LEGE
Nr. 28 din 21 decembrie 1978
legea educatiei si invatamantului
ACT EMIS DE: MAREA ADUNARE NATIONALA
ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL NR. 113 din 26 decembrie 1978
Programul Partidului Comunist Roman de edificare a societatii socialiste
multilateral dezvoltate si inaintare a Romaniei spre comunism stabileste, ca
obiective fundamentale ale invatamantului, pregatirea multilaterala a cadrelor
necesare tuturor domeniilor de activitate, in stransa legatura cu cerintele
productiei de bunuri materiale si spirituale, formarea si educarea omului nou,
perfectionarea continua a pregatirii profesionale, stiintifice si tehnice a
oamenilor muncii, asigurarea conditiilor pentru dezvoltarea si afirmarea
capacitatilor creatoare ale membrilor societatii, ridicarea nivelului general
de cultura si cunoastere al poporului.
Invatamantul are misiunea de a asigura insusirea de catre tinerele
generatii a cunostintelor stiintifice, tehnice si culturale, a deprinderilor necesare
exercitarii unor profesii utile societatii, formarea lor in spiritul conceptiei
materialist-dialectice si istorice despre natura si societate, al umanismului
socialist, al ideologiei si politicii Partidului Comunist Roman, al
principiilor eticii si echitatii socialiste, cultivarea in randurile acestora a
dragostei fata de patrie, partid si popor, fata de idealurile de pace si
progres social.
Invatamantul are datoria de a asigura tuturor tinerilor, indiferent de
specializarea pe care si-o aleg, o temeinica pregatire in stiintele
fundamentale, fara de care nici un specialist nu-si poate indeplini la nivel
corespunzator sarcinile incredintate, precum si insusirea conceptiei
revolutionare despre lume, cunoasterea istoriei si culturii patriei.
In vederea realizarii acestor obiective, partidul si statul asigura
perfectionarea si modernizarea permanenta a invatamantului de toate gradele,
dezvoltarea sa pe baze revolutionare, in stransa legatura cu cerintele vietii
economice si social-culturale a Romaniei.
La temelia scolii sta principiul politehnizarii, imbinarea stransa a
muncii, invatamantului si cercetarii - factori primordiali pentru contructia
socialismului si comunismului in patria noastra, pentru progresul si
civilizatia omenirii. Asigurarea policalificarii, a posibilitatii de a trece de
la o specialitate sau activitate la alta contribuie atat la satisfacerea in
conditii superioare a intereselor generale ale societatii, cat si la
dezvoltarea multilaterala a personalitatii umane.
Potrivit prevederilor Constitutiei, statul garanteaza dreptul la invatatura
si asigura accesul neingradit al tuturor cetatenilor, fara deosebire de
nationalitate, rasa, sex sau religie, in invatamantul de toate gradele,
corespunzator cerintelor dezvoltarii economice si sociale a tarii, precum si
dorintelor si aptitudinilor fiecaruia.
In acest scop, statul aloca o parte importanta din mijloacele sale
materiale pentru continua dezvoltare si modernizare a invatamantului, asigura
pregatirea si perfectionarea personalului didactic, precum si baza materiala
necesara desfasurarii procesului de invatamant.
In spiritul umanismului socialist ce caracterizeaza intreaga politica a
partidului si statului nostru, care situeaza in centrul operei de faurire a
noii societati omul, satisfacerea tot mai deplina a nevoilor sale materiale si
spirituale, scoala are indatorirea de onoare de a asigura educarea socialista
si pregatirea tinerelor generatii pentru munca si viata, cultivarea in
randurile acestora a pasiunii pentru nou, pentru stiinta si adevar, a datoriei
de a-si consacra intreaga energie, capacitate de munca si pricepere edificarii
societatii socialiste si comuniste, a raspunderii pentru viitorul tuturor
oamenilor muncii, fara deosebire de nationalitate, al intregului popor, pentru
continua inflorire a Republicii Socialiste Romania.
Tineretul scolar si universitar trebuie sa invete, sa-si insuseasca tot ce
este nou si inaintat in domeniul stiintei si cunoasterii umane, sa se
pregateasca temeinic pentru a se incadra in productie, in activitatea economica
si sociala, pentru a deveni constructor constient al socialismului si
comunismului, militant activ pentru traducerea in viata a Programului
partidului de faurire a noii societati.
Organele de conducere a invatamantului, unitatile de invatamant si intregul
personal didactic raspund de infaptuirea politicii partidului si statului in
domeniul invatamantului, de continua imbunatatire a continutului procesului
instructiv-educativ, de realizarea integrarii organice a invatamantului cu
productia si cercetarea stiintifica, asigurand indeplinirea de catre scoala a
sarcinilor ce-i sunt incredintate de societate in vederea pregatirii si
educarii tinerelor generatii.
In scopul stabilirii cadrului juridic unitar de organizare, desfasurare si
dezvoltare a invatamantului,
Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste Romania adopta prezenta
lege.
CAP. 1
Principii generale
Art. 1
Invatamantul - factor principal de cultura si civilizatie, de educare a
omului nou - asigura infaptuirea politicii partidului si statului privind
pregatirea cadrelor pentru toate domeniile activitatii economice si sociale pe
baza celor mai noi cuceriri ale stiintei si tehnicii, ale cunoasterii umane,
formarea si dezvoltarea constiintei socialiste a tineretului, cresterea unor
generatii temeinic pregatite pentru munca si viata, devotate patriei,
partidului si poporului, cauzei socialismului si comunismului.
Prin infaptuirea obiectivelor si sarcinilor sale, invatamantul contribuie la
ridicarea continua a nivelului de pregatire profesionala, de cultura si
constiinta a intregului popor, la progresul general al societatii.
Art. 2
Cetatenii Republicii Socialiste Romania au dreptul la invatatura, fara
deosebire de nationalitate, rasa, sex sau religie si fara orice alta ingradire
ce ar putea constitui o discriminare.
Fiecarui cetatean ii este asigurat accesul la toate gradele si formele de
invatamant, in raport cu nevoile dezvoltarii economice si sociale a tarii,
precum si de dorinta si aptitudinile sale.
Art. 3
Invatamantul in Republica Socialista Romania este invatamant de stat.
Scoala este despartita de biserica. Confesiunile, congregatiile sau
comunitatile religioase pot organiza, in conditiile prevazute de lege, scoli
pentru pregatirea personalului de cult.
Art. 4
Invatamantul de toate gradele se desfasoara in limba romana, asigurandu-se
studierea si cunoasterea temeinica a limbii romane.
In conformitate cu prevederile Constitutiei Republicii Socialiste Romania,
nationalitatilor conlocuitoare li se asigura folosirea libera in invatamantul
de toate gradele a limbii materne, studierea si cunoasterea temeinica a limbii
materne a fiecarei nationalitati.
Art. 5
Intregul invatamant este gratuit. La nici o forma de invatamant nu se
percep taxe scolare. Statul suporta toate cheltuielile pentru asigurarea
personalului didactic si a bazei materiale necesare desfasurarii procesului de
invatamant.
Pentru invatamantul primar, gimnazial, liceal si profesional se asigura
gratuit manuale scolare.
Art. 6
Elevii si studentii beneficiaza din partea statului sau a unitatilor
socialiste de burse si alte forme de sprijin material, in conditiile stabilite
de lege.
Art. 7
Sistemul de invatamant este organizat intr-o conceptie unitara si cuprinde
invatamantul prescolar, primar, gimnazial, liceal, profesional, de maistri si
superior.
In sistemul de invatamant se cuprind, de asemenea, cursurile de calificare,
invatamantul agrozootehnic de masa, precum si perfectionarea pregatirii
profesionale a personalului muncitor.
Art. 8
Pentru a asigura tuturor cetatenilor un nivel de pregatire profesionala si
culturala corespunzator cerintelor etapei actuale de dezvoltare a Romaniei,
invatamantul obligatoriu are durata de 10 ani.
Art. 9
Invatamantul are un caracter deschis, absolventii unei forme de invatamant
avand posibilitatea sa continue studiile in forme superioare.
Art. 10
Invatamantul trebuie sa asigure tineretului o temeinica pregatire in
stiintele fundamentale exacte - matematica, fizica, chimie, biologie - precum
si insusirea conceptiei revolutionare despre lume, cunoasterea istoriei si
culturii patriei.
Art. 11
Invatamantul se desfasoara pe baza principiului integrarii cu productia,
cercetarea stiintifica si proiectarea. Elevii, studentii si personalul didactic
participa la activitatea productiva, de cercetare si proiectare, de creatie
tehnica, stiintifica si cultural-artistica, la realizarea obiectivelor
dezvoltarii economice si sociale a tarii.
Invatamantul asigura tineretului formarea multilaterala, capacitatea de a
se adapta cerintelor dezvoltarii rapide a fortelor de productie, progresului
economiei nationale si cunoasterii umane.
Art. 12
Prin intregul sau continut, procesul instructiv-educativ din invatamantul
de toate gradele trebuie sa asigure:
a) un inalt nivel de pregatire stiintifica, tehnica si culturala,
policalificarea si pregatirea in profile largi a elevilor si studentilor,
astfel incat, dupa absolvire, sa se integreze rapid si eficient in procesul de
productie si in activitatea sociala, sa indeplineasca in cele mai bune conditii
obligatiile ce le revin si, atunci cand este necesar, sa poata trece de la o
specialitate sau activitate la alta;
b) insusirea de catre elevi si studenti a politicii si ideologiei
Partidului Comunist Roman, a socialismului stiintific, a conceptiei
materialist-dialectice si istorice despre lume si viata, formarea de oameni
inaintati, constructori activi ai socialismului si comunismului;
c) formarea si dezvoltarea atitudinii inaintate fata de munca, de avutul
obstesc si de indatoririle sociale, a spiritului revolutionar, creator, a
devotamentului fata de cauza socialismului si comunismului;
d) cultivarea dragostei fata de patrie, partid si popor, de trecutul de
lupta pentru libertate sociala si nationala a poporului roman, fata de
traditiile comune de lupta impreuna cu nationalitatile conlocuitoare, fata de
lupta revolutionara a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii fara
deosebire de nationalitate, a Partidului Comunist Roman, a hotararii de a
contribui la dezvoltarea economica si sociala a tarii, de a apara cu orice
sacrificiu cuceririle revolutionare ale poporului, independenta si
suveranitatea patriei;
e) educarea in spiritul unitatii si prieteniei fratesti a tinerilor, a
tuturor oamenilor muncii din patria noastra, fara deosebire de nationalitate;
f) promovarea spiritului colectiv si de intrajutorare, de dreptate, a
dragostei de adevar, cinstei, modestiei si corectitudinii, a responsabilitatii
sociale, a respectului fata de legile tarii si normele de convietuire in
societate;
g) cultivarea respectului fata de celelalte popoare, a solidaritatii cu
tineretul de pretutindeni, cu toate fortele progresiste, democratice din
intreaga lume;
h) dezvoltarea fizica si intelectuala armonioasa a tinerelor generatii.
Art. 13
In societatea noastra munca reprezinta un drept si o indatorire de onoare a
tuturor cetatenilor, criteriul fundamental de apreciere a contributiei
fiecaruia la progresul societatii, o necesitate pentru formarea, dezvoltarea si
afirmarea personalitatii umane.
Scoala trebuie sa educe tinerii in spiritul dragostei fata de munca, al
hotararii de a desfasura o activitate utila societatii, care sa le asigure
mijloacele de existenta si dezvoltare spirituala, sa cultive intransigenta fata
de orice forma de sustragere de la munca, de viata parazitara, care contravin
principiilor eticii si echitatii socialiste, sunt incompatibile cu esenta si
telurile societatii socialiste.
Toti tinerii au datoria sa se pregateasca temeinic, sa-si insuseasca
cunostintele necesare pentru a se incadra in munca in diferite sectoare ale
activitatii economice si social-culturale si a participa activ la progresul
general al patriei.
Art. 14
In invatamantul gimnazial si liceal, elevii studiaza obligatoriu doua limbi
straine, la alegere. In invatamantul superior, indiferent de profilul de
pregatire, studentilor li se asigura perfectionarea cunostintelor in limbile
straine studiate.
Art. 15
Intreaga organizare a invatamantului, numarul elevilor din invatamantul
liceal, profesional si de maistri, precum si al studentilor, se stabilesc in
raport cu nevoile dezvoltarii economice si sociale a tarii.
Tinerii isi pot alege formele de invatamant si viitoarea meserie sau
profesie in functie de cerintele de forta de munca ale societatii, de
posibilitatile si aptitudinile lor.
Tuturor absolventilor li se asigura, potrivit pregatirii obtinute prin
studiile efectuate, locuri de munca, in conditiile stabilite de lege.
Art. 16
Personalul didactic din invatamantul de toate gradele are obligatia sa
asigure un inalt nivel calitativ intregului proces instructiv-educativ, sa se
preocupe de continua perfectionare a pregatirii sale profesionale, politice si
pedagogice, sa fie model de tinuta si comportare in toate imprejurarile, in
scoala, familie si societate, sa participe activ la formarea si educarea
comunista, revolutionara a elevilor si studentilor, a tuturor cetatenilor
tarii.
Toate cadrele didactice trebuie sa fie buni specialisti si buni educatori,
avand indatorirea de a se preocupa permanent de pregatirea elevilor si
studentilor pe baza celor mai noi realizari din domeniul stiintei, tehnicii si
culturii, de educarea lor in spiritul ordinii si disciplinei, al
responsabilitatii sociale pentru indeplinirea obligatiilor ce le revin in
scoala, in munca si viata.
Art. 17
In vederea dezbaterii si solutionarii problemelor fundamentale ale
dezvoltarii si perfectionarii invatamantului de toate gradele, a stabilirii
cailor si mijloacelor de infaptuire a sarcinilor ce revin scolii din Programul
partidului, se organizeaza Congresul educatiei si invatamantului, for larg
democratic, reprezentativ, expresie a participarii oamenilor muncii la
conducerea activitatii in acest domeniu.
Art. 18
Consiliul Superior al Educatiei si Invatamantului si Ministerul Educatiei
si Invatamantului poarta intreaga raspundere pentru infaptuirea unitara a politicii
partidului si statului in domeniul invatamantului, a masurilor privind
organizarea, indrumarea si controlul acestuia.
Ministerele si celelalte organe centrale raspund, potrivit legii, de
realizarea sarcinilor ce revin unitatilor de invatamant din domeniul lor de
activitate.
Consiliile populare raspund de aducerea la indeplinire a sarcinilor privind
invatamantul si unitatile administrativ-teritoriale in care functioneaza.
Art. 19
In organizarea si desfasurarea procesului instructiv-educativ, in
asigurarea conditiilor de munca si viata ale elevilor, studentilor si
personalului didactic, Ministerul Educatiei si Invatamantului colaboreaza cu
Uniunea Tineretului Comunist, Uniunea Asociatiilor Studentilor Comunisti din
Romania, Organizatia Pionierilor, cu Uniunea Generala a Sindicatelor din
Romania, Consiliul National al Femeilor si uniunile de creatie.
Unitatile de invatamant colaboreaza cu organizatiile de copii si tineret,
cu celelalte organizatii obstesti, precum si cu institutiile de stat care au
sarcini in domeniul educatiei.
Art. 20
Scoala conlucreaza cu familia in educarea copiilor si tineretului, in
pregatirea lor pentru munca si viata.
Comitetele cetatenesti de parinti si consiliile comitetelor cetatenesti de
parinti, forme organizate de colaborare intre scoala si familie si de control
al societatii asupra activitatii din invatamant, contribuie la perfectionarea
procesului de instruire si educare a prescolarilor si elevilor, la integrarea
sociala a tinerei generatii.
Art. 21
Conducerea fiecarei unitati de invatamant se realizeaza pe baza
principiului muncii si conducerii colective, cu participarea larga a
personalului didactic, a elevilor si studentilor, a reprezentantilor oamenilor
muncii din alte unitati socialiste, precum si a comitetelor cetatenesti de
parinti.
Directorul, decanul, rectorul, celelalte cadre din conducerea unitatilor de
invatamant, intregul personal didactic raspund de respectarea prevederilor
legale in adoptarea hotararilor si in intreaga activitate a unitatilor, de buna
organizare si desfasurare a procesului instructiv-educativ.
Art. 22
Consiliul de Ministri raspunde de aducerea la indeplinire a hotararilor de
partid si de stat in domeniul invatamantului, asigura elaborarea programului
unitar de pregatire si perfectionare a fortei de munca si urmareste
indeplinirea de catre Ministerul Educatiei si Invatamantului, celelalte
ministere si organe centrale si locale a obligatiilor ce le revin in acest
domeniu.
CAP. 2
Sistemul de invatamant
Art. 23
Sistemul de invatamant in Republica Socialista Romania cuprinde:
a) invatamantul prescolar;
b) invatamantul primar - clasele I - IV;
c) invatamantul gimnazial - clasele V - VIII;
d) invatamantul liceal, organizat pe doua trepte: treapta I - clasele IX -
X si treapta a II-a - clasele XI - XII, la cursurile de zi, si clasele XI -
XIII, la cursurile serale;
e) invatamantul profesional si de maistri;
f) invatamantul superior;
g) cursurile de calificare si invatamantul agrozootehnic de masa;
h) invatamantul postuniversitar, doctoratul si alte forme de perfectionare
a pregatirii personalului muncitor;
Invatamantul primar, gimnazial si treapta I de liceu constituie
invatamantul obligatoriu de 10 ani.
SECTIUNEA 1
Invatamantul prescolar
Art. 24
Invatamantul prescolar are scopul de a contribui la stimularea gandirii si
inteligentei copiilor, la dezvoltarea lor fizica armonioasa, la insusirea unor
cunostinte necesare pregatirii pentru scoala, la educarea acestora in spiritul
dragostei fata de patrie, partid si popor, formarea unor deprinderi de munca,
de ordine si disciplina, a trasaturilor de caracter si comportare inaintate.
Activitatea instructiv-educativa in gradinitele de copii se desfasoara pe
baza programelor unitare, stabilite de Ministerul Educatiei si Invatamantului.
In organizarea si desfasurarea procesului instructiv-educativ, unitatile de
invatamant colaboreaza cu organizatiile de copii si femei.
Art. 25
Invatamantul prescolar se organizeaza pentru copiii in varsta de 3-6 ani si
se realizeaza prin gradinite de copii.
Gradinitele de copii functioneaza, de regula, impreuna cu scoli.
Programul gradinitei de copii este de 4 - 6 ore pe zi. In conditiile legii,
se pot organiza si gradinite cu program prelungit sau cu program saptamanal.
Art. 26
Gradinitele de copii se organizeaza de catre consiliile populare judetene
si al municipiului Bucuresti, de regula, pe circumscriptii scolare. Se pot
organiza gradinite de copii si pe langa unitati socialiste de stat sau
cooperatiste, cu acordul consiliului popular judetean ori al municipiului
Bucuresti.
Art. 27
Planul de cuprindere a copiilor in invatamantul prescolar face parte
integranta din planul national unic de dezvoltare economico-sociala a tarii.
Reteaua de gradinite se aproba, potrivit normelor prevazute de lege, de
Ministerul Educatiei si Invatamantului, cu avizul Comitetului de Stat al
Planificarii, pe baza propunerilor consiliilor populare judetene si al
municipiului Bucuresti.
SECTIUNEA 2
Invatamantul primar si gimnazial
Art. 28
Invatamantul primar si gimnazial asigura insusirea de catre elevi a
cunostintelor stiintifice, tehnice si culturale fundamentale, contribuie la
dezvoltarea lor intelectuala si fizica, la educarea politico-ideologica si
patriotica, la formarea moral-cetateneasca, cultiva interesul si dragostea
acestora pentru munca, le formeaza deprinderi practice, ii orienteaza si ii
pregateste, potrivit cerintelor de forta de munca si aptitudinilor lor, pentru
continuarea studiilor in invatamantul liceal.
Art. 29
Invatamantul primar si gimnazial se desfasoara in scoli organizate pe
circumscriptii scolare.
In functie de marimea populatiei scolare, de gradul de dispersare a
localitatilor si de baza materiala existenta, scolile functioneaza cu clasele
I-IV, I-VIII sau I-X.
In fiecare comuna sau oras functioneaza cel putin o scoala cu clasele I-X.
Pentru cultivarea si dezvoltarea unor talente si aptitudini deosebite in
unitatile de invatamant primar si gimnazial se pot organiza clase sau grupe cu
program suplimentar de muzica, arte plastice si coregrafie.
Art. 30
Scolile se infiinteaza si se organizeaza corespunzator normelor unitare de
structura aprobate potrivit legii.
Art. 31
Invatamantul primar si gimnazial se organizeaza ca invatamant de zi.
In clasa I a invatamantului primar sunt cuprinsi, de regula, copii care au
implinit varsta de 6 ani pana la data inceperii anului scolar.
Art. 32
Invatamantul primar si gimnazial se desfasoara pe baza unor planuri de
invatamant si programe scolare unice. Planurile de invatamant, programele si
manualele scolare se elaboreaza si se asigura de Ministerul Educatiei si
Invatamantului.
Procesul de pregatire si educare a elevilor se realizeaza prin lectii,
lucrari de laborator, practica productiva, precum si prin cercuri si alte
activitati instructiv-educative.
Art. 33
Practica productiva se efectueaza in scoli, in intreprinderi si alte unitati
economice si are ca scop sa asigure elevilor cunostintele si deprinderile
necesare pentru munca, prin efectuarea unor lucrari si realizarea de produse
utile.
Continutul practicii productive se stabileste prin planurile de invatamant
si programele scolare, esalonat pe clase, in functie de particularitatile de
varsta si capacitatea de efort ale elevilor, de structura economico-sociala a
localitatilor.
Art. 34
Elevii care promoveaza clasa a VIII-a sunt obligati sa urmeze cursurile de
zi ale treptei I de liceu.
SECTIUNEA 3
Invatamantul liceal
Art. 35
Invatamantul liceal asigura tinerilor cunostintele stiintifice, culturale
si de specialitate, precum si policalificarea in meserii necesare incadrarii in
munca sau continuarii studiilor in invatamantul superior.
Invatamantul liceal continua educarea prin munca si pentru munca a
tineretului, asigura pregatirea unitara a tuturor elevilor in domeniul
stiintelor fundamentale exacte - matematica, fizica, chimie, biologie - precum
si insusirea unor temeinice cunostinte teoretice si practice de specialitate,
in raport cu profilul liceului.
Totodata, invatamantul liceal asigura educarea politico-ideologica si
moral-cetateneasca a elevilor, formarea lor ca oameni cu un larg orizont de
cultura si cunoastere, cu un inalt nivel de constiinta socialista.
Art. 36
Invatamantul liceal se realizeaza prin licee, organizate pe tipuri si
profile. Liceele se organizeaza, de regula, cu mai multe profiluri, in functie
de cerintele de pregatire a fortei de munca.
Reteaua liceelor, nomenclatorul tipurilor si profilurilor de licee, precum
si al meseriilor in care se pregatesc elevii prin liceu se aproba prin decret
prezidential.
Art. 37
Invatamantul liceal de zi se organizeaza pe doua trepte, fiecare cu durata
de 2 ani. Invatamantul liceal seral se organizeaza numai pentru treapta a II-a
si are durata de 3 ani.
Treapta I de liceu este parte integranta a invatamantului obligatoriu de 10
ani si are menirea de a completa cunostintele generale din invatamantul
gimnazial si de a asigura tuturor tinerilor pregatirea intr-o meserie care sa
le permita sa se incadreze in productie ca practicant, sa se inscrie la scoala
profesionala sau sa continue studiile in treapta a II-a de liceu.
Programele de invatamant la disciplinele fundamentale si de cultura
generala sunt unice pentru toate tipurile si profilurile de liceu.
Diferentierea pe tipuri si profiluri se realizeaza in treapta I prin
disciplinele legate de meseria in care elevii se pregatesc si prin activitatea
practica.
Treapta a II-a de liceu completeaza elevilor pregatirea la disciplinele
fundamentale si adinceste cunostintele si deprinderile practice in meserie,
pentru a se putea incadra direct in productie sau ca practicant, ori de a
continua studiile in invatamantul superior.
Programele de invatamant la disciplinele fundamentale sunt unice pentru
intregul invatamant liceal, asigurand tinerilor continuitatea pregatirii
incepute in treapta I, precum si posibilitatea de a-si alege profilul de
invatamant superior pe care il doresc.
Diferentierea pregatirii pe tipuri si profiluri de liceu in treapta a II-a
se realizeaza prin discipline de specialitate specifice profilului si meseriei
alese, precum si prin activitatea practica.
Art. 38
Liceele se infiinteaza si functioneaza pe baza unei conceptii unitare, sub
conducerea, indrumarea si controlul Ministerului Educatiei si Invatamantului.
Organizarea liceelor se face pe baza normelor unitare de structura de catre
Ministerul Educatiei si Invatamantului, impreuna cu celelalte ministere sau
alte organe centrale, precum si cu consiliile populare judetene si al
municipiului Bucuresti.
Liceele se organizeaza ca unitati de-sine-statatoare cu clasele IX - XII.
In conditiile prevazute de lege, liceele folosesc, in comun cu scolile
profesionale si de maistri, baza materiala, atelierele, laboratoarele si
celelalte dotari.
Art. 39
Planul anual de scolarizare pentru treapta I si treapta a II-a de liceu se
aproba prin decret prezidential, la propunerea Ministerului Educatiei si
Invatamantului, impreuna cu ministerele si celelalte organe centrale de profil
si consiliile populare judetene si al municipiului Bucuresti.
Repartizarea planului anual de scolarizare pe licee se face de catre
Ministerul Educatiei si Invatamantului, la propunerea ministerelor, a
celorlalte organe centrale de profil si consiliilor populare judetene si al
municipiului Bucuresti.
Art. 40
In clasa a IX-a se inscriu fara concurs toti absolventii invatamantului
gimnazial.
Unitatile de invatamant au obligatia sa asigure orientarea scolara si
profesionala a elevilor in vederea realizarii planului de scolarizare la toate
tipurile si profilurile de licee.
In cazul in care numarul elevilor depaseste numarul locurilor stabilite
pentru fiecare unitate de invatamant, inscrierea in clasa a IX-a se face pe
baza verificarii cunostintelor si aptitudinilor acestora, potrivit normelor
elaborate de Ministerul Educatiei si Invatamantului. Cei care nu au fost admisi
vor fi indrumati sa se inscrie la alte unitati de invatamant care dispun de
locuri libere.
Art. 41
La absolvirea clasei a X-a, elevii primesc diploma de absolvire a
invatamantului obligatoriu de 10 ani, precum si certificat de calificare care
le dau dreptul sa se incadreze in productie ca practicanti in meseriile in care
s-au pregatit, sa se inscrie in invatamantul profesional ori sa continue
studiile in treapta a II-a a invatamantului liceal.
Art. 42
Admiterea in treapta a II-a de liceu se face pe baza de concurs, organizat
potrivit normelor stabilite de Ministerul Educatiei si Invatamantului.
La concursul de admitere pentru treapta a II-a, cursuri serale, se poate
inscrie orice persoana care desfasoara o activitate sociala utila si
indeplineste conditiile de studii prevazute de lege.
Intreprinderile si celelalte unitati socialiste sunt obligate sa sprijine
muncitorii si ceilalti oameni ai muncii care urmeaza invatamantul liceal seral
sa frecventeze cursurile si sa-si insuseasca temeinic cunostintele predate.
Art. 43
Procesul instructiv-educativ in invatamantul liceal se desfasoara pe baza
planurilor de invatamant, programelor si manualelor scolare elaborate de
Ministerul Educatiei si Invatamantului, in colaborare cu celelalte ministere si
alte organe centrale interesate.
Planurile de invatamant se intocmesc diferentiat, pe tipuri si profiluri de
licee. Ele sunt unitare pentru fiecare profil si cuprind disciplinele
stiintifice fundamentale, disciplinele de cultura generala si social-politice,
disciplinele de specialitate, precum si practica in productie.
Art. 44
Procesul instructiv-educativ se desfasoara prin lectii, lucrari de
laborator, practica in productie, efectuata in timpul liceului si al stagiului
de practicant, precum si prin cercuri si alte activitati politico-ideologice,
cultural-artistice si sportive.
Art. 45
Practica in productie se organizeaza, potrivit legii, in functie de
profilul liceelor, in concordanta cu cerintele de calificare pentru meseriile
in care se pregatesc elevii.
Pentru practica in productie a elevilor se asigura, in conditiile prevazute
de lege, personal de specialitate si alte cadre calificate.
Art. 46
Absolventii primei trepte a invatamantului liceal care nu continua studiile
in treapta a II-a de liceu sau in scoala profesionala se incadreaza in
productie, fiind obligati sa efectueze un stagiu de practicant cu durata de 6 -
12 luni.
Absolventii treptei a II-a de liceu la care nomenclatorul de pregatire prevede
efectuarea unui stagiu de practicant si care nu continua studiile in
invatamantul superior se incadreaza in productie, avand obligatia sa efectueze
un stagiu de practicant de 6 - 18 luni.
Durata stagiului de practicant pentru fiecare meserie, organizarea si
continutul acestuia, precum si modul de retribuire a practicantilor se
stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.
Art. 47
Studiile liceale se incheie cu examenul de bacalaureat, organizat potrivit
normelor stabilite de Ministerul Educatiei si Invatamantului. Candidatii care
promoveaza examenul de bacalaureat primesc diploma de bacalaureat si
certificatul de calificare, care le dau dreptul sa participe la concursul de
admitere la orice institutie de invatamant superior sau sa se incadreze in
productie, potrivit legii.
SECTIUNEA 4
Invatamantul profesional si de maistri
A. Scolile profesionale
Art. 48
Scolile profesionale asigura elevilor, prin procesul instructiv-educativ,
cunostintele de specialitate si deprinderile practice necesare exercitarii
meseriilor in care se califica, pregatirea politico-ideologica, formarea si
dezvoltarea constiintei lor muncitoresti, educarea acestora in spiritul ordinii
si disciplinei, al raspunderii pentru indeplinirea sarcinilor incredintate,
pentru bunul mers al activitatii unitatilor economice.
Art. 49
Scolile profesionale pregatesc muncitori calificati in stransa legatura cu
cerintele de forta de munca ale economiei nationale pentru anumite meserii,
stabilite prin nomenclatorul aprobat potrivit legii.
La scolile profesionale se primesc absolventi ai invatamantului obligatoriu
de 10 ani.
Scolile profesionale functioneaza cu invatamant de zi si seral si au durata
de 1 - 1 1/2 ani.
Art. 50
Scolile profesionale se organizeaza, potrivit normelor unitare de
structura, de ministere, alte organe centrale ale administratiei de stat si
cooperatiste, precum si de consiliile populare judetene si al municipiului
Bucuresti, cu acordul Ministerului Educatiei si Invatamantului si functioneaza
pe langa intreprinderi si alte unitati socialiste.
Art. 51
Scolile profesionale functioneaza impreuna cu scoli de maistri sau centre
de calificare ori ca unitati de-sine-statatoare.
In conditiile prevazute de lege, scolile profesionale pot folosi in comun
cu licee de profil baza materiala.
Art. 52
In scolile profesionale se desfasoara cursuri de pregatire pentru mai multe
meserii in functie de necesarul de muncitori calificati.
Art. 53
Nomenclatorul meseriilor si durata pregatirii prin scolile profesionale,
precum si planul anual de scolarizare se aproba prin decret prezidential, la
propunerea Ministerului Educatiei si Invatamantului, impreuna cu ministerele si
celelalte organe centrale si locale care organizeaza scoli profesionale.
Repartizarea planului anual de scolarizare pe meserii, pentru fiecare
scoala, se face de ministere si celelalte organe centrale si locale care
organizeaza astfel de scoli, cu acordul Ministerului Educatiei si
Invatamantului.
Art. 54
Admiterea in scolile profesionale se face pe baza de concurs, organizat in
conditiile stabilite de ministerele si celelalte organe centrale si locale care
organizeaza scoli profesionale, cu acordul Ministerului Educatiei si
Invatamantului.
Art. 55
Planurile de invatamant, programele si manualele scolare se elaboreaza de
ministerele si celelalte organe centrale si locale care organizeaza scoli
profesionale si se aproba de Ministerul Educatiei si Invatamantului.
Art. 56
Planurile de invatamant ale scolilor profesionale se elaboreaza
diferentiat, in functie de meseriile in care acestea pregatesc muncitori
calificati. Planurile cuprind pregatirea practica, disciplinele de
specialitate, tehnice si tehnologice specifice, precum si disciplinele si
activitatile menite sa contribuie la educarea politico-ideologica si
moral-cetateneasca a elevilor.
Procesul instructiv-educativ se desfasoara prin participarea nemijlocita la
activitatea productiva, prin lectii, lucrari de laborator, precum si prin
activitati extrascolare organizate cu elevii.
Art. 57
Practica in productie se organizeaza potrivit legii si se desfasoara
zilnic, alternind cu invatamantul teoretic, in functie de meseria in care se
face pregatirea.
Pentru practica in productie a elevilor se asigura, in conditiile prevazute
de lege, personal de specialitate si alte cadre calificate.
Art. 58
Cursurile scolii profesionale se incheie prin sustinerea unei probe
practice in meseria in care s-a efectuat pregatirea. Absolventii scolii
profesionale primesc diploma de absolvire care le da dreptul la incadrarea in
productie, potrivit legii.
B. Scolile de maistri
Art. 59
Scolile de maistri asigura elevilor, prin procesul instructiv-educativ,
cunoasterea celor mai noi realizari in domeniul meseriei, a tehnicilor si
tehnologiilor moderne de lucru, precum si cunostintele de conducere si
organizare stiintifica a productiei si a muncii.
Art. 60
Scolile de maistri se organizeaza pe langa intreprinderi si alte unitati
socialiste de catre ministere si celelalte organe centrale, precum si de
consiliile populare judetene si al municipiului Bucuresti si functioneaza, de
regula, impreuna cu scolile profesionale.
Durata studiilor este de 1 - 1 1/2 ani la invatamantul de zi si de 2 ani la
invatamantul seral.
Art. 61
Nomenclatorul specialitatilor care se pregatesc prin scoli de maistri si
durata studiilor pentru fiecare specialitate se aproba prin decret al
Consiliului de Stat, iar planul anual de scolarizare prin decret prezidential,
la propunerea Ministerului Educatiei si Invatamantului, impreuna cu ministerele
si celelalte organe centrale si locale care organizeaza astfel de scoli.
Art. 62
Admiterea in scolile de maistri se face pe baza de concurs, care se
organizeaza si se desfasoara in conditiile stabilite de lege.
Art. 63
Procesul instructiv-educativ din scolile de maistri se desfasoara pe baza
planurilor de invatamant, programelor si manualelor scolare elaborate de
ministere si alte organe centrale si locale care organizeaza asemenea unitati
scolare, cu acordul Ministerului Educatiei si Invatamantului.
Art. 64
La invatamantul de zi, jumatate din timpul de scolarizare este afectat
practicii in productie. Practica in productie se organizeaza si se desfasoara
potrivit legii.
Art. 65
Cursurile scolilor de maistri se incheie prin examen de absolvire, care
consta din sustinerea unui proiect sau lucrari de diploma pe o tema stabilita
cu consultarea intreprinderilor pentru care acestia se pregatesc. Elevii care
promoveaza examenul de absolvire a scolii de maistri primesc diploma de
absolvire, care le da dreptul la incadrarea in functia de maistru, in
conditiile prevazute de lege.
SECTIUNEA 5
Invatamantul superior
Art. 66
Invatamantul superior pregateste specialisti cu inalta calificare pentru
toate domeniile de activitate, asigura insusirea de catre studenti a celor mai
noi realizari din domeniul stiintei, tehnicii si tehnologiei, ale culturii si
cunoasterii umane, a socialismului stiintific si conceptiei
materialist-dialectice si istorice despre lume si viata, a ideologiei si
politicii partidului, contribuie la progresul stiintei, tehnicii si culturii.
Art. 67
Invatamantul superior se realizeaza prin politehnici, universitati,
institute, conservatoare si academii, organizate pe facultati si sectii.
In cadrul facultatilor functioneaza catedre, formate din cadrele didactice
de aceeasi specialitate sau de specialitati apropiate, organizate potrivit
normelor unitare de structura. Catedrele raspund de realizarea activitatii
instructiv-educative, de productie si de cercetare stiintifica a personalului
didactic si studentilor, de imbunatatirea continutului stiintific si ideologic
al programelor, manualelor si cursurilor, de modernizarea metodelor de predare
si de educatie, precum si de perfectionarea profesionala si politica a
personalului didactic.
Art. 68
Durata studiilor in invatamantul superior este de 3 - 6 ani.
Studiile in institutiile de invatamant superior se realizeaza prin
invatamant de zi.
In institutiile de invatamant superior, inclusiv in cele de invatamant
superior tehnic, in conditiile prevazute de lege se poate organiza invatamantul
seral, iar la unele facultati sau sectii si invatamant fara frecventa.
Invatamantul superior tehnic seral poate fi urmat de personalul muncitor
care indeplineste conditiile prevazute de lege si lucreaza nemijlocit in
productie in meserii legate de profilul sau specialitatea facultatii
respective.
Durata studiilor la invatamantul seral si fara frecventa este mai mare cu
un an fata de cea stabilita pentru invatamantul de zi.
Art. 69
Infiintarea institutiilor de invatamant superior, facultatilor si
sectiilor, precum si desfasurarea invatamantului in limbile nationalitatilor
conlocuitoare, nomenclatorul de profiluri si specializari pentru cursurile de
zi, serale si fara frecventa, durata studiilor si planul de scolarizare se
aproba prin decret al Consiliului de Stat, la propunerea Ministerului Educatiei
si Invatamantului.
Art. 70
Admiterea in invatamantul superior se face pe baza de concurs.
Se pot prezenta la concursul de admitere persoanele care poseda diploma de
bacalaureat. La invatamantul seral si fara frecventa sunt admise numai persoane
incadrate in munca.
Conditiile de inscriere, disciplinele si probele de concurs, precum si
organizarea si desfasurarea acestuia se stabilesc de Ministerul Educatiei si
Invatamantului.
Art. 71
Absolventii cu diploma ai invatamantului superior, incadrati in munca, pot
urma, in conditiile stabilite de lege, o alta facultate prin invatamantul seral
sau fara frecventa.
Art. 72
In scopul pregatirii temeinice a studentilor pentru munca si viata si al
participarii nemijlocite a invatamantului superior la activitatea economica,
stiintifica si culturala a tarii, intregul proces instructiv-educativ din
invatamantul superior se desfasoara pe baza integrarii acestuia cu productia,
proiectarea si cercetarea stiintifica.
Invatamantul superior trebuie sa asigure pregatirea specialistilor in
profiluri largi, care sa le permita adaptarea rapida la transformarile care au
loc in viata economica si sociala, in domeniul stiintei si tehnicii.
Art. 73
Procesul instructiv-educativ se desfasoara in conformitate cu planurile de
invatamant si programele stabilite de Ministerul Educatiei si Invatamantului,
impreuna cu ministerele si celelalte organe centrale interesate.
Art. 74
Ministerul Educatiei si Invatamantului, organele de conducere ale unitatilor
de invatamant superior, intregul personal didactic raspund de continutul
stiintific si politico-ideologic al procesului instructiv-educativ, de
elaborarea cursurilor, manualelor si materialelor didactice ajutatoare,
necesare desfasurarii procesului de invatamant.
Art. 75
Practica in productie a studentilor trebuie sa asigure insusirea
cunostintelor si deprinderilor necesare exercitarii eficiente a viitoarei
profesii, a unei temeinice pregatiri practice prin participarea nemijlocita la
activitatea de productie, cercetare stiintifica si proiectare, la activitati
economice, social-politice, cultural-educative, didactice si de ocrotire a
sanatatii.
Activitatile desfasurate de studenti in cadrul practicii in productie se
stabilesc pe baza planurilor de invatamant si programelor de practica.
Unitatile de productie, cercetare, proiectare, de prestari de servicii,
institutiile social-politice, de invatamant, sanitare, cultural-artistice
pentru desfasurarea practicii in productie a studentilor si cadrelor didactice
se stabilesc de Ministerul Educatiei si Invatamantului, impreuna cu ministerele
si celelalte organe centrale care au in subordonare facultati, sectii sau
specializari si consiliile populare judetene si al municipiului Bucuresti.
In institutiile de invatamant superior se pot organiza, potrivit legii,
unitati de productie, cercetare, proiectare, precum si de prestari de servicii.
Art. 76
Studiile in institutiile de invatamant superior se incheie prin examenul de
diploma. Absolventii care promoveaza examenul primesc diplome, care le dau
dreptul sa fie repartizati in productie in conditiile prevazute de lege.
SECTIUNEA 6
Cursurile de calificare si invatamantul agrozootehnic de masa
A. Cursurile de calificare
Art. 77
In scopul pregatirii muncitorilor calificati din randul persoanelor care nu
au calificare intr-o meserie, se organizeaza cursuri de calificare la locul de
munca.
Cursurile de calificare se organizeaza de intreprinderi si alte unitati
socialiste, in colaborare cu organizatiile de sindicat si de tineret.
Pentru pregatirea muncitorilor necesari mai multor unitati socialiste,
cursurile de calificare pot fi organizate si in licee, scoli profesionale sau
centre de calificare.
Art. 78
Organizarea cursurilor de calificare se face fara scoatere din productie si
se aproba de ministere si celelalte organe centrale de stat si cooperatiste,
consiliile populare judetene si al municipiului Bucuresti sau de conducerile
centralelor industriale carora le sunt subordonate aceste unitati, potrivit
planului de scolarizare si in limita fondurilor alocate.
Art. 79
Cursurile de calificare au durata de 3 - 12 luni, in functie de
complexitatea meseriilor, si cuprind persoane care au absolvit cel putin
invatamantul obligatoriu.
Conditiile de inscriere, meseriile si durata cursurilor se stabilesc de
organele centrale interesate, cu acordul Ministerului Muncii si al Ministerului
Educatiei si Invatamantului, pe baza nomenclatorului de meserii aprobat.
Planul anual de scolarizare se stabileste prin planul national unic de
dezvoltare economico-sociala.
Art. 80
Cursurile de calificare se desfasoara potrivit programelor elaborate de
organele in subordinea carora se afla unitatile socialiste care le organizeaza.
Art. 81
Cursurile de calificare se incheie prin examenul de calificare, sustinut in
fata comisiei de pregatire si perfectionare, incadrare si promovare in munca
din unitatea respectiva, pe baza caruia absolventii primesc certificat de
absolvire, care le da dreptul la incadrarea in productie in conditiile
prevazute de lege corespunzator calificarii obtinute.
B. Invatamantul agrozootehnic de masa
Art. 82
Invatamantul agrozootehnic de masa are scopul de a asigura completarea si
imbogatirea permanenta a cunostintelor taranilor cooperatori, mecanizatorilor,
muncitorilor din intreprinderile agricole de stat sau din alte sectoare ale
agriculturii, in stransa legatura cu activitatea pe care acestia o desfasoara
la locurile de munca.
Art. 83
Invatamantul agrozootehnic de masa are caracter permanent si se organizeaza
pe profile de activitate si formatii de munca de catre unitatile agricole de
stat si cooperatiste, sub indrumarea Ministerului Agriculturii si Industriei
Alimentare.
Art. 84
Pregatirea practica se realizeaza direct in procesul de productie al
unitatilor agricole in care lucreaza si consta din efectuarea de lucrari
practice specifice si invatarea conducerii tractoarelor si a celorlalte masini
agricole.
Pregatirea teoretica se organizeaza in perioada de iarna in scoli
profesionale, licee agroindustriale ori alte unitati scolare sau de productie
si se realizeaza pe baza normelor si programelor elaborate de Ministerul
Agriculturii si Industriei Alimentare, impreuna cu Uniunea Nationala a
Cooperativelor Agricole de Productie si cu Ministerul Educatiei si
Invatamantului.
Art. 85
Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare este obligat sa elaboreze
materialele didactice necesare invatamantului agrozootehnic de masa.
Materialele didactice se acorda cursantilor in mod gratuit.
Art. 86
In zonele necooperativizate, in perioada de iarna, directiile generale
judetene pentru agricultura si industrie alimentara, impreuna cu comitetele
judetene de cultura si educatie socialista organizeaza cicluri de conferinte
agrozootehnice si alte forme de pregatire a oamenilor muncii din agricultura,
potrivit specificului zonei respective.
SECTIUNEA 7
Perfectionarea pregatirii personalului muncitor
A. Perfectionarea pregatirii muncitorilor, tehnicienilor, maistrilor si a
altor categorii de personal muncitor
Art. 87
In scopul perfectionarii continue a pregatirii profesionale a personalului
muncitor din toate domeniile de activitate, in raport cu noile cuceriri ale
stiintei si tehnicii, de cerintele dezvoltarii economico-sociale a tarii, se
organizeaza, in conditiile prevazute de lege, forme de perfectionare a
pregatirii profesionale.
Perfectionarea pregatirii profesionale a personalului muncitor se
organizeaza de catre ministere, celelalte organe centrale, consiliile populare
judetene si al municipiului Bucuresti, pe specialitati si profiluri din
domeniul lor de activitate.
Art. 88
Ministerul Educatiei si Invatamantului indruma si coordoneaza, potrivit
legii, intreaga activitate de perfectionare a pregatirii personalului muncitor,
asigurand infaptuirea unitara a politicii partidului si statului in acest
domeniu.
Ministerul Educatiei si Invatamantului, impreuna cu Ministerul Muncii si
Comitetul de Stat al Planificarii, elaboreaza, pe baza propunerilor
ministerelor, celorlalte organe centrale, precum si ale consiliilor populare
judetene si al municipiului Bucuresti, proiectul planurilor anuale si de
perspectiva de perfectionare a pregatirii profesionale ca parte integranta a
planurilor si programelor de asigurare, pregatire si perfectionare a fortei de
munca.
Art. 89
Pentru realizarea programelor de perfectionare organizate de ministere,
celelalte organe centrale, consiliile populare judetene si al municipiului
Bucuresti si unitatile din subordine, Ministerul Educatiei si Invatamantului
acorda, prin unitatile de invatamant si de cercetare, indrumare si asistenta de
specialitate, elaboreaza, impreuna cu celelalte ministere si organe centrale,
programe si tematici-cadru pentru organizarea cursurilor de perfectionare,
materiale documentare si alte lucrari necesare imbunatatirii organizarii si
continutului activitatii de perfectionare.
Art. 90
Activitatile desfasurate de cadrele didactice in cadrul perfectionarii
pregatirii profesionale a personalului muncitor constituie o indatorire de
serviciu, fiind incluse in norma didactica obligatorie a acestora.
B. Perfectionarea prin cursuri postuniversitare
Art. 91
Cursurile postuniversitare constituie o forma de perfectionare a pregatirii
specialistilor din diferite domenii ale economiei, stiintei, tehnicii si
culturii care au absolvit o institutie de invatamant superior cu durata de cel
putin 4 ani la cursurile de zi sau cel putin 5 ani la cursurile serale sau fara
frecventa, in scopul completarii, adancirii sau reinnoirii cunostintelor
profesionale.
Art. 92
Cursurile postuniversitare se organizeaza de catre institutiile de
invatamant superior si se desfasoara in cadrul acestora.
Art. 93
Nomenclatorul de perfectionare pe domenii si planul anual de scolarizare la
cursurile postuniversitare se aproba prin decret prezidential, la propunerea
Ministerului Educatiei si Invatamantului, impreuna cu ministerele si celelalte
organe centrale interesate.
Planurile de invatamant si programele pentru cursurile postuniversitare se
elaboreaza de institutiile de invatamant superior, impreuna cu ministerele si
celelalte organe centrale interesate si se aproba de Ministerul Educatiei si
Invatamantului.
Art. 94
Cursurile postuniversitare se realizeaza, de regula, fara frecventa. Durata
cursurilor, precum si conditiile desfasurarii unor activitati didactice si de
verificare a cunostintelor, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.
Art. 95
Absolvirea cursurilor postuniversitare se face prin examene, precum si prin
sustinerea unei lucrari de absolvire potrivit planului de invatamant.
Absolventii cursurilor postuniversitare primesc diploma de absolvire.
C. Perfectionarea prin doctorat
Art. 96
Doctoratul este forma superioara de perfectionare a pregatirii
specialistilor in diferite ramuri ale stiintei, tehnicii si culturii.
Doctoratul se organizeaza, potrivit legii, de institutii de invatamant
superior, academii de stiinte si institute centrale de cercetare.
Tematica si continutul activitatilor pentru obtinerea titlului de doctor se
stabilesc pe ramuri si domenii ale stiintei de catre institutele centrale de
cercetare, academii de stiinte si institutiile de invatamant superior, in
colaborare cu unitatile de productie si social-culturale de profil.
Art. 97
Specialitatile in care se organizeaza doctoratul se aproba, in conditiile
stabilite de lege, odata cu nomenclatorul de profiluri si specializari pentru
invatamantul superior.
Art. 98
Stabilirea cifrei de scolarizare si repartizarea acesteia pe institutii de
invatamant superior, academii de stiinte, institute centrale de cercetare si
unitati de cercetare se fac de Ministerul Educatiei si Invatamantului, cu
avizul Consiliului National pentru Stiinta si Tehnologie si al Comitetului de
Stat al Planificarii.
Art. 99
Modul de organizare a admiterii la doctorat, a stagiului de pregatire a
doctoranzilor si de obtinere a titlului stiintific de doctor se stabilesc prin
decret al Consiliului de Stat.
D. Perfectionarea pregatirii personalului didactic
Art. 100
Intregul sistem de perfectionare a pregatirii profesionale a personalului
didactic are ca scop insusirea temeinica a disciplinei de specialitate si a
metodicii predarii acesteia, a ideologiei si a politicii partidului si statului
nostru, a realizarilor noi in domeniul specialitatii si al pedagogiei, a
metodelor de munca cu prescolarii, elevii si studentii.
Art. 101
Perfectionarea pregatirii personalului didactic se organizeaza de
Ministerul Educatiei si Invatamantului prin unitati de invatamant si de
cercetare stiintifica.
Ministerele economice, celelalte organe centrale si locale care au in
subordine unitati de invatamant au obligatia de a sprijini perfectionarea
pregatirii personalului didactic, in concordanta cu dezvoltarea tehnicii si
tehnologiilor de productie, cu cerintele procesului instructiv-educativ.
Art. 102
Activitatile de perfectionare a pregatirii personalului didactic se
organizeaza diferentiat, in functie de specificul muncii si de ciclul de
invatamant in care acesta isi desfasoara activitatea, pe baza planurilor anuale
si de perspectiva elaborate de Ministerul Educatiei si Invatamantului, dupa cum
urmeaza:
a) pentru personalul didactic din invatamantul prescolar si primar se
organizeaza cursuri de perfectionare, activitati metodico-stiintifice
periodice, consfatuiri si schimburi de experienta, precum si activitati de
pregatire in vederea definitivarii in functie si obtinerii gradelor didactice;
b) pentru personalul didactic din invatamantul gimnazial, liceal,
profesional si de maistri se organizeaza cursuri de perfectionare, stagii in
unitati productive, activitati stiintifice si metodice, consfatuiri si
schimburi de experienta, precum si activitati de pregatire pentru definitivarea
in functie si obtinerea gradelor didactice;
c) pentru personalul didactic din invatamantul superior se organizeaza
perfectionarea prin doctorat, cursuri postuniversitare, stagii in unitati de
productie, cercetare si proiectare, seminarii periodice, de scurta durata,
consfatuiri si manifestari stiintifice de specialitate.
Participarea la activitatile de perfectionare este obligatorie.
Art. 103
Perfectionarea pregatirii personalului didactic care preda discipline de
stiinte sociale in invatamantul de toate gradele se face de catre Ministerul
Educatiei si Invatamantului, impreuna cu Academia "Stefan Gheorghiu".
Art. 104
Perfectionarea pregatirii cadrelor cu functii de conducere, indrumare si
control din invatamantul prescolar, primar si gimnazial se organizeaza de catre
inspectoratele scolare, iar a celor din invatamantul liceal, profesional si de
maistri, din invatamantul superior si de la inspectoratele scolare, de catre
Ministerul Educatiei si Invatamantului.
CAP. 3
Invatamantul in limbile nationalitatilor conlocuitoare
Art. 105
Tinerilor din randul nationalitatilor conlocuitoare li se asigura conditii
egale de a se pregati in orice forma de invatamant si de a fi repartizati in
orice loc de munca, in raport de nevoile economiei si vietii sociale, de
pregatirea si aptitudinile lor.
Art. 106
In unitatile administrativ-teritoriale locuite si de populatie de alta
nationalitate decat cea romana se organizeaza, in conformitate cu normele
unitare de structura, unitati de invatamant, sectii, clase sau grupe cu
predarea si in limbile nationalitatilor respective.
La scolile profesionale, scolile de maistri, cursurile de calificare si
invatamantul agrozootehnic de masa, care functioneaza in aceste localitati,
activitatile didactice se pot desfasura si in limbile nationalitatilor
conlocuitoare.
Art. 107
Pentru a participa activ la intreaga viata politica, economica si
social-culturala a tarii, tinerilor din randul nationalitatilor conlocuitoare
li se asigura insusirea limbii romane. In acest scop, in unitatile de
invatamant primar, gimnazial si liceal, cu predarea in limbile nationalitatilor
conlocuitoare, se studiaza limba romana, iar unele discipline, prevazute in
planul de invatamant, se pot preda in limba romana.
Art. 108
Parintii sau tinerii apartinand nationalitatilor conlocuitoare pot opta
pentru inscrierea in unitatea de invatamant cu predarea in limba nationalitatii
respective sau in limba romana.
Tinerilor apartinand nationalitatilor conlocuitoare, care frecventeaza
unitati de invatamant cu predare in limba romana, li se asigura, la cerere, in
conditiile legii, ca obiect de studiu si limba nationalitatii lor.
Art. 109
La concursurile de admitere organizate, potrivit legii, candidatii din
randul nationalitatilor conlocuitoare au dreptul de a sustine probele in limba
nationalitatii lor la disciplinele pe care le-au studiat in aceasta limba.
Art. 110
Pentru desfasurarea invatamantului in limbile nationalitatilor
conlocuitoare, Ministerul Educatiei si Invatamantului asigura pregatirea si
perfectionarea personalului didactic, precum si manualele si alte materiale didactice
necesare.
In unitatile de invatamant cu predare in limbile nationalitatilor
conlocuitoare, la disciplinele care se predau in limba romana, se asigura si
manuale in limba nationalitatii respective.
CAP. 4
Bazele generale ale educatiei si invatamantului
SECTIUNEA 1
Pregatirea profesionala, stiintifica si culturala
Art. 111
Intreaga activitate desfasurata in invatamantul de toate gradele pentru
formarea tineretului pentru munca si viata, pregatirea profesionala, stiintifica
si culturala, de studiere si insusire a stiintei si culturii inaintate trebuie
sa se bazeze pe conceptia stiintifica, revolutionara a materialismului
dialectic si istoric.
Art. 112
Invatamantul are obligatia sa asigure studierea si stapinirea temeinica de
catre elevi si studenti a limbii romane, cunoasterea literaturii, istoriei si
geografiei patriei, cultivarea dragostei pentru traditiile inaintate ale
culturii poporului, largirea orizontului de cultura generala.
De asemenea, trebuie sa asigure cunoasterea istoriei si geografiei
universale, a tot ceea ce este mai valoros in cultura si civilizatia omenirii.
Art. 113
La baza intregii activitati de pregatire a tineretului, in toate formele de
invatamant, trebuie sa stea cunoasterea stiintelor fundamentale ale naturii, a
stiintelor tehnice si agricole, inarmarea elevilor si studentilor cu cele mai
noi cuceriri ale revolutiei tehnico-stiintifice contemporane.
In acest scop, invatamantul trebuie sa asigure:
a) insusirea de catre elevi si studenti a cunostintelor de baza in domeniul
matematicii, fizicii, chimiei si biologiei;
b) cunostinte corespunzatoare, in domeniul electronicii si electrotehnicii,
al mecanicii, mecanicii fine, energeticii si noilor surse de energie,
geologiei, masinilor, aparatelor si instalatiilor de inalta performanta,
tehnicii si tehnologiilor moderne din diferite domenii de activitate;
c) cunostinte corespunzatoare in domeniul stiintelor agricole, botanicii,
zoologiei, geneticii si stiintei solului, tehnicilor si tehnologiilor agricole
inaintate;
d) educarea stiintifica si tehnica a tineretului, crearea deprinderilor si
obisnuintei de a lucra in activitatea productiva, dezvoltarea spiritului
creator, a pasiunii pentru nou, pentru a se putea integra rapid, dupa
terminarea studiilor in activitatea de productie, de cercetare stiintifica si
tehnologica, pentru a folosi in cele mai bune conditii tehnica moderna din
inzestrarea economiei nationale si a contribui la dezvoltarea stiintei,
tehnicii si tehnologiei romanesti.
Art. 114
Invatamantul de toate gradele trebuie sa inarmeze elevii si studentii cu
cunostinte temeinice in domeniul stiintelor economice, al conducerii si
organizarii stiintifice a productiei si a muncii, in vederea participarii
active la realizarea sarcinilor economice, la sporirea continua a eficientei in
toate sectoarele de activitate, la intreaga opera de dezvoltare economica si
sociala a tarii, de conducere a societatii socialiste.
SECTIUNEA 3
Activitatea politico-educativa si studiul stiintelor sociale in invatamant
Art. 115
Invatamantul de toate gradele are indatorirea de a asigura, odata cu
pregatirea temeinica, profesionala, stiintifica si culturala a tuturor
tinerilor, educarea lor comunista, revolutionara, formarea acestora ca oameni
noi, multilateral dezvoltati, constructori constienti si devotati ai
socialismului si comunismului.
Fiecare unitate de invatamant trebuie sa fie un puternic centru de educatie
socialista si comunista a copiilor si tinerilor.
Art. 116
Prin intregul sau continut, procesul de invatamant trebuie sa contribuie la
educarea elevilor si studentilor in spiritul conceptiei revolutionare a clasei
muncitoare, la formarea in randurile acestora a unei gindiri stiintifice,
creatoare, a capacitatii de a actiona in concordanta cu cerintele dezvoltarii
economiei, stiintei si culturii, ale progresului social, de a manifesta o
atitudine intransigenta fata de tot ceea ce este invechit si retrograd.
Art. 117
Toti tinerii, indiferent de specializarea pe care si-o aleg si de domeniul
in care vor lucra, trebuie sa posede temeinice cunostinte sociale si politice
pentru a putea participa activ la edificarea noii societati, la conducerea
intregii vieti economice si sociale.
In acest scop, in intregul invatamant, odata cu disciplinele stiintifice
fundamentale, de cultura generala si de specialitate, se studiaza discipline
istorice, economice, filozofice si social-politice.
Art. 118
Predarea stiintelor sociale se realizeaza pe baza Programului Partidului
Comunist Roman, a ideologiei si politicii sale, a materialismului dialectic si
istoric si a principiilor socialismului stiintific, a celor mai noi realizari
ale practicii revolutionare si cunoasterii umane.
Art. 119
Studiul stiintelor sociale are menirea sa asigure insusirea de catre
tinerele generatii a ideologiei si politicii partidului, sa contribuie la
cultivarea in randurile acestora a trasaturilor constiintei socialiste, a
idealurilor si convingerilor comuniste, la formarea lor ca militanti activi
pentru progresul si prosperitatea patriei, pentru triumful idealurilor de pace,
libertate si dreptate sociala in lume.
Predarea stiintelor sociale trebuie sa asigure cunoasterea de catre elevi
si studenti a trecutului de lupta al partidului si poporului nostru, a
perspectivelor de dezvoltare a Romaniei, insusirea unor temeinice cunostinte
economice, social-politice si filozofice, intelegerea legilor obiective ale
dezvoltarii sociale, a proceselor si fenomenelor care au loc in natura si
societate.
Stiintele sociale trebuie sa contribuie la formarea si dezvoltarea
spiritului combativ al elevilor si studentilor fata de ideile si teoriile
nestiintifice, mistice, fata de orice influente straine conceptiei comuniste
despre lume si viata.
Art. 120
Cadrele didactice din domeniul stiintelor sociale au datoria sa-si ridice
necontenit nivelul de pregatire politico-ideologica, sa asigure predarea
acestor discipline in stransa legatura cu realitatile social-politice, cu
preocuparile partidului si statului nostru, cu problemele vietii internationale
si evolutia societatii contemporane; ele au datoria sa participe la activitatea
practica, social-politica, la propagarea ideologiei si politicii partidului in
randul maselor de oameni ai muncii.
Art. 121
Educarea comunista a tineretului reprezinta o indatorire sociala si etica
fundamentala a intregului personal didactic.
Toate cadrele didactice, indiferent de disciplina pe care o predau, raspund
de educarea si pregatirea multilaterala a elevilor si studentilor, de
imprimarea in randurile acestora a spiritului de ordine si disciplina, a
cinstei si corectitudinii, a respectului fata de legile tarii si normele
socialiste de convietuire, a atitudinii inaintate, responsabile fata de munca,
de indatoririle scolare si obstesti.
In invatamantul de toate gradele, cadrele didactice au obligatia sa asigure
indrumarea nemijlocita a elevilor si studentilor, sa participe activ, impreuna
cu acestia, la intreaga desfasurare a procesului de invatamant, productie si
cercetare, precum si la activitatile politico-ideologice si cultural-educative.
Pentru organizarea si coordonarea activitatii de instruire si educare a
elevilor, in invatamantul gimnazial, liceal si profesional, fiecare clasa are
un diriginte, desemnat de consiliul de conducere al unitatii scolare din randul
cadrelor didactice cu inalta competenta si bogata experienta, care se bucura de
prestigiu si autoritate in scoala si in afara ei.
Art. 122
In munca de educare a elevilor si studentilor un rol important indeplinesc
organizatiile de copii si tineret, care sunt chemate sa cultive impreuna cu
scoala si familia, raspunderea copiilor si tinerilor fata de invatatura, de
pregatirea pentru munca si viata, sa organizeze activitatea
politico-ideologica, cultural-artistica, sportiva, folosirea utila a timpului
liber.
Art. 123
Pentru asigurarea participarii largi a prescolarilor, elevilor si
studentilor la activitatea cultural-artistica si dezvoltarea capacitatii de
creatie a acestora, in unitatile de invatamant, in casele pionierilor si
soimilor patriei, in casele de cultura ale tineretului si studentilor se
organizeaza cluburi, cercuri, cenacluri, ansambluri si formatii care isi
desfasoara activitatea in afara programului scolar.
CAP. 5
Cercetarea stiintifica
SECTIUNEA 1
Cercetarea stiintifica in invatamantul superior
Art. 124
Cercetarea stiintifica in invatamantul superior se realizeaza pe baza
planurilor anuale si de perspectiva, parte integranta a planului national unic
de dezvoltare economico-sociala.
Intreaga orientare a activitatii de cercetare stiintifica din invatamantul
superior trebuie sa asigure participarea cadrelor didactice si studentilor la
rezolvarea problemelor esentiale legate de dezvoltarea economica si sociala a
tarii, de progresul stiintei si culturii.
Art. 125
In raport de profilul institutiei de invatamant superior, cadrele didactice
si studentii au obligatia de a participa la activitatea de cercetare
stiintifica, proiectare tehnologica si de introducere a progresului tehnic,
precum si la activitatea de cercetare in celelalte domenii de specialitate.
Personalul didactic desfasoara activitatea de cercetare potrivit sarcinilor
stabilite prin normele de munca.
Studentii participa la activitatea de cercetare impreuna cu personalul
didactic si de cercetare stiintifica pe baza sarcinilor stabilite prin
planurile de invatamant.
Art. 126
Activitatea de cercetare in domeniul stiintelor tehnice, economice, ale naturii
si medicale se desfasoara impreuna si in cadrul institutelor centrale si al
academiilor de profil, sub conducerea acestora, si face parte integranta din
planurile unitare de cercetare pe ramuri si domenii ale stiintei.
Activitatea de cercetare in domeniul stiintelor sociale si politice se
desfasoara, de regula, in catedrele si unitatile de cercetare din invatamant,
sub conducerea Ministerului Educatiei si Invatamantului, in colaborare cu
Academia de Stiinte Sociale si Politice.
Art. 127
Coordonarea unitara a activitatii de cercetare stiintifica din invatamant
se face de catre Consiliul National pentru Stiinta si Tehnologie si Ministerul
Educatiei si Invatamantului, impreuna cu celelalte ministere si organe
centrale, iar pe ramuri si domenii ale stiintei, de catre institutele centrale
de cercetare si academiile de stiinte.
Art. 128
Unitatile de invatamant superior raspund de buna organizare a participarii
cadrelor didactice si a studentilor la activitatea de cercetare stiintifica si
dezvoltare tehnologica, precum si de integrarea laboratoarelor si a bazei
materiale proprii in cadrul institutelor centrale de cercetare si al
academiilor de profil.
Activitatea de cercetare stiintifica a cadrelor didactice si studentilor se
desfasoara pe baza de contracte de cercetare incheiate, potrivit legii, cu
unitatile socialiste.
Art. 129
Personalul didactic din invatamantul superior are obligatia si poarta
raspunderea pentru antrenarea studentilor la rezolvarea sarcinilor de cercetare
stiintifica, pentru indrumarea si orientarea corespunzatoare a activitatii
cercurilor tehnico-stiintifice studentesti si dezvoltarea la studenti a
pasiunii pentru nou, pentru insusirea celor mai noi cuceriri ale stiintei si
tehnicii, ale cunoasterii umane.
SECTIUNEA 2
Cercetarea stiintifica in invatamantul liceal, profesional si de maistri
Art. 130
Personalul didactic din invatamantul liceal, profesional si de maistri
participa la activitatea de cercetare in cadrul unitatilor de cercetare, societatilor
stiintifice ale personalului didactic, cercurilor metodico-stiintifice, precum
si in colectivele constituite pe plan local pentru solutionarea unor probleme
privind dezvoltarea economico-sociala a judetelor, precum si a unor probleme
tehnice ale unitatilor economice din industrie, agricultura, constructii si
alte ramuri ale economiei din localitatile respective.
Art. 131
Elevii sunt antrenati la activitatea de cercetare in cadrul lucrarilor
efectuate in laboratoare si al practicii in productie, precum si prin cercurile
tehnico-stiintifice, concursuri, olimpiade, sesiuni de comunicari si alte
manifestari cu caracter cultural-stiintific.
Art. 132
Indrumarea unitara a activitatii de cercetare a cadrelor didactice din
invatamantul liceal, profesional si de maistri se realizeaza pe domenii si
ramuri ale stiintei, de catre institutele centrale de cercetare si academiile
de stiinte prin societati tehnico-stiintifice ale personalului didactic.
Art. 133
Unitatile de invatamant, personalul didactic, impreuna cu organizatiile de
tineret, trebuie sa cultive in randurile elevilor spiritul de creatie
stiintifica, pasiunea pentru insusirea de catre acestia a metodelor si
tehnicilor de cercetare, sa asigure participarea lor larga la activitatea
cercurilor tehnico-stiintifice, la olimpiade, la concursurile tehnice, precum
si la alte manifestari stiintifice.
CAP. 6
Educatia fizica si sportul in invatamant
Art. 134
In invatamantul de toate gradele se organizeaza in mod obligatoriu
activitatea de educatie fizica si sport.
Educatia fizica si sportul contribuie la mentinerea si intarirea sanatatii,
cresterea capacitatii fizice si intelectuale, dezvoltarea armonioasa fizica si
morala a copiilor si tineretului, la formarea in randul acestora a unor
deprinderi sanatoase de munca si viata.
Art. 135
Activitatea de educatie fizica si sport se organizeaza si se desfasoara pe
baza planurilor si programelor de invatamant elaborate de Ministerul Educatiei
si Invatamantului impreuna cu Consiliul National pentru Educatie Fizica si
Sport.
Activitatile de educatie fizica si sport se stabilesc in mod diferentiat,
pe cicluri de invatamant, in functie de varsta si de cerintele asigurarii
dezvoltarii, fortificarii si cresterii rezistentei organismului copiilor si
tinerilor.
Art. 136
Unitatile de invatamant sunt obligate sa organizeze activitatea de educatie
fizica si sport a prescolarilor, elevilor si studentilor cu respectarea
planurilor si programelor de invatamant si raspund de eficienta acestei
activitati.
Unitatile de invatamant si organizatiile de copii si tineret au obligatia
sa asigure participarea larga a elevilor si studentilor la activitatea sportiva
de masa.
Pentru elevii si studentii cu aptitudini deosebite pentru sportul de
performanta, in unitatile de invatamant se organizeaza cercuri sportive scolare
si universitare, cluburi sportive interscolare, pe localitati, institutii de
invatamant superior si pe centre universitare.
Ministerul Educatiei si Invatamantului in colaborare cu Consiliul National
pentru Educatie Fizica si Sport raspund de selectionarea copiilor si tinerilor
pentru sportul de performanta, de pregatirea temeinica a acestora in vederea
obtinerii unor rezultate sportive superioare si organizeaza participarea lor la
concursuri si competitii sportive.
Art. 137
Ministerul Educatiei si Invatamantului impreuna cu Consiliul National
pentru Educatie Fizica si Sport raspund de intregul proces de pregatire si
perfectionare a cadrelor pentru activitatea de educatie fizica si sport.
CAP. 7
Personalul didactic
Art. 138
Activitatea instructiv-educativa in unitatile de invatamant se realizeaza
de personalul didactic.
Personalul didactic este format din:
a) educatoare - in invatamantul prescolar;
b) invatatori - in invatamantul primar;
c) profesori - in invatamantul gimnazial si liceal;
d) profesori - in invatamantul profesional si de maistri;
e) asistenti, lectori (sefi de lucrari), conferentiari si profesori universitari
- in invatamantul superior.
Art. 139
Functiile didactice se ocupa in invatamantul prescolar, primar, gimnazial,
liceal, profesional si de maistri prin repartizare sau concurs, iar in
invatamantul superior, prin concurs.
Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au un caracter deschis.
La aceste concursuri se poate prezenta orice persoana care are o temeinica
pregatire profesionala, politico-ideologica, aptitudini pedagogice, militeaza
pentru traducerea in viata a politicii partidului si statului, a principiilor
eticii si echitatii socialiste, indeplineste conditiile de studii si vechime,
prevazute in Statutul personalului didactic.
Persoanele care se prezinta la concurs pentru ocuparea functiilor didactice
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de studii:
a) pentru educatoare - absolvirea, cu examen de bacalaureat, a liceului
pedagogic;
b) pentru invatator - absolvirea, cu examen de bacalaureat, a liceului
pedagogic;
c) pentru profesor in invatamantul gimnazial - absolvirea, cu examen de
diploma, a institutului pedagogic sau a altei institutii de invatamant
superior;
d) pentru profesor in invatamantul liceal - absolvirea, cu examen de
diploma, a unei institutii de invatamant superior cu durata de cel putin 4 ani;
e) pentru profesor in invatamantul profesional - absolvirea, cu examen de
diploma, a unei institutii de invatamant superior cu durata de cel putin 4 ani
sau a invatamantului de subingineri;
f) pentru profesor in invatamantul de maistri - absolvirea, cu examen de
diploma, a unei institutii de invatamant superior cu durata de cel putin 4 ani;
g) pentru asistent universitar, lector (sef de lucrari), conferentiar si
profesor universitar - absolvirea, cu examen de diploma, a unei institutii de
invatamant superior cu durata de cel putin 4 ani;
Pentru ocuparea functiilor de conferentiar si profesor universitar este
necesar si titlul stiintific de doctor. Specialistii cu inalta pregatire si
bogata experienta in activitatea productiva, economica si sociala pot participa
la concurs, in conditiile prevazute de lege, si daca nu au titlul stiintific de
doctor.
Concursul pentru ocuparea posturilor in invatamantul de toate gradele se
organizeaza si se desfasoara potrivit Statutului personalului didactic.
Art. 140
In vederea asigurarii unei legaturi permanente intre invatamant, productie
si cercetare, cadrele didactice care predau discipline tehnice si tehnologice
in invatamantul liceal, profesional, de maistri, precum si personalul didactic
din invatamantul superior, au obligatia sa lucreze periodic in productie,
cercetare si proiectare sau in alte unitati socialiste de profil.
Perioadele si conditiile trecerii personalului didactic in productie,
cercetare si proiectare, ca si a personalului din aceste domenii de invatamant,
se stabilesc prin Statutul personalului didactic.
In vederea imbunatatirii metodelor de predare si a intregului proces
instructiv-educativ, pentru cadrele didactice din invatamantul de toate gradele
se organizeaza, in conditiile prevazute de lege, seminarii pedagogice, cursuri
de perfectionare si alte forme de pregatire pedagogica.
Art. 141
Personalul didactic beneficiaza, in principal, de urmatoarele drepturi:
a) sa ocupe, in conditiile legii, potrivit pregatirii profesionale si
specialitatii sale, functii didactice si sa fie retribuit in conformitate cu
principiul socialist de repartitie dupa cantitatea si calitatea muncii depuse;
b) sa beneficieze de toate conditiile prevazute de lege pentru
perfectionarea pregatirii profesionale;
c) sa fie promovat in munca potrivit pregatirii, experientei si
rezultatelor obtinute, in conformitate cu prevederile Statutului personalului
didactic;
d) sa participe la dezbaterea si solutionarea problemelor privind
dezvoltarea si perfectionarea activitatii in invatamant, la elaborarea
manualelor si altor materiale didactice;
e) sa foloseasca pentru pregatirea si desfasurarea activitatii didactice si
stiintifice materialele, utilajele si intreaga baza materiala a unitatilor de
invatamant;
f) sa participe la conducerea, organizarea si controlul activitatii
unitatii, sa fie ales sau numit in organele de conducere ale institutiei de
invatamant, in functii didactice de conducere sau de indrumare si control al
invatamantului;
g) sa publice lucrari de specialitate si sa valorifice rezultatele
activitatii de cercetare stiintifica si creatie literar-artistica;
h) sa beneficieze de celelalte drepturi prevazute de lege pentru personalul
muncitor si de Statutul personalului didactic.
Art. 142
Personalul didactic are urmatoarele indatoriri principale:
a) sa-si ridice necontenit nivelul de pregatire profesionala si
politico-ideologica, sa-si insuseasca realizarile noi in domeniul sau de
specialitate si al pedagogiei;
b) sa fie model de tinuta si comportare in intreaga activitate, atat in
institutia de invatamant, cat si in societate si familie;
c) sa asigure un inalt nivel de pregatire profesionala, politica si
culturala elevilor si studentilor, in stransa legatura cu practica, cu
progresele stiintei si tehnicii, sa sprijine elevii si studentii care au
greutati la invatatura pe intreg parcursul anului scolar, precum si in perioada
premergatoare examenelor de corigenta sau restanta;
d) sa educe elevii si studentii in spiritul raspunderii fata de munca si
invatatura, al respectului fata de normele vietii scolare si universitare, fata
de legile tarii si indatoririle cetatenesti, al dragostei si devotamentului
fata de patrie, partid si popor, al inaltelor idealuri ale socialismului si
comunismului;
e) sa actioneze pentru a imprima in constiinta si conduita tinerilor
spiritul de ordine si disciplina, de raspundere sociala pentru indeplinirea
obligatiilor ce le revin in scoala, munca si viata;
f) sa sprijine actiunile educative, politico-ideologice, cultural-artistice
si sportive ale organizatiilor de copii si tineret;
g) sa contribuie prin activitatea de creatie stiintifica, tehnica si
artistica la progresul economiei, stiintei si culturii nationale;
h) sa participe la activitatile social-obstesti, cultural-educative si de
rapindire a cunostintelor stiintifice, la intreaga munca ce se desfasoara
pentru ridicarea nivelului de constiinta si cultura a maselor.
Art. 143
Personalul didactic are obligatia sa participe la toate activitatile
didactice si sa realizeze integral sarcinile prevazute in programul de
invatamant.
In timpul procesului de invatamant, al exercitarii atributiilor didactice,
de productie si de cercetare sau al participarii la actiuni care se desfasoara
in mod organizat cu elevii si studentii, cadrele didactice nu pot fi scoase
pentru indeplinirea altor activitati.
De asemenea, pentru indeplinirea integrala a obligatiilor ce le revin,
cadrele didactice care au sarcini prevazute in programul de invatamant nu pot
fi trimise in timpul anului scolar sa desfasoare activitati didactice sau de
cercetare in strainatate.
Art. 144
Pentru asigurarea respectarii stricte a normelor eticii si echitatii socialiste,
ale disciplinei scolare si universitare de catre intregul personal didactic, pe
langa inspectoratele scolare judetene si al municipiului Bucuresti, precum si
pe langa consiliile rectorilor sau institutiile de invatamant superior
functioneaza colegii de disciplina. La Ministerul Educatiei si Invatamantului
functioneaza Colegiul central de disciplina al personalului didactic din
invatamant.
Colegiile de disciplina analizeaza abaterile savarsite de cadrele didactice
in institutiile de invatamant si in afara acestora, care afecteaza prestigiul
profesiei de educator si aplica sanctiunile prevazute de lege.
Art. 145
Normele privind disciplina personalului didactic, organizarea si
functionarea colegiilor de disciplina, precum si cele referitoare la
incadrarea, promovarea si perfectionarea cadrelor didactice, se stabilesc prin
Statutul personalului didactic, aprobat prin decret al Consiliului de Stat.
CAP. 8
Drepturile si indatoririle elevilor si studentilor
Art. 146
Elevii si studentii au urmatoarele drepturi:
a) sa urmeze, in mod gratuit, fara plata vreunei taxe scolare, orice forma
de invatamant, potrivit cu nevoile dezvoltarii economice si sociale a tarii si
cu aptitudinile lor.
Elevii din invatamantul primar, gimnazial, liceal si profesional
beneficiaza, in mod gratuit, si de manualele scolare;
b) sa foloseasca baza didactico-materiala existenta in institutiile de
invatamant;
c) sa beneficieze, potrivit legii, de burse, cazare in internate si camine,
masa la cantine si alte forme de sprijin material, de asistenta medicala
gratuita, precum si de odihna in unitatile organizate in acest scop;
d) sa beneficieze de formele de stimulare prevazute de lege pentru
activitatea practica-productiva si de cercetare desfasurata, precum si pentru
rezultatele deosebite obtinute la invatatura;
e) sa participe la activitatea cercurilor stiintifice, tehnice si
artistice, a cenaclurilor literare, ansamblurilor artistice, asociatiilor si
cluburilor sportive, la editarea revistelor scolare si universitare, la
concursuri, expozitii si alte activitati tehnice, cultural-artistice si
sportive;
f) sa participe la conducerea unitatii de invatamant, in cadrul organelor
de conducere colectiva;
g) sa fie repartizati in munca, la absolvire, potrivit legii.
Art. 147
Elevii si studentii de la invatamantul seral si studentii de la
invatamantul fara frecventa beneficiaza de drepturile prevazute la articolul
precedent, lit. a) alin. 1, lit. b) si e), precum si de programarea in schimburi
de lucru care sa le permita frecventarea cursurilor si de concediu anual de
studii, in conditiile prevazute de lege, pentru pregatirea si sustinerea
examenelor.
Art. 148
Elevii si studentii sunt obligati:
a) sa invete temeinic si sa munceasca cu pasiune pentru a-si insusi cele
mai noi cuceriri ale stiintei, tehnicii si culturii, ale cunoasterii umane, sa
manifeste interes pentru tot ce este nou si inaintat, sa-si largeasca
necontenit orizontul cultural-stiintific, sa se pregateasca cu inalta
responsabilitate pentru munca si viata, pentru a se incadra in productie, in
activitatea economica si sociala;
b) sa-si insuseasca ideologia si politica partidului, conceptia sa despre
lume si viata, sa cunoasca istoria si trecutul de lupta al poporului, al clasei
muncitoare si al partidului, sa actioneze in spiritul unitatii si prieteniei
fratesti a tinerilor, a tuturor oamenilor muncii din patria noastra, fara
deosebire de nationalitate, sa se formeze ca oameni inaintati, militanti activi
pentru infaptuirea Programului de edificare a societatii socialiste
multilateral dezvoltate si inaintare a Romaniei spre comunism;
c) sa fie devotati patriei, partidului si poporului, gata oricand sa apere,
cu orice sacrificii, cuceririle revolutionare, independenta si suveranitatea
tarii, sa lupte pentru triumful cauzei socialismului, progresului si pacii in
lume;
d) sa participe la activitatile practice, de productie, cercetare si
proiectare, sa-si insuseasca, in cele mai bune conditii, meseria sau profesia
pentru care se pregatesc, sa-si formeze temeinice deprinderi de munca pentru a
contribui activ la dezvoltarea economica si sociala a tarii;
e) sa respecte Constitutia si legile tarii, principiile eticii si echitatii
socialiste, sa-si formeze inalte trasaturi moral-cetatenesti, sa se comporte in
toate imprejurarile corespunzator normelor socialiste de convietuire in
societate;
f) sa frecventeze cu regularitate cursurile, sa participe la toate
activitatile stabilite prin planul de invatamant; sa respecte regulamentele
scolare si universitare, ordinea si disciplina, sa aiba o tinuta si o
comportare corespunzatoare in unitatea de invatamant si in afara ei;
g) sa pastreze si sa foloseasca cu grija baza materiala a unitatii de
invatamant, precum si a unitatilor in care efectueaza practica productiva ori
activitatea de cercetare si proiectare;
h) sa respecte normele de organizare si functionare a internatelor,
caminelor si cantinelor si sa participe la activitatile de autogospodarire a
lor;
i) sa se prezinte si sa munceasca, dupa absolvire, la locul de munca in
care au fost repartizati.
CAP. 9
Conducerea unitatilor de invatamant
Art. 149
Conducerea unitatilor de invatamant se realizeaza, potrivit legii, pe baza
principiului muncii si conducerii colective.
Art. 150
Organele de conducere colectiva ale unitatilor de invatamant sunt:
a) consiliul de conducere - la scoli, licee, scoli profesionale si de
maistri; pentru gradinitele de copii consiliul de conducere este comun cu cel
al scolilor impreuna cu care functioneaza;
b) consiliul profesoral - la facultati si senatul - la institutiile de
invatamant superior;
c) consiliul stiintific - la unitatile de cercetare din cadrul
institutiilor de invatamant superior, organizat potrivit legii.
Art. 151
Consiliul de conducere al scolii, liceului, scolii profesionale si de
maistri este alcatuit din director si directori adjuncti, reprezentanti ai
personalului didactic, alesi de adunarea generala a personalului didactic,
reprezentanti ai organizatiei Partidului Comunist Roman, organizatiilor de
sindicat, de copii si tineret, desemnati de catre acestea, activisti de partid
si de stat, reprezentanti ai consiliilor populare, ai comitetelor cetatenesti
de parinti, precum si specialisti si muncitori din unitatile de productie,
cercetare si proiectare.
Art. 152
Consiliul profesoral al facultatii si senatul institutiei de invatamant
superior sunt alcatuite, dupa caz, din decan si prodecani, rector si
prorectori, secretar stiintific, reprezentanti ai personalului didactic, alesi
de adunarea generala a personalului didactic, iar pentru senate, de catre
consiliile profesorale ale facultatilor, secretarul organizatiei Partidului
Comunist Roman, reprezentanti ai organizatiilor de sindicat si tineret,
desemnati de catre acestea, precum si activisti de partid si de stat,
reprezentanti ai ministerelor si altor organe centrale, consiliilor populare,
personalitati ale vietii economice, stiintifice si culturale, specialisti si muncitori
din unitatile de productie, cercetare si proiectare.
Art. 153
Din consiliile de conducere ale unitatilor de invatamant, consiliile
profesorale ale facultatilor si senatele institutiilor de invatamant superior,
din Consiliul Superior al Educatiei si Invatamantului, consiliile judetene ale
educatiei si invatamantului, precum si din celelalte organe de indrumare si
control al invatamantului fac parte, in mod corespunzator, si cadre didactice
din randul nationalitatilor conlocuitoare.
Art. 154
Numarul membrilor organelor de conducere colectiva este de 3-15 la
unitatile care au mai putin de 50 posturi didactice; 21-29 la unitatile cu
50-100 posturi didactice; 31-41 la unitatile cu 101-500 posturi didactice;
53-55 la unitatile cu 501-1000 posturi didactice; 61-63 la unitatile cu
1001-1300 posturi didactice; 89-91 la unitatile cu peste 1300 posturi
didactice.
Din totalul membrilor acestor organe, 2/3 vor fi cadre didactice si, in
raport de unitatea de invatamant, 6-10 la suta elevi si 12-15 la suta studenti.
Art. 155
Presedintele consiliului de conducere al scolii, liceului, scolii
profesionale si scolii de maistri este directorul unitatii de invatamant.
Presedintele consiliului profesoral al facultatii este decanul acesteia.
Presedintele senatului institutiei de invatamant superior este o
personalitate a vietii politice, stiintifice, economice sau culturale,
desemnata in conditiile prevazute de lege.
Art. 156
Consiliul de conducere al scolii, liceului, scolii profesionale si scolii
de maistri are urmatoarele atributii principale:
a) organizeaza, indruma si controleaza intregul proces instructiv-educativ
si raspunde de continutul si rezultatele activitatii de instruire si educatie,
in conformitate cu dispozitiile legale;
b) dezbate principalele probleme ale activitatii instructiv-educative si
stabileste masuri pentru perfectionarea acesteia;
c) aproba programul activitatilor politico-ideologice, cultural-educative
si sportive;
d) face propuneri pentru numirea directorilor si directorilor adjuncti;
e) asigura participarea cadrelor didactice la activitatile de perfectionare
a pregatirii profesionale si contribuie la generalizarea experientei pozitive
din activitatea personalului didactic, la imbunatatirea metodelor de predare si
a practicii productive a elevilor.
In realizarea atributiilor sale, consiliul de conducere colaboreaza cu
comitetul cetatenesc de parinti.
Art. 157
Consiliul profesoral al facultatii are urmatoarele atributii principale:
a) organizeaza, indruma si controleaza desfasurarea procesului
instructiv-educativ si activitatea de cercetare stiintifica;
b) participa la elaborarea planurilor si programelor de invatamant si face
propuneri pentru imbunatatirea acestora;
c) organizeaza, asigura si indruma realizarea integrarii invatamantului cu
productia si cercetarea stiintifica, aproba planul anual de productie,
cercetare, proiectare si servicii;
d) avizeaza statele de functiuni ale personalului didactic intocmite de
catedre;
e) aproba planurile anuale ale unitatilor de productie, cercetare,
proiectare si servicii;
f) stabileste planul comun al activitatilor politico-ideologice,
cultural-educative si sportive;
g) face propuneri pentru numirea decanului, prodecanilor si secretarului
stiintific, precum si de cadre didactice pentru senat;
h) aproba organizarea si desfasurarea concursurilor pentru ocuparea
posturilor didactice;
i) organizeaza activitatea de perfectionare a pregatirii personalului didactic;
j) acorda titlul stiintific de doctor.
Art. 158
Senatul institutiei de invatamant superior indeplineste urmatoarele
atributii principale:
a) indruma si controleaza desfasurarea procesului instructiv-educativ;
b) avizeaza planurile si programele de invatamant elaborate de facultati;
c) aproba planul anual de productie, cercetare, proiectare si servicii al
institutiei de invatamant superior, urmareste si indruma realizarea integrarii
invatamantului cu productia si cercetarea stiintifica;
d) indruma activitatea de cercetare stiintifica;
e) aproba planul de activitati politico-ideologice, cultural-educative si
sportive, al institutiei de invatamant superior;
f) confirma componenta consiliilor profesorale ale facultatilor si a
consiliilor stiintifice ale unitatilor de cercetare;
g) face propuneri pentru numiri in functiile de rector, prorectori si
secretar stiintific, precum si pentru structura catedrelor si numirea sefilor
de catedra;
h) hotaraste asupra rezultatelor concursurilor pentru ocuparea posturilor
didactice si le inainteaza spre confirmare Ministerului Educatiei si
Invatamantului;
i) avizeaza statele de functiuni, in vederea aprobarii lor de catre
Ministerul Educatiei si Invatamantului;
j) aproba planul de perfectionare a personalului didactic al institutiei de
invatamant superior;
k) hotaraste, in conditiile legii, asupra conferirii titlului de
"doctor honoris causa";
l) adopta bugetul de venituri si cheltuieli al institutiei de invatamant
superior si urmareste executarea lui;
m) stabileste masuri cu privire la imbunatatirea continua a conditiilor de
munca si de trai ale studentilor si personalului muncitor al institutiei de
invatamant superior.
Art. 159
Conducerea colectiva a activitatii operative a institutiilor de invatamant
se exercita de catre birourile executive ale organelor de conducere colectiva.
Din birourile executive fac parte, dupa caz, directorul si directorii
adjuncti, rectorul, prorectorii, decanii, prodecanii si secretarii stiintifici,
secretarul organizatiei Partidului Comunist Roman, presedintele Consiliului
Uniunii Asociatiilor Studentilor Comunisti sau al Asociatiei Studentilor
Comunisti, secretarul organizatiei Uniunii Tineretului Comunist, comandantul instructor
al unitatii de pionieri, reprezentantul sindicatului.
Presedintele biroului executiv este directorul, decanul sau rectorul
unitatii de invatamant respective.
Art. 160
Birourile executive ale consiliilor de conducere, consiliilor profesorale
si senatelor unitatilor de invatamant asigura aducerea la indeplinire a
hotararilor acestor organe.
Birourile executive raspund de organizarea si buna desfasurare a procesului
instructiv-educativ, de gospodarirea si folosirea tuturor mijloacelor financiare
si materiale ale unitatilor de invatamant, de respectarea prevederilor legale
in adoptarea hotararilor si in intreaga activitate a institutiilor de
invatamant.
Art. 161
Conducerea curenta a activitatii unitatilor de invatamant si aducerea la
indeplinire a hotararilor organelor de conducere ale acestora si a sarcinilor
stabilite de organul caruia ii este subordonata institutia de invatamant se
realizeaza de;
a) director - la gradinite de copii, scoli, licee, scoli profesionale si de
maistri;
b) rector - la institutiile de invatamant superior, decan - la facultati si
sef de catedra - la catedra.
In activitatea lor, acestia sunt ajutati de directori adjuncti, prorectori
ori prodecani, potrivit legii.
Art. 162
Organele de conducere colectiva din unitatile de invatamant se aleg pe o
perioada de 4 ani.
Directorii si directorii adjuncti se numesc, potrivit legii, de regula, nu
mai mult de doua ori consecutiv, iar rectorii, prorectorii, decanii,
prodecanii, sefii de catedra, de cel mult doua ori consecutiv.
Componenta organelor de conducere colectiva ale scolilor, liceelor,
scolilor profesionale si scolilor de maistri se aproba de catre consiliile
populare comunale, orasenesti, municipale, ori ale sectoarelor municipiului
Bucuresti, in raza carora isi desfasoara activitatea, ale facultatilor de catre
senate, iar a senatelor de catre Ministerul Educatiei si Invatamantului.
Art. 163
Consiliile de conducere, consiliile profesorale si senatele se intrunesc o
data pe trimestru si ori de cate ori este nevoie, din initiativa presedintelui,
rectorului, decanului, directorului sau la cererea a cel putin o treime din
numarul membrilor acestora.
Birourile executive se intrunesc o data pe luna si, la cererea
presedintelui, ori de cate ori este nevoie.
Organele de conducere colectiva adopta hotarari cu majoritatea membrilor ce
le compun.
Art. 164
Organele de conducere colectiva ale unitatilor de invatamant in intregul
lor si fiecare membru in parte raspund in fata organelor centrale si locale
carora le sunt subordonate unitatile respective; fiecare membru raspunde in
fata organului de conducere colectiva din care face parte si a presedintelui
acestuia, pentru indeplinirea sarcinilor incredintate.
Art. 165
Unitatile de invatamant sunt subordonate Ministerului Educatiei si
Invatamantului si altor organe centrale sau locale, dupa cum urmeaza:
a) gradinitele si scolile functioneaza in dubla subordonare, fata de
Ministerul Educatiei si Invatamantului si consiliile populare din unitatea
administrativ-teritoriala in care isi desfasoara activitatea;
b) liceele functioneaza in dubla subordonare fata de Ministerul Educatiei
si Invatamantului si fata de ministerele si celelalte organe centrale de
profil.
Liceele sunt subordonate, de asemenea, consiliilor populare judetene sau al
municipiului Bucuresti;
c) scolile profesionale si scolile de maistri sunt subordonate
intreprinderilor sau altor unitati socialiste pe langa care functioneaza,
ministerelor, celorlalte organe centrale sau locale care le organizeaza si
Ministerului Educatiei si Invatamantului;
d) institutiile de invatamant superior, facultatile, sectiile ori
specializarile din cadrul acestora functioneaza in dubla subordonare fata de
Ministerul Educatiei si Invatamantului si fata de ministerele si celelalte
organe centrale de profil.
CAP. 10
Indrumarea, controlul si coordonarea invatamantului
Art. 166
Congresul educatiei si invatamantului analizeaza si dezbate modul de
infaptuire a hotararilor de partid si de stat in domeniul invatamantului, al
formarii cadrelor si educarii comuniste, revolutionare a tineretului,
problemele fundamentale ale dezvoltarii si perfectionarii invatamantului de
toate gradele in concordanta cu cerintele dezvoltarii economice si sociale a
tarii, planurile de invatamant si asigurarea pregatirii si perfectionarii
cadrelor didactice, a manualelor si bazei materiale necesare imbunatatirii
necontenite a procesului instructiv-educativ, cresterii rolului scolii in viata
sociala, in instruirea si educarea tinerelor generatii ale patriei.
Congresul educatiei si invatamantului se organizeaza o data la 5 ani.
Art. 167
Planurile de invatamant pentru invatamantul de toate gradele se elaboreaza
cu participarea larga a cadrelor didactice din invatamantul superior, liceal si
din celelalte forme de invatamant, a specialistilor din productie, cercetare,
proiectare si din alte sectoare ale activitatii sociale si se supun dezbaterii
si aprobarii Congresului educatiei si invatamantului.
Planurile de invatamant adoptate de congres vor fi valabile cel putin pe
durata unui ciclu de invatamant, iar modificarea acestora se va putea face cu
cel putin 1 an inainte de aplicarea lor.
Art. 168
Pentru indrumarea, controlul si coordonarea invatamantului de toate gradele
se organizeaza Consiliul Superior al Educatiei si Invatamantului.
Art. 169
Consiliul Superior al Educatiei si Invatamantului raspunde de infaptuirea
politicii partidului si statului in domeniul invatamantului, controleaza si
indruma activitatea Ministerului Educatiei si Invatamantului si a celorlalte
ministere si organe centrale si locale, face propuneri conducerii partidului si
statului pentru imbunatatirea continua a activitatii in invatamant.
In acest scop, Consiliul Superior al Educatiei si Invatamantului
indeplineste urmatoarele atributii principale:
a) elaboreaza programe privind perfectionarea organizarii invatamantului,
imbunatatirea continutului si cresterea eficientei procesului
instructiv-educativ in toate unitatile de invatamant;
b) analizeaza si ia masuri pentru integrarea invatamantului cu productia si
cercetarea stiintifica, pentru legarea stransa a intregului proces de
invatamant cu activitatea practica, economica si sociala;
c) studiaza si dezbate, diferentiat, pe forme de invatamant - prescolar,
primar si gimnazial, liceal, profesional, de maistri si superior - modul in
care se desfasoara procesul instructiv-educativ si ia masuri pentru respectarea
stricta a hotararilor partidului si legilor tarii in intreg sistemul de
invatamant;
d) analizeaza activitatea politico-ideologica si cultural-educativa
desfasurata in unitatile de invatamant si adopta masuri pentru perfectionarea
continua a acestei activitati, elaboreaza si supune spre aprobare programe
privind activitatea politico-educativa si predarea stiintelor sociale;
e) dezbate modul in care se desfasoara activitatea de cercetare stiintifica
in invatamant si ia masuri pentru cresterea contributiei acesteia la rezolvarea
problemelor dezvoltarii economice si sociale a tarii;
f) analizeaza activitatea desfasurata pentru pregatirea si perfectionarea
personalului didactic si propune masuri pentru utilizarea si repartizarea
rationala a acestuia pe intreg teritoriul tarii;
g) dezbate proiectele de acte normative care intereseaza domeniul sau de
activitate si face propuneri pentru perfectionarea legislatiei invatamantului;
h) controleaza modul in care Ministerul Educatiei si Invatamantului,
celelalte ministere si organe centrale, precum si consiliile populare judetene
si al municipiului Bucuresti asigura aducerea la indeplinire a hotararilor de
partid si de stat in domeniul invatamantului.
Art. 170
Consiliul Superior al Educatiei si Invatamantului este alcatuit din cadre
didactice, cercetatori stiintifici, cadre cu functii de conducere din unitatile
de invatamant si de la inspectoratele scolare, reprezentanti ai organelor
centrale de partid, ai organizatiilor de copii, de tineret, de sindicat si femei,
al Consiliului National pentru Stiinta si Tehnologie, academiilor de stiinte si
institutelor centrale de cercetare stiintifica, ai ministerelor si celorlalte
organe centrale care au atributii in domeniul invatamantului, ai Consiliului pe
tara al comitetelor cetatenesti de parinti si ai consiliilor oamenilor muncii
apartinand nationalitatilor conlocuitoare, muncitori si alti oameni ai muncii
din unitatile socialiste.
Presedintele Consiliului Superior al Educatiei si Invatamantului este un
activist de partid si de stat.
Conducerea operativa a Consiliului Superior al Educatiei si Invatamantului
se asigura de catre biroul executiv, alcatuit din ministrul educatiei si
invatamantului, ca presedinte, vicepresedinti si membri.
Componenta Consiliului Superior al Educatiei si Invatamantului se aproba
prin decret prezidential.
Art. 171
In cadrul Consiliului Superior al Educatiei si Invatamantului functioneaza,
ca organe de specialitate:
a) consiliul pentru invatamantul prescolar, primar si gimnazial;
b) consiliul pentru invatamantul liceal, profesional si de maistri;
c) consiliul pentru invatamantul superior;
d) consiliul pentru munca politico-educativa si predarea stiintelor sociale
in invatamant.
Organizarea si functionarea Consiliului Superior al Educatiei si
Invatamantului se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.
Art. 172
Ministerul Educatiei si Invatamantului poarta intreaga raspundere pentru
buna organizare a activitatii in domeniul invatamantului, pentru controlul si
indrumarea de specialitate a tuturor unitatilor de invatamant, pentru
respectarea si aplicarea prevederilor prezentei legi.
In exercitarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei si Invatamantului
colaboreaza cu consiliile populare judetene si al municipiului Bucuresti, cu
ministerele si celelalte organe centrale care au in dubla subordonare unitati
de invatamant.
Art. 173
Ministerul Educatiei si Invatamantului are urmatoarele atributii
principale:
a) raspunde de continutul, organizarea si desfasurarea procesului
instructiv-educativ in toate unitatile de invatamant;
b) conduce, indruma si controleaza activitatea didactica, metodica,
educativa si stiintifica a unitatilor de invatamant;
c) indruma si controleaza, impreuna cu organizatiile de copii si tineret,
activitatea politico-ideologica, cultural-artistica si sportiva desfasurata in
unitatile de invatamant;
d) elaboreaza, impreuna cu ministerele si celelalte organe centrale
interesate, proiectele planurilor de scolarizare, ale retelei si profilurilor
unitatilor de invatamant;
e) elaboreaza si, dupa caz, aproba, potrivit legii, planurile de invatamant
si programele scolare;
f) organizeaza activitatea de cercetare stiintifica pedagogica;
g) asigura, impreuna cu celelalte organe centrale interesate, elaborarea si
imbunatatirea continua a manualelor, stabileste planul de editare a acestora,
conduce si indruma presa pedagogica, activitatea de informare si documentare
din invatamant;
h) asigura elaborarea si aplicarea unitara, potrivit legii, a sistemului de
pregatire si perfectionare a personalului didactic, de cercetare stiintifica,
de conducere, indrumare si control din intregul invatamant si alte unitati
subordonate;
i) asigura cadrele didactice necesare pentru toate unitatile de invatamant,
numeste, transfera personalul didactic si acorda gradele didactice potrivit
legii;
j) organizeaza, prin institutiile de invatamant superior, invatamantul
postuniversitar si doctoratul si confirma titlurile stiintifice;
k) indruma, organizeaza si controleaza, impreuna cu Consiliul National
pentru Stiinta si Tehnologie, academiile de stiinte si institutele centrale de
cercetare, ministerele si celelalte organe centrale interesate, activitatea de
cercetare stiintifica si inginerie tehnologica din unitatile de invatamant si
de cercetare subordonate Ministerului Educatiei si Invatamantului;
l) indruma si coordoneaza activitatea de perfectionare a pregatirii
profesionale a personalului muncitor din unitatile socialiste, potrivit legii;
m) asigura aplicarea prevederilor legale privind acordarea burselor si a
altor forme de sprijin material elevilor si studentilor;
n) organizeaza repartizarea nominala a absolventilor invatamantului
superior si urmareste asigurarea locurilor de munca, potrivit legii,
absolventilor invatamantului obligatoriu de 10 ani si ai invatamantului liceal
care nu continua studiile in forme superioare, precum si absolventilor
invatamantului profesional;
o) aproba planurile si programele de invatamant la disciplinele de cultura
generala, sociale si de educatie cetateneasca predate in scolile pentru
pregatirea personalului de cult si controleaza desfasurarea procesului de
invatamant;
p) organizeaza schimburi sau alte actiuni in probleme de invatamant si de
colaborare stiintifica, pe baza sarcinilor ce-i revin din acorduri
cultural-stiintifice sau alte intelegeri internationale.
Art. 174
Ministerele si celelalte organe centrale au, in domeniul invatamantului,
urmatoarele atributii principale:
a) elaboreaza, impreuna cu Ministerul Educatiei si Invatamantului,
propuneri privind planurile anuale de scolarizare si de dezvoltare a retelei
scolare din profilul lor de activitate;
b) raspund, impreuna cu Ministerul Educatiei si Invatamantului, de
indrumarea si controlul procesului de invatamant, inclusiv a practicii in
productie, pentru liceele si institutiile de invatamant superior care
functioneaza in dubla subordonare;
c) elaboreaza, impreuna cu Ministerul Educatiei si Invatamantului,
planurile de invatamant si programele la disciplinele de specialitate, din
profilul lor de activitate, pentru unitatile de invatamant pe care le au in
dubla subordonare;
d) elaboreaza, in conditiile prevazute de lege, cu sprijinul Ministerului
Educatiei si Invatamantului, planurile de invatamant, programele si manualele
scolare pentru scolile profesionale si de maistri, precum si pentru cursurile
de calificare; raspund de buna desfasurare a procesului instructiv-educativ din
aceste unitati;
e) asigura, in conditiile prevazute de lege, impreuna cu Ministerul
Educatiei si Invatamantului, personalul de specialitate si alte cadre
calificate necesare bunei desfasurari a practicii in productie;
f) asigura, in conditiile legii, baza materiala necesara procesului
instructiv-educativ, precum si dotarea atelierelor, laboratoarelor si
cabinetelor scolare;
g) stabilesc intreprinderile si alte unitati socialiste care au obligatia
de a sprijini unitatile de invatamant, precum si atributiile acestora, in
conditiile legii, asigura elevilor si studentilor locuri de munca pe timpul
practicii in productie si urmaresc calificarea acestora la nivelul tehnicii si
tehnologiilor moderne;
h) stabilesc, cu acordul Ministerului Educatiei si Invatamantului si al
Ministerului Muncii, conditiile de primire la cursurile de calificare si
aproba, potrivit prevederilor legale, organizarea acestora de catre unitatile
socialiste subordonate;
i) repartizeaza in productie, potrivit legii, absolventii invatamantului
obligatoriu de 10 ani si absolventii de liceu care nu continua studiile in
forme superioare de invatamant si asigura incadrarea in productie a
absolventilor invatamantului liceal, profesional si de maistri.
Art. 175
Inspectoratele scolare judetene si al municipiului Bucuresti, organe de
specialitate ale consiliilor populare judetene sau al municipiului Bucuresti,
subordonate acestora si Ministerului Educatiei si Invatamantului, au
urmatoarele atributii principale:
a) indruma si controleaza procesul instructiv-educativ din gradinitele,
casele de copii prescolari si scolari, scolile, liceele, scolile profesionale
si scolile de maistri din unitatea teritorial-administrativa in care
functioneaza, indiferent de subordonarea acestora;
b) asigura cuprinderea in invatamantul obligatoriu de 10 ani, pana la
absolvirea acestuia, a tuturor copiilor de varsta scolara;
c) asigura aplicarea unitara a planurilor de invatamant, a programelor
scolare si a normelor metodologice emise de Ministerul Educatiei si
Invatamantului cu privire la organizarea si desfasurarea procesului
instructiv-educativ;
d) raspund de perfectionarea continua a procesului de invatamant, de
ridicarea nivelului de pregatire teoretica si practica a elevilor, de cresterea
eficientei activitatii educative in randurile tineretului scolar;
e) asigura incadrarea unitatilor de invatamant cu personal didactic de
predare si de conducere, in conformitate cu prevederile Statutului personalului
didactic si cu celelalte norme legale in vigoare;
f) organizeaza si indruma activitatea de perfectionare a pregatirii
personalului didactic;
g) organizeaza participarea personalului didactic la cercetarea stiintifica
si la activitatea practica social-politica;
h) urmaresc asigurarea bazei didactico-materiale necesare unitatilor de
invatamant;
i) se preocupa de asigurarea conditiilor de munca si de viata ale elevilor
si personalului didactic.
Art. 176
Pentru indrumarea, controlul si coordonarea invatamantului in unitatile
administrativ-teritoriale, pe langa inspectoratele scolare functioneaza
Consiliul educatiei si invatamantului, judetean si al municipiului Bucuresti,
care are, in principal, urmatoarele atributii:
a) analizeaza rezultatele obtinute in pregatirea si educarea prescolarilor
si elevilor si stabileste masuri pentru imbunatatirea activitatii desfasurate
in unitatile de invatamant din unitatea administrativ-teritoriala respectiva;
b) urmareste indeplinirea masurilor privind intarirea legaturii
invatamantului cu activitatea practica, economica si sociala, desfasurarea
practicii in productie a elevilor si insusirea de catre acestia a meseriei in
care se pregatesc;
c) analizeaza activitatea desfasurata pentru asigurarea cadrelor didactice
necesare unitatilor de invatamant si pentru perfectionarea pregatirii acestora;
d) controleaza activitatea de orientare scolara si profesionala desfasurata
in unitatile de invatamant si urmareste realizarea planului de scolarizare si
prezentarea absolventilor care nu continua studiile in forme superioare, la
locurile de munca repartizate;
e) se preocupa de organizarea si desfasurarea activitatilor extrascolare, a
vacantelor si timpului liber al prescolarilor si elevilor.
Art. 177
Consiliile educatiei si invatamantului judetene si al municipiului
Bucuresti sunt alcatuite din cadre didactice, cadre cu functii de conducere in
unitatile de invatamant si de la inspectoratele scolare, reprezentanti ai
organelor de partid, ai organizatiilor de copii, de tineret, de sindicat si
femei, ai consiliilor comitetelor cetatenesti de parinti, muncitori si alti
oameni ai muncii din unitatile socialiste.
Componenta consiliilor educatiei si invatamantului se aproba de comitetele
executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti.
Art. 178
Unitatile de invatamant de toate gradele au, in principal, urmatoarele
atributii:
a) raspund de organizarea, desfasurarea si continutului procesului
instructiv-educativ, potrivit planurilor si programelor de invatamant;
b) raspund de integrarea invatamantului cu productia si cercetarea si
realizarea planului de productie, cercetare si proiectare;
c) organizeaza activitatea personalului didactic, urmaresc indeplinirea de
catre acesta a indatoririlor ce ii revin in cadrul procesului
instructiv-educativ, precum si perfectionarea continua a pregatirii sale
profesionale si politico-ideologice;
d) raspund de aplicarea regulamentelor scolare si universitare si
respectarea ordinii si disciplinei in randul elevilor, studentilor si
personalului didactic;
e) asigura participarea elevilor, studentilor si personalului didactic la
activitatile politico-ideologice si cultural-educative desfasurate in unitatile
de invatamant si in afara acestora, precum si la actiuni de interes obstesc;
f) asigura utilizarea rationala a bazei didactico-materiale si atribuirea,
potrivit legii, de burse si alte forme de sprijin material elevilor si
studentilor.
Art. 179
In unitatile de invatamant se organizeaza, in conditiile legii, comitete
cetatenesti de parinti.
Parintii sau ceilalti ocrotitori legali sunt datori sa asigure participarea
copiilor la activitatea scolara si sa colaboreze cu personalul didactic in
pregatirea si educarea acestora.
Incalcarea de catre parinti sau ceilalti ocrotitori legali a indatoririi de
a asigura cuprinderea copiilor in invatamantul obligatoriu de 10 ani se
sanctioneaza potrivit legii.
Art. 180
In municipii, orase si comunele in care functioneaza mai multe unitati
scolare se constituie consilii de coordonare formate din directorii unitatilor
de invatamant, precum si din reprezentanti ai organizatiilor de copii si
tineret, de sindicat, ai comitetelor cetatenesti de parinti, care isi
desfasoara activitatea sub indrumarea si controlul consiliului popular.
Consiliul de coordonare are ca sarcina asigurarea desfasurarii unitare a
procesului de invatamant, cuprinderea tuturor copiilor in invatamantul
obligatoriu de 10 ani, folosirea corespunzatoare a personalului didactic si a
bazei materiale, precum si perfectionarea continua a procesului
instructiv-educativ.
Art. 181
In scopul coordonarii unor activitati de invatamant, de integrare a
acestuia cu productia si cercetarea, a activitatii educative si
social-culturale in randul studentilor si cadrelor didactice, gospodaririi
spatiului de invatamant si cazare, in centrele universitare in care
functioneaza mai multe institutii de invatamant superior se organizeaza
consilii ale rectorilor.
Consiliul rectorilor este condus de catre unul dintre rectori, ales pe o
perioada de un an, prin rotatie.
CAP. 11
Baza materiala a invatamantului
Art. 182
Pentru realizarea sarcinilor ce le revin, institutiile de invatamant
dispun, potrivit legii, in functie de profil si gradul de invatamant, de spatii
de invatamant, laboratoare, cabinete, ateliere sau unitati de productie,
proiectare si cercetare, biblioteci, internate, camine si cantine, baze
sportive si altele asemenea.
Art. 183
Ministerele si celelalte organe centrale ale administratiei de stat si
consiliile populare care au in dubla subordonare unitati de invatamant asigura,
direct sau prin unitati din sistemul lor, baza materiala necesara functionarii
in bune conditii a acestora.
Unitatile de invatamant sunt sprijinite si de alte unitati socialiste care,
pe baza planurilor de colaborare, pot asigura utilaje, instalatii si aparate
prin transfer, materiale si scule contra cost, precum si asistenta tehnica
pentru buna desfasurare a activitatii practice.
Dotarea cu mijloace necesare desfasurarii activitatii didactice a
unitatilor de invatamant se face pe baza baremurilor aprobate potrivit normelor
legale.
Art. 184
Dezvoltarea si modernizarea bazei materiale a invatamantului se asigura
prin planul national unic de dezvoltare economico-sociala.
Fondurile pentru finantarea unitatilor de invatamant de toate gradele se
asigura in conditiile stabilite de lege.
CAP. 12
Dispozitii comune, finale si tranzitorii
Art. 185
Structura anului de invatamant, durata activitatilor didactice si a
programului saptamanal de activitate instructiv-educativa a elevilor si
studentilor, sesiunile de examene, perioadele de desfasurare a concursurilor,
precum si vacantele scolare si universitare, se stabilesc prin decret al
Consiliului de Stat.
Art. 186
Verificarea pregatirii elevilor si studentilor se face pe intregul parcurs
al anului de invatamant in cadrul lectiilor, seminariilor, lucrarilor de
laborator, practicii productive si al celorlalte forme de activitate, iar in
invatamantul superior, si prin examene. Aprecierea cunostintelor obtinute se
face cu note de la 10 la 1. Nota maxima de promovare este 5 la fiecare
disciplina de invatamant.
Art. 187
La formele de invatamant la care admiterea se face prin concurs, continutul
probelor de concurs se stabileste in stricta concordanta cu cunostintele
cuprinse in programele si manualele scolare.
Art. 188
Dispozitiile prezentei legi se aplica, in mod corespunzator, Academiei
" Stefan Gheorghiu ", precum si institutiilor de invatamant
organizate de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si
Ministerul Muncii.
Art. 189
Pentru asigurarea unor categorii de muncitori calificati necesari
unitatilor cooperatiste si atelierelor apartinand mestesugarilor, poate
functiona, ca forma de pregatire profesionala, ucenicia la locul de munca, in
care pregatirea practica a tinerilor se realizeaza in procesul activitatii
productive din unitatile respective, iar pregatirea teoretica se asigura prin invatamantul
seral, organizat in scoli profesionale sau prin invatamant de zi cu durata de 1
- 1 1/2 luni pe an.
La aceasta forma de pregatire, care are durata de 1 - 1 1/2 ani, se primesc
tineri care au absolvit invatamantul de 10 ani.
Dispozitiile referitoare la inscrierea, nomenclatorul meseriilor, planul
anual de scolarizare pentru scolile profesionale se aplica in mod corespunzator
si in cazul uceniciei la locul de munca.
Drepturile ucenicilor se stabilesc potrivit legii.
Art. 190
Pentru cresterea si educarea copiilor minori ai caror parinti sunt
decedati, necunoscuti sau in orice alta situatie care duce la instituirea
tutelei, daca nu au bunuri sau alte mijloace materiale proprii si nu exista
persoane care au fost obligate sa-i intretina, precum si a copiilor minori a
caror sanatate, dezvoltare fizica, morala sau intelectuala este primejduita, se
organizeaza, potrivit legii, case de copii prescolari si scolari.
Art. 191
Pentru copiii cu deficiente fizice sau intelectuale se organizeaza, in
conditiile legii, unitati speciale de invatamant.
Art. 192
Gradinitele, scolile, liceele, scolile profesionale si scolile de maistri
care functioneaza ca unitati de-sine-statatoare, precum si institutiile de
invatamant superior, au personalitate juridica.
Art. 193
Ministerul Educatiei si Invatamantului elaboreaza, cu consultarea
celorlalte ministere si organe de stat si obstesti interesate, regulamente
pentru organizarea activitatii in unitatile de invatamant.
Art. 194
Cetatenii straini si persoanele fara cetatenie pot fi admisi in institutii
de invatamant din Republica Socialista Romania, potrivit legii, precum si
prevederilor din conventiile internationale la care Romania este parte, pe baza
aprobarii Ministerului Educatiei si Invatamantului.
Art. 195
Diplomele, certificatele si celelalte acte de studii obtinute in
strainatate sunt valabile numai dupa echivalarea lor de catre Ministerul
Educatiei si Invatamantului cu acte de studii eliberate de unitatile de invatamant
din tara.
Art. 196
Prezenta lege intra in vigoare incepand cu anul de invatamant 1979/1980.
Pe aceeasi data se abroga:
- Legea nr. 11/1968 privind invatamantul in Republica Socialista Romania,
cu modificarile ulterioare;
- Legea nr. 2/1966 cu privire la infiintarea, organizarea si functionarea
liceelor de specialitate;
- Decretul nr. 1063/1968 privind incheierea de contracte intre studenti si
rectorul institutiei de invatamant;
- Decretul nr. 278/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura
pentru institutiile de invatamant;
- Decretul nr. 207/1977 privind organizarea si functionarea invatamantului
liceal;
- Decretul nr. 208/1977 privind organizarea si functionarea invatamantului
profesional;
- Hotararea Comitetului Central al Partidului Comunist Roman si a
Consiliului de Ministri nr. 91/1955 cu privire la organizarea scolilor
profesionale de ucenici, a scolilor tehnice si a scolilor tehnice de maistri;
- Hotararea Consiliului de Ministri nr. 247/1955 privind unele masuri
organizatorice si modul de finantare in vederea aplicarii Hotararii Comitetului
Central al Partidului Comunist Roman si a Consiliului de Ministri al Republicii
Socialiste Romania cu privire la organizarea scolilor profesionale de ucenici,
a scolilor tehnice si a scolilor tehnice de maistri;
- Hotararea Consiliului de Ministri nr. 6/1957 pentru unele masuri privind
practica in productie a studentilor si elevilor scolilor tehnice;
- Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1378/1966 pentru aplicarea Legii
nr. 2/1966 cu privire la infiintarea, organizarea si functionarea liceelor de
specialitate;
- Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1945/1968 privind unele masuri
referitoare la invatamantul seral si fara frecventa de la scolile de
specializare postliceala;
- Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1245/1971 privind durata studiilor
la invatamantul de subingineri;
Hotararea Consiliului de Ministri nr. 354/1974 privind masuri pentru
generalizarea primei trepte a invatamantului liceal incepand cu anul 1974/1975;
Hotararea Consiliului de Ministri nr. 577/1975 privind unele masuri de
generalizare a primei trepte de liceu si planul de scolarizare in anul scolar
1975/1976;
Hotararea Consiliului de Ministri nr. 643/1975 privind unele masuri
pentru organizarea liceelor economice de contabilitate si comert.