 29 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare;
    avand in vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ,

    presedintele Consiliului Concurentei emite urmatorul ordin:

    Art. 1
    In urma adoptarii in Plenul Consiliului Concurentei se pun in aplicare urmatoarele regulamente si instructiuni, prevazute in anexele nr. 1, 2, 3, 4 si 5*), care fac parte integranta din prezentul ordin:
    - Regulament de organizare, functionare si procedura al Consiliului Concurentei;
    - Regulament privind stabilirea si perceperea tarifelor pentru procedurile si serviciile prevazute de Legea concurentei nr. 21/1996 si regulamentele emise in aplicarea acesteia;
    - Instructiuni cu privire la definirea pietei relevante, in scopul stabilirii partii substantiale de piata;
    - Instructiuni privind modul de aplicare a regulilor de concurenta acordurilor de acces din sectorul de comunicatii electronice - cadrul general, piete relevante, principii;
    - Instructiuni date in aplicarea prevederilor art. 33 din Legea concurentei nr. 21/1996, cu privire la calculul taxei de autorizare a concentrarilor economice.
------------
    *) Anexele nr. 1, 2, 3, 4 si 5 sunt reproduse in facsimil.

    Art. 2
    Compartimentele de specialitate din cadrul Consiliului Concurentei vor urmari punerea in aplicare a prevederilor prezentului ordin.
    Art. 3
    Prezentul ordin, regulamentele si instructiunile mentionate la art. 1 vor fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

                  Presedintele Consiliului Concurentei,
                             Mihai Berinde

    ANEXA 1

                              REGULAMENT
    de organizare, functionare si procedura al Consiliului Concurentei

    In temeiul art. 23 alin. (1) si al art. 28 alin. (2) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, Consiliul Concurentei adopta prezentul regulament:

    CAP. 1
    Dispozitii generale

    Art. 1
    (1) Administrarea si punerea in aplicare a Legii concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare si a Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt incredintate Consiliului Concurentei, ca autoritate administrativa autonoma in domeniul concurentei, cu personalitate juridica.
    (2) In cuprinsul prezentului regulament ori de cate ori se va face trimitere la Legea concurentei nr. 21/1996 si la Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, se va intelege legile respective cu modificarile si completarile ulterioare.
    (3) Consiliul Concurentei este organizat si functioneaza conform legii si prevederilor prezentului regulament.
    Art. 2
    Consiliul Concurentei urmareste, conform legii, protectia si stimularea concurentei, pentru asigurarea unui mediu concurential normal si promovarea intereselor consumatorilor.
    Art. 3
    Consiliul Concurentei are atributiile prevazute de Legea concurentei nr. 21/1996 si de Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat.
    Art. 4
    Organizarea, structura si procedurile de functionare ale Consiliului Concurentei trebuie sa asigure realizarea atributiilor prevazute de Legea concurentei si de Legea ajutorului de stat.

    CAP. 2
    Structura Consiliului Concurentei

    Art. 5
    (1) Consiliul Concurentei isi desfasoara activitatea prin urmatoarele structuri cu caracter functional si operational: directii, servicii, compartimente si module.
    (2) Organele de conducere si decizie ale Consiliului Concurentei sunt: plenul, comisiile si presedintele.
    (3) Functiile de executie din structura functionala sunt: inspector de concurenta, consilier juridic, referent.
    (4) Functiile de executie din structura operationala sunt: contabil, referent, secretar, arhivar, curier, sofer, personal administrativ.
    (5) Consiliul Concurentei isi desfasoara activitatea, delibereaza si ia decizii in plen si in comisii.
    (6) Presedintele Consiliului Concurentei ia decizii in conditiile prevazute de lege. Ordinele si deciziile Consiliului Concurentei prin care se dispun masuri si se aplica sanctiuni se semneaza de catre presedinte.

    Plenul Consiliului Concurentei
    Art. 6
    (1) Plenul Consiliului Concurentei este un organ colegial fiind format din 7 membri, dupa cum urmeaza: un presedinte, 2 vicepresedinti si 4 consilieri de concurenta. Membrii Plenului Consiliului Concurentei sunt numiti de catre Presedintele Romaniei, prin decret, la propunerea Guvernului, potrivit art. 18 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996.
    (2) Plenul, ca organ al Consiliului Concurentei, are atributii deliberative si de decizie.
    (3) Plenul Consiliului Concurentei are urmatoarele atributii:
    a) examineaza rapoartele de investigatie, cu eventualele obiectii formulate la acestea, si decide asupra masurilor de luat;
    b) autorizeaza concentrarile economice;
    c) adopta deciziile prevazute de Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat;
    d) sesizeaza instantele judecatoresti in aplicarea prevederilor art. 7 din Legea concurentei nr. 21/1996 si in aplicarea art. 17 alin. (1), art. 18 alin. (2), alin. (3) si ale art. 19 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat;
    e) adopta punctele de vedere, recomandarile si avizele de formulat in aplicarea dispozitiilor Legii concurentei nr. 21/1996;
    f) adopta punctele de vedere si avizele de formulat in aplicarea dispozitiilor Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat;
    g) examineaza categoriile de intelegeri, deciziile luate de asociatiile de agenti economici si practicile concertate propuse pentru exceptare;
    h) analizeaza proiectele de acte normative sau cu caracter reglementar privind activitatea Consiliului Concurentei sau interesand activitatea acestuia, propuse spre adoptare;
    i) analizeaza incalcarile prevederilor art. 9 din Legea concurentei nr. 21/1996;
    j) sesizeaza autoritatea emitenta a unui act normativ prin care se instituie masuri de ajutor de stat care nu au fost notificate sau interzise prin decizia Consiliului Concurentei;
    k) examineaza raportul anual asupra situatiei concurentei si raportul anual privind ajutoarele de stat acordate in Romania.
    (4) Plenul Consiliului Concurentei constata savarsirea contraventiilor prevazute la art. 56 alin. (1) lit. a) si b) din Legea concurentei nr. 21/1996, individualizeaza si aplica amenda.

    Presedintele Consiliului Concurentei
    Art. 7
    (1) Presedintele Consiliului Concurentei angajeaza patrimonial, prin semnatura sa, Consiliul Concurentei ca persoana juridica si il reprezinta ca institutie publica in fata persoanelor fizice si juridice, a autoritatilor legislative, judiciare si administrative, precum si a altor institutii romanesti si straine, a organismelor si organizatiilor internationale.
    (2) Ordinele si deciziile Consiliului Concurentei, prin care se dispun masuri si se aplica sanctiuni, se semneaza de catre presedinte, iar reglementarile adoptate de catre Consiliul Concurentei sunt puse in aplicare, suspendate ori abrogate prin ordin al presedintelui.
    (3) In cadrul Consiliului Concurentei, presedintele este singurul care poate exercita prerogative disciplinare asupra personalului, in conformitate cu dispozitiile prevazute in Legea nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, republicata si de legislatia muncii.
    (4) Presedintele Consiliului Concurentei ordona efectuarea de investigatii, desemneaza raportorul pentru fiecare investigatie si poate recomanda, in cazuri justificate, un termen de finalizare a investigatiei, in functie de specificul fiecarui caz.
    (5) Presedintele Consiliului Concurentei conduce sedintele plenului, supune la vot propunerile membrilor plenului si controleaza aplicarea efectiva a deciziilor adoptate, dispunand masurile adecvate.
    (6) In caz de absenta ori de indisponibilitate a presedintelui, reprezentarea legala a Consiliului Concurentei revine unuia dintre vicepresedinti, desemnat de presedinte pentru durata absentei sau a indisponibilitatii.
    (7) Presedintele Consiliului Concurentei poate delega puteri de reprezentare oricaruia dintre vicepresedinti, consilieri de concurenta, inspectori de concurenta sau altor salariati, mandatul trebuind sa mentioneze expres puterile delegate si durata exercitarii lor.
    (8) Presedintele Consiliului Concurentei isi poate organiza, in regimul prevazut de dispozitiile legale in materie, Cabinetului demnitarului.

    Comisiile Consiliului Concurentei
    Art. 8
    (1) Consiliul Concurentei isi desfasoara activitatea si in Comisii, in scopul aplicarii sanctiunilor pentru contraventiile prevazute la art. 55 lit. a) si la art. 56 alin. (1) lit. c), precum si a amenzilor cominatorii prevazute la art. 59 din Legea concurentei nr. 21/1996.
    (2) In cadrul Consiliului Concurentei functioneaza Comisia responsabila pentru domeniul fuziuni si antitrust si Comisia responsabila pentru domeniul ajutorului de stat.
    (3) Comisiile sunt formate din trei membri ai Consiliului Concurentei, dintre care: un vicepresedinte si doi consilieri de concurenta, desemnati de presedinte, si sunt conduse de catre vicepresedintele desemnat.
    (4) In caz de absenta ori de indisponibilitate a unuia dintre membrii comisiei, presedintele Consiliului Concurentei va stabili, prin ordin, o alta componenta a comisiei respective.
    (5) Desemnarea comisiei se face de catre presedinte, pentru fiecare caz in parte, comisie care ramane astfel constituita, afara de situatia prevazuta la alin. (4).
    (6) Convocarea comisiei se face de catre vicepresedinte. Programul deliberarilor, precum si materialele ce vor fi analizate se transmit tuturor membrilor cu cel putin doua zile inainte de intrunirea comisiei.
    (7) Comisia Consiliului Concurentei poate functiona numai in formatie completa, luand hotarari cu majoritate.
    (8) Comisiile constituite potrivit art. 21 alin. (1) si alin. (2) din Legea concurentei nr. 21/1996, au urmatoarele atributii:
    a) examineaza in activitatile preliminare, notificarile, sesizarile si orice alte acte adresate Consiliului Concurentei in temeiul Legii concurentei nr. 21/1996 si a Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, solutionandu-le potrivit dispozitiilor legale;
    b) examineaza practicile anticoncurentiale, concentrarile economice, omisiunea notificarii unei concentrari economice;
    c) propun acordarea derogarii de la regula instituita la art. 16 alin. (4) din Legea concurentei nr. 21/1996;
    d) aplica amenzile cominatorii conform art. 59 din Legea concurentei nr. 21/1996, amenzile pentru omisiunea notificarii operatiunilor de concentrare economica si amenzile pentru inceperea unei operatiuni de concentrare declarata incompatibila cu Legea concurentei nr. 21/1996 printr-o decizie a Consiliului Concurentei;
    e) alte sarcini incredintate comisiilor de catre Plenul Consiliului Concurentei sau de catre Presedinte.
    (9) Plangerile si sesizarile referitoare la practici anticoncurentiale, primite de catre Consiliul Concurentei, se solutioneaza printr-o procedura ce cuprinde, dupa caz, urmatoarele faze:
    a) analizarea acestora de catre directiile de specialitate care, in termenele legale, inainteaza comisiei coordonatoare propunerea de solutionare a cazului: respingerea plangerilor care nu prezinta suficient temei de fapt si de drept sau declansarea unei investigatii;
    b) in cazul in care propunerea este aceea de respingere a sesizarii/plangerii, intrucat, pe baza informatiilor pe care le are in posesie, nu sunt suficiente temeiuri pentru a justifica declansarea unei investigatii, comisia va informa autorul plangerii despre intentia sa de a propune respingerea plangerii, inclusiv despre motivele care stau la baza acestei intentii si va stabili un termen limita in cadrul caruia acesta sa isi prezinte punctul de vedere in fata Comisiei;
    c) propunerea Comisiei se inainteaza presedintelui Consiliului Concurentei, in vederea emiterii, de catre acesta, a deciziei de respingere a plangerii sau a ordinului de declansare a unei investigatii;
    (10) Notificarile operatiunilor de concentrare economica, primite de catre Consiliul Concurentei, se solutioneaza printr-o procedura ce cuprinde, dupa caz, urmatoarele faze:
    a) analizarea acestora de catre directiile de specialitate care, in termenele legale, inainteaza comisiei coordonatoare propunerea de solutionare a cazului: emiterea unei decizii de neinterventie, a unei decizii de neobiectiune sau declansarea unei investigatii;
    b) propunerea Comisiei se inainteaza presedintelui Consiliului Concurentei, in vederea emiterii, de catre acesta, a deciziei de neinterventie, a deciziei de neobiectiune sau a ordinului de declansare a investigatiei.
    (11) Propunerile Comisiei referitoare la respingerea sesizarilor sau a plangerilor, precum si cele privind emiterea unor decizii de neinterventie sau de neobiectiune in cazul operatiunilor de concentrare economica notificate nu se dezbat in plenul Consiliului Concurentei.
    Art. 9
    In vederea exercitarii atributiilor sale, Consiliul Concurentei dispune de aparatul propriu, alcatuit din compartimente de specialitate (functionale) si compartimente operationale, conform organigramei prevazute in anexa care face parte integranta din prezentul regulament.

    CAP. 3
    Organizarea directiilor de specialitate, a celor operationale si a Compartimentului audit public intern
    Art. 10
    (1) Directiile de specialitate ale Consiliului Concurentei sunt: Directia bunuri de consum, Directia servicii, Directia industrie si energie, Directia autorizare ajutor de stat, Directia raportare, monitorizare si control ajutor de stat, Directia cercetare - sinteze, Directia juridic-contencios, Directia relatii externe si integrare europeana, Directia monitorizare teritoriala.
    (2) In compunerea Consiliului Concurentei intra, de asemenea, si inspectoratele teritoriale, care sunt unitati exterioare (teritoriale) ale Consiliului Concurentei, facand parte din acesta. Acestea actioneaza in limitele competentelor si atributiilor prevazute de dispozitiile legale, activitatea lor fiind coordonata si indrumata de catre Directia monitorizare teritoriala.
    (3) Directiile operationale ale Consiliului Concurentei sunt: Directia buget, resurse umane si Directia administrativa. Aceste directii, impreuna cu: Serviciul secretare de cabinet, Serviciul relatii publice si protocol, Servicii generale, Biroul documente secrete, Arhivele si Magazia de materiale alcatuiesc Secretariatul general, care este condus de catre un secretar general.
    (4) In cadrul Consiliului Concurentei functioneaza Compartimentul audit public intern.

    Directiile Consiliului Concurentei
    Art. 11
    (1) Directia bunuri de consum, Directia servicii si Directia industrie si energie sunt coordonate de catre un vicepresedinte si doi consilieri de concurenta, desemnati pentru domeniul fuziuni si anti-trust.
    (2) Directia autorizare ajutor de stat si Directia raportare, monitorizare si control ajutor de stat sunt coordonate de catre un vicepresedinte si doi consilieri de concurenta, desemnati pentru domeniul ajutor de stat.
    (3) Directia relatii externe si integrare europeana, Directia juridic-contencios, Directia cercetare - sinteze si Directia monitorizare teritoriala sunt coordonate de catre presedintele Consiliului Concurentei.
    (4) In cadrul fiecarei directii se pot constitui, prin ordin al Presedintelui Consiliului Concurentei, la solicitarea directorului, compartimente si module de lucru, acestea din urma specializate pe anumite domenii de activitate. In cazul in care nu mai sunt necesare, pot fi desfiintate sau inlocuite cu alte module.
    (5) Directia servicii, Directia bunuri de consum si Directia industrie si energie au atributii referitoare la:
    a) aplicarea strategiei generale stabilite in plenul Consiliului Concurentei;
    b) desfasurarea de activitati de cunoastere a pietelor, in vederea detectarii existentei unor fenomene sau practici de natura a avea efecte anticoncurentiale;
    c) analizarea cererilor sau a plangerilor, denuntand, respectiv acuzand o practica anticoncurentiala si elaborarea de propuneri, pe baza celor constatate, in vederea adoptarii de masuri in aplicarea art. 46 din Legea concurentei nr. 21/1996;
    d) analizarea notificarilor operatiunilor de concentrare economica, in baza procedurii stabilite prin regulament si elaborarea de propuneri, pe baza celor constatate, in aplicarea prevederilor art. 51 din Legea concurentei nr. 21/1996;
    e) analizarea si elaborarea de propuneri pentru aplicarea prevederilor art. 12 lit. b) si art. 16 alin. (5) din Legea concurentei nr. 21/1996;
    f) desfasurarea activitatilor de investigatie in conformitate cu Legea concurentei nr. 21/1996, privind cazurile de incalcare a dispozitiilor art. 5 alin. (1), art. 6, art. 9, art. 13 si art. 16 din lege si acordarea de dispense pentru intelegeri, decizii ale asociatiilor de agenti economici ori practici concertate, prorogari de dispense, care se incadreaza in prevederile art. 5 alin. (2) din Legea concurentei nr. 21/1996;
    g) analizarea cererilor de certificare prealabila a neinterventiei, la cererea agentilor economici si elaborarea de propuneri, pe baza analizei dovezilor prezentate de acestia, in sensul certificarii neinterventiei Consiliului Concurentei sau al declansarii unei investigatii, daca aceasta este necesara;
    h) analizarea si elaborarea de propuneri in vederea emiterii de avize conforme pentru proiectele de acte normative care pot avea impact anticoncurential si elaborarea propunerii de modificare a acelora care au un asemenea efect;
    i) initierea de masuri care sa faciliteze dezvoltarea pietei si a concurentei in vederea elaborarii de catre Consiliul Concurentei a unor recomandari catre Guvern;
    j) urmarirea aplicarii efective a deciziilor, respectiv a obligatiilor sau a conditiilor impuse de Consiliul Concurentei;
    k) predarea la compartimentul documentare a tuturor dosarelor de investigatie, studiilor, rapoartelor si a altor documente ce contin date si informatii utile si participarea la crearea bazei centralizate de date si de documentare a Consiliului Concurentei;
    l) indeplineste orice alte atributii prevazute in Legea concurentei nr. 21/1996, dispuse de catre Presedintele Consiliului Concurentei.
    (6) Directia autorizare ajutor de stat are urmatoarele atributii:
    a) analizeaza potrivit prevederilor Legii nr. 143/1999 si ale regulamentelor emise in aplicarea acesteia ajutoarele de stat individuale si schemele de ajutor de stat notificate de catre furnizor si initiator;
    b) intocmeste proiecte de avize pentru ajutoarele de stat prevazute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat;
    c) intocmeste proiecte de puncte de vedere solicitate in temeiul art. 30 din Legea concurentei nr. 21/1996;
    d) face propuneri fundamentate Comisiei de ajutor de stat in urma analizei realizate pentru indeplinirea atributiilor prevazute la lit. a), b) si c);
    e) analizeaza sesizarile privind incalcarea prevederilor Legii nr. 143/1999;
    f) desfasoara activitati de investigatie in conformitate cu Legea nr. 143/1999 atunci cand constata ca masura notificata prezinta indoieli cu privire la compatibilitatea sa cu prevederile acestei legi;
    g) vegheaza la respectarea reglementarilor existente in materie de ajutor de stat;
    h) acorda consultanta de specialitate la solicitarea autoritatilor publice sau altor organisme care administreaza sursele statului pentru elaborarea de noi scheme de ajutor de stat, prelungirea sau modificarea celor existente;
    i) colaboreaza cu Directia juridic-contencios la intocmirea materialelor necesare in vederea sesizarii instantelor de judecata in cazul ajutoarelor de stat ilegale si interzise;
    j) colaboreaza cu departamentele si directiile din cadrul Consiliului Concurentei in scopul obtinerii unor informatii utile pentru analiza ajutoarelor de stat notificate;
    k) analizeaza efectele acordarii de ajutoare de stat asupra mediului de afaceri si propune masuri privind modificarea, completarea sau anularea unor ajutoare de stat care conduc la distorsiuni semnificative pe piata sau la incalcarea tratatelor internationale la care Romania este parte;
    l) indeplineste orice alte atributii impuse de aplicarea Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat.
    (7) Directia raportare, monitorizare si control ajutor de stat are urmatoarele atributii:
    a) elaboreaza regulamentele pentru aplicarea Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, referitoare la procedurile de inventariere, raportare si monitorizare a ajutoarelor de stat precum si de asigurare a transparentei relatiilor financiare dintre autoritatile publice si intreprinderile publice;
    b) propune si initiaza modificari ale unor scheme de ajutor de stat existente daca apar diferente substantiale intre efectul scontat de catre stat la implementarea schemei respective si cel efectiv constatat in practica;
    c) colaboreaza la elaborarea unor machete standard pentru colectarea informatiilor precum si modele standard de prelucrare pe calculator a informatiilor primite in domeniul ajutorului de stat;
    d) supravegheaza si controleaza ajutoarele de stat existente, in derulare, in vederea verificarii respectarii prevederilor actelor normative sau administrative care le instituie si a deciziilor de autorizare emise de Consiliul Concurentei;
    e) primeste si prelucreaza raportarile transmise de catre furnizorii de ajutoare de stat, precum si de catre oricare alte organisme care administreaza surse ale statului sau ale colectivitatilor locale, conform prevederilor legii;
    f) evalueaza cuantumul anual al ajutorului de stat pe baza informatiilor colectate privind ajutoarele de stat acordate in economie, la nivel de schema de ajutor si pe principalii beneficiari;
    g) colaboreaza cu Directia teritoriala in vederea supravegherii, controlului si evaluarii efectelor acordarii de ajutoare de stat asupra pietei concurentiale;
    h) intocmeste, in fiecare an, inventarul ajutoarelor de stat pentru anul de raportare, actualizeaza si corecteaza, daca este cazul, inventarul anilor precedenti conform procedurilor prevazute in regulamente;
    i) intocmeste raportul anual asupra ajutoarelor de stat acordate in Romania care se supune aprobarii Guvernului Romaniei si se transmite la organismele internationale;
    j) participa la elaborarea materialelor de mediatizare a problematicii ajutorului de stat, precum si la specializarea personalului din administratia centrala si locala cu atributii in acest domeniu;
    k) elaboreaza proiecte de raspuns la sesizarile si reclamatiile agentilor economici si persoanelor fizice privind domeniul ajutorului de stat, impreuna cu Directia autorizare ajutor de stat;
    l) urmareste evolutia in timp a ajutoarelor acordate printr-un sistem de evidenta computerizata a actelor normative care contin prevederi prin care se instituie ajutoare de stat, grupate pe sectoare de activitate;
    m) urmareste indeplinirea obligatiei furnizorilor, beneficiarilor de ajutor de stat si a oricaror alte organisme care administreaza surse ale statului sau ale colectivitatilor locale de a-si organiza evidente specifice privind ajutoarele de stat acordate/primite;
    n) propune comisiei coordonatoare luarea unor masuri corespunzatoare, potrivit legii, in cazul in care constata ca un ajutor existent denatureaza semnificativ mediul concurential normal sau afecteaza comertul dintre Romania si statele membre ale Uniunii Europene;
    o) propune comisiei coordonatoare luarea de masuri corespunzatoare, potrivit legii, in vederea recuperarii sau rambursarii ajutorului de stat in cazul in care nu au fost respectate conditiile sau obligatiile prevazute in decizia de autorizare;
    p) urmareste asigurarea transparentei relatiilor financiare dintre autoritatile publice si intreprinderile publice, precum si transparenta financiara in cadrul anumitor intreprinderi, conform regulamentelor emise;
    r) executa orice alte atributii rezultand din prevederile legale in materia ajutorului de stat sau dispuse de Presedintele Consiliului Concurentei.
    (8) Directia cercetare - sinteze are urmatoarele atributii:
    a) creeaza si dezvolta baze de date privind piata unor produse si servicii, utile compartimentelor de specialitate pentru identificarea si catalogarea pietelor relevante, prin preluarea unor informatii detinute in compartimentele Consiliului Concurentei (pentru cazurile investigate) si din surse externe (organisme guvernamentale si neguvernamentale);
    b) cerceteaza, la cerere, aspectele privitoare la definirea pietei si la determinarea cotei de piata pentru cazurile investigate de celelalte compartimente de specialitate si participa la aceste investigatii;
    c) desfasoara activitati de cercetare referitoare la: structura pietei si a mediului concurential, tendintele generale ale pietelor si posibilitatile aparitiei unor practici anticoncurentiale, gradul de concentrare economica si efectele acesteia asupra mediului concurential;
    d) colaboreaza cu organe ale administratiei publice centrale si locale, precum si cu organizatiile patronale in ce priveste politicile de ramura sau sectoriale;
    e) analizeaza masurile cu impact asupra mediului concurential, tendintele observate sub aspectul raportului dintre cererea si oferta de bunuri si servicii, prezentand periodic informari Plenului Consiliului Concurentei;
    f) asigura si prelucreaza periodic informatiile necesare la fundamentarea modificarii plafoanelor valorice, in conditiile Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat si ale art. 8 si 15 din Legea concurentei nr. 21/1996, pentru modificarea cuantumului tarifelor percepute pentru procedurile si serviciile prevazute de Legea concurentei nr. 21/1996, si de regulamentele emise pentru aplicarea acesteia, in functie de indicele general al preturilor si tarifelor;
    g) propune Plenului emiterea de avize conforme pentru proiectele de acte normative care pot avea impact anticoncurential si modificarea acelora care au un asemenea efect;
    h) intocmeste periodic situatii statistice si sinteze privind lucrarile si cazurile instrumentate de compartimentele de specialitate din cadrul Consiliului Concurentei, necesare informarii organelor de conducere ale Consiliului Concurentei, precum si raportarilor catre Comisia Europeana privind cazurile evaluate in Romania in domeniul concurentei;
    i) urmareste impreuna cu celelalte compartimente de specialitate aplicarea efectiva a deciziilor proprii si informeaza in situatia in care se constata abateri de la aplicarea acestora;
    j) elaboreaza proiectul de Raport anual al Consiliului Concurentei in colaborare cu celelalte compartimente de specialitate din cadrul Consiliului Concurentei;
    k) intocmeste materiale pentru informarea publicului in domeniul concurentei si al ajutorului de stat, prin mass-media;
    l) asigura actualizarea bibliotecii clasice si electronice de specialitate a Consiliului Concurentei;
    m) asigura actualizarea site-ului Consiliului Concurentei in colaborare cu Directia relatii externe si integrare europeana;
    n) indeplineste orice alte sarcini dispuse de Presedintele Consiliului Concurentei.
    (9) Directia juridic-contencios are urmatoarele atributii:
    a) acorda consultanta de specialitate membrilor Consiliului Concurentei si personalului din directiile de specialitate si poate participa la investigatii;
    b) reprezinta Consiliul Concurentei in fata instantelor judecatoresti;
    c) personalul Directiei juridic-contencios va colabora cu inspectorii de concurenta care au instrumentat cazurile aflate pe rolul instantelor judecatoresti, in vederea indeplinirii activitatii de reprezentare a Consiliului Concurentei in fata instantelor judecatoresti;
    d) difuzeaza in interiorul institutiei informari periodice privind actele normative care reglementeaza concurenta sau care au incidenta asupra mediului concurential si contribuie la crearea bazei centralizate de date si documente a institutiei;
    e) avizeaza in prealabil pentru legalitate deciziile Consiliului Concurentei;
    f) colaboreaza cu celelalte compartimente de specialitate la redactarea actelor emise de Consiliul Concurentei si de presedintele acestuia;
    g) efectueaza cercetari de doctrina si jurisprudenta in domeniul concurentei;
    h) participa la elaborarea proiectului de raport anual al Consiliului Concurentei in colaborare cu directiile de specialitate si Secretariatul general;
    i) personalul Directiei juridic-contencios va colabora cu inspectorii de concurenta din cadrul Directiei de relatii externe si integrare europeana in vederea efectuarii de cercetari in directia armonizarii legislatiei romanesti cu legislatia internationala in domeniul concurentei;
    j) asigura obtinerea avizelor si a aprobarilor legale de la Consiliul Legislativ si de la alte organe, conform dispozitiilor legale;
    k) intocmeste evidenta executarii deciziilor Consiliului Concurentei in colaborare cu directiile operationale si inspectoratele teritoriale.
    (10) Directia relatii externe si integrare europeana are urmatoarele atributii:
    a) asigura indeplinirea atributiilor care ii revin Consiliului Concurentei, in calitatea sa de integrator al capitolului 6 - "Politica in domeniul Concurentei" in etapele de: pregatire a documentelor de negociere, identificare a elementelor de acquis comunitar ce vor trebui preluate, transmitere a rapoartelor periodice asupra activitatii de aplicare a acquis-ului comunitar (practica decizionala) la Comisia Europeana;
    b) asigura implementarea proiectelor finantate din fonduri nerambursabile, si anume: proiectele din programele comunitare (Phare) si proiectele in cadrul asistentei bilaterale;
    c) asigura conditiile necesare pentru participarea Consiliului Concurentei la activitatea organizatiilor internationale cu care colaboreaza (OCDE, UNCTAD, OMC, Reteaua Internationala a Concurentei si altele) si pregatirea perspectivei relatiilor cu Reteaua Europeana a Concurentei;
    d) initiaza relatiile de colaborare cu institutii similare din strainatate, prin incheierea de acorduri bi si multilaterale;
    e) asigura derularea acordurilor de colaborare incheiate cu institutiile similare din strainatate;
    f) asigura conditiile necesare in vederea organizarii si desfasurarii misiunilor in strainatate ale membrilor si/sau ale personalului Consiliului Concurentei, precum si ale misiunilor straine la sediul Consiliului Concurentei;
    g) organizeaza si desfasoara manifestari specifice, cu caracter international, cum sunt: cursuri, conferinte, seminarii, simpozioane etc., menite sa contribuie la pregatirea profesionala a personalului Consiliului Concurentei;
    h) organizeaza activitati de informare - documentare in domeniul relatiilor internationale;
    i) asigura traduceri, din si in limbile straine, a unor acte si documente relevante legate de activitatea internationala a institutiei;
    j) acorda asistenta de specialitate in domeniul relatiilor internationale, pentru toate structurile componente ale Consiliului Concurentei;
    k) indeplineste oricare alte sarcini aferente relatiilor internationale si integrarii europene ale Consiliului Concurentei, derivate din prevederile legislatiei in vigoare, precum si din dispozitia presedintelui Consiliului Concurentei.
    (11) Directia monitorizare teritoriala are urmatoarele atributii:
    a) coordonarea si indrumarea activitatii aparatului teritorial, in domeniul concurentei si ajutorului de stat;
    b) realizarea, impreuna cu Directia relatii externe si integrare europeana, a masurilor ce revin Consiliului Concurentei in procesul de integrare europeana si implementarea acquis-ului comunitar la nivel local;
    c) elaborarea trimestriala a programului-cadru de activitate pe baza sarcinilor primite de la Presedintele Consiliului Concurentei, a propunerilor celorlalte directii ale Consiliului Concurentei si ale inspectoratelor de concurenta teritoriale pe care il prezinta spre aprobare Presedintelui;
    d) colaborarea cu celelalte directii din Consiliul Concurentei, in vederea evaluarii efectelor acordarii ajutoarelor de stat sau a practicilor anticoncurentiale asupra pietei;
    e) asigurarea participarii eficiente a aparatului teritorial in relatiile cu autoritatile publice locale;
    f) urmarirea indeplinirii sarcinilor repartizate aparatului teritorial;
    g) asigurarea informarii, documentarii si pregatirii profesionale a aparatului teritorial;
    h) mediatizarea, prin aparatul teritorial, a legislatiei in domeniul concurentei si ajutorului de stat;
    i) numirea si delegarea, impreuna cu Directia juridic-contencios, a persoanelor din cadrul inspectoratelor teritoriale de concurenta care sa reprezinte institutia in procesele aflate pe rolul instantelor judecatoresti;
    j) intocmirea punctelor de vedere tehnico-economice referitoare la procesele-verbale atacate in instanta, la cererea Directiei juridic-contencios;
    k) propunerea si repartizarea (lunara) in teritoriu a creditelor bugetare (cheltuieli materiale si de deplasare) in conformitate cu destinatia aprobata si planul de activitate;
    l) asigurarea organizarii si desfasurarii activitatii administrative, de protocol, gospodarire, transport si servicii generale in teritoriu in conditii de eficienta maxima;
    m) urmarirea realizarii logisticii necesare functionarii aparatului teritorial;
    n) efectuarea la nivel central a evidentei contabile primare, inclusiv pana la nivel de balanta contabila;
    o) indeplinirea oricaror alte atributii primite de la Presedintele Consiliului Concurentei;
    (12) Inspectoratele teritoriale ale Consiliului Concurentei au urmatoarele atributii:
    a) efectueaza investigarea cazurilor privind posibile practici anticoncurentiale, urmarind finalizarea actiunilor in termenele legale;
    b) efectueaza actiuni de control cu privire la respectarea reglementarilor legale din domeniul concurentei;
    c) efectueaza examinari preliminare pentru depistarea practicilor anticoncurentiale si a cazurilor de concentrari economice nenotificate;
    d) rezolva operativ sesizarile, plangerile si cererile depuse la inspectorate si transmit Directiei teritoriale, notele cuprinzand concluziile acestor actiuni;
    e) urmareste aplicarea efectiva a deciziilor emise de catre Consiliul Concurentei;
    f) efectueaza, din proprie initiativa, investigatii utile pentru cunoasterea pietei;
    g) supravegheaza pe plan local comportamentul pe piata al agentilor economici;
    h) efectueaza actiuni de monitorizare a ajutoarelor de stat existente in derulare;
    i) participa la investigatiile stabilite prin decizii emise de catre Presedintele Consiliului Concurentei;
    j) efectueaza controlul la furnizorii de ajutoare de stat privind respectarea procedurilor de raportare prevazute de regulamentul intocmit de catre Consiliul Concurentei;
    k) urmareste: identificarea ajutoarelor de stat ilegale, verificarea respectarii deciziei Consiliului Concurentei referitoare la ajutoarele de stat interzise, identificarea actelor administrative care pot sa contina scheme de ajutor de stat sau ajutoare individuale, emise de catre autoritatile administratiei publice locale, verificarea la beneficiarii ajutoarelor de stat a evidentelor speciale privind ajutoarele de stat primite;
    l) identifica intreprinderile care intr-o perioada de pana la 3 ani au beneficiat de o forma de ajutor de stat in valoare totala peste plafonul stabilit periodic de Consiliul Concurentei si care nu au fost notificate Consiliului Concurentei;
    m) supravegheaza relatiile financiare dintre autoritati publice si intreprinderi publice, precum si asigurarea transparentei in cadrul intreprinderilor cu drepturi speciale sau exclusive ori carora le-a fost incredintata prestarea unor servicii de interes economic general.
    (13) De asemenea, inspectoratele teritoriale au si urmatoarele atributii generale:
    a) colaboreaza cu Directia juridic-contencios in evidenta si urmarirea proceselor aflate pe rolul instantelor judecatoresti rezultate in urma actiunilor de control in teritoriu si intocmesc puncte de vedere tehnico-economice;
    b) mediatizeaza legislatia in domeniile concurentei si al ajutorului de stat;
    c) intocmesc situatiile privind deconturile de cheltuieli materiale si de personal;
    d) intocmesc "Planul de masuri de implementare a acquis-ului comunitar la nivel local";
    e) participa la seminarii si intalniri cu mediul de afaceri si organele administratiei publice locale pentru implementarea in teritoriu a prevederilor legale in domeniile concurentei si al ajutorului de stat.

    Secretariatul general
    Art. 12
    (1) Secretarul general are urmatoarele atributii:
    a) coordoneaza buna functionare a directiilor si compartimentelor si activitatilor cu caracter operational din cadrul Consiliului Concurentei;
    b) coordoneaza activitatea de elaborare a politicilor de personal si principiile directoare pentru managementul de personal;
    c) stabileste modul de utilizare si de arhivare a registrelor;
    d) orice alte atributii sau insarcinari incredintate de catre Presedintele Consiliului Concurentei.
    (2) Directia buget, resurse umane are urmatoarele atributii:
    a) elaboreaza, in colaborare cu celelalte directii, proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al Consiliului Concurentei;
    b) intocmeste documentatia pentru deschiderea de credite bugetare;
    c) intocmeste propuneri de repartizare pe trimestre a creditelor bugetare;
    d) intocmeste situatia privind repartizarea pe luni a cheltuielilor de personal aprobate pe anul in curs;
    e) intocmeste situatia privind monitorizarea cheltuielilor de personal finantate de la bugetul de stat;
    f) pregateste, cu avizul Directiei juridic-contencios, contractele incheiate de Consiliul Concurentei si comenzile de achizitii publice;
    g) intocmeste documentatia privind deplasarile in strainatate, inclusiv devizul estimativ de cheltuieli, in baza ordinului emis de Presedintele institutiei;
    h) intocmeste statele de plata pentru salarii si alte drepturi salariale ale personalului Consiliului Concurentei;
    i) intocmeste lunar declaratiile si evidenta nominala a asiguratilor si obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor sociale, bugetul asigurarilor pentru somaj, bugetul asigurarilor de sanatate;
    j) intocmeste lunar declaratiile privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat;
    k) intocmeste cercetarile statistice privitoare la cheltuielile de personal (S1 lunar, S2 anual, S3 Eurostat);
    l) intocmeste fisele fiscale pentru salariatii institutiei, intocmeste ordine de plata in lei si in valuta pentru platile din buget si raspunde de legalitatea si regularitatea acestora;
    m) organizeaza si conduce evidenta angajamentelor bugetare si legale;
    n) urmareste evidenta tehnic operativa, analitica si sintetica privind inregistrarea in contabilitate a principalelor operatiuni;
    o) intocmeste situatia financiara anuala, urmareste corelatia conturilor de bilant si a situatiilor trimestriale si anuale;
    q) organizeaza activitatea de control financiar preventiv in conformitate cu prevederile legale;
    r) monitorizeaza transmiterea de catre agentii economici a ordinelor de plata a taxelor, tarifelor si amenzilor prevazute de legislatia in vigoare;
    s) realizeaza inventarierile patrimoniale periodice si efectueaza verificari si controale inopinate, dispuse de conducerea institutiei, cu privire la aspectele financiare si de gestiune din cadrul Consiliului Concurentei; indeplineste formalitatile tehnice si legale in vederea organizarii interviurilor si procedurile de selectie a personalului;
    t) completeaza documentele si indeplineste activitatile necesare pentru angajari, transferuri, demisii; raspunde de aplicarea prevederilor legale privind salarizarea personalului Consiliului Concurentei; raspunde pentru aplicarea corecta si la timp a hotararilor Guvernului privind indexarea salariilor;
    u) intocmeste si supune aprobarii acordarea unor drepturi ale personalului in conditiile legii, avansarea in functie, grade si trepte profesionale, trecerea in gradatii superioare, majorarea salariului de baza si acordarea salariului cuvenit;
    v) pastreaza si completeaza cartile de munca si registrul general de evidenta al salariatilor; indeplineste formalitatile tehnice si legale in vederea organizarii interviurilor si procedurilor de evaluare periodica a personalului;
    x) identifica si centralizeaza necesarul de personal in colaborare cu compartimentele din cadrul institutiei si pe baza sugestiilor acestora, intocmeste si actualizeaza fisele de post pe baza regulamentelor institutiei si in colaborare cu conducerile compartimentelor;
    y) centralizeaza pe baza propunerilor facute de directorii directiilor programul de pregatire profesionala a personalului, pe care-l supune spre aprobare conducerii Consiliului Concurentei;
    z) realizeaza programul de instruire si de pregatire profesionala a personalului, aprobat de Consiliul Concurentei si colaboreaza cu Agentia Nationala a Functionarilor Publici.
    (3) In cadrul Directiei administrative functioneaza compartimente de: achizitii, evidenta de gestiune si mijloace logistice si transport auto.
    (4) Directia administrativa are urmatoarele atributii:
    a) intocmeste programul achizitiilor publice de produse si servicii;
    b) elaboreaza si intocmeste documentatia pentru achizitiile publice de bunuri si servicii in conformitate cu Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 60/2001 privind achizitiile publice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 212/2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
    c) receptioneaza si gestioneaza produsele achizitionate;
    d) intocmeste documentatia catre R.A. "Monitorul Oficial" pentru publicarea ordinelor si deciziilor emise de Consiliul Concurentei;
    e) avizeaza facturile emise de furnizori sau prestatori;
    f) asigura gestionarea mijloacelor fixe si obiectelor de inventar din evidentele contabile ale Consiliului Concurentei;
    g) se ocupa de rezervarea si pregatirea salilor pentru sedintele de audieri;
    h) asigura depunerea sau preluarea operativa a corespondentei;
    i) primeste si verifica facturile emise de ROMTELECOM, privind convorbirile efectuate de catre salariatii Consiliului Concurentei;
    j) gestioneaza si raspunde de buna functionare a parcului auto;
    k) raspunde de gestionarea bonurilor valorice de carburant auto, de eliberarea acestora si de incadrarea in consumul normat de carburant;
    l) intocmeste documentele de necesitate pentru reviziile si reparatiile autoturismelor;
    m) asigura si gestioneaza resursele financiare pentru publicarea revistei "Profil Concurenta".
    (5) Atributiile Serviciului secretare de cabinet sunt urmatoarele:
    a) primeste, inregistreaza si asigura evidenta, distributia si circulatia corespondentei, materialelor pentru sedinte si a altor documente;
    b) asigura pregatirea mapelor de sedinta pentru membrii Consiliului Concurentei;
    c) intocmeste si asigura consultarea stenogramelor si a proceselor-verbale ale sedintelor in plen si in comisii ale Consiliului Concurentei;
    d) indeplineste si alte atributii incredintate de catre Presedintele Consiliului Concurentei.
    (6) Serviciul relatii publice si protocol are urmatoarele atributii:
    a) primeste, inregistreaza si transmite, in cadrul Consiliului Concurentei, petitiile persoanelor fizice si juridice;
    b) distribuie angajatilor corespondenta sosita si asigura predarea cu prioritate a lucrarilor cu caracter urgent, a telegramelor sau a notelor telefonice;
    c) indeplineste formalitatile cerute de situatiile oficiale in care este implicat Consiliul Concurentei;
    d) organizeaza primirea delegatiilor din partea organizatiilor internationale, conform programului elaborat de catre Directia relatii externe si integrare europeana;
    e) se ocupa de indeplinirea formalitatilor legale privind vizitele delegatilor Consiliului Concurentei in strainatate, in conformitate cu programul stabilit;
    f) prin ofiterul de presa desemnat, asigura contactele media, iar atunci cand este cazul, organizeaza si conferintele de presa;
    g) asigura prin contracte de colaborare externa, translatori.

    Compartimentul de audit intern
    Art. 13
    (1) Compartimentul de audit intern are atributiile prevazute de legislatia specifica;
    (2) Compartimentul de audit intern este subordonat direct Presedintelui Consiliului Concurentei.

    CAP. 4
    Proceduri de functionare

    A. Deliberarea si decizia in plenul Consiliului Concurentei

    Art. 14
    (1) Plenul Consiliului Concurentei se intruneste la solicitarea presedintelui, conform unui program periodic, anterior stabilit. In cazurile ce necesita o solutionare urgenta, presedintele poate solicita intrunirea Plenului in regim de urgenta.
    (2) Agenda lucrarilor Plenului Consiliului Concurentei va include elaborarea programului sau de lucru lunar si al directiilor de specialitate, precum si analiza stadiului de realizare sau a modului cum au fost indeplinite obiectivele stabilite. Atat la elaborarea programului de lucru, cat si la analiza, pot fi invitati la lucrarile plenului secretarul general si conducatorii directiilor implicate.
    (3) Plenul Consiliului Concurentei delibereaza si decide valabil in cvorum de cinci membri, dintre care unul trebuie sa fie presedintele sau reprezentantul sau desemnat, vicepresedinte al Consiliului Concurentei.
    (4)  Hotararile Plenului Consiliului Concurentei se adopta cu majoritatea de voturi a membrilor prezenti. Fiecare membru dispune de un vot; in caz de paritate de voturi, prevaleaza solutia votata de presedinte sau, dupa caz, de vicepresedintele care il inlocuieste.
    (5) Lucrarile plenului se consemneaza in procesul-verbal de sedinta, intocmit de persoanele nominalizate de secretarul general, care este apoi transcris in registrul de deliberari al Consiliului Concurentei. In registrul de deliberari semneaza toti membrii Consiliului Concurentei, care au participat la sedinta. Procesul-verbal consemneaza cvorum-ul, desfasurarea deliberarilor, votul si deciziile adoptate si opiniile separate exprimate, daca este cazul. Acesta trebuie semnat de catre toti membrii Plenului participanti la sedinta.

    B. Proceduri de analiza si investigatii

    Art. 15
    (1) Sesizarile, plangerile si cererile referitoare la practici anticoncurentiale sau la ajutoare de stat, cererile de exceptari individuale, notificarile de concentrare, precum si cererile de certificare prealabila a neinterventiei, primite de Consiliul Concurentei se solutioneaza printr-o procedura ce poate cuprinde, dupa caz, urmatoarele faze: examinarea, efectuarea investigatiei, decizia si urmarirea aplicarii masurilor.
    (2) Deschiderea din oficiu a unei investigatii se face dupa cum urmeaza:
    a) daca un membru al Plenului Consiliului Concurentei ia cunostinta de o situatie susceptibila a constitui o incalcare a Legii concurentei sau a Legii privind ajutorul de stat, acesta inainteaza vicepresedintelui comisiei de resort a Consiliului Concurentei o nota cu privire la situatia respectiva, cu temeiurile calificarii drept incalcare a Legii concurentei sau a Legii privind ajutorul de stat;
    b) directia de resort, in urma primirii unei cereri de certificare prealabila a neinterventiei Consiliului Concurentei in legatura cu un acord sau o pozitie dominanta asupra carora are dubii serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurential normal sau in urma constatarii unui fapt susceptibil a constitui o incalcare a prevederilor art. 5 alin. (1) sau ale art. 6 din Legea concurentei nr. 21/1996, intocmeste o propunere motivata privind deschiderea unei investigatii;
    c) investigatia din oficiu, decisa in plenul Consiliului Concurentei, se declanseaza prin ordin al presedintelui.
    (3) Deschiderea unei investigatii la primirea unei cereri sau plangeri denuntand, respectiv acuzand o practica anticoncurentiala care prezinta suficient temei de fapt si de drept se face dupa cum urmeaza:
    a) dupa analiza plangerii, directia de resort va intocmi o propunere motivata privind deschiderea unei investigatii;
    b) investigatia se va declansa prin ordin al presedintelui in baza notei directiei de resort.
    (4) In situatiile prevazute la alin. (2) lit. b) si alin. (3) se urmeaza procedura prevazuta la art. 8 alin. (8) din prezentul regulament.
    (5) Deschiderea unei investigatii la primirea unei cereri sau plangeri privind acordarea unui ajutor de stat nenotificat sau interzis prin decizie de catre Consiliul Concurentei care prezinta suficient temei de fapt si de drept se face dupa cum urmeaza:
    a) dupa analiza plangerii, directia de resort va intocmi o propunere motivata privind deschiderea unei investigatii;
    b) investigatia se va declansa prin ordin al presedintelui in baza notei directiei de resort.
    (6) Deschiderea unei investigatii in cazul concentrarilor economice si al cererilor de dispensa formulate de agentii economici se face dupa cum urmeaza:
    a) din oficiu, in cazul concentrarilor economice care prezinta indoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurential normal conform prevederilor art. 51 alin. (1) lit. c) din Legea concurentei nr. 21/1996;
    b) la cererea agentilor economici interesati in obtinerea unei exceptari individuale de la aplicarea dispozitiilor art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, care invoca indeplinirea conditiilor prevazute la art. 5 alin. (2) din Legea concurentei nr. 21/1996;
    c) in situatiile prevazute la lit. a) si lit. b), investigatia se va declansa prin ordin al presedintelui, in baza notei directiei de resort.
    (7) Deschiderea unei investigatii la cererea oricareia dintre autoritatile, institutiile, organizatiile sau a oricaruia dintre organele mentionate la art. 30 lit. a) - f) din Legea concurentei nr. 21/1996, se va face dupa cum urmeaza:
    a) directia de resort va intocmi un punct de vedere referitor la solicitarea in cauza, care va fi supus examinarii plenului;
    b) ordinul de declansare a investigatiei va fi emis de catre presedinte, pe baza deliberarii plenului.
    Art. 16
    (1) Examinarea, desfasurata conform procedurii, se declanseaza o data cu primirea la registratura Consiliului Concurentei a sesizarilor, plangerilor, cererilor si notificarilor si se finalizeaza, dupa caz, cu decizie de respingere sau de declansare a unei investigatii.
    (2) Sesizarile, plangerile, cererile si notificarile primite de Consiliul Concurentei, dupa inregistrarea in Registrul general de intrare si de iesire a corespondentei, sunt transmise in aceeasi zi la cabinetul presedintelui.
    (3) In functie de natura lor, petitiile sunt repartizate de catre presedinte, vicepresedintelui si consilierilor de concurenta care coordoneaza directia de specialitate competenta.
    (4) Pe baza analizei efectuate in cadrul directiei de resort, vicepresedintele si consilierii de concurenta vor propune, dupa caz:
    a) certificarea neinterventiei sau respingerea cererilor de neinterventie;
    b) neinterventia sau neobiectiunea in cazul operatiunilor de concentrare economica notificate;
    c) respingerea cererilor sau plangerilor care nu prezinta suficiente temeiuri pentru a justifica pornirea unei investigatii;
    d) autorizarea masurii de ajutor de stat;
    e) adoptarea unei decizii prin care se constata ca masura nu constituie ajutor de stat;
    f) declansarea unei investigatii.
    (5) Propunerile prevazute la alin. (4) vor fi inaintate presedintelui, care va emite decizii ce se vor inregistra in registrele speciale.
    (6) In conformitate cu regulamentele specifice, Secretariatul general va comunica deciziile.
    Art. 17
    (1) Ori de cate ori dispune pornirea unei investigatii, presedintele desemneaza un raportor din randurile inspectorilor de concurenta.
    (2) Atributiile raportorului sunt urmatoarele:
    a) conduce echipa de investigatie;
    b) instrumenteaza toate actele procedurii de investigatie;
    c) intocmeste raportul asupra investigatiei si propune masuri;
    d) comunica raportul partilor in cauza si primeste observatiile acestora;
    e) propune presedintelui desemnarea de experti si/sau audierea autorului plangerii sau a reclamantului, la cererea acestuia, precum si a oricarei persoane fizice sau juridice care declara ca detine date si informatii relevante pentru stabilirea adevarului in cauza investigata;
    f) depune dosarul cauzei, cuprinzand raportul si documentele, datele, informatiile si alte probe rezultate in urma investigatiei, comisiilor si/sau plenului, asigurand respectarea termenelor legale;
    g) convoaca pentru audiere agentii economici participanti la practica anticoncurentiala - obiect al investigatiei;
    h) prezinta si sustine raportul in fata plenului;
    i) completeaza investigatia si/sau raportul, la solicitarea plenului;
    j) controleaza si urmareste aplicarea deciziilor Consiliului Concurentei pentru cazul respectiv si informeaza prin raportare.
    (3) Presedintele va desemna raportorul pentru fiecare investigatie in parte, folosind, in ordine, urmatoarele criterii:
    a) incadrarea in directia avand ca domeniu ramura economica in care urmeaza sa se desfasoare investigatia sau din compartimentul de specialitate;
    b) asigurarea incarcarii echilibrate a raportorilor.
    (4) Echipa de investigatie se constituie la propunerea directorilor, prin hotararea vicepresedintelui care coordoneaza compartimentul de specialitate ce a propus declansarea investigatiei.
    Art. 18
    Efectuarea investigatiei este reglementata prin regulamentele specifice emise de Consiliul Concurentei.
    Art. 19
    (1) Dupa primirea raportului de catre presedinte, acesta programeaza prezentarea lui in plenul Consiliului Concurentei de catre raportor.
    (2) Cu minimum 5 zile inaintea datei fixate pentru deliberare, Secretariatul general va transmite tuturor membrilor Consiliului Concurentei programarea deliberarii in plen, o copie dupa raport si va pune la dispozitie dosarul investigatiei.
    (3) Lucrarile plenului nu sunt publice.
    (4) Lucrarile plenului se pot inregistra pe banda audio.
    (5) Sanctiunea se aplica agentilor economici de catre Plen, prin aceeasi decizie prin care s-a constatat savarsirea respectivei contraventii.
    (6) Urmarirea aplicarii deciziilor se realizeaza de catre raportor.
    (7) Raportorul va prezenta un raport comisiei Consiliului Concurentei privitor la modul cum au fost aplicate, de catre agentii economici, deciziile luate.

    C. Registrele Consiliului Concurentei

    Art. 20
    (1) Registrele Consiliului Concurentei sunt urmatoarele:
    a) Registrul general de intrare si de iesire a corespondentei;
    b) Registrul special, in care se da numar sesizarilor, reclamatiilor, cererilor si notificarilor prevazute de normele in vigoare;
    c) Registrul de deliberari, in care se consemneaza dezbaterile si deciziile Plenului Consiliului Concurentei;
    d) Registrul deciziilor, in care se inregistreaza si se da numar deciziilor Plenului si comisiilor Consiliului Concurentei;
    e) Registrul de ordine ale presedintelui Consiliului Concurentei, in care se inregistreaza si se da numar ordinelor emise;
    f) Registrul special de corespondenta secreta si confidentiala, in care se inregistreaza documentele de aceasta natura;
    g) Registrul de arhiva.
    (2) Consiliul Concurentei se considera legal investit cu solutionarea unei plangeri, sesizari sau cu analiza unei notificari la data inregistrarii acesteia la registratura generala a Consiliului Concurentei, sediul central din Bucuresti.
    (3) Stabilirea rubricilor registrelor se face in functie de natura lucrarilor evidentiate, la propunerea Secretariatului general, si se aproba de catre presedinte.
    (4) Modul de utilizare si de arhivare a registrelor se stabileste de catre secretarul general.

    CAP. 5
    Dispozitii finale

    Art. 21
    (1) Secretarul general, directorii directiilor functionale sau operationale, inspectorii de concurenta si consilierii juridici din cadrul Consiliului Concurentei sunt functionari publici. Acestora li se aplica dispozitiile referitoare la incompatibilitatile prevazute in legislatia privind statutul functionarului public.
    (2) Persoanele prevazute la alin. (1) si (2) trebuie sa se abtina de la investigarea sau deliberarea cazurilor in care au un interes direct sau indirect, motivand presedintelui aceasta situatie printr-o nota.
    Art. 22
    (1) Directiile functionale sunt incadrate cu inspectori de concurenta si cu consilieri juridici. De asemenea, vor fi incadrate cu personal din nomenclatorul de functii pentru aparatul organelor administratiei publice, prevazut in anexele la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 191/2002, aprobata cu modificari prin Legea nr. 220/2003, cu modificarile ulterioare, si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 192/2002, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 228/2003, cu modificarile si completarile ulterioare: referent, sef de cabinet, secretar dactilo si alte functii.
    (2) Activitatea desfasurata de catre inspectorii de concurenta, absolventi ai facultatilor cu profil juridic, pana la intrarea in vigoare a prezentului regulament, constituie vechime in munca juridica, potrivit prevederilor Legii nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic.
    (3) Activitatea desfasurata in cadrul Consiliului Concurentei de catre inspectorii de concurenta, absolventi ai facultatilor cu profil juridic, constituie vechime in munca juridica.
    (4) Directiile operationale vor fi incadrate cu personal din nomenclatorul de functii pentru aparatul organelor administratiei publice, prevazut in anexele la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 191/2002, aprobata cu modificari prin Legea nr. 220/2003, cu modificarile ulterioare, si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 192/2002, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 228/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
    Art. 24
    Pe data intrarii in vigoare a prezentului regulament se abroga Regulamentul de organizare, functionare si procedura al Consiliului Concurentei, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 50 bis din 25 martie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare.

    ANEXA 2

                              REGULAMENT
privind stabilirea si perceperea tarifelor pentru procedurile si serviciile prevazute de Legea concurentei nr. 21/1996 si regulamentele emise in aplicarea acesteia

    In temeiul art. 28 alin. (1) si (2) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, Consiliului Concurentei adopta prezentul regulament:

    Art. 1
    Tarifele reprezinta contravaloarea unor servicii prestate de Consiliului Concurentei pentru agentii economici sau pentru persoanele fizice interesate.
    Art. 2
    Sumele reprezentand tarife se fac venit la bugetul de stat conform prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare.
    Art. 3
    Tarifele pentru notificarea concentrarilor economice, tarifele privind solicitarea de dispensa pentru exceptari individuale si cele pentru certificarea prealabila a neinterventiei se achita prin ordin de plata in conturile de trezorerie deschise la Banca Nationala a Romaniei, conform reglementarilor fiscale.
    Art. 4
    Tarifele privind accesul la documentatie, precum si cele privind eliberarea de copii sau extrase se platesc la casieria Consiliului Concurentei.
    Art. 5
    Plata tarifelor se face inainte de notificare, solicitare de dispensa sau cerere de certificare a neinterventiei si de acces la documentatie.
    Art. 6
    (1) Notificarea operatiunilor de concentrare economica, solicitarile de dispensa sau pentru certificarea prealabila a neinterventiei vor fi inregistrate numai dupa ce se prezinta dovada achitarii tarifelor.
    (2) Accesul la documentatie se acorda dupa plata tarifului la casierie. Eliberarea de copii sau extrase dupa documentatie se face dupa plata tarifului la casieria Consiliului Concurentei.
    Art. 7
    Notificarea concentrarilor economice, solicitarile de dispensa si pentru certificarea prealabila a neinterventiei, precum si cererile de acordare a accesului la documentatie, la care nu sunt anexate dovezile de achitare a tarifelor, nu se considera depuse la Consiliul Concurentei.
    Art. 8
    Tarifele sunt cele prevazute in anexa ce face parte integranta din regulament. Acestea pot fi actualizate periodic, in functie de indicele preturilor de consum.
    Art. 9
    La data intrarii in vigoare a prezentului regulament se abroga Regulamentul privind stabilirea si perceperea tarifelor pentru procedurile si serviciile prevazute de Legea concurentei nr. 21/1996 si de regulamentele emise in aplicarea acesteia, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 116 bis din 9 iunie 1997, cu modificarile ulterioare.

    ANEXA 1

                                 TARIFELE
instituite conform prevederilor art. 28 alin. (2) lit. f) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare

 ______________________________________________________________________
|Nr. |               Denumirea tarifului               | Tariful (lei) |
|crt.|                                                 |               |
|____|_________________________________________________|_______________|
|  1.| Tarif privind notificari pentru concentrari     |    28.000.000 |
|____|_________________________________________________|_______________|
|  2.| Tarif privind solicitari de dispensa            |               |
|    | pentru exceptari individuale                    |    15.000.000 |
|____|_________________________________________________|_______________|
|  3.| Tarif privind certificarea neinterventiei       |     2.500.000 |
|____|_________________________________________________|_______________|
|  4.| Tarif privind accesul la documentatie           |       800.000 |
|____|_________________________________________________|_______________|
|  5.| Tarif privind eliberarea de copii sau extrase:  |               |
|    | - format A4/fata                                |         4.000 |
|    | - format A4/fata-verso                          |         7.000 |
|    | - format A3/fata                                |        10.000 |
|    | - format A3/fata-verso                          |        16.500 |
|____|_________________________________________________|_______________|

    ANEXA 3

    Instructiuni cu privire la definirea pietei relevante, in scopul stabilirii partii substantiale de piata

    In temeiul art. 28 alin. (1) si (3) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, Consiliul Concurentei adopta prezentele instructiuni:

    Introducere
    Piata relevanta reprezinta piata pe care se desfasoara concurenta si este utilizata pentru identificarea produselor si a agentilor economici ce se afla in concurenta directa in afaceri. Piata relevanta este deci piata pe care se desfasoara concurenta.
    Aplicarea prevederilor Legii concurentei nr. 21/1996, denumita in continuare lege, nu ar fi posibila fara referire la piata pe care se desfasoara concurenta, fiind necesara definirea pietelor relevante in diversele cazuri care intra sub incidenta acestei legi.

    1. Principii generale ale definirii pietei relevante
    O piata relevanta cuprinde un produs sau un grup de produse si aria geografica pe care acestea se produc si/sau se comercializeaza. Piata relevanta are deci doua componente: piata produsului si piata geografica.
    a) Piata relevanta a produsului cuprinde toate produsele care sunt considerate de cumparatori ca interschimbabile sau substituibile, datorita caracteristicilor, pretului si utilizarii acestora. Aceste produse trebuie sa fie suficient de asemanatoare, astfel incat consumatorii sau beneficiarii sa le ia in considerare atunci cand iau deciziile de cumparare.
    Identificarea pietei relevante a produsului presupune efectuarea unei analize care sa stabileasca produsele care fac parte din piata respectiva, luand in considerare factori determinanti, cum ar fi substituibilitatea, preturile, elasticitatea cererii pentru produs in functie de preturile altor produse etc.
    Doua produse nu trebuie sa fie identice din punct de vedere al caracteristicilor fizice si functionale, al calitatii sau pretului, pentru a fi considerate ca substituibile sau interschimbabile din punctul de vedere al cumparatorilor. Determinant este faptul ca produsele sa aiba un grad suficient de substituibilitate in a satisface necesitatile si dorintele cumparatorilor, in asa fel incat fiecare dintre aceste produse sa constituie o alternativa economica reala pentru celelalte produse, consumatorul avand posibilitatea de a alege atunci cand ia decizii de cumparare. Acestui set de produse considerate substituibile de catre cumparatori si care formeaza piata produsului din punctul de vedere al cererii, i se adauga produsele care in mod curent nu sunt substituibile din punctul de vedere al cererii, ci din punctul de vedere al ofertei. Este cazul produselor pe care unii producatori pot sa le realizeze usor si acceptabil din punct de vedere economic, prin marirea capacitatilor lor de productie sau prin reconvertirea unor capacitati de productie, aceste produse putand deveni, intr-o perioada de timp rezonabila, inlocuitoare pentru produsele incluse deja in piata relevanta a produsului.
    Aceste principii se aplica si pentru definirea pietei relevante in cazul serviciilor; din motive de simplificare a terminologiei, in prezentele instructiuni este folosita notiunea de piata relevanta a produsului.
    b) Piata geografica relevanta cuprinde zona in care sunt localizati agentii economici implicati in livrarea produselor incluse in piata produsului, zona in care conditiile de concurenta sunt suficient de omogene si care poate fi diferentiata in arii geografice vecine datorita, in special, unor conditii de concurenta substantial diferite. In mod similar, notiunea de piata geografica se refera si la servicii.
    Factorii care trebuie luati in considerare la definirea pietei geografice relevante includ tipul si caracteristicile produselor implicate, existenta unor bariere la intrare, preferintele consumatorilor, diferentele dintre cotele de piata ale agentilor economici in zone geografice invecinate, diferentele substantiale dintre preturile produselor la furnizori, precum si ponderea cheltuielilor de transport in costurile totale.
    In functie de factorii luati in considerare se defineste aria geografica in care sunt localizati producatorii concurenti. Aceasta poate include si producatorii necunoscuti de cumparatori, dar care pot, usor si acceptabil din punct de vedere economic, sa-si aduca produsele din alte zone.
    Pentru a fi considerate pe aceeasi piata geografica relevanta, nu este necesar ca produsele sa fie fabricate in aceeasi localitate sau in localitati apropiate. Important este ca toate aceste produse sa fie accesibile acelorasi cumparatori, astfel incat fiecare dintre ele sa fie o alternativa economica reala pentru celelalte.
    Pentru unele produse sau servicii, piata geografica relevanta poate fi o parte intr-o localitate, o localitate, un judet, o regiune sau o zona din Romania, pentru altele, intreaga tara.
    Progresele in domeniul transporturilor si comunicatiilor si tendintele de eliminare a barierelor si de liberalizare a comertului international pot modifica, in timp, limitele pietelor geografice relevante, depasind granitele unei tari.

    2. Definirea pietei relevante in cazurile de practici anticoncurentiale, reglementate de art. 5 si 6 din lege
    Principiile mentionate la pct. 1 vor fi avute in vedere de agentii economici la definirea pietei relevante in cererile pentru dispensa in vederea exceptarii individuale de la interdictia prevazuta la art. 5 alin. (1) din lege, conform regulamentelor emise de Consiliul Concurentei. Aceleasi principii vor fi folosite de Consiliul Concurentei in investigatiile intreprinse in cazurile de practici anticoncurentiale, respectiv de abuz de pozitie dominanta, pentru a determina care produse sunt afectate si care agenti economici concurenti (clienti si/sau furnizori) pot fi afectati.
    Pentru fiecare produs supus investigatiei se vor determina produsele care constituie inlocuitori sau substituienti, precum si producatorii acestora suficient de apropiati geografic, care sunt luati in considerare de catre cumparatori, atunci cand acestia iau deciziile de cumparare. Aceasta determinare a produsului supus investigatiei se face atat la preturile curente, cat si la preturile mai mici, care se estimeaza a fi aplicate, daca practicile suspectate ca anticoncurentiale nu ar exista.
    Consiliul Concurentei va investiga daca substituientii disponibili la preturi curente exista numai ca rezultat al cresterilor de pret sau al altor practici anticoncurentiale suspectate.

    3. Definirea pietei relevante in cazurile de concentrare economica
    Primul pas intreprins in analiza concentrarilor economice este definirea pietei produsului si a pietei geografice afectate de concentrarea economica notificata.
    Piata produsului si piata geografica vor reprezenta contextul in care este evaluata puterea de piata a noii entitati economice rezultate din concentrare.
    In scopul definirii pietei relevante, in cazurile de concentrare economica, se va avea in vedere impactul operatiunii de concentrare propuse asupra concurentei, in dinamica acesteia, deci asupra pietei relevante in noua sa structura, care va rezulta dupa implementarea concentrarii.
    Este considerata afectata de concentrarea economica piata relevanta, in cadrul careia:
    a) doua sau mai multe parti implicate in operatiunea de concentrare economica actioneaza pe aceeasi piata a produsului si, ca urmare a concentrarii, cota lor de piata depaseste 15% (relatii pe orizontala).
    b) una sau mai multe parti implicate actioneaza pe o piata a produsului situata in amontele sau in avalul oricarei alte piete pe care sunt prezente alte parti implicate si, in plus, cota lor de piata individuala sau combinata, este de cel putin 25%, indiferent daca exista sau nu o relatie de genul furnizor-client intre partile participante la concentrare (relatii pe verticala).
    In scopul definirii pietei relevante asupra careia urmeaza sa produca efecte concentrarea economica propusa, se va porni de la identificarea produselor fabricate si/sau comercializate de agentii economici implicati in concentrarea economica. In continuare, se va determina care sunt produsele (si producatorii acestora) care sunt suficient de apropiate pentru a fi substituibile sau inlocuitorii pentru produsele fabricate si/sau comercializate de agentii economici implicati in concentrare, definindu-se astfel piata produsului sau, daca este cazul, pietele relevante ale produsului.
    Piata geografica este formata din producatorii produselor incluse in piata relevanta a produsului, situati in aceleasi locuri pe care grupul de consumatori ai produselor respective le iau in considerare atunci cand iau deciziile de cumparare.
    O atentie deosebita se va acorda concentrarilor economice in care agentii economici implicati produc si/sau vand produse care se includ in aceeasi piata a produsului, o astfel de concentrare avand efecte directe si semnificative asupra pietei geografice afectate de concentrarea economica in cauza, daca agentii economici implicati in concentrare vand in mod curent produse pentru un grup semnificativ de cumparatori situati intr-o anumita arie geografica.

    4. Dispozitii finale
    La data intrarii in vigoare a prezentelor Instructiuni, se abroga Instructiunile cu privire la definirea pietei relevante, in scopul stabilirii partii substantiale de piata, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 57 bis din 4 aprilie 1997.

    ANEXA 4

    INSTRUCTIUNI PRIVIND MODUL DE APLICARE A REGULILOR DE CONCURENTA ACORDURILOR DE ACCES DIN SECTORUL DE COMUNICATII ELECTRONICE - CADRU GENERAL, PIETE RELEVANTE SI PRINCIPII

    In temeiul art. 28 alin. (1) si (3) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare,

    Consiliul Concurentei adopta prezentele Instructiuni:

    PREFATA

    In industria comunicatiilor electronice, acordurile de acces sunt esentiale pentru a permite operatorilor de pe piata sa beneficieze de liberalizare.
    Scopul acestor Instructiuni consta in:
    a) stabilirea principiilor de acces ce deriva din dreptul concurentei, pentru a crea o siguranta mai mare pe piata si conditii mai stabile pentru initiative comerciale si investitionale in sectoarele comunicatiilor electronice si serviciilor multimedia;
    b) definirea si clarificarea relatiilor dintre legea concurentei si legislatia specifica a sectorului (in special in ceea ce priveste relatiile dintre regulile de concurenta si legislatia privind accesul si interconectarea retelelor de comunicatii electronice);
    c) explicarea modalitatii in care vor fi aplicate regulile de concurenta, intr-un mod coerent, in sectoarele implicate in furnizarea de noi servicii, si in special aspectelor de acces in acest context.

    INTRODUCERE

    1. Avand in vedere liberalizarea completa a sectorului de comunicatii electronice, Romania trebuie sa inlature ultimele bariere in ceea ce priveste furnizarea retelelor si a serviciilor de comunicatii electronice catre consumatori intr-un mediu concurential. Ca rezultat al acestui proces de liberalizare, va aparea un al doilea set de produse si de servicii, ca de altfel si necesitatea de acces la facilitatile necesare pentru furnizarea acestor servicii. In acest sector, interconectarea cu reteaua publica de comunicatii electronice este un exemplu tipic de acces, dar nu singurul.
    2. Consiliul Concurentei a decis sa trateze acordurile de acces din domeniul comunicatiilor electronice conform regulilor de concurenta. Prezentele Instructiuni trateaza modul in care regulile si procedurile de concurenta se aplica acordurilor de acces in contextul armonizarii legislatiei nationale cu legislatia europeana din sectorul comunicatiilor electronice.
    3. In Romania, la momentul adoptarii prezentelor Instructiuni, cadrul legal de reglementare este constituit din: Ordonanta privind accesul la retelele de comunicatii electronice si la infrastructura asociata, precum si interconectarea acestora, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 527/2002, denumita in continuare ordonanta*1), Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 591/2002*2), si Legea nr. 304/2003 pentru serviciul universal si drepturile utilizatorilor cu privire la retelele si serviciile de comunicatii electronice.
------------
    *1) Prin Ordonanta Guvernului nr. 34/2002 a fost preluata Directiva Parlamentului European si a Consiliului European 2002/19/CE din 7 martie 2002 cu privire la accesul la si interconectarea retelelor de comunicatii electronice si a infrastructurilor asociate (Directiva de acces);
    *2) Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 79/2002 a fost preluata Directiva Parlamentului European si a Consiliului European 2002/21/CE din 7 martie 2002 cu privire la un cadru de reglementare comun pentru retele si servicii de comunicatii electronice (Directiva cadru);

    4. In sectorul comunicatiilor electronice, cadrul legal al procesului de liberalizare si de armonizare permite si simplifica posibilitatile agentilor economici de a initia noi activitati pe piete noi si, ca atare, permite utilizatorilor sa beneficieze de rezultatele unei concurente mai puternice. Aceste avantaje nu trebuie sa fie periclitate de practicile restrictive sau abuzive ale agentilor economici: noilor intrati trebuie sa li se garanteze dreptul de a avea acces la retelele operatorilor de comunicatii electronice aflati in pozitie dominanta. Din acest motiv, regulile de concurenta sunt esentiale pentru a asigura obtinerea acestei evolutii. Autoritatile care au un rol in reglementarea acestui sector sunt: Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii (ANRC) si Consiliul Concurentei. Pentru ca procesul de concurenta sa functioneze corect pe piata, este necesara asigurarea conlucrarii dintre aceste autoritati.
    5. Capitolul I al acestor Instructiuni stabileste cadrul general si detaliaza modul in care autoritatea de concurenta intentioneaza sa protejeze drepturile agentilor economici si ale utilizatorilor conform regulilor de concurenta si sa evite dublarea inutila a procedurilor.
    Capitolul al II-lea stabileste modalitatea de definire a pietei in acest sector.
    Capitolul al III-lea detaliaza principiile pe care Consiliul Concurentei le va urma in aplicarea regulilor de concurenta, in scopul de a ajuta agentii economici de pe piata comunicatiilor electronice sa aiba in vedere respectarea cerintelor Legii concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare (denumita in continuare lege) la incheierea acordurilor de acces. Principiile stabilite in prezentele Instructiuni se aplica nu numai serviciilor de comunicatii electronice traditionale, pe linii fixe, dar si celorlalte tipuri de servicii de comunicatii electronice, inclusiv unor domenii precum comunicatiile prin satelit si comunicatiile mobile.
    Capitolul al IV-lea stabileste cadrul general de analiza a situatiei in care acelasi operator furnizeaza atat retele de comunicatii electronice, cat si retele de televiziune prin cablu.
    6. Prezentele Instructiuni se bazeaza pe aspecte care au aparut in Uniunea Europeana in timpul etapelor initiale ale tranzitiei de la monopoluri la piete concurentiale. Data fiind convergenta sectoarelor de comunicatii electronice, radiodifuziune si tehnologia informatiei, precum si intarirea concurentei de pe aceste piete, pot aparea in viitor si alte aspecte. Aceasta poate conduce la necesitatea de a adapta scopul si principiile stabilite in prezentele Instructiuni acestor noi sectoare.
    7. Prezentele Instructiuni nu isi propun sa realizeze o analiza exhaustiva a tuturor problemelor posibile de concurenta din acest sector, intrucat in acest domeniu pot aparea probleme noi.
    8. Consiliul Concurentei va lua in considerare, daca va fi cazul, modificarea sau completarea prezentelor Instructiuni, in lumina experientei ce va fi acumulata in timpul perioadei initiale a procesului de liberalizare a comunicatiilor electronice in Romania.

    CAP. 1
    CADRUL GENERAL

    Sectiunea 1
    Relatiile dintre regulile de concurenta si reglementarea specifica a sectorului

    9. Problemele de acces sunt reglementate in Romania prin Ordonanta Guvernului nr. 34/2002. Un furnizor de servicii intra in contact cu o problema de acces, cum ar fi refuzul nejustificat al unui operator ce detine o pozitie dominanta pe piata comunicatiilor electronice de a furniza sau furnizarea in termeni nerezonabili a unei linii inchiriate de care solicitantul are nevoie pentru a oferi un anumit serviciu consumatorilor sai si, prin urmare, trebuie sa ia in considerare un numar de posibilitati in vederea gasirii unei solutii. In general, atunci cand se confrunta cu o problema de acces, partile lezate au doua posibilitati: (i) procedurile specifice de actiune in fata Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii, stabilite acum in concordanta cu dreptul comunitar si (ii) o actiune in fata autoritatii de concurenta sau a instantei judecatoresti.
    10. Consiliul Concurentei are in vedere faptul ca ANRC are atributii diferite si opereaza intr-un cadru legal diferit de cel al Consiliului Concurentei, atunci cand acesta din urma aplica regulile de concurenta. Acest cadru legal specific sectorului, bazat pe consideratii de politica a comunicatiilor electronice, poate avea obiective diferite, dar aflate in concordanta cu obiectivele politicii de concurenta. Consiliul Concurentei va coopera cat de mult posibil cu ANRC.
    11. Regulile de concurenta nu sunt suficiente pentru a solutiona toate problemele din domeniul comunicatiilor electronice. Prin urmare, ANRC are o sfera de activitate semnificativ extinsa si un rol semnificativ in reglementarea acestui sector.
    12. Este, de asemenea, important faptul ca legislatia din domeniul comunicatiilor electronice impune operatorilor de comunicatii electronice care au o putere semnificativa de piata obligatii de transparenta si de nediscriminare, care sunt mai oneroase decat cele impuse conform art. 6 din Legea concurentei nr. 21/1996, modificata. Aceasta legislatie stabileste obligatii referitoare la transparenta, obligatii de furnizare si obligatii legate de modalitatea de stabilire a tarifelor. Obligatiile mentionate sunt impuse de catre ANRC, care are, de asemenea, jurisdictie in asigurarea unei concurente efective pe piata.
    13. In legatura cu art. 6 din lege, prezentele Instructiuni au in vedere, in principal, situatia in care, inainte de liberalizare, pe piata a existat un operator de comunicatii electronice care detinea o pozitie dominanta. Existenta si pozitia pe piata a operatorilor concurenti vor fi relevante pentru a determina daca exista o pozitie dominanta a unui anumit operator sau o pozitie dominanta colectiva: referirile din prezentele Instructiuni la pozitia dominanta vor fi interpretate in acest sens.
    14. ANRC are jurisdictie asupra acordurilor de acces, ceea ce nu exclude insa, in conditiile legii concurentei, obligativitatea notificarii unor astfel de acorduri la Consiliul Concurentei. ANRC trebuie sa se asigure ca actiunile intreprinse de catre ea sunt in concordanta cu dreptul concurentei. Aceasta obligatie presupune sa nu intreprinda actiuni contrare legislatiei de protectie a concurentei.
    15. Acordurile de acces reglementeaza - in principiu - furnizarea anumitor servicii intre agenti economici independenti si nu conduc la crearea unei entitati autonome, distincte de partile acordului. De aceea, in mod general, acordurile de acces nu cad sub incidenta Regulamentului Consiliului Concurentei privind autorizarea concentrarilor economice.
    16. Conform Regulamentului Consiliului Concurentei privind aplicarea prevederilor art. 5 si art. 6 din Legea concurentei nr. 21/1996 privind practicile anticoncurentiale, Consiliul Concurentei poate analiza un acord de acces ca urmare a: (i) notificarii unui asemenea acord, realizata de catre una sau mai multe dintre partile implicate; (ii) unei plangeri impotriva unui acord de acces restrictiv ori impotriva unui comportament al unui agent economic aflat in pozitie dominanta privind acordarea sau refuzul de a acorda accesul; (iii) unei proceduri initiate din oficiu de catre autoritatea de concurenta referitoare la modalitatea de acordare a accesului sau la refuzul de acordare a accesului; (iv) unei investigatii a intregului sector.
    17. Exista un numar de domenii in care acordurile vor fi supuse atat regulilor de concurenta, cat si regulamentelor specifice sectorului de comunicatii electronice. Acestea din urma au ca scop stabilirea unui regim juridic pentru aceste acorduri. Agentii economici ce opereaza in sectorul comunicatiilor electronice trebuie sa fie constienti ca respectarea regulilor de concurenta nu ii absolva de indatorirea de a se supune obligatiilor ce le pot fi impuse in contextul reglementarilor specifice din domeniu si viceversa.

    Sectiunea a 2-a
    Modul de actiune a Consiliului Concurentei in legatura cu acordurile de acces

    18. Acordurile de acces - luate ca intreg - sunt de mare importanta si, prin urmare, Consiliul Concurentei precizeaza cat mai clar cadrul juridic in care aceste acorduri sa fie incheiate. Acordurile de acces care contin clauze anticoncurentiale intra sub incidenta art. 5 din lege. Acordurile care implica agenti economici in pozitie dominanta sau monopolisti pot intra sub incidenta art. 6 din acelasi act normativ.

    Sectiunea a 3-a
    Notificari

    19. Acordurile care intra sub incidenta art. 5 alin. (1) din lege vor fi notificate Consiliului Concurentei, in vederea obtinerii beneficiului exceptarii individuale, conform art. 5 alin. (2) din aceeasi lege.

    Sectiunea a 4-a
    Plangeri

    20. Persoanele fizice sau juridice care au un interes legitim pot, in conditiile stabilite prin lege, sa inainteze o plangere Consiliului Concurentei, solicitand efectuarea de investigatii si impunerea incetarii unei incalcari a art. 5 sau a art. 6 din lege.
    21. Consiliul Concurentei, in analizarea fiecarui caz adus in atentia sa, va examina posibilitatea de a stabili existenta incalcarii si cat de semnificative sunt efectele presupusei incalcari asupra concurentei, in scopul de a isi indeplini, in cele mai bune conditii posibile, sarcina sa de a asigura respectarea art. 5 si 6 din lege.
    22. Cu privire la actiunile inaintea ANRC, Ordonanta Guvernului nr. 34/2002 prevede ca aceasta are competenta de a interveni si de a impune schimbari atat in ceea ce priveste existenta, cat si in ceea ce priveste continutul acordurilor de acces. ANRC trebuie sa tina cont de necesitatea de a stimula o piata concurentiala si poate impune conditii uneia sau mai multor parti, pentru a asigura concurenta efectiva*3).
------------
    *3) Art. 5 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2002

    Sectiunea a 5-a
    Investigatii sectoriale din oficiu

    23. Atunci cand se va dovedi necesar, Consiliul Concurentei poate declansa o investigatie ex officio, care poate acoperi intregul sector.

    Sectiunea a 6-a
    Amenzi

    24. In conditiile prevazute de Legea concurentei nr. 21/1996, modificata, Consiliul Concurentei poate impune amenzi de pana la 10% din cifra de afaceri anuala, agentilor economici care - cu intentie sau din culpa - au incalcat art. 5 alin. (1) sau art. 6 din lege. Atunci cand acordurile au fost notificate conform Regulamentului Consiliului Concurentei privind aplicarea prevederilor art. 5 si art. 6 din Legea concurentei nr. 21/1996 privind practicile anticoncurentiale, in vederea obtinerii beneficiului exceptarii individuale conform art. 5 alin. (2) din lege, Consiliul Concurentei nu va aplica amenzi pentru activitatile si actiunile acoperite prin cererea de dispensa, in perioada cuprinsa intre data cand cererea devine efectiva si data emiterii deciziei. Cu toate acestea, Consiliul Concurentei poate retrage aceasta impunitate, informand agentul economic implicat ca, dupa o examinare preliminara, apreciaza ca interdictia prevazuta la art. 5 alin. (1) din lege este aplicabila acordului si, prin urmare, aplicarea art. 5 alin. (2) nu este justificata.

    CAP. 2
    PIETELE RELEVANTE

    25. In cursul investigarii cazurilor conform cadrului general stabilit la cap. I, Consiliul Concurentei se va intemeia pentru definirea pietei relevante pe Instructiunile cu privire la definirea pietei relevante in scopul stabilirii unei parti substantiale de piata, emise de catre Consiliul Concurentei.
    26.  Exista trei surse principale de presiune concurentiala asupra agentilor economici: substituibilitatea din punct de vedere al cererii, substituibilitatea din punct de vedere al ofertei si concurenta potentiala, prima constituind cea mai rapida si mai eficienta forta de disciplinare a furnizorilor unui serviciu sau ai unui produs dat. Substituibilitatea din punct de vedere al cererii este - prin urmare - principalul instrument folosit pentru definirea pietei relevante a produsului, in scopul identificarii restrictiilor asupra concurentei in sensul art. 5 alin. (1) si art. 6 din lege.
    27. Substituibilitatea din punct de vedere al ofertei poate fi folosita, atunci cand circumstantele o justifica, ca un element suplimentar pentru definirea pietei relevante. In practica, aceasta nu poate fi distinsa, in mod clar, de concurenta potentiala. Substituibilitatea din punct de vedere al ofertei si concurenta potentiala sunt folosite pentru a determina daca un agent economic are pozitie dominanta, daca restrictionarea concurentei este semnificativa in sensul art. 5 din lege sau daca concurenta a fost eliminata.
    28. In analizarea pietelor relevante este necesar sa se aiba in vedere dezvoltarea pietei pe termen scurt.
    Urmatoarele sectiuni stabilesc principii de baza cu relevanta in sectorul comunicatiilor electronice.

    Sectiunea 1
    Piata relevanta a produsului

    29. Punctul 1 lit. a) din Instructiunile cu privire la definirea pietei relevante in scopul stabilirii unei parti substantiale de piata, emise de catre Consiliul Concurentei prevede ca piata relevanta a produsului "cuprinde toate produsele care sunt considerate de cumparatori ca interschimbabile sau substituibile, datorita caracteristicilor, pretului si a utilizarii date acestora."
    30. Liberalizarea sectorului comunicatiilor electronice va conduce la aparitia unui al doilea tip de piata, acela al accesului la infrastructurile care sunt necesare pentru furnizarea acestor servicii liberalizate. Interconectarea cu reteaua publica de comunicatii electronice comutata este un exemplu tipic de acces. Fara interconectare nu va fi posibil, din punct de vedere comercial, pentru terti sa furnizeze, de exemplu, o gama completa de servicii de telefonie vocala.
    31. Prin urmare, este clar ca in sectorul comunicatiilor electronice se pot defini cel putin doua tipuri de piete relevante care pot fi luate in considerare - cea a serviciului furnizat utilizatorilor finali si cea a accesului la facilitatile necesare pentru a furniza serviciul catre utilizatorii finali (informatii, reteaua fizica etc.). In fiecare caz, va fi necesara definirea pietelor relevante ale accesului si ale serviciului prestat utilizatorilor finali, ca de exemplu interconectarea cu reteaua publica de comunicatii electronice si furnizarea serviciilor de telefonie publica vocala.
    32. Atunci cand este cazul, Consiliul Concurentei va folosi testul pietei relevante, care consta in a analiza daca, in situatia in care toti furnizorii serviciilor in cauza ar creste preturile cu 5 - 10%, profiturile lor colective ar creste. Conform acestui test, daca profiturile lor colective ar creste, piata analizata constituie o piata relevanta separata, distincta.
    33. Consiliul Concurentei considera ca principiile generale de definire a pietei relevante a produsului din dreptul concurentei se aplica si pietelor relevante specifice din domeniul comunicatiilor electronice. Datorita schimbarilor de ordin tehnologic din acest domeniu, orice incercare de a defini pietele particulare ale produsului in prezentele Instructiuni prezinta riscul de a deveni rapid inadecvata si inutila. Definirea unor piete particulare ale produsului - de exemplu, determinarea faptului daca facilitatile de initiere a apelului si a celor de receptionare a apelului sunt parti ale aceleiasi piete a infrastructurii - se va realiza pe baza examinarii detaliate a fiecarui caz individual.

    A. Piata serviciilor
    34. Aceasta poate fi definita, in sens larg, ca fiind furnizarea oricarui serviciu de comunicatii electronice catre utilizatori. Diferite servicii de comunicatii electronice vor fi considerate substituibile daca prezinta un grad suficient de interschimbabilitate pentru utilizatorii finali, ceea ce inseamna ca poate exista o concurenta reala intre diferitii furnizori ai acestor servicii.

    B. Accesul la infrastructuri
    35. Pentru ca un furnizor sa presteze servicii utilizatorilor finali, acesta va solicita deseori accesul la una sau mai multe infrastructuri (in aval sau in amonte). De exemplu, pentru a livra material servicii utilizatorilor finali, furnizorul va trebui sa aiba acces la punctele terminale ale retelei de comunicatii electronice la care acesti utilizatori finali sunt conectati. Acest acces poate fi realizat la nivel fizic prin infrastructura specializata sau partajata, care este furnizata fie in mod autonom, fie inchiriata de la un furnizor de infrastructura la nivel local. Acest acces poate fi realizat, de asemenea, fie printr-un furnizor de servicii care are deja ca abonati acesti utilizatori finali, fie printr-un furnizor de interconectare care are acces direct/indirect la punctele terminale considerate.
    36. Pe langa accesul fizic, un furnizor poate avea nevoie de acces la alte infrastructuri pentru a putea oferi serviciile catre utilizatorii finali si sa fie in masura de a face cunoscute utilizatorilor finali serviciile sale. Atunci cand un agent economic este in pozitie dominanta in furnizarea de servicii, cum ar fi cartile de telefon si serviciile de informatii, pot aparea probleme similare cu cele legate de accesul fizic la infrastructuri.
    37. In multe cazuri, Consiliul Concurentei va trebui sa se ocupe de problemele legate de accesul fizic, o importanta deosebita prezentand accesul la infrastructura retelei operatorului de comunicatii electronice aflat in pozitie dominanta.
    38. Anumiti operatori de comunicatii electronice dominanti pot fi tentati sa se opuna acordarii accesului unor terti furnizori de servicii ori altor operatori de retea, in special in domeniile in care serviciile propuse vor concura cu un serviciu furnizat de catre insusi operatorul de comunicatii electronice aflat in pozitie dominanta. Aceasta opozitie se va manifesta deseori prin intarzierea nejustificata in acordarea accesului, prin refuzul de a permite accesul sau printr-o dispozitie de a nu permite accesul decat in conditii mai putin avantajoase pentru solicitant. Este rolul legislatiei de protectie a concurentei sa se asigure ca este permisa dezvoltarea acestor piete potentiale de acces si ca operatorii de comunicatii electronice dominanti nu pot exercita controlul asupra accesului pentru a frana dezvoltarea pietelor acestor servicii.
    39. In sectorul comunicatiilor electronice, liberalizarea poate conduce la dezvoltarea unor retele noi, alternative, care vor avea, in final, un impact asupra definirii pietei accesului.

    Sectiunea a 2-a
    Piata geografica relevanta

    40. Piata geografica relevanta este definita la punctul 1 lit. b) din Instructiunile cu privire la definirea pietei relevante in scopul stabilirii unei parti substantiale de piata, emise de catre Consiliul Concurentei ca "zona in care sunt localizati agentii economici implicati in livrarea produselor incluse in piata produsului, zona in care conditiile de concurenta sunt suficient de omogene si care poate fi diferentiata in arii geografice vecine datorita, in special, unor conditii de concurenta substantial diferite".
    41. Cu privire la piata furnizarii serviciilor de comunicatii electronice si a accesului, piata relevanta geografica va fi zona in care conditiile obiective de concurenta care se aplica furnizorilor de servicii sunt similare si in care concurentii sunt in masura sa-si ofere serviciile. Prin urmare, va fi necesar sa se examineze posibilitatea de acces a acestor furnizori de servicii si a utilizatorilor finali in orice parte a acestei zone, in conditii similare si viabile din punct de vedere economic. Conditiile de reglementare, cum ar fi termenii licentelor si orice drepturi speciale sau exclusive detinute de catre furnizorii locali ai accesului, concurenti, prezinta o importanta deosebita.

    CAP. 3
    PRINCIPII

    42. Consiliul Concurentei va aplica principiile stabilite in continuare, in cazurile care ii sunt inaintate.
    43. Art. 5 si art. 6 din lege se aplica si acordurilor sau practicilor care au fost aprobate sau autorizate de catre ANRC sau in cadrul carora autoritatea a solicitat includerea unor conditii, la cererea uneia sau a mai multor parti implicate. Aceste conditii nu trebuie sa contravina regulilor de concurenta.
    44. ANRC poate impune standarde stricte de transparenta, obligatii cu privire la practicile de furnizare si de stabilire a tarifelor sau preturilor, mai ales ca acestea sunt necesare in etapele initiale ale liberalizarii. Daca se considera necesar, legislatia specifica din domeniul comunicatiilor electronice va fi folosita ca un instrument in sprijinul interpretarii normelor de concurenta. Avand in vedere obligatia ANRC de a asigura o concurenta efectiva, aplicarea normelor de concurenta este, de asemenea, necesara pentru o interpretare corespunzatoare a legislatiei specifice din domeniu.

    Sectiunea 1
    Pozitia Dominanta - art. 6 din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare

    45. Pentru ca un agent economic sa poata opera pe piata serviciilor de comunicatii electronice, acesta trebuie sa obtina accesul la diverse infrastructuri. Pentru furnizarea de servicii de comunicatii electronice, spre exemplu, va fi necesara de obicei interconectarea cu reteaua publica de comunicatii electronice. Accesul la aceasta retea va fi aproape intotdeauna controlat de catre operatorul de comunicatii electronice in pozitie dominanta. In ceea ce priveste acordurile de acces, pozitia dominanta concretizata in controlul asupra facilitatilor va fi cel mai important aspect.
    46. Aprecierea daca un agent economic se afla sau nu intr-o pozitie dominanta nu depinde doar de drepturile legale acordate acestuia. Simpla eliminare a unui monopol legal nu pune capat existentei unei pozitii dominante. Aparitia si dezvoltarea unei concurente efective din partea unor alti furnizori de retele, cu capacitate adecvata si cu acoperire geografica corespunzatoare, se vor produce intr-o perioada semnificativa de timp.
    47. In sectorul comunicatiilor electronice, este posibil ca un operator sa detina o pozitie foarte puternica pe piata infrastructurii si pe pietele din avalul pietei infrastructurii.
    Costurile infrastructurii constituie, in general, elementul de cost cel mai ridicat al operatiunilor de pe piata din aval. Mai mult, operatorii vor intalni, de multe ori, aceiasi concurenti atat pe piata infrastructurii, cat si pe pietele din aval.
    48. Este posibil ca, in acest mod, sa fie puse in evidenta anumite situatii in care exista piete strans legate, iar un operator sa detina o putere foarte mare pe cel putin una dintre aceste piete.
    49.  Daca aceste conditii sunt indeplinite, Consiliul Concurentei este acela care va determina daca operatorul in cauza se afla intr-o situatie similara cu detinerea unei pozitii dominante pe ansamblul acestor piete.
    50. In sectorul comunicatiilor electronice, conceptul de "facilitati esentiale" va juca, in numeroase situatii, un rol important in stabilirea obligatiilor ce incumba operatorilor de comunicatii electronice aflati in pozitie dominanta. Acest termen este utilizat pentru a desemna o instalatie sau infrastructura care este esentiala pentru asigurarea conexiunii cu consumatorii si/sau pentru a permite concurentilor sa-si desfasoare activitatea si care nu poate fi reprodusa prin mijloace rezonabile.
    51. Un agent economic care controleaza accesul la facilitatile esentiale detine o pozitie dominanta in sensul art. 6 din lege. De asemenea, un agent economic poate detine o pozitie dominanta in sensul art. 6 din aceeasi lege si fara a controla o facilitate esentiala.

    A. Piata serviciilor
    52. Unul dintre factorii folositi pentru a evalua puterea pe piata a unui agent economic este reprezentat de vanzarile acelui agent economic, exprimate ca procentaj din totalul vanzarilor de servicii substituibile pe piata geografica relevanta. In ceea ce priveste piata serviciilor, Consiliul Concurentei va determina, printre altele, cifra de afaceri corespunzatoare serviciilor substituibile, excluzandu-se vanzarile sau consumul intern de servicii de interconectare si vanzarea sau consumul intern al infrastructurii locale, luand in considerare conditiile de competitivitate si structura ofertei si a cererii de pe piata.

    B. Accesul la facilitati
    53. Conceptul de "acces" se poate referi la o multitudine de situatii, inclusiv la disponibilitatea unor linii de inchiriat care sa-i permita furnizorului de servicii sa-si construiasca propria retea si sa realizeze propria interconectare in sens restrans, care inseamna interconectarea a doua retele de comunicatii electronice, spre exemplu fixa si mobila. In materie de acces, este probabil ca operatorii in functiune vor continua sa ocupe o pozitie dominanta pentru o anumita perioada si dupa liberalizarea cadrului legal. Acesti operatori, care controleaza infrastructurile, sunt in mod obisnuit cei mai puternici prestatori de servicii, pana acum ei neavand nevoie sa distinga intre realizarea serviciului si furnizarea acestuia catre utilizatorii finali. In mod obisnuit, un operator care era - in acelasi timp - si furnizor de servicii nu cerea subdiviziunilor sale care operau in aval sa plateasca pentru acces si, prin urmare, sa se calculeze venitul corespunzator utilizarii infrastructurii respective. Cand un operator furnizeaza, deopotriva, accesul si serviciile, este necesar sa se separe pe cat este posibil veniturile corespunzatoare fiecareia din aceste piete inainte de a utiliza veniturile ca baza pentru calcularea cotei pe care o detine agentul economic respectiv pe fiecare dintre pietele pe care actioneaza. Art. 11 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 34/2002 abordeaza acest aspect, autoritatea de reglementare putand impune operatorilor desemnati ca avand putere semnificativa de piata obligatia privind evidenta contabila separata, in cadrul contabilitatii interne de gestiune, pentru anumite activitati care au legatura cu interconectarea retelelor de comunicatii - acoperind atat serviciile de interconectare furnizate in interior, cat si serviciile de interconectare furnizate altor utilizatori - ori cu accesul la aceste retele sau la infrastructura asociata.
    54. Semnificatia economica a obtinerii accesului depinde, printre altele, de acoperirea retelei cu care se solicita interconectarea. De aceea, aditional folosirii cifrelor de afaceri, Consiliul Concurentei va lua in considerare, ori de cate ori este posibil, numarul clientilor care s-au abonat la serviciile companiei care detine o pozitie dominanta, prin comparatie cu numarul celor pe care furnizorul de servicii care solicita accesul intentioneaza sa il aiba. In consecinta, puterea pe piata a unui anumit agent economic va fi dimensionata in parte prin numarul abonatilor care sunt conectati la terminalele retelei de comunicatii electronice, putere de piata pe care agentul economic a exprimat-o procentual prin raportarea numarului sau de abonati la totalul numarului de abonati conectati la terminalele din zona geografica relevanta.

    C. Substituibilitatea din punct de vedere al ofertei
    55. Astfel cum s-a aratat la punctul 27, substituibilitatea din punct de vedere al ofertei este, de asemenea, importanta pentru chestiunea existentei unei pozitii dominante pe o piata data. O cota de piata de peste 50% este, de obicei, suficienta pentru a demonstra existenta unei pozitii dominante, desi exista si alti factori care vor fi luati in considerare. De exemplu, Consiliul Concurentei va examina daca exista si alti furnizori de retele in zona geografica relevanta, pentru a determina daca asemenea infrastructuri alternative sunt suficient de dense pentru a concura cu reteaua operatorului in cauza si nivelul la care este posibil pentru ca noii furnizori de acces sa intre pe piata.

    D. Alti factori relevanti
    56. Pentru determinarea existentei unei pozitii dominante a unui operator, in plus fata de informatiile referitoare la cota de piata si substituibilitatea din punct de vedere al ofertei, Consiliul Concurentei va analiza, de asemenea, daca operatorul are acces privilegiat la facilitati care nu pot fi - din motive rezonabile - construite in paralel cu cele existente intr-o perioada scurta de timp, fie din motive legale, fie pentru ca ar fi prea costisitor.
    57. Pe masura ce apare concurenta intre furnizorii de acces, care va ameninta pozitia dominanta a agentului economic respectiv, sfera de aplicare a drepturilor care sunt acordate de catre autoritati si, mai ales, acoperirea lor teritoriala, vor avea importanta in determinarea puterii pe piata. Consiliul Concurentei va urmari indeaproape evolutia pietei referitor la aceste aspecte si va tine seama de orice conditii care afecteaza piata, pentru analizarea aspectelor de acces din punct de vedere al regulilor de concurenta.

    E. Dominanta colectiva
    58. Prevederile art. 6 din lege se aplica si atunci cand pozitia dominanta a unui agent economic este impartita cu unul sau mai multi agenti economici. Circumstantele in care o pozitie dominanta colectiva se creeaza si se exploateaza in maniera abuziva nu au fost pe deplin clarificate in jurisprudenta comunitara si in practica Comisiei Europene, situatie care se regaseste si in Romania.
    59. Art. 6 din lege ("abuzul unuia sau mai multor agenti economici") reglementeaza o situatie de fapt diferita de cea reglementata de art. 5 din acelasi act normativ (intelegeri anticoncurentiale sau practici concertate intre agenti economici). Cu toate acestea, nu este exclusa o aplicare paralela a art. 5 si 6 acelorasi intelegeri sau practici; nimic nu impiedica insa Consiliul Concurentei sa aplice doar una dintre aceste prevederi legale, chiar atunci cand ambele sunt incidente.
    60. Pentru ca doi sau mai multi agenti economici sa se afle intr-o dominanta colectiva este necesar ca acestia impreuna sa aiba in mod substantial aceeasi pozitie fata de clientii si concurentii lor, asemenea unei singure companii care ar detine o pozitie dominanta. Cu referire concreta la sectorul comunicatiilor electronice, dominanta colectiva ar fi realizata de catre doi operatori ai infrastructurii de comunicatii electronice care acopera aceeasi piata geografica.
    61. In plus, pentru ca doua sau mai multe companii sa se afle intr-o pozitie de dominanta colectiva este necesar, desi nu si suficient, ca intre aceste companii sa nu existe o concurenta efectiva pe piata relevanta. In practica, aceasta lipsa de concurenta poate sa se datoreze faptului ca agentii economici respectivi au intre ei anumite legaturi, de tipul unor intelegeri de cooperare sau acorduri de interconectare. Consiliul Concurentei nu considera insa ca aceste legaturi sunt in mod legal absolut necesare pentru a exista o pozitie de dominanta colectiva. O legatura economica suficienta exista in situatia in care se manifesta un tip de interdependenta, de genul celor care apar in situatiile de oligopol. De notat este faptul ca, in practica, asemenea legaturi vor exista adesea in sectorul comunicatiilor electronice, unde operatorii de comunicatii electronice aproape in mod inevitabil au diverse legaturi intre ei.
    62. Daca se ia exemplul pietei accesului la bucla locala pe o anumita piata geografica relevanta, este foarte posibil ca acest acces sa fie controlat, intr-un viitor apropiat, de catre doi operatori - operatorul aflat in pozitie dominanta pe piata comunicatiilor electronice si un operator de televiziune prin cablu. Pentru a furniza anumite servicii clientilor, este necesar accesul la bucla locala atat al operatorului aflat in pozitie dominanta pe piata de comunicatii electronice, cat si al operatorului de televiziune prin cablu. In functie de imprejurari si, in special, de relatia existenta intre cei doi operatori, este posibil ca nici unul dintre acestia sa nu detina o pozitie dominanta: cu toate acestea, impreuna ei pot detine o pozitie dominanta colectiva pe piata de acces la facilitati. Pe termen mai lung, progresul tehnic ar putea permite punerea la punct a altor mecanisme viabile de acces la bucla locala, precum retelele de energie. Se va tine cont de existenta acestor mecanisme pentru a stabili daca exista pozitii dominante individuale sau colective.

    Sectiunea a 2-a
    Abuzul de pozitie dominanta

    63. Aplicarea art. 6 din lege presupune existenta unei pozitii dominante si anumite legaturi intre aceasta pozitie dominanta si pretinsul comportament abuziv. In sectorul comunicatiilor electronice va fi necesara examinarea unui numar de piete asociate, dintre care una sau mai multe pot fi dominate de catre un anumit operator. In aceste imprejurari, exista un numar de situatii posibile in care pot aparea abuzuri:
    a) comportamentul de pe piata dominata sa aiba efecte pe aceasta piata dominata;
    b) comportamentul de pe piata dominata sa aiba efecte pe alte piete decat cea dominata;
    c) comportamentul de pe alta piata decat cea dominata sa aiba efecte pe piata dominata;
    d) comportamentul de pe alta piata decat cea dominata sa aiba efecte pe o piata, alta decat cea dominata.
    64. Desi circumstantele economice si de fapt din sectorul comunicatiilor electronice prezinta adesea un caracter original, in multe cazuri este posibila aplicarea principiilor clasice ale dreptului concurentei. Atunci cand se analizeaza problemele de concurenta din acest sector, este important sa se aiba in vedere jurisprudenta existenta si deciziile Consiliului Concurentei referitoare, de exemplu, la exploatarea unei puteri pe piata pentru a controla alte piete, discriminare si vanzari legate (in forma vanzarii legate de servicii).

    A. Refuzul de a permite accesul la facilitati si impunerea unor clauze contractuale inechitabile
    65. Refuzul de a permite accesul poate constitui o practica interzisa, conform art. 6 din lege, daca refuzul emana de la o companie care se afla intr-o pozitie dominanta datorita controlului detinut asupra infrastructurilor, asa cum, in general, va fi in viitor cazul operatorilor de comunicatii electronice existenti in prezent pe piata. Un refuz poate avea ca efect impiedicarea mentinerii unui anumit grad de concurenta care exista pe piata sau dezvoltarea acestei concurente.
    Refuzul nu va fi abuziv decat daca rezulta din exploatarea abuziva a unei pozitii dominante sau produce efecte anticoncurentiale. Pe pietele serviciilor de comunicatii electronice vor exista initial putini concurenti, iar refuzul de a permite accesul la facilitati va afecta, in general, concurenta de pe aceste piete. In toate cazurile de refuz, orice justificare va fi examinata cu atentie pentru a determina daca aceasta este obiectiva.
    66. In linii mari, exista trei posibilitati:
    (a) refuzul de a permite accesul in scopul prestarii unui serviciu, cand altui operator i s-a permis accesul de catre furnizorul de acces pentru a opera pe acea piata a serviciului;
    (b) refuzul de a permite accesul in scopul prestarii unui serviciu, cand nici unui alt operator nu i s-a acordat accesul de catre furnizorul de acces pentru a opera pe acea piata a serviciului;
    (c) o retragere a accesului deja acordat unui anumit client.

    Discriminarea
    67. Referitor la prima dintre ipotezele mentionate mai sus, este clar ca un refuz de a acorda accesul unui nou client, in situatia in care furnizorul de acces aflat intr-o pozitie dominanta a acordat deja accesul unuia sau mai multor clienti care opereaza in avalul aceleiasi piete, ar constitui un tratament discriminatoriu care, daca restrictioneaza concurenta de pe piata din aval, reprezinta un abuz. Daca operatorii de retea ofera aceleasi servicii sau unele similare ca si operatorul care solicita accesul, ar exista posibilitatea in acest mod a restrictionarii concurentei si a abuzului de pozitia lor dominanta. Ar putea exista desigur justificari pentru asemenea refuzuri, de exemplu, fata de solicitantii care prezinta un risc potential din punct de vedere al solvabilitatii. In absenta unei justificari obiective, un refuz reprezinta de obicei un abuz de pozitie dominanta pe piata de acces.
    68. In termeni generali, o companie care detine o pozitie dominanta are obligatia de a permite accesul, astfel incat bunurile si serviciile oferite companiilor din aval sa le fie furnizate in conditii nu mai putin favorabile decat cele acordate altor parti, inclusiv in conditiile aplicate propriilor operatiuni din aval.

    Facilitati esentiale
    69. Cu privire la a doua ipoteza mentionata, se pune intrebarea daca cel care permite accesul trebuie sa fie obligat sa incheie contract cu furnizorul de servicii, pentru a-i permite acestuia sa opereze pe o noua piata. Daca nu exista constrangeri legate de capacitate, iar compania care refuza sa permita accesul la propriile facilitati nu a permis accesul la acea facilitate nici propriei reprezentante din aval si nici altei companii care opereaza pe acea piata a serviciului, atunci se pune problema de a sti ce alta justificare obiectiva ar putea motiva refuzul.
    70. In domeniul transportului, s-a stabilit ca o firma care controleaza o facilitate esentiala trebuie sa permita accesul la acea facilitate in anumite circumstante. Aceeasi regula se aplica si sectorului de comunicatii electronice. Daca nu exista o alternativa acceptabila, din punct de vedere comercial, pentru acel serviciu solicitat, atunci partea care solicita accesul nu va putea opera pe piata acelui serviciu daca accesul nu ii este acordat. In acest caz, refuzul ar limita din acel moment dezvoltarea de noi piete sau de noi produse pe acea piata, contrar art. 6 lit. b) din lege sau ar impiedica dezvoltarea concurentei existente pe piata. Un refuz avand asemenea efecte este foarte posibil sa constituie un abuz.
    71. Principiul conform caruia agentii economici care detin o pozitie dominanta sunt obligati sa incheie contracte in anumite situatii este adesea relevant in sectorul comunicatiilor electronice. In mod curent, pentru majoritatea serviciilor de comunicatii electronice exista monopoluri sau monopoluri virtuale in asigurarea infrastructurii de retea. Chiar acolo unde restrictiile au fost sau vor fi in curand ridicate, concurenta de pe pietele din aval va continua sa depinda de preturile si conditiile de acces la serviciile de retea din amonte, care vor reflecta doar in mod gradual mecanismele concurentiale de pe piata. Dat fiind ritmul rapid al progresului tehnologic din sectorul comunicatiilor electronice, este posibil sa apara situatii in care, companiilor care vor incerca sa ofere servicii sau produse noi, care nu se concureaza cu produsele si serviciile deja oferite de catre operatorul cu pozitie dominanta, li se va refuza accesul de catre operatorul aflat in pozitie dominanta.
    72. Consiliul Concurentei trebuie sa se asigure ca detinerea controlului asupra facilitatilor, de care se bucura anumiti operatori, nu este folosita in scopul de a impiedica dezvoltarea unui mediu concurential in sectorul comunicatiilor electronice. Unei companii, care se afla intr-o pozitie dominanta pe o piata a serviciilor si care savarseste un abuz interzis de art. 6 din lege pe acea piata, i se va cere sa permita accesul unuia sau mai multor concurenti de pe acea piata la facilitatile detinute, in scopul incetarii acelui abuz. In particular, o companie poate savarsi un abuz de pozitie dominanta daca prin actiunile sale impiedica aparitia unui nou produs sau serviciu.
    73. Punctul de pornire in analiza efectuata de catre Consiliul Concurentei va fi identificarea unei piete existente sau potentiale pentru care este solicitat accesul. In scopul de a determina daca este necesar ca obligatia de a permite accesul sa fie impusa ca urmare a aplicarii regulilor de concurenta, se va lua in calcul o eventuala incalcare a obligatiei de nediscriminare de catre compania aflata in pozitie dominanta sau urmatoarele elemente, in mod cumulativ:
    (a) accesul la facilitatea in discutie este esential pentru ca agentii economici sa poata concura pe acea piata conexa.
    Aspectul cheie il reprezinta determinarea elementelor care sunt esentiale. Nu este suficient ca pozitia companiei care solicita accesul sa fie mai avantajoasa in cazul in care accesul ii este permis, ci trebuie ca, prin refuzul de a i se acorda accesul, activitatea propusa sa fie ori imposibil de efectuat, ori ineficienta din punct de vedere economic.
    (b) capacitatea disponibila este suficienta pentru acordarea accesului;
    (c) compania care detine facilitatile nu reuseste sa satisfaca cererea de pe o piata a serviciului sau a produsului, blocheaza intrarea unui produs sau serviciu potential sau impiedica concurenta pe piata unui serviciu sau produs existent sau potential;
    (d) compania care solicita accesul este pregatita sa plateasca un pret rezonabil si nediscriminatoriu si accepta termenii si conditiile nediscriminatorii de acces.
    Justificarile admisibile in acest context se pot referi la dificultati insurmontabile in acordarea accesului companiei care il solicita sau la necesitatea celui care detine infrastructura si care a facut investitii pentru introducerea unui produs sau serviciu nou de a beneficia de conditii si de o amanare suficiente pentru a folosi acea facilitate in scopul de a plasa produsul sau serviciul respectiv pe piata. Cu toate acestea, orice justificare va trebui sa fie examinata cu grija de la caz la caz, intrucat este important pentru sectorul comunicatiilor electronice ca beneficiile care vor aparea - pentru utilizatorii finali - de pe urma dezvoltarii unui mediu concurential sa nu fie compromise de actiunile fostelor monopoluri, care vizeaza sa impiedice aparitia si dezvoltarea concurentei.
    74. Pentru a se determina daca s-a savarsit o incalcare a art. 6 din lege, vor fi luate in considerare atat situatia reala din zona respectiva sau din alte zone geografice cat si, daca este relevant, relatia dintre configuratia tehnica a facilitatii si acordarea accesului.
    75. Problematica privind justificarea obiectiva necesita o analiza foarte riguroasa in acest domeniu. Consiliul Concurentei trebuie sa stabileasca daca dificultatile invocate intr-un anumit caz sunt insurmontabile, astfel incat sa justifice refuzul de a acorda accesul; in plus, autoritatile implicate trebuie sa decida si daca aceste dificultati sunt suficiente pentru a prevala asupra prejudiciilor aduse concurentei in cazul in care accesul este impiedicat sau ingreunat si daca concurenta de pe pietele serviciilor din aval este limitata.
    76. Furnizorul de acces ar putea manipula trei elemente importante legate de acces, in scopul de a refuza acordarea acestuia: timpul de raspuns, configuratia tehnica a retelei si pretul.
    77. Operatorii de comunicatii electronice care detin o pozitie dominanta au obligatia de a trata solicitarile de acces in mod eficient: refuzul de a raspunde sau intarzierea inexplicabila sau nejustificata in a da un raspuns la o solicitare de acordare a accesului poate constitui un abuz. Consiliul Concurentei va analiza raspunsul dat unei solicitari de acordare a accesului din punctul de vedere al:
    (a) perioadei de timp si conditiilor aplicabile, in mod obisnuit, de catre furnizorul de acces la acordarea accesului propriilor filiale sau ramuri operationale;
    (b) raspunsurilor la solicitarile de acordare a accesului la facilitati similare de pe alte piete geografice;
    (c) explicatiilor date oricaror alte intarzieri in rezolvarea solicitarilor de acordare a accesului.
    78. Problematica configuratiei tehnice a retelei va fi examinata in detaliu, pentru a se determina daca este reala. In principiu, regulile de concurenta necesita ca partii ce solicita accesul sa i se acorde acesta la cel mai potrivit punct, cu conditia ca aceasta sa fie posibila din punct de vedere tehnic pentru furnizorul de acces. Problema fezabilitatii tehnice poate constitui o justificare obiectiva pentru un refuz de acordare a accesului - de exemplu, traficul pentru care accesul este solicitat trebuie sa satisfaca standardele tehnice relevante pentru infrastructura; de asemenea, justificarea obiectiva poate consta in restrictii de capacitate.
    79. In afara de faptul ca poate constitui un abuz de pozitie dominanta, practicarea de preturi excesive pentru acces poate, de asemenea, sa fie echivalenta cu un refuz efectiv de a acorda accesul.
    80. In cadrul acestor verificari, exista un numar de elemente care necesita o evaluare atenta. Problema pretului in sectorul de comunicatii electronice este facilitata de posibilitatea ANRC de a institui sisteme transparente de calcul al costurilor, conform Ordonantei Guvernului nr. 34/2002.

    Retragerea accesului
    81. Cat priveste cea de-a treia situatie prezentata la pct. 66, in jurisprudenta comunitara exista analize si decizii referitoare la cazuri de retragere a accesului acordat concurentilor din aval, precizandu-se ca: "un intreprinzator care are o pozitie dominanta pe o piata de materii prime si care, cu scopul de a-si pastra aceste materii prime pentru prelucrarea propriilor derivate, refuza sa serveasca un client, care este la randul sau producator de asemenea derivate, riscand - prin aceasta - sa elimine concurenta din partea acestui client, abuzeaza de pozitia sa dominanta in sensul art. 86 din Tratat" (art. 6 din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare).
    82. Rezilierea unilaterala a acordului de acces ridica probleme similare celor examinate in cazul refuzurilor de acordare a accesului. Retragerea accesului acordat deja unui client va constitui, in mod normal, un abuz de pozitie dominanta. Totusi, si in acest caz pot fi invocate motive obiective care sa poata justifica rezilierea contractului. Aceste motive trebuie sa fie proportionale cu efectele asupra concurentei, determinate de retragerea accesului acordat.

    B. Alte forme de abuz
    83. Refuzul de a acorda accesul este doar una dintre formele posibile de abuz de pozitie dominanta din acest domeniu. Abuzuri pot aparea si in cazul in care accesul a fost deja acordat. Un abuz de pozitie dominanta poate aparea, printre altele, atunci cand operatorul in cauza se comporta intr-o maniera discriminatorie sau atunci cand actiunile operatorului limiteaza dezvoltarea tehnica sau dezvoltarea pietelor. Exemplele urmatoare constituie situatii de abuz.

    Configurarea retelei
    84. Configurarea retelei, de catre un operator de retea care ocupa o pozitie dominanta, intr-un asemenea mod incat face ca accesul sa fie, in mod obiectiv, mult mai dificil pentru prestatorii de servicii, poate constitui un abuz, numai daca aceasta nu este justificata de motive obiective. O justificare obiectiva ar putea fi aceea ca aceasta configuratie conduce la ameliorarea eficientei generale a retelei.

    Servicii legate
    85. Aceasta problematica prezinta o importanta deosebita atunci cand serviciile pentru care operatorul de comunicatii electronice ocupa o pozitie dominanta sunt legate de alte servicii, pentru care acesta nu detine o pozitie dominanta. Atunci cand operatorul de retea integrat pe verticala, care detine o pozitie dominanta, obliga partea care solicita acces sa cumpere unul sau mai multe servicii fara a avea o justificare adecvata, aceasta poate duce la impiedicarea concurentilor furnizorului de acces in pozitie dominanta de a oferi si ei - in mod independent - acele elemente ale "pachetului" de servicii. Aceasta cerinta poate astfel sa constituie o incalcare a art. 6 din lege. Chiar in cazul in care vanzarile legate de doua produse sunt in concordanta cu uzantele comerciale sau exista o legatura naturala intre cele doua produse in cauza, asemenea vanzari pot totusi sa constituie un abuz, in sensul art. 6 din lege, cu exceptia cazului cand sunt justificate din punct de vedere obiectiv.

    Tarifarea
    86. Pentru a determina daca tarifarea ridica probleme din punctul de vedere al aplicarii regulilor de concurenta, va fi necesar sa se demonstreze ca veniturile si costurile sunt alocate intr-un mod adecvat. Alocarea incorecta a costurilor si manipularea preturilor de transfer pot fi folosite ca mecanisme pentru a ascunde de fapt practicarea preturilor excesive, a preturilor de ruinare sau practicarea subventionarii incrucisate.

    Preturile excesive
    87. Problemele de tarifare legate de accesul furnizorilor de servicii la infrastructura unui operator care detine o pozitie dominanta sunt legate deseori de niveluri de preturi excesive. In absenta unei alternative viabile la infrastructura la care prestatorii de servicii incearca sa dobandeasca acces, operatorul ce detine o pozitie dominanta sau de monopol poate fi tentat sa practice preturi excesive.
    88. Pretul excesiv poate fi definit ca fiind "un pret exagerat in comparatie cu valoarea economica a serviciului furnizat". Acest exces poate fi, printre altele, determinat in mod obiectiv prin realizarea unei comparatii intre pretul de vanzare al produsului in cauza si costul de productie al acestuia.
    89. Consiliul Concurentei trebuie sa determine care este costul real al produsului in cauza. Alocarea corespunzatoare a costurilor este, de aceea, fundamentala in a determina daca un pret este sau nu excesiv. De exemplu, in cazul in care o societate este angajata in mai multe activitati, costurile fiecareia dintre acestea trebuie clar identificate; la acestea trebuie sa se adauge o cota corespunzatoare din costurile comune. De asemenea, Consiliul Concurentei ar putea sa stabileasca o metoda adecvata de alocare a costurilor, in cazul in care aceasta alocare face obiectul unui diferend.
    90. Pentru a determina daca un pret este sau nu excesiv, trebuie sa se ia in considerare legislatia specifica domeniului, care stabileste principiile ce trebuie respectate in materie de stabilire a preturilor din acel sector.
    91. In plus, poate servi ca indicator al pretului excesiv comparatia cu alte zone geografice: daca este posibil, se poate realiza o comparatie intre preturile practicate de catre o societate comerciala aflata in pozitie dominanta si acelea practicate pe piete care sunt deschise concurentei. O asemenea comparatie poate permite sa se determine daca preturile practicate de catre compania aflata in pozitie dominanta au fost sau nu corecte. In anumite circumstante, atunci cand nu exista date comparative, ANRC ar putea ea insasi sa incerce sa determine care ar fi fost pretul pe o piata deschisa concurentei. In anumite cazuri, o astfel de analiza poate fi avuta in vedere si de catre Consiliul Concurentei pentru a determina daca un pret este excesiv sau nu.

    Preturi de ruinare
    92. Preturile de ruinare apar, printre altele, atunci cand o companie aflata in pozitie dominanta vinde un bun sau un serviciu la un pret situat sub cost, pe o perioada lunga de timp, cu scopul de a impiedica noi agenti economici sa intre pe piata sau cu scopul de a elimina un concurent, ceea ce ii permite companiei aflate in pozitie dominanta sa obtina in continuare o crestere a puterii pe piata si, ulterior, o crestere a profiturilor. Practicarea unor astfel de preturi este interzisa prin prevederile art. 6 lit. f) din lege. O astfel de problema ar putea sa apara, de exemplu, in contextul concurentei dintre diferite retele de comunicatii electronice, in cazul in care un operator cu pozitie dominanta poate avea tendinta sa practice preturi foarte mici in scopul de a elimina concurenta din partea altor furnizori de acces la retea (intrati de curand pe piata). In general, un pret este abuziv daca este sub media costurilor variabile ale societatii in pozitie dominanta sau daca este sub media costurilor totale si daca practicarea sa face parte dintr-un plan anticoncurential. In industriile de retea, o simpla aplicare a regulii de mai sus nu reflecta realitatea economica a acestora.
    93. Costurile variabile reprezinta acele costuri care variaza in functie de cantitatile produse. Un agent economic care detine o pozitie dominanta nu ar avea nici un interes sa practice astfel de preturi, cu exceptia aceluia de a elimina de pe piata pe vreunul din concurentii sai si, prin aceasta, sa aiba posibilitatea de a creste preturile si de a profita de pozitia sa de monopol; aceasta deoarece vanzarea de unitati de produs la preturi sub costurile variabile genereaza pierderi echivalente costurilor fixe (acele costuri care raman constante indiferent de cantitatea produsa) si, cel putin, ale partii din costurile variabile aferente unitatilor respective.
    94. In scopul comercializarii rentabile a unui serviciu sau grup de servicii, un operator trebuie sa adopte o strategie de stabilire a preturilor care sa-i permita acestuia acoperirea tuturor costurilor suplimentare prin veniturile suplimentare obtinute ca rezultat al prestarii serviciului sau grupului de servicii respectiv. In cazul in care un operator in pozitie dominanta fixeaza un pret pentru un produs sau un serviciu dat, care este inferior mediei costurilor totale reiesite din prestarea acelui serviciu, operatorul trebuie sa justifice acest pret in termeni comerciali: un operator in pozitie dominanta care ar obtine beneficiile de pe urma unei asemenea politici de preturi, doar daca unul sau mai multi concurenti au fost afectati, trebuie considerat ca practicand un abuz.
    95. Pentru a dovedi abuzul, autoritatea de concurenta este cea care trebuie sa determine pretul sub care o companie ar putea obtine un profit doar prin eliminarea sau slabirea unuia sau a mai multor concurenti. Structurile de cost in industriile de retea tind sa fie diferite de majoritatea altor industrii, in masura in care industriile de retea suporta costuri comune mult mai mari.
    96. De exemplu, in cazul furnizarii serviciilor de comunicatii electronice, un pret care este egal cu costurile variabile ale unui serviciu poate fi inferior pretului care trebuie practicat de catre operator pentru a-si acoperi costul furnizarii serviciului. Aplicand testul mentionat la punctul 93 preturilor care vor fi practicate de catre un operator pe o perioada mai mare de timp si pe care se bazeaza pentru a decide sa investeasca, costurile luate in considerare trebuie sa includa costul marginal care este alocat pentru furnizarea serviciului. In analizarea situatiei, se va acorda atentie perioadei adecvate de timp in care costurile vor fi analizate. In majoritatea cazurilor, exista motive sa se considere ca nu sunt indicate nici perioadele foarte scurte de timp, dar nici cele foarte lungi.
    97. In aceste circumstante, Consiliul Concurentei va trebui deseori sa examineze costurile suplimentare (incrementale) medii de furnizare a serviciului, putandu-se dovedi necesara analizarea acestora pe o perioada mai mare de un an.
    98. In acest context, regulile specifice sectorului de comunicatii electronice cu privire la cerintele de contabilitate si transparenta a acestuia asigura aplicarea efectiva a art. 6 din lege.

    Subventionarea incrucisata
    99. O practica de subventionare incrucisata poate constitui un abuz atunci cand un operator se afla in pozitie dominanta pe o piata a produsului sau a serviciului. Dovada unei asemenea practici poate fi facuta demonstrand ca operatiunile din aval ale companiei in pozitie dominanta nu s-ar putea desfasura profitabil pe baza preturilor practicate in relatiile cu concurentii de pe piata din aval de catre unitatea de operare din amonte a companiei in pozitie dominanta. Operatorul aflat in pozitie dominanta ar putea ascunde faptul ca unitatile sale din aval inregistreaza pierderi, alocand activitatilor legate de acces costuri care ar fi trebuit alocate - in mod normal - operatiunilor din aval sau determinand in mod impropriu preturile de transfer in cadrul organizatiei. Ordonanta Guvernului nr. 34/2002 abordeaza acest aspect, ANRC putand impune unui operator in pozitie dominanta integrat pe verticala obligatii privind evidenta contabila separata, in cadrul contabilitatii interne de gestiune, pentru anumite activitati care au legatura cu interconectarea retelelor de comunicatii electronice ori cu accesul la aceste retele sau la infrastructura asociata. In plus, ii poate impune sa urmareasca distinct tarifele la vanzarea de gros si tarifele de transfer intern pentru a asigura, intre altele, indeplinirea obligatiei de nediscriminare. Cu toate acestea, existenta contabilitatilor separate nu exclude existenta unui posibil abuz. Consiliul Concurentei va examina faptele pe baza unei analize de la caz la caz.
    100. In anumite circumstante, o practica de subventionare incrucisata ar putea fi demonstrata si aratand ca diferenta dintre preturile de acces practicate in relatiile cu concurentii de pe piata din aval (piata care include si operatiunile din aval ale companiei in pozitie dominanta, daca exista) si pretul pe care operatorul de retea il practica pe piata din aval este insuficienta pentru a permite o furnizare a serviciului in conditii de eficienta rezonabila pe piata din aval, pentru a obtine un profit normal (cu exceptia cazului cand societatea aflata in pozitie dominanta poate demonstra ca operatiunile sale din aval se caracterizeaza printr-o eficacitate exceptionala).
    101. In ipotezele de mai sus, concurentii de pe piata din aval se vor confrunta cu o practica de subventionare incrucisata care i-ar putea elimina de pe piata.

    Discriminare
    102. Un furnizor de acces aflat in pozitie dominanta nu poate face discriminari intre partile cu care a incheiat acorduri de acces diferite, atunci cand asemenea discriminari ar restrictiona concurenta. Orice diferentiere fondata mai degraba pe utilizarea prevazuta a fi data accesului, decat pe diferentele intre tranzactiile ce ar putea exista pentru furnizorul de acces este contrara art. 6 din lege, atunci cand discriminarea risca sa restranga sau sa denatureze concurenta actuala sau potentiala. Aceasta discriminare ar putea lua forma impunerii unor conditii diferite, inclusiv practicarea unor preturi diferite sau alte diferentieri intre acordurile de acces, cu exceptia cazului in care asemenea discriminare ar fi in mod obiectiv justificata, de exemplu pe baza de costuri sau consideratii tehnice sau de faptul ca utilizatorii opereaza la niveluri diferite. Aceasta discriminare ar putea sa restrictioneze concurenta de pe piata din aval pe care compania care solicita accesul a cautat sa opereze, prin faptul ca ar putea limita posibilitatea acelui operator de a intra pe piata sau de a-si extinde operatiunile de pe acea piata.
    103. Aceasta discriminare ar putea avea efect asupra concurentei si atunci cand a avut loc intre operatori de pe piete din aval strans legate, invecinate. Atunci cand exista doua piete distincte ale produsului in aval, dar unul dintre produse poate fi considerat substituibil cu celalalt, insa nu si din punct de vedere al pretului, orice discriminare prin preturile practicate in relatia cu furnizorii celor doua produse ar putea slabi concurenta actuala sau potentiala.
    De exemplu, desi in prezent serviciile de telefonie vocala fixa si mobila constituie probabil piete ale produsului distincte, aceste piete sunt in masura sa convearga. Faptul de a practica tarife de interconectare mai mari operatorilor de telefonie mobila, comparativ cu operatorii de telefonie fixa, va tinde sa limiteze aceasta convergenta si, prin urmare, va avea efect asupra concurentei. Efecte similare asupra concurentei se pot produce si pe alte piete de comunicatii electronice. Aceasta discriminare va fi, in orice eventualitate, dificil de justificat, data fiind obligatia de a stabili preturi in functie de costuri.
    104. Referitor la discriminarea prin pret, art. 6 lit. c) din lege interzice discriminarea practicata de catre un agent economic ce detine o pozitie dominanta fata de clientii sai, inclusiv discriminarea intre clienti pe baza faptului ca acestia accepta sau nu sa trateze in mod exclusiv cu acea companie in pozitie dominanta.
    105. Art. 6 din lege nu poate impune unei companii in pozitie dominanta sa nu aplice un tratament diferentiat pentru categorii diferite de clienti, atunci cand diferentierea poate fi obiectiv justificata pe baza tipului de interconectare oferit si/sau pe baza conditiilor in vigoare de acordare a licentelor (dat fiind faptul ca aceste diferente nu determina o distorsionare a concurentei). Dimpotriva, art. 6 de mai sus interzice companiilor in pozitie dominanta sa practice discriminari pentru tranzactii similare, atunci cand o asemenea discriminare va avea efect asupra concurentei. Determinarea faptului daca aceste diferente produc efecte distorsionante asupra concurentei trebuie efectuata in fiecare caz in parte. Din aceasta perspectiva, trebuie reamintit ca art. 5 si 6 din lege se ocupa de aspecte referitoare la concurenta si nu de aspecte de reglementare a diferitelor sectoare economice.
    106. Discriminarea cu privire la orice aspecte sau conditii ale unor acorduri de acces, fara o justificare obiectiva, poate constitui un abuz. Discriminarea se poate referi la elemente ca: fixarea tarifelor, intarzieri la acordarea accesului, aspectele tehnice ale accesului, rutare, numerotare, restrictii de retea ce exced cerintelor esentiale si folosirea datelor din retea referitoare la clienti. Totusi, existenta discriminarii nu poate fi demonstrata decat pe baza unei analize de la caz la caz. Discriminarea reprezinta o practica interzisa de art. 6, indiferent de faptul ca ea rezulta sau nu in mod clar din termenii unui anumit acord de acces.
    107. Exista, in acest context, o obligatie generala a operatorului de retea de a trata clientii independenti in acelasi mod ca si propria sa filiala sau activitate de furnizare de servicii din aval. Natura clientilor si cererile acestora pot juca un rol semnificativ in a determina daca tranzactiile sunt comparabile. Practicarea de preturi diferite pentru clienti aflati pe niveluri diferite (de exemplu vanzare en gros si en detail) nu constituie in mod necesar o discriminare.
    108. Probleme de discriminare pot aparea si in ceea ce priveste configurarea tehnica a accesului, data fiind importanta acesteia. Gradul de complexitate tehnica a accesului reprezinta restrictiile asupra tipului sau nivelului din ierarhia retelei centralei telefonice care asigura accesul sau capacitatea tehnica a acesteia au o importanta deosebita din punct de vedere concurential. Acestea se pot referi la infrastructurile disponibile pentru a asigura o conexiune sau la tipul interfetei si al sistemului de semnalizare folosit pentru a determina tipul de serviciu ce poate fi pus la dispozitia partii care solicita accesul. Numarul si/sau localizarea punctelor de conectare reprezinta cerinta de a colecta si distribui traficul pentru o anumita zona prin centrul de comutare care deserveste direct acea zona - si nu la un nivel mai inalt al ierarhiei de retea - poate juca un rol important. Partea care solicita accesul suporta cheltuieli suplimentare fie datorita furnizarii legaturilor la o distanta mai mare de propriul sau centru de comutare, fie datorita faptului ca este obligata sa plateasca tarife de transport mai mari. Accesul egal reprezinta posibilitatea clientilor partii care solicita accesul de a beneficia de serviciile prestate de catre furnizorul de acces prin tastarea aceluiasi numar de cifre ca si clientii celui din urma reprezinta o problema de mare importanta in ceea ce priveste concurenta in domeniul comunicatiilor electronice.

    Justificari obiective
    109. Justificarile ar putea include factori legati de operarea efectiva a retelei detinute de operatorul care asigura accesul sau restrictii legate de licentiere, de exemplu, de natura drepturilor de proprietate intelectuala.

    C. Abuzul de pozitie dominanta colectiva
    110. In cazul unei dominante colective, comportamentul uneia sau al mai multora dintre companiile in pozitie dominanta poate fi abuziv, chiar daca celelalte nu au acelasi comportament.
    111. In completarea masurilor prevazute de Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, in situatia in care nici un operator nu este dispus sa acorde accesul si nu exista nici o justificare tehnica sau comerciala pentru acest refuz, se presupune ca ANRC ar putea rezolva aceasta problema, impunand uneia sau mai multor companii obligatia de a acorda accesul, in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 34/2002.

    Sectiunea a 3-a
    Acordurile de acces - art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare

    112. Restrictiile asupra concurentei incluse sau rezultate din acordurile de acces pot avea doua efecte distincte: restrangerea concurentei dintre cele doua parti la acordul de acces sau restrangerea concurentei din partea unor terti, de exemplu printr-o exclusivitate acordata uneia sau ambelor parti la acord. Mai mult, in cazul in care o parte a acordului detine o pozitie dominanta, clauzele acordurilor de acces pot avea ca rezultat consolidarea pozitiei dominante sau extinderea acelei pozitii dominante pe o piata invecinata sau, daca aceste clauze sunt incorecte, pot constitui o exploatare ilegala a pozitiei dominante.
    113. Acordurile in care accesul este, in principiu, nelimitat, nu constituie in sine o restrictionare a concurentei in intelesul art. 5 alin. (1) din lege. In schimb, obligatiile de exclusivitate din contractele de furnizare a accesului pot conduce la restrictionarea concurentei intrucat limiteaza accesul altor companii la infrastructura. Deoarece majoritatea retelelor dispun de o capacitate superioara celei de care este susceptibil a avea nevoie un utilizator unic, acesta va fi - in general - si cazul retelelor de comunicatii electronice.
    114. Acordurile de acces pot avea importante efecte pozitive pentru concurenta, in masura in care ele pot imbunatati accesul pe pietele din aval. In contextul interconectarii, acordurile de acces sunt esentiale pentru asigurarea interoperabilitatii serviciilor si a infrastructurii, conducand astfel la intensificarea concurentei pe pietele serviciilor din aval, care pot genera o valoare superioara in comparatie cu infrastructura locala.
    115. Totusi, exista riscul ca acordurile de acces sau anumite clauze ale acestora sa aiba efecte anticoncurentiale. De exemplu, acordurile de acces pot:
    a. sa constituie mijloace de coordonare a preturilor;
    b. sa permita partajarea pietelor;
    c. sa aiba ca efect excluderea unor terti;
    d. sa conduca la un schimb de informatii comerciale importante intre parti.
    116. Riscul coordonarii preturilor este deosebit de acut in sectorul comunicatiilor electronice deoarece tarifele de interconectare reprezinta, adesea, peste 50% din totalul costurilor serviciilor furnizate, iar interconectarea cu reteaua unui operator cu pozitie dominanta este, de obicei, inevitabila. In aceste conditii, concurenta prin pret este limitata, iar riscul coordonarii preturilor este - in mod corespunzator - mai mare.
    117. Mai mult, in loc sa creeze o concurenta intre retele, in anumite conditii, acordurile de interconectare dintre operatorii de retele pot constitui instrumente de impartire a pietelor intre operatorul de retea care acorda accesul si operatorii care solicita acest acces.
    118. Intr-un sector de comunicatii electronice liberalizat, tipurile de restrictii anterior mentionate vor fi monitorizate de catre Consiliul Concurentei conform regulilor de concurenta. Dreptul partilor afectate de orice comportamente anticoncurentiale de a se adresa autoritatilor de concurenta nu este modificat de legislatia de reglementare sectoriala in vigoare.
    119. Consiliul Concurentei a identificat anumite tipuri de restrictii care ar putea incalca art. 5 alin. (1) din lege si, prin urmare, pentru care va fi necesara obtinerea beneficiului unei exceptari individuale. Aceste clauze sunt, in general, legate de cadrul comercial al accesului.
    120. In sectorul comunicatiilor electronice, in cadrul acordurilor de interconectare, partile vor obtine - in mod inerent - anumite informatii privind clientii si traficul concurentilor. Acest schimb de informatii poate, in anumite cazuri, sa influenteze comportamentul concurential al societatilor implicate si ar putea cu usurinta sa fie folosit de parti in scopul savarsirii unor practici concertate, cum ar fi impartirea pietelor. Ordonanta Guvernului nr. 34/2002 prevede ca informatiile obtinute de la o companie care solicita interconectarea sa fie folosite numai in scopurile pentru care au fost furnizate. In vederea respectarii regulilor de concurenta si a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 34/2002, operatorii vor trebui sa introduca masuri de siguranta care sa garanteze faptul ca informatiile confidentiale vor fi accesibile doar acelor parti ale companiei implicate in realizarea acordurilor de interconectare si ca aceste informatii nu vor fi folosite in scopuri anticoncurentiale. In conditiile in care aceste masuri de siguranta sunt complete si functioneaza corect, in principiu, nu trebuie sa existe motiv pentru care simplele acorduri de interconectare sa cada sub incidenta art. 5 alin. (1) din lege.
    121. Clauzele de exclusivitate, in special cele in virtutea carora traficul va fi condus exclusiv prin reteaua de comunicatii electronice a uneia sau a celor doua parti, mai degraba decat prin cea a tertului cu care au fost incheiate acorduri de acces vor trebui sa faca obiectul unei analize prin prisma art. 5 alin. (2) din lege. Daca nu se furnizeaza nici o justificare pentru aceasta rutare, clauzele de acest gen vor fi interzise. Aceste clauze de exclusivitate nu sunt, prin urmare, inerente acordurilor de acces.
    122. Este foarte putin probabil ca acordurile de acces care au fost incheiate in scop anticoncurential sa indeplineasca criteriile de acordare a unei exceptari individuale conform art. 5 alin. (2) din lege.
    123. Mai mult, acordurile de acces pot avea impact asupra structurii concurentiale de pe piata. Tarifele pentru accesul local vor constitui, deseori, o parte considerabila a costului total al serviciului furnizat consumatorului final de catre partea care solicita accesul, limitand astfel posibilitatea manifestarii concurentei prin pret. Datorita necesitatii de a proteja acest grad limitat de concurenta, Consiliul Concurentei va acorda atentie examinarii acordurilor de acces in contextul efectelor lor potentiale pe pietele relevante, pentru a se asigura ca aceste acorduri nu constituie mijloace indirecte sau ascunse pentru fixarea sau coordonarea tarifelor platite de catre utilizatorii finali, practica ce constituie una dintre cele mai grave incalcari ale art. 5 alin. (1) din lege. Din acest punct de vedere, pietele de tip oligopol vor fi tratate cu o atentie speciala.
    124. In plus, clauzele care implica o discriminare ce conduce la excluderea tertilor au in aceeasi masura si un efect de restrictionare a concurentei. Cea mai importanta este discriminarea prin pret, calitate sau alte aspecte comerciale semnificative ale accesului, in detrimentul partii care solicita accesul, care are ca scop, in general, favorizarea intr-o maniera incorecta a operatiunilor furnizorului de acces.

    CAP. 4
    CADRUL DE ANALIZA A SITUATIEI IN CARE UN OPERATOR FURNIZEAZA ATAT RETELE DE COMUNICATII ELECTRONICE, CAT SI RETELE DE TELEVIZIUNE PRIN CABLU

    125. Consiliul Concurentei considera ca furnizarea de retele de comunicatii electronice si de retele de televiziune prin cablu, de catre un operator aflat in pozitie dominanta, poate constitui o piedica in calea dezvoltarii pietei si a manifestarii efectelor pozitive pentru concurenta ale liberalizarii.
    126. Pentru a se obtine efectele scontate, ca rezultat al procesului de liberalizare, masurile minime ar trebui sa vizeze:
    a) asigurarea transparentei informatiei contabile si prevenirea comportamentului discriminatoriu, acolo unde un operator de comunicatii electronice in pozitie dominanta, ce furnizeaza infrastructura de retea publica comutata de comunicatii electronice, furnizeaza si infrastructura de retea de televiziune prin cablu;
    b) asigurarea separarii contabilitatii financiare pentru serviciile de furnizare a fiecarei retele si pentru activitatile operatorului ce constau in furnizarea de servicii de comunicatii electronice.
    127. Simpla separare a contabilitatii va asigura doar transparenta fluxurilor financiare, in timp ce separarea legala ar putea conduce la o mai mare transparenta a activelor si a costurilor si ar facilita monitorizarea profitabilitatii si a managementului operatiunilor pe reteaua de cablu. Furnizarea retelelor de comunicatii electronice si a retelelor de cablu TV sunt activitati legate. Prin urmare, pozitia unui operator pe una dintre aceste piete are impact asupra pozitiei sale de pe o alta piata, iar supravegherea activitatilor sale de pe aceste piete devine mai dificila.
    128. In aplicarea regulilor de concurenta in cazuri specifice este esential sa fie avut in vedere contextul juridic si economic. Aceasta implica faptul ca schimbarile in conditiile pietei, cum ar fi cele generate de progresul tehnologic, au un impact direct in analiza efectuata in baza legii. In momentul convergentei si al aparitiei noilor piete ale serviciilor multimedia, detinerea incrucisata a proprietatii intre retelele de comunicatii electronice si cele de cablu are un impact potential mult mai ridicat cu privire la puterea de piata si la potentialul abuz de pozitie dominanta. Comportamentul comercial al agentului economic in cauza va necesita, prin urmare, o analiza mai detaliata, avand in vedere ca exista o mare probabilitate pentru aparitia unui comportament abuziv si a unor efecte de impiedicare a accesului pe piata. In aceste conditii, contabilitatea separata ar putea constitui o masura insuficienta, fiind mai indicata implementarea separarii legale, in sensul de operare a celor doua tipuri de retele - de cablu TV si de comunicatii electronice - prin entitati legale distincte.
    129. In plus, pe pietele de telefonie locala, este indicat ca operatorul care exploateaza cele doua retele sa nu fie singurul furnizor al infrastructurii pentru concurentii sai, avand in vedere conditiile specifice ale pietelor relevante locale de telefonie, unde, de regula, construirea de infrastructuri paralele este lenta si costisitoare.
    130. O eventuala excludere a utilizarii retelei de comunicatii electronice publice pentru difuzarea de programe de televiziune ar putea conduce insa la cresterea deficitului de capacitate disponibila pentru acest tip de transmisie. Limitarea capacitatii disponibile ar putea avea, in special, efecte severe asupra furnizorilor de servicii de televiziune prin cablu.
    131. Consiliul Concurentei intentioneaza sa actioneze conform art. 5 sau art. 6 din lege si Regulamentului privind autorizarea concentrarilor economice, in urma unei analize de la caz la caz, pentru reducerea unor efecte anticoncurentiale viitoare ale furnizarii de catre un anumit operator a retelelor de televiziune prin cablu si a celor de comunicatii electronice. Actiunea poate fi pornita din oficiu sau in urma sesizarii cu o plangere conform art. 6 din lege. De asemenea, Consiliul Concurentei poate actiona ca rezultat al unei notificari realizate de catre o companie de comunicatii electronice si televiziune prin cablu in pozitie dominanta, avand ca obiect extinderea sa in noi zone multi-media, prin impunerea unor modificari structurale sau a altor masuri pe care le va considera indicate pentru mentinerea unui mediu concurential normal.
    132. In acest sector, art. 6 din lege ar trebui aplicat a fortiori unui agent economic care este proprietarul atat al unei retele de comunicatii electronice, cat si al unei retele de cablu, in particular cand detine o pozitie dominanta pe ambele piete. Atunci cand un agent economic detine o pozitie dominanta pe doua piete, acesta nu trebuie ca - prin comportamentul sau - sa submineze si sa distorsioneze concurenta. Aceasta dominanta nu trebuie folosita, in special, ca o parghie pe piete invecinate, impiedicand astfel aparitia unor servicii noi sau consolidand pozitia dominanta prin achizitii sau infiintarea de societati cooperative fie orizontale, fie verticale.
    133. Pentru a actiona impotriva unor practici interzise de art. 6 din lege, Consiliul Concurentei poate decide declansarea unor investigatii, din oficiu sau in urma unei plangeri. In plus, in baza art. 5 din aceeasi lege, a prevederilor Regulamentului Consiliului Concurentei privind aplicarea prevederilor art. 5 si art. 6 din Legea concurentei nr. 21/1996 privind practicile anticoncurentiale si a Regulamentului privind autorizarea concentrarilor economice, Consiliul Concurentei poate primi o notificare a unei operatiuni, pe care o va analiza in lumina circumstantelor specifice ale cazului. Este posibil ca extinderea pe piete invecinate a unui operator in pozitie dominanta, atat pe retele de comunicatii electronice, cat si pe retele de televiziune prin cablu, sa genereze indoieli serioase privind compatibilitatea operatiunii in cauza cu un mediu concurential normal.
    134. Furnizarea retelelor de comunicatii electronice si a celor de televiziune prin cablu de catre un singur operator, fost monopolist, conduce la crearea unei pozitii de start asimetrice pentru operatorii de comunicatii electronice dominanti comparativ cu noii intrati pe piata, avand in vedere ca pietele din acest domeniu tind sa fie convergente; in primul rand, va actiona ca o constrangere semnificativa asupra dezvoltarii optime a acestor piete. In mod clar aceasta situatie va avea ca efect reducerea concurentei pe piata comunicatiilor electronice, cat timp noii intrati vor fi incapabili sa acceseze bucla locala independent de operatorul in pozitie dominanta. In al doilea rand, aceasta situatie creeaza o mai mare posibilitate pentru ca operatorul dual in pozitie dominanta sa actioneze intr-o maniera care sa impiedice inovatia si sa intarzie dezvoltarea pietelor multimedia din Romania.

    CONCLUZII

    135. Consiliul Concurentei considera ca regulile de concurenta si reglementarile specifice ale sectorului formeaza un set coerent de masuri pentru asigurarea unui mediu de piata concurential si liberalizat al pietelor de comunicatii electronice din Romania.
    136. Atunci cand vor fi invocate regulile de concurenta, Consiliul Concurentei va stabili care sunt pietele relevante si va aplica art. 5 si 6 din lege in concordanta cu principiile expuse in prezentele Instructiuni.
    137. Abordarea stabilita in Instructiunile de fata va promova concurenta pe pietele de comunicatii electronice si servicii multimedia, in beneficiul consumatorilor, prin oportunitatile create pentru noii intrati si prin incurajarea concurentei la nivelul buclei locale, dezvoltarea unor noi servicii pentru consumatori si crearea unei industrii multimedia puternice.
    138. La data intrarii in vigoare a prezentelor Instructiuni, se abroga Instructiunile Consiliului Concurentei privind modul de aplicare a regulilor de concurenta acordurilor de acces din sectorul de comunicatii electronice - cadru general, piete relevante si principii, puse in aplicare prin Ordin al Presedintelui Consiliului Concurentei nr. 225/2002, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 920/17 decembrie 2002.

    ANEXA 5

                               INSTRUCTIUNI
date in aplicarea prevederilor art. 33 din Legea concurentei nr. 21/1996, cu privire la calculul taxei de autorizare a concentrarilor economice

    In temeiul art. 28 alin. (1) si (3) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, Consiliul Concurentei adopta prezentele instructiuni:

    1. Introducere
    Scopul acestor instructiuni este de a aduce clarificari de ordin procedural si practic, necesare calculului taxei de autorizare prevazute la art. 33 din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare lege.

    2. Obligatia de plata
    Sunt obligati la plata taxei de autorizare a concentrarilor economice, instituita conform art. 33, agentul sau agentii economici care au inaintat notificarea Consiliului Concurentei, in conformitate cu prevederile Regulamentului privind autorizarea concentrarilor economice si care au obtinut autorizarea in conformitate cu prevederile art. 51 alin. (1) lit. b) sau ale art. 51 alin. (2) lit. b) sau c) din lege.
    In urma obtinerii autorizarii, agentul sau agentii economici care au efectuat procedura notificarii devin agenti economici platitori ai taxei stabilite potrivit dispozitiilor prezentelor instructiuni.
    In situatia in care agentul sau agentii economici platitori nu fac dovada achitarii taxei de autorizare in termenul specificat prin decizie, se vor aplica sanctiunile prevazute la art. 56 alin. (1) lit. d) din lege.

    3. Modul de calcul al cifrei de afaceri pentru fiecare agent economic implicat
    In sensul prezentelor instructiuni, cifra de afaceri va reprezenta insumarea veniturilor pe piata relevanta pe care are loc operatiunea de concentrare economica.
    Din aceasta cifra de afaceri se vor deduce accizele inregistrate ca obligatii de plata si valoarea exporturilor efectuate in ceea ce priveste produsele de pe piata relevanta.
    Daca agentul economic implicat - definit conform prevederilor Regulamentului privind autorizarea concentrarilor economice - face parte dintr-un grup in care mai exista agenti economici care actioneaza pe piata relevanta pe care are loc operatiunea de concentrare economica notificata, se vor lua in calcul si cifrele de afaceri ale acestor agenti economici daca, dupa realizarea operatiunii de concentrare economica, vor ramane sau vor deveni membri ai grupului din care face parte agentul sau agentii economici care inainteaza notificarea.
    In scopul evitarii dublei inregistrari, la calculul cifrei de afaceri a membrilor grupului nu se vor lua in calcul valorile rezultate din vanzarile de produse si/sau prestarile de servicii, efectuate intre acestia, pe piata relevanta pentru consumul intern al grupului.
    In cazul dobandirii controlului partial, asa cum este definit in Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice, cifra de afaceri corespunzatoare activelor cumparate se va calcula - in situatia in care activitatea sau specificul activelor cumparate nu permite defalcarea cifrei de afaceri - proportional cu ponderea acestora din totalul patrimoniului agentului economic vanzator.

    4. Calculul cifrei de afaceri cumulate careia i se aplica taxa de autorizare
    In cazul realizarii unei concentrari economice prin fuziune, cifra de afaceri va fi cea rezultata din cumularea cifrelor de afaceri ale agentilor economici care fuzioneaza si ale membrilor grupurilor din care acestia, eventual, fac parte, calculate conform prezentelor instructiuni.
    Cand operatiunea de concentrare economica se realizeaza prin dobandirea controlului unic, cifra de afaceri va fi cea rezultata din cumularea cifrelor de afaceri ale agentului economic achizitor si ale membrilor grupului din care acesta, eventual, face parte cu cifrele de afaceri ale agentului economic achizitionat si ale agentilor economici controlati, direct sau indirect, de catre agentul economic achizitionat.
    La concentrarea economica realizata prin dobandirea controlului in comun asupra unui agent economic existent, cifra de afaceri va fi rezultatul cumularii cifrelor de afaceri, calculate conform prezentelor instructiuni, ale agentilor economici care dobandesc controlul in comun si ale grupurilor din care acestea, eventual, fac parte cu cifra de afaceri a agentului economic asupra caruia s-a dobandit controlul in comun si ale agentilor economici controlati, la randul lor, direct sau indirect, de catre agentul economic asupra caruia s-a dobandit controlul in comun.
    In cazul in care controlul in comun se dobandeste in baza unui acord, de catre doi sau mai multi agenti economici asupra unui agent economic nou-creat, cifra de afaceri se va calcula prin cumularea cifrelor de afaceri ale partilor la acord si ale membrilor grupurilor din care acestea, eventual, fac parte. Daca societatea in comun concentrativa actioneaza pe o piata relevanta pe care societatile-mama nu sunt prezente, cifra de afaceri este zero.
    Daca nu exista o cifra de afaceri cumulata a agentilor economici implicati in operatiunea de concentrare economica notificata, deoarece agentul sau agentii economici achizitori nu-si desfasoara activitatea in Romania, se va lua in calcul cifra de afaceri a agentului economic achizitionat si ale agentilor economici controlati, direct sau indirect, de catre agentul economic achizitionat.

    5. Declararea cifrei de afaceri
    Agentul sau agentii economici care notifica trebuie sa transmita Consiliului Concurentei, in termen de 10 zile de la data la care notificarea concentrarii economice a devenit efectiva, o nota care va cuprinde cifra de afaceri calculata conform prezentelor instructiuni.
    Nota va cuprinde atat cifra de afaceri totala, la care se va aplica taxa, cat si cifrele de afaceri care au compus-o, cu mentionarea agentilor economici de la care provin.
    Nota va fi prezentata in original si va purta semnaturile si stampilele autorizate.

    6. Precizari finale
    Sumele provenite din plata taxei de autorizare, conform art. 33 alin. (3) din lege, se varsa la bugetul de stat in termenul si conform procedurilor stabilite de reglementarile fiscale.
    Sumele reprezentand taxa de autorizare se vireaza de catre agentii economici platitori, cu ordin de plata tip trezorerie, la bugetul de stat, in contul nr. 20.17.01.03, deschis la trezoreria statului.
    Consiliul Concurentei controleaza modul in care se asigura respectarea prevederilor prezentelor instructiuni privind stabilirea si plata taxei de autorizare a concentrarilor economice.
    Taxele de autorizare, achitate sau transmise spre incasare inainte de intrarea in vigoare a prezentelor instructiuni, raman valabile.
    La data intrarii in vigoare a prezentelor instructiuni se abroga Instructiunile date in aplicarea art. 33 alin. (2) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu privire la calculul taxei de autorizare a concentrarilor economice, puse in aplicare prin Ordinul nr. 34/1998 al presedintelui Consiliului Concurentei, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 175/07.05.1998.



SmartCity5

COMENTARII la Ordinul 61/2004

Momentan nu exista niciun comentariu la Ordinul 61 din 2004
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Ordin 3418 2013
    We are project funder as well as financial lender. We have BG/SBLC specifically for BUY/LEASE at a leasing price of 4%+2% of face value Issuance by HSBC London and many other 25 top AA rated Bank in Europe, Middle East or USA. We also secure funding. Also We are into the provision of short term and long term business/personal loans for both small and large scale business funds. * FOR LEASING OF BG/SBLC MINIMUM FACE VALUE OF BG/SBLC = EUR/USD 1M LEASING FEE = 4%+2% * FOR PURCHASE OF FRESH CUT BG/SBLC PRICE = 32%+2% MINIMUM FACE VALUE OF BG/SBLC = EUR/USD 1M Kindly contact us for our procedures and be sure that we shall respond within 48hrs maximum. Intermediaries/Consultants/Brokers are welcome to bring their clients and are 100% protected. In complete confidence, we will work together for the benefits of all parties involved. Contact Name : Blaine Lorcan Contact Email: blainelorcan@gmail.com Skype:blainelorcan@gmail.com WhatsApp:+1(408)290-8281
ANONIM a comentat OUG 52 2004
    Obținerea unui împrumut legitim au fost întotdeauna o problemă uriașă Pentru atât de mulți clienți care au nevoi financiare. Problema creditului necorespunzător și a garanțiilor sunt ceva de care clienții sunt întotdeauna îngrijorați atunci când solicită un împrumut de la un creditor legitim. Dar MIDLAND CREDIT FIRM a făcut această diferență în industria creditelor. MIDLAND CREDIT FIRM a fost acreditat de consiliul organizației de creditare pentru a acorda împrumuturi clienților locali și internaționali cu o dobândă de 3%. Ni s-a oferit privilegiul de a răspunde nevoilor dvs. financiare. Problema creditului nu ar trebui să te împiedice să obții împrumutul de care ai nevoie. Serviciile noastre includ următoarele: - * Împrumuturi pentru investitori *Consolidarea datoriilor * Ipoteca a doua * Împrumuturi de afaceri *Imprumuturi personale * Împrumuturi internaționale Fără securitate socială și fără cec de credit, 100% garanție. Tot ce trebuie să faceți este să ne anunțați exact ce doriți și cu siguranță vom face ca visul dvs. să devină realitate. MIDLAND CREDIT FIRM spune DA atunci când băncile dvs. spun NU. În sfârșit, finanțăm o firmă de împrumuturi la scară mică, intermediari, instituții financiare la scară mică pentru că avem capital nelimitat. Pentru detalii suplimentare despre cumpărarea unui împrumut de la noi: Răspundeți imediat la acest e-mail: midland.credit2@gmail.com Nume companie: MIDLAND CREDIT HOME Email companie midland.credit2@gmail.com WhatsApp +1 (470) 575-0615 ID companie NMLS: 315276. Site-ul companiei: midlandcreditonline.com Motto: Investiția pentru generații.
ANONIM a comentat OUG 123 2002
    Obținerea unui împrumut legitim au fost întotdeauna o problemă uriașă Pentru atât de mulți clienți care au nevoi financiare. Problema creditului necorespunzător și a garanțiilor sunt ceva de care clienții sunt întotdeauna îngrijorați atunci când solicită un împrumut de la un creditor legitim. Dar MIDLAND CREDIT FIRM a făcut această diferență în industria creditelor. MIDLAND CREDIT FIRM a fost acreditat de consiliul organizației de creditare pentru a acorda împrumuturi clienților locali și internaționali cu o dobândă de 3%. Ni s-a oferit privilegiul de a răspunde nevoilor dvs. financiare. Problema creditului nu ar trebui să te împiedice să obții împrumutul de care ai nevoie. Serviciile noastre includ următoarele: - * Împrumuturi pentru investitori *Consolidarea datoriilor * Ipoteca a doua * Împrumuturi de afaceri *Imprumuturi personale * Împrumuturi internaționale Fără securitate socială și fără cec de credit, 100% garanție. Tot ce trebuie să faceți este să ne anunțați exact ce doriți și cu siguranță vom face ca visul dvs. să devină realitate. MIDLAND CREDIT FIRM spune DA atunci când băncile dvs. spun NU. În sfârșit, finanțăm o firmă de împrumuturi la scară mică, intermediari, instituții financiare la scară mică pentru că avem capital nelimitat. Pentru detalii suplimentare despre cumpărarea unui împrumut de la noi: Răspundeți imediat la acest e-mail: midland.credit2@gmail.com Nume companie: MIDLAND CREDIT HOME Email companie midland.credit2@gmail.com WhatsApp +1 (470) 575-0615 ID companie NMLS: 315276. Site-ul companiei: midlandcreditonline.com Motto: Investiția pentru generații.
ANONIM a comentat Decretul 15 2020
    Bună ziua, Aveți nevoie de un împrumut rapid? Sunt Susan Benson Sunt creditor și, de asemenea, consultant financiar. Având în vedere stagnarea economică, lumea trece prin rezultatul bolii Corona-virus emergente (COVID-19), mulți oameni se confruntă cu provocări financiare premature. Și cu prezența excedentului de numerar în instituția noastră, ne propunem să accelerăm circulația banilor finanțând clienții din Europa și din afara acesteia cu un împrumut. Dacă aveți nevoie de un împrumut urgent pentru a începe o afacere, cumpărați o casă sau o mașină sau aveți nevoie de un împrumut din alte motive personale? Vreau să contactați firma mea. Furnizăm tot felul de servicii de împrumut, atât împrumuturi garantate, cât și garantate. Dacă citiți acest lucru și știți că aveți nevoie de asistență financiară, ne puteți scrie doar prin e-mail: sunshinefinancialgroupinc@gmail.com sau trimiteți-mi direct pe WhatsApp prin: +447903159998 și primiți un răspuns instantaneu. Suntem o companie globală de servicii financiare și ne-am angajat să vă ajutăm să vă îmbunătățiți obiectivele financiare pe termen lung și pe termen scurt, deoarece stabilitatea dvs. financiară este obiectivul nostru final. Caracteristici și beneficii; * Convenabilitate - Puteți solicita un împrumut oricând, oriunde. * Suma flexibilă - Decideți cât de mult doriți să împrumutați. * Finanțare rapidă rapidă - primiți împrumutul dvs. în termen de 24 de ore de la aprobare. * Rata dobânzii flexibile de 3,0%. * Rata de aprobare ridicată * Aveți șansa de a selecta data rambursării, fie săptămânal, lunar sau anual, pentru o durată de 1-30 ani. * Aplicație online simplă. * Ghid personalizat și expertiză. * Fără taxe ascunse Mulți oameni găsesc atât de dificil să obțină un împrumut de la băncile locale sau de la alte institute financiare din anumite motive. Dacă aveți nevoie într-adevăr de soluție pentru provocările dvs. financiare, scrieți-ne firmei mele, vă vom ajuta cu un împrumut. Am ajutat numeroase persoane și organizații care se confruntă cu dificultăți financiare în întreaga lume. Când aplicați cu noi, aplicați cu o companie de încredere care are grijă de nevoile dvs. financiare, prioritatea noastră maximă este stabilitatea dvs. financiară și veți fi îngrijit pe parcursul întregului proces. Pentru mai multe informații despre oferta noastră de împrumut, trimiteți-ne cererea dvs. de împrumut prin: E-mail: sunshinefinancialgroupinc@gmail.com SAU; WhatsApp: +447903159998
ANONIM a comentat Hotărârea 793 2013
    Ai nevoie de un împrumut? Căutați finanțe? Căutați un împrumut pentru a vă extinde afacerea? Cred că ai ajuns la locul potrivit. Oferim împrumuturi la dobândă scăzută. Persoanele interesate trebuie să ne contacteze Pentru răspuns imediat la cererea dvs., amabil răspundeți la aceste e-mailuri de mai jos. Aplicația Whats +918256953815 ushaservicesonline@gmail.com Vă rugăm să ne furnizați următoarele informații, dacă vă interesează. 1) Numele complet: ……… 2) Gen: ……… 3) Suma de împrumut necesară: ……… 4) Durata împrumutului: ……… 5) Țara: ……… 6) Adresa de acasă: ……… 7) Număr mobil: ……… 8) Venitul lunar: ………………… 9) Ocupatia: ........................... ) Ce site ai făcut aici despre noi ………………… Multumesc si toate cele bune. ushaservicesonline@gmail.com +918256953815
ANONIM a comentat Hotărârea 793 2013
    Ai nevoie de un împrumut? Căutați finanțe? Căutați un împrumut pentru a vă extinde afacerea? Cred că ai ajuns la locul potrivit. Oferim împrumuturi la dobândă scăzută. Persoanele interesate trebuie să ne contacteze Pentru răspuns imediat la cererea dvs., amabil răspundeți la aceste e-mailuri de mai jos. Aplicația Whats +918256953815 ushaservicesonline@gmail.com Vă rugăm să ne furnizați următoarele informații, dacă vă interesează. 1) Numele complet: ……… 2) Gen: ……… 3) Suma de împrumut necesară: ……… 4) Durata împrumutului: ……… 5) Țara: ……… 6) Adresa de acasă: ……… 7) Număr mobil: ……… 8) Venitul lunar: ………………… 9) Ocupatia: ........................... ) Ce site ai făcut aici despre noi ………………… Multumesc si toate cele bune. ushaservicesonline@gmail.com +918256953815
ANONIM a comentat Hotărârea 984 1990
    FOR QUICK, AFFORDABLE AND RELIABLE BUSINESS/HOME/REAL ESTATES/COMPANY/PROJECT/PERSONAL LOAN OFFER WITHOUT COST/STRESS CONTACT US TODAY VIA Call/Text +1(415)630-7138 Email drbenjaminfinance@gmail.com We are authorized financial consultants providing reliable loans to individuals and funding for business, home, personal and projects start up. Are you tired of seeking loans or are you in any financial mess. Do you have a low credit score, and you will find it difficult to get loans from banks and other financial institutions? then worry no more for we are the solution to your financial misfortune. we offer all types of loan ranging from $5,000.00 to $533,000,000.00USD with a low interest rate of 2% and loan duration of 1 to 35 years to pay back the loan secure and unsecured. Are you losing sleep at nights worrying how to get a Legit Loan Lender? If Yes worry no more for we are out here to help the less financial privileges get the loan they need to get back on their feet no matter your credit score, you can say goodbye to all your financial crisis and difficulties. Contact us on the following Call/Text +1(415)630-7138 Email drbenjaminfinance@gmail.com Do you have an unfinished project due to poor funding? Do you need money to invest in any specialty that will benefit you? BENJAMIN LOAN INVESTMENTS FINANCE aims is to provide excellent professional financial services which include the followings *1* Personal loan *2* Business loan *3* Home loan *4* Farm Loan *5* Education loan *6* Debt consolidation loan *7* Truck Loan *8* Car Loan *9* Eviction Loan *10* Equipment Loan *11* Hotels Loan *12* Refinancing Loan and many more NOTE: GET YOUR INSTANT LOAN APPROVAL 100% GUARANTEED TODAY NO MATTER YOUR CREDIT SCORE. drbenjaminfinance@gmail.com
ANONIM a comentat Hotărârea 441 1997
    O zi buna   Ai nevoie de împrumut pentru afaceri? Împrumut contractual? Împrumut de student? Împrumut pentru sănătate, Împrumut pentru a investi sau împrumut de proiect? Contactați împrumutul rapid Unicredit atât pentru împrumut, cât și pentru împrumut pe termen scurt, pentru o tranzacție rapidă, sigură și ușoară.    Informatii de contact E-mail: unicreditfastloan@gmail.com Facebook: împrumutul rapid Unicredit Instagram: Împrumut rapid Unicredit Twitter: @FastUnicredit LinkedIn: împrumutul rapid Unicredit Contactați-ne pentru serviciul dvs. de împrumut rapid.
ANONIM a comentat Ordin 2591 2018
    O zi buna, Căutați împrumut pentru afaceri, companie sau personal? Oferim tot felul de împrumuturi la rate de dobândă de 3% pe an, trimiteți-ne prin e-mail cu detaliile dvs. la midland.credit2@gmail.com pentru mai multe informații. Toate cele bune, Midland Credit Home Mgt
ANONIM a comentat Ordin 3418 2013
    GENUINE BANK GUARANTEE (BG) AND STANDBY LETTER OF CREDIT (SBLC) FOR BUY/LEASE AT THE BEST RATES AVAILABLE We offer certified and verifiable bank instruments via Swift Transmission from a genuine provider capable of taking up time bound transactions. FOR LEASING OF BG/SBLC MINIMUM FACE VALUE OF BG/SBLC = EUR/USD 1M LEASING FEE = 4%+2% FOR PURCHASE OF FRESH CUT BG/SBLC PRICE = 32%+2% MINIMUM FACE VALUE OF BG/SBLC = EUR/USD 1M Our BG/SBLC Financing can help you get your project funded, loan financing by providing you with yearly. RWA ready to close leasing with any interested client in few banking days Name : Scott james Email : Inquiry.securedfunding@gmail.com Skype: Inquiry.securedfunding@gmail.com
Alte acte pe aceeaşi temă cu Ordin 61/2004
Regulament 0 2004
de organizare, functionare si procedura al Consiliului Concurentei
Regulament 0 2004
privind stabilirea si perceperea tarifelor pentru procedurile si serviciile prevazute de Legea concurentei nr. 21/1996 si regulamentele emise in aplicarea acesteia
Instrucţiuni 0 2004
cu privire la definirea pietei relevante, in scopul stabilirii partii substantiale de piata
Instrucţiuni 0 2004
privind modul de aplicare a regulilor de concurenta acordurilor de acces din sectorul de comunicatii electronice - cadrul general, piete relevante si principii
Instrucţiuni 0 2004
date in aplicarea prevederilor art. 33 din Legea concurentei nr. 21/1996, cu privire la calculul taxei de autorizare a concentrarilor economice
Ordin 225 2002
privind punerea in aplicare a instructiunilor elaborate de Consiliul Concurentei in baza Legii concurentei nr. 21/1996
Ordin 34 1998
pentru aprobarea Instructiunilor, date in aplicarea art. 33 alin. (2) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu privire la calculul taxei de autorizare a concentrarilor economice
Ordin 34 1997
pentru punerea in aplicare a unor regulamente si instructiuni
Legea 21 1996
Legea concurentei
Ordin 101 2012
Ordin 426 2011
pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind stabilirea şi perceperea tarifelor pentru procedurile şi serviciile prevăzute de Legea concurenţei nr. 21/1996 şi regulamentele emise în aplicarea acesteia
Ordin 136 2010
privind punerea în aplicare a Regulamentului pentru modificarea si completarea Regulamentului de organizare, functionare si procedura al Consiliului Concurentei, pus în aplicare prin Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 61/2004 privind punerea în aplicare a regulamentelor si instructiunilor Consiliului Concurentei, elaborate în baza Legii concuren?ei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare
Regulament - 2010
pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare, funcţionare şi procedură al Consiliului Concurenţei
Ordin 197 2004
privind punerea in aplicare a Regulamentului pentru modificarea si completarea Regulamentului de organizare, functionare si procedura al Consiliului Concurentei
Ordin 71 2004
privind punerea in aplicare a Regulamentului pentru modificarea si completarea Regulamentului de organizare, functionare si procedura al Consiliului Concurentei
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu