E-mail:
Parola:
     
 Nu ai cont? Inregistreaza-te
 Ai uitat parola? Click aici
alerte legex
Vreau reclama pe legex.ro!
Registrul Agricol Integrat - www.registrulagricolintegrat.ro
Coduri postale şi prefixe telefonice naţionale şi internaţionale
Legături cu alte acte
A modificat:
Legea 202 2010 modifica Legea 221 2009
Legea 202 2010 completeaza Legea 221 2009
Legea 202 2010 modifica Legea 212 2008
Legea 202 2010 completeaza Legea 192 2006
Legea 202 2010 modifica Legea 554 2004
Legea 202 2010 modifica Legea 508 2004
Legea 202 2010 a se vedea Legea 317 2004
Legea 202 2010 modifica Legea 304 2004
Legea 202 2010 completeaza Legea 304 2004
Legea 202 2010 completeaza Legea 304 2004
Legea 202 2010 modifica Legea 304 2004
Legea 202 2010 modifica OUG 195 2002
Legea 202 2010 modifica OUG 195 2002
Legea 202 2010 completeaza OUG 195 2002
Legea 202 2010 completeaza OUG 195 2002
Legea 202 2010 modifica Ordonanţa 2 2001
Legea 202 2010 modifica Legea 10 2001
Legea 202 2010 modifica Legea 10 2001
Legea 202 2010 modifica Legea 10 2001
Legea 202 2010 modifica Legea 188 2000
Legea 202 2010 modifica Legea 66 1999
Legea 202 2010 modifica Legea 146 1997
Legea 202 2010 modifica Legea 8 1996
Legea 202 2010 modifica Legea 36 1995
Legea 202 2010 completeaza Legea 105 1992
Legea 202 2010 completeaza Legea 61 1991
Legea 202 2010 completeaza Legea 61 1991
Legea 202 2010 completeaza Legea 61 1991
Legea 202 2010 completeaza Legea 61 1991
Legea 202 2010 modifica Legea 31 1990
Legea 202 2010 modifica Legea 31 1990
Legea 202 2010 modifica Legea 31 1990
Cele mai căutate legi
Ultimele acte citite
Sisteme de securitate
Produse Tradiţionale Sibiu
Coduri postale şi prefixe telefonice naţionale şi internaţionale
Registrul Agricol Integrat - www.registrulagricolintegrat.ro

Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

LEGE Nr

LEGE   Nr. 202 din 25 octombrie 2010

privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor

ACT EMIS DE: PARLAMENTUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 714 din 26 octombrie 2010



Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I. - Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial nr. 45 din 24 februarie 1948, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, după punctul 1 se introduce un nou punct, punctul 11, cu următorul cuprins:

„11. în primă şi ultimă instanţă, procesele şi cererile privind creanţe având ca obiect plata unei sume de bani de până la 2.000 lei inclusiv;".

2. La articolul 20, punctul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„2. când două sau mai multe instanţe s-au declarat necompetente de a judeca aceeaşi pricină."

3. După articolul 401 se introduce un nou articol, articolul 402, cu următorul cuprins:

„Art. 402. - Strămutarea pricinii nu poate fi cerută din nou, pentru acelaşi motiv, în afară de cazul în care noua cerere se întemeiază pe împrejurări necunoscute la data soluţionării cererii anterioare sau ivite după soluţionarea acesteia.

Cererea de strămutare a cauzei introdusă cu nerespectarea prevederilor alin. 1 este inadmisibilă."

4. La articolul 82, alineatul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 82. - Orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie făcută în scris şi să cuprindă arătarea instanţei, numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea şi sediul lor, numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa reprezentanţilor lor, dacă este cazul, obiectul cererii şi semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, şi datele de identificare a mijloacelor de comunicare utilizate de părţi, precum numărul de telefon, numărul de fax, adresa de poştă electronică sau altele asemenea."

5. După articolul 86 se introduc două noi articole, articolele 861 şi 862, cu următorul cuprins:

„Art. 861. - După sesizarea instanţei, dacă părţile au avocat sau consilier juridic, cererile, întâmpinările sau alte acte se pot comunica direct între aceştia. In acest caz, cel care primeşte actul va atesta primirea şi va consemna data primirii pe însuşi exemplarul care se va depune la instanţă, de îndată, sub sancţiunea neluării în seamă. Dovada comunicării actelor poate fi făcută şi prin orice alt înscris depus la dosarul cauzei prin care se atestă, sub semnătură, primirea fiecărui act de procedură care a fost comunicat.

Art. 862. -In scopul obţinerii datelor şi informaţiilor necesare realizării procedurii de comunicare a citaţiilor, a altor acte de procedură, precum şi îndeplinirii oricărei atribuţii proprii activităţii de judecată, instanţele au drept de acces direct la bazele electronice de date sau la alte sisteme de informare deţinute de autorităţi şi instituţii publice.

Autorităţile şi instituţiile prevăzute la alin. 1 au obligaţia de a lua măsurile necesare în vederea asigurării accesului direct al instanţelor la bazele electronice de date şi sistemele de informare prevăzute la acelaşi alineat."

6. La articolul 88 alineatul 1, punctul 51 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„51. menţiunea că, prin înmânarea citaţiei, sub semnătură de primire, personal sau prin reprezentant legal sau convenţional, pentru un termen de judecată, cel citat este prezumat că are în cunoştinţă şi termenele de judecată ulterioare aceluia pentru care citaţia i-a fost înmânată;".

7. La articolul 88 alineatul 1, după punctul 51 se introduce un nou punct, punctul 52, cu următorul cuprins:

„52. alte menţiuni prevăzute de lege;".

8. La articolul 105, alineatul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 105. -Actele de procedură îndeplinite de un judecător cu încălcarea normelor de competenţă de ordine publică sau privată vor fi declarate nule în condiţiile prevăzute de lege."

9. La articolul 1081 alineatul 1 punctul 1, după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:

,,f) refuzul părţii de a se prezenta la şedinţa de informare cu privire la avantajele medierii, în situaţiile în care a acceptat, potrivit legii."

10. Articolul 109 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 109. - Oricine pretinde un drept împotriva unei alte persoane trebuie să facă o cerere înaintea instanţei competente.

Sesizarea instanţei se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în mod expres aceasta. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată.

Neîndeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocată decât de către pârât prin întâmpinare, sub sancţiunea decăderii.

La sesizarea instanţei cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o încheiere emisă de notarul public cu privire la verificarea evidenţelor succesorale prevăzute de Codul civil şi de lege. In acest caz neîndeplinirea procedurii prealabile poate fi invocată nu numai de către pârât, ci şi de către instanţă, din oficiu."

11. La articolul 112, punctele 1, 2 şi ultima teză a punctului 5 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„1. numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal şi contul bancar. Dispoziţiile art. 82 alin. 1 teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;

2. numele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia şi sediul profesional. Dispoziţiile art. 82 alin. 1 teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător;

......................................................................

Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele şi locuinţa martorilor, dispoziţiile art. 82 alin. 1 teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;".

12. Articolul 115 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 115. - Intâmpinarea va cuprinde:

1. numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa pârâtului ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal şi contul bancar. Dispoziţiile art. 82 alin. 1 teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător;

2. excepţiile de procedură pe care pârâtul le ridică la cererea reclamantului;

3. răspunsul la toate capetele de fapt şi de drept ale cererii;

4. dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt de cerere; când va cere dovada cu martori, pârâtul va arăta numele şi locuinţa lor, dispoziţiile art. 82 alin. 1 teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;

5. semnătura."

13. La articolul 129, alineatul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. Dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanţa va dispune ca părţile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuţia părţilor necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părţile se împotrivesc."

14. La articolul 129, după alineatul 5 se introduce un nou alineat, alineatul 51, cu următorul cuprins:

„Cu toate acestea, părţile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanţei de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus şi administrat în condiţiile legii."

15. Articolul 131 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 131. -In tot cursul procesului, judecătorul va încerca împăcarea părţilor, dându-le îndrumările necesare, potrivit legii, In acest scop, el va solicita înfăţişarea personală a părţilor, chiar dacă acestea sunt reprezentate. Dispoziţiile art. 1321 alin. 2 sunt aplicabile.

In litigiile care, potrivit legii, pot face obiectul procedurii de mediere, judecătorul poate invita părţile să participe la o şedinţă de informare cu privire la avantajele folosirii acestei proceduri. Când consideră necesar, ţinând seama de circumstanţele cauzei, judecătorul va recomanda părţilor să recurgă la mediere, în vederea soluţionării litigiului pe cale amiabilă, în orice fază a judecăţii. Medierea nu este obligatorie pentru părţi.

Dacă, în condiţiile alin. 1 sau 2, părţile se împacă, judecătorul va constata învoiala lor în cuprinsul hotărârii pe care o va da. Dispoziţiile art. 271-273 sunt aplicabile."

16. După articolul 132 se introduce un nou articol, articolul 1321, cu următorul cuprins:

„Art. 1321. - Pentru judecarea procesului, instanţa, ţinând seama de împrejurări, fixează termene scurte, chiar de la o zi la alta. Când consideră necesar, instanţa va putea fixa şi termene mai îndelungate. Dispoziţiile art. 153 sunt aplicabile.

Judecătorii vor dispune verificarea efectuării procedurilor de citare şi comunicare dispuse pentru fiecare termen. Când este cazul, instanţa va ordona luarea măsurilor de refacere a acestor proceduri. In afară de aceste măsuri, instanţa va putea dispune ca încunoştinţarea părţilor să se facă şi telefonic, telegrafic, prin fax, poştă electronică sau prin orice alt mijloc de comunicare ce asigură, după caz, transmiterea textului actului supus comunicării ori înştiinţarea pentru prezentarea la termen, precum şi confirmarea primirii actului, respectiv a înştiinţării, dacă părţile au indicat instanţei datele corespunzătoare în acest scop. Dacă încunoştinţarea s-a făcut telefonic, grefierul va întocmi un referat în care va arăta modalitatea de încunoştinţare şi obiectul acesteia.

Judecătorii pot stabili pentru părţi sau pentru reprezentanţii acestora, precum şi pentru alţi participanţi în proces îndatoriri în ceea ce priveşte prezentarea dovezilor cu înscrisuri, relaţii scrise, răspunsul scris la interogatoriul comunicat potrivit art. 222, asistarea şi concursul la efectuarea în termen a expertizelor, precum şi orice alte demersuri necesare soluţionării cauzei. Dispoziţiile alin. 2 se aplică în mod corespunzător."

17. Articolul 136 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 136. - Excepţiile de procedură care nu au fost propuse în condiţiile art. 115 şi art. 132 nu vor mai putea fi invocate în cursul judecăţii, afară de cele de ordine publică, care pot fi invocate în cursul procesului, în cazurile şi condiţiile legii."

18. La articolul 153, alineatul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 153. - Partea care a depus cererea personal sau prin reprezentant legal sau convenţional şi a luat termenul în cunoştinţă, precum şi partea care a fost prezentă la un termen de judecată, ea însăşi sau printr-un reprezentant al ei, nu va fi citată în tot cursul judecăţii la acea instanţă, prezumându-se că ea cunoaşte termenele de judecată ulterioare. Aceste dispoziţii îi sunt aplicabile şi părţii căreia, personal sau prin reprezentant legal sau convenţional, i s-a înmânat, sub semnătură de primire, citaţia pentru un termen de judecată, considerându-se că, în acest caz, ea cunoaşte şi termenele de judecată ulterioare aceluia pentru care citaţia i-a fost înmânată."

19. La articolul 153, alineatul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Termenul de judecată nu poate fi preschimbat decât pentru motive temeinice, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părţi. Completul de judecată învestit cu judecarea cauzei hotărăşte în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Părţile vor fi citate de îndată pentru noul termen fixat. Dispoziţiile art. 1321 alin. 2 sunt aplicabile."

20. La articolul 158, alineatul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Dacă instanţa se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanţei competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicţională competent."

21. La articolul 158, alineatul 4 se abrogă.

22. Articolul 159 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 159. - Necompetenţa este de ordine publică sau privată. Necompetenţa este de ordine publică:

1. în cazul încălcării competenţei generale, când procesul nu este de competenţa instanţelor judecătoreşti;

2. în cazul încălcării competenţei materiale, când procesul este de competenţa unei instanţe de alt grad;

3. în cazul încălcării competenţei teritoriale exclusive, când procesul este de competenţa unei alte instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot înlătura.

In toate celelalte cazuri, necompetenţa este de ordine privată."

23. După articolul 159 se introduce un nou articol, articolul 1591, cu următorul cuprins:

„Art. 1591. - Necompetenţa generală a instanţelor judecătoreşti poate fi invocată de părţi ori de către judecător în orice stare a pricinii.

Necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică poate fi invocată de părţi ori de către judecător la prima zi de înfăţişare în faţa primei instanţe, dar nu mai târziu de începerea dezbaterilor asupra fondului.

Necompetenţa de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, când întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la prima zi de înfăţişare.

La prima zi de înfăţişare, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice şi să stabilească dacă instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de şedinţă temeiurile de drept pentru care constată competenţa instanţei sesizate.

Verificarea competenţei conform alin. 4 nu împiedică formularea excepţiilor de necompetenţa în cazurile şi condiţiile prevăzute la alin. 1-3, asupra cărora judecătorul se va pronunţa în condiţiile legii".

24. La articolul 201, alineatul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 201. - Când pentru lămurirea unor împrejurări de fapt instanţa consideră necesar să cunoască părerea unor specialişti, va numi, la cererea părţilor ori din oficiu, unul sau trei experţi, stabilind prin încheiere punctele asupra cărora ei urmează să se pronunţe, după care va putea convoca o audiere în camera de consiliu, în cadrul căreia va solicita expertului să se pronunţe cu privire la costul estimativ al lucrării ce urmează a fi efectuată, cât şi cu privire la durata de timp necesară efectuării expertizei. Poziţia părţilor, respectiv a părţii care a solicitat proba va fi consemnată în încheiere. In funcţie de poziţia expertului, a părţilor, respectiv a părţii care a solicitat proba, instanţa va fixa termenul de depunere a raportului de expertiză şi condiţiile de plată a cheltuielilor necesare efectuării expertizei. Dispoziţiile art. 213 alin. 2 sunt aplicabile."

25. După articolul 2812 se introduce un nou articol, articolul 2812a, cu următorul cuprins:

„Art. 2812a. -Indreptarea, lămurirea, înlăturarea dispoziţiilor potrivnice sau completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condiţiile art. 281-2812."

26. La articolul 2821, alineatul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2821. - Nu sunt supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în primă instanţă în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întreţinere, în litigiile al căror obiect are o valoare de până la 100.000 lei inclusiv, atât în materie civilă, cât şi în materie comercială, asupra acţiunilor posesorii, acţiunilor în evacuare în materie comercială, a celor referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă şi luarea măsurilor asigurătorii, asupra cererilor pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârşite în procesele penale şi în alte cazuri prevăzute de lege."

27. La articolul 297, alineatul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 297. -In cazul în care se constată că, în mod greşit, prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părţii care nu a fost legal citată, instanţa de apel va anula hotărârea atacată şi va judeca procesul, evocând fondul. Cu toate acestea, în cazul în care prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului, instanţa de apel va anula hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare, o singură dată, primei instanţe sau altei instanţe egale în grad cu aceasta din aceeaşi circumscripţie, dacă părţile au solicitat în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de apel ori prin întâmpinare. De asemenea, instanţa de apel va anula hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare, o singură dată, primei instanţe sau altei instanţe egale în grad cu aceasta din aceeaşi circumscripţie, în cazul în care judecata în primă instanţă s-a făcut în lipsa părţii care nu a fost legal citată, iar partea a solicitat în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de apel. Dezlegarea dată problemelor de drept de către instanţa de apel, ca şi necesitatea administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului."

28. La articolul 299, după alineatul 1 se introduce un nou alineat, alineatul 11, cu următorul cuprins:

„Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 1 pct. 11".

29. La articolul 304, punctul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„3. când hotărârea s-a dat cu încălcarea competenţei de ordine publică a altei instanţe, invocată în condiţiile legii;".

30. La articolul 312, după alineatul 6 se introduce un nou alineat, alineatul 61, cu următorul cuprins:

„Casarea cu trimitere poate fi dispusă o singură dată în cursul procesului pentru cazul în care instanţa a cărei hotărâre este recurată a soluţionat procesul fără a intra în cercetarea fondului, pentru cazul în care judecata s-a făcut în lipsa părţii care nu a fost regulat citată atât la administrarea probelor, cât şi la dezbaterea fondului, respectiv pentru cazul casării pentru lipsă de competenţă. In cazul în care, după casarea cu trimitere potrivit alin. 5 sau 6, intervine o nouă casare în aceeaşi cauză, tribunalele şi curţile de apel vor rejudeca în fond cauza, dispoziţiile alin. 4 fiind aplicabile."

31. La articolul 315, după alineatul 3 se introduce un nou alineat, alineatul 31, cu următorul cuprins:

„In cazul rejudecării după casare, cu reţinere sau cu trimitere, sunt admisibile orice probe prevăzute de lege."

32. Articolul 329 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 329. - Pentru a se asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu sau la cererea ministrului justiţiei, colegiul de conducere al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, colegiile de conducere ale curţilor de apel, precum şi Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe asupra problemelor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti."

33. După articolul 3304 se introduc trei noi articole, articolele 3305-3307, cu următorul cuprins:

„Art. 3305. - Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecăţii au fost soluţionate în mod diferit prin hotărâri judecătoreşti irevocabile, care se anexează cererii.

Art. 3306. - Recursul în interesul legii se judecă de un complet format din preşedintele sau, în lipsa acestuia, din vicepreşedintele Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedinţii de secţii din cadrul acesteia, precum şi un număr de 20 de judecători, din care 14 judecători din secţia în a cărei competenţă intră problema de drept care a fost soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti şi câte 2 judecători din cadrul celorlalte secţii. Preşedintele completului este preşedintele, respectiv vicepreşedintele Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

In cazul în care problema de drept prezintă interes pentru două sau mai multe secţii, preşedintele sau, după caz, vicepreşedintele Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va stabili numărul judecătorilor din secţiile interesate care vor intra în compunerea completului prevăzut la alin. 1, celelalte secţii urmând a fi reprezentate potrivit dispoziţiilor aceluiaşi alineat.

După sesizarea Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele sau, după caz, vicepreşedintele acesteia va lua măsurile necesare pentru desemnarea aleatorie a judecătorilor din cadrul secţiei în a cărei competenţă intră problema de drept care a fost soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti, precum şi a judecătorilor din celelalte secţii ce intră în alcătuirea completului prevăzut la alin. 1.

La primirea cererii, preşedintele completului va desemna un judecător din cadrul secţiei în a cărei competenţă intră problema de drept care a fost soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti, pentru a întocmi un raport asupra recursului în interesul legii. In cazul în care problema de drept prezintă interes pentru două sau mai multe secţii, preşedintele completului va desemna câte un judecător din cadrul acestor secţii pentru întocmirea raportului. Raportorii nu sunt incompatibili.

In vederea întocmirii raportului, preşedintele completului poate solicita unor specialişti recunoscuţi opinia scrisă asupra problemelor de drept soluţionate diferit.

Raportul va cuprinde soluţiile diferite date problemei de drept şi argumentele pe care se fundamentează, jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, a Curţii Europene a Drepturilor Omului, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi opinia specialiştilor consultaţi, dacă este cazul, precum şi doctrina în materie. Totodată, judecătorul sau, după caz, judecătorii raportori vor întocmi proiectul soluţiei ce se propune a fi dată recursului în interesul legii.

Şedinţa completului se convoacă de preşedintele acestuia, cu cel puţin 20 de zile înainte de desfăşurarea acesteia. Odată cu convocarea, fiecare judecător va primi o copie a raportului şi a soluţiei propuse.

La şedinţă participă toţi judecătorii completului. Dacă există motive obiective, aceştia vor fi înlocuiţi cu respectarea regulilor prevăzute la alin. 3.

Recursul în interesul legii se susţine în faţa completului, după caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de procurorul desemnat de acesta, de judecătorul desemnat de colegiul de conducere al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv al curţii de apel ori de Avocatul Poporului sau de un reprezentant al acestuia.

Recursul în interesul legii se judecă în cel mult 3 luni de la data sesizării instanţei, iar soluţia se adoptă cu cel puţin două treimi din numărul judecătorilor completului. Nu se admit abţineri de la vot.

Art. 3307. - Asupra cererii, completul se pronunţă prin decizie.

Decizia se pronunţă numai în interesul legii şi nu are efecte asupra hotărârilor judecătoreşti examinate şi nici cu privire la situaţia părţilor din acele procese.

Decizia se motivează în termen de cel mult 30 de zile de la pronunţare şi se publică în cel mult 15 zile de la motivare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I."

34. La articolul 373, alineatul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 373. - Dacă prin lege nu se dispune altfel, hotărârile judecătoreşti şi celelalte titluri executorii se execută de executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în care urmează să se efectueze executarea ori, în cazul urmăririi bunurilor, de către executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în care se află acestea. Dacă bunurile urmăribile, mobile sau imobile, se află în circumscripţiile mai multor curţi de apel, este competent oricare dintre executorii judecătoreşti care funcţionează pe lângă una dintre acestea."

35. La articolul 373, după alineatul 2 se introduce un nou alineat, alineatul 3, cu următorul cuprins:

„Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, judecă contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe."

36. Articolul 3731 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 3731. - Cererea de executare silită, însoţită de titlul executoriu, se depune la executorul judecătoresc, dacă legea nu prevede altfel. Acesta, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea cererii, va solicita instanţei de executare încuviinţarea executării silite, înaintându-i în copie cererea de executare şi titlul respectiv.

Instanţa de executare încuviinţează executarea silită a obligaţiei stabilite prin titlul executoriu, printr-o singură încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor, în termen de cel mult 7 zile de la înregistrarea cererii de încuviinţare a executării silite.

In temeiul încheierii prin care se admite cererea de încuviinţare a executării silite, executorul judecătoresc poate proceda la executarea silită a obligaţiei stabilite prin titlul executoriu în oricare dintre formele prevăzute de lege, dispoziţiile art. 3711 alin. 3 aplicându-se în mod corespunzător, Incuviinţarea executării silite este de drept valabilă şi pentru titlurile executorii care se vor emite de executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare silită încuviinţate.

Instanţa poate respinge cererea de încuviinţare a executării silite numai dacă:

1. cererea de executare silită este de competenţa altui organ de executare decât cel sesizat;

2. titlul nu a fost învestit cu formulă executorie, dacă, potrivit legii, această cerinţă este necesară pentru pornirea executării silite;

3. creanţa nu este certă, lichidă şi exigibilă;

4. titlul cuprinde dispoziţii care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită;

5. există alte impedimente prevăzute de lege. Incheierea prin care instanţa admite cererea de încuviinţare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac. Incheierea prin care se respinge cererea de încuviinţare a executării silite poate fi atacată cu recurs numai de către creditor, în termen de 5 zile de la comunicare.

In tot cursul executării, executorul judecătoresc este obligat să aibă rol activ, stăruind, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrală şi cu celeritate a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu, cu respectarea dispoziţiilor legii, a drepturilor părţilor şi ale altor persoane interesate.

Dacă socoteşte că este în interesul executării, executorul judecătoresc îl va putea invita pe debitor pentru a-i cere, în scris, în condiţiile legii, lămuriri în legătură cu veniturile şi bunurile sale, inclusiv cele aflate în proprietate comună pe cote-părţi sau în devălmăşie, asupra cărora se poate efectua executarea, cu arătarea locului unde se află acestea, precum şi pentru a-l determina să execute de bunăvoie obligaţia sa, arătându-i consecinţele la care s-ar expune în cazul continuării executării silite. In toate cazurile, debitorul va fi informat cu privire la cuantumul estimativ al cheltuielilor de executare.

Refuzul nejustificat al debitorului de a se prezenta ori de a da lămuririle necesare, precum şi darea de informaţii incomplete ori eronate atrag răspunderea acestuia pentru toate prejudiciile cauzate, precum şi aplicarea sancţiunii prevăzute de art. 1082 alin. 2, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei fapte prevăzute de legea penală.

In situaţia prevăzută la art. 3717 alin. 1, executorul judecătoresc este dator să pună în vedere părţii să îşi îndeplinească de îndată obligaţia de avansare a cheltuielilor de executare."

37. La articolul 402, alineatul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 402. - Instanţa sesizată va solicita de îndată organului de executare să-i transmită, în termenul fixat, dosarul de executare sau, după caz, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare în cauză, dispoziţiile art. 139 fiind aplicabile în mod corespunzător. Părţile vor fi citate în termen scurt, iar judecarea contestaţiei se face de urgenţă şi cu precădere. Procedura prevăzută pentru judecata în primă instanţă se aplică în mod corespunzător."

38. După articolul 578 se introduce un nou articol, articolul 5781, cu următorul cuprins:

„Art. 5781. - Nicio evacuare din imobilele cu destinaţie de locuinţă nu poate fi făcută de la data de 1 decembrie şi până la data de 1 martie a anului următor, decât dacă creditorul face dovada că, în sensul dispoziţiilor legislaţiei locative, el şi familia sa nu au la dispoziţie o locuinţă corespunzătoare ori că debitorul şi familia sa au o altă locuinţă corespunzătoare în care s-ar putea muta de îndată.

Dispoziţiile alin. 1 nu se aplică în cazul evacuării persoanelor care ocupă abuziv, pe căi de fapt, fără niciun titlu, o locuinţă, şi nici celor care au fost evacuaţi pentru că pun în pericol relaţiile de convieţuire sau tulbură în mod grav liniştea publică."

39. Articolul 6131 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 6131. - In cazul în care cererea de divorţ se întemeiază pe acordul părţilor, ea va fi semnată de ambii soţi. Atunci când este cazul, soţii vor stabili şi modalităţile în care au convenit să fie soluţionate cererile accesorii divorţului.

Primind cererea de divorţ formulată în condiţiile alin. 1, instanţa va verifica existenţa consimţământului soţilor, după care va fixa termen pentru soluţionarea cererii în camera de consiliu.

La termenul de judecată, instanţa verifică dacă soţii stăruie în desfacerea căsătoriei pe baza acordului lor şi, în caz afirmativ, va trece la judecarea cererii, fără a administra probe cu privire la motivele de divorţ.

La cererea soţilor, instanţa va pronunţa o hotărâre cu privire la divorţ potrivit alin. 3. Prin aceeaşi hotărâre, instanţa se va pronunţa, potrivit legii, cu privire la numele pe care îl va purta fiecare soţ după desfacerea căsătoriei şi, când este cazul, cu privire la încredinţarea copiilor minori şi contribuţia părinţilor la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor. Tot astfel, instanţa va putea lua act de învoiala soţilor cu privire la alte cereri accesorii, în condiţiile legii.

In cazul în care soţii nu se învoiesc asupra cererilor accesorii, instanţa va continua judecata administrând probele prevăzute de lege pentru soluţionarea acestor cereri."

40. După articolul 614 se introduce un nou articol, articolul 6141, cu următorul cuprins:

„Art. 6141. - In faţa instanţei de fond, aceasta va stărui pentru soluţionarea divorţului prin înţelegerea părţilor.

In cazul în care judecătorul recomandă medierea, iar părţile o acceptă, acestea se vor prezenta la mediator, în vederea informării lor cu privire la avantajele medierii. Mediatorul nu poate solicita plata onorariului pentru informarea părţilor. După informare, părţile decid dacă acceptă sau nu soluţionarea divorţului prin mediere.

Până la termenul fixat de instanţă, care nu poate fi mai scurt de 15 zile, părţile depun procesul-verbal întocmit de mediator cu privire la rezultatul şedinţei de informare.

Prevederile alin. 2 şi 3 nu sunt aplicabile în cazul în care părţile au încercat soluţionarea divorţului prin mediere anterior introducerii acţiunii."

41. La articolul 617, alineatul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„In cazurile prevăzute de art. 38 alin. 1 din Codul familiei, instanţa va dispune desfacerea căsătoriei fără a pronunţa divorţul din vina unuia sau a ambilor soţi."

42. La articolul 7201, alineatul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 7201. -în procesele şi cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluţionarea litigiului fie prin mediere, fie prin conciliere directă."

43. La articolul 7201, după alineatul 1 se introduce un nou alineat, alineatul 11, cu următorul cuprins:

„Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune pentru dreptul litigios supus medierii se suspendă pe durata acestei proceduri, dar nu mai mult de 3 luni de la începerea ei."

44. La articolul 7201, alineatul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„In scopul soluţionării litigiului prin conciliere directă, reclamantul va convoca partea adversă, comunicându-i în scris pretenţiile sale şi temeiul lor legal, precum şi toate actele doveditoare pe care se sprijină acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandată cu dovadă de primire, prin telegramă, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare ce asigură trimiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face prin înmânarea înscrisurilor sub semnătură de primire."

45. La articolul 7204, alineatul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Dispoziţiile art. 1321 alin. 2 sunt aplicabile."

46. La articolul 7206, alineatul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Când procedura de citare este legal îndeplinită, judecata, chiar şi asupra fondului, poate continua în şedinţă publică sau în camera de consiliu, în ziua următoare sau la termene scurte, succesive, date în cunoştinţa părţilor. Dispoziţiile art. 132 alin. 3 sunt aplicabile."

47. Articolul 7207 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 7207. -In cursul judecăţii asupra fondului procesului, instanţa va stărui pentru soluţionarea lui, în tot sau în parte, prin înţelegerea părţilor.

In cazul în care judecătorul recomandă medierea, iar părţile o acceptă, acestea se vor prezenta la mediator, în vederea informării lor cu privire la avantajele medierii. Mediatorul nu poate solicita plata onorariului pentru informarea părţilor. După informare, părţile decid dacă acceptă sau nu soluţionarea litigiului prin mediere.

Până la termenul fixat de instanţă, care nu poate fi mai scurt de 15 zile, părţile depun procesul-verbal întocmit de mediator cu privire la rezultatul şedinţei de informare.

Prevederile alin. 2 şi 3 nu sunt aplicabile în cazul în care părţile au încercat soluţionarea litigiului prin mediere anterior introducerii acţiunii.

Inţelegerea părţilor se constată prin hotărâre irevocabilă şi executorie."

Art. II. - Legea nr. 4/1953 - Codul familiei, republicată în Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 37, alineatul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Căsătoria se poate desface prin divorţ. Divorţul poate avea loc:

a) prin acordul soţilor, la cererea ambilor soţi;

b) atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă;

c) la cererea aceluia dintre soţi a cărui stare de sănătate face imposibilă continuarea căsătoriei."

2. Articolul 38 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 38. - Divorţul prin acordul soţilor poate fi pronunţat de către instanţa judecătorească indiferent de durata căsătoriei şi indiferent dacă există sau nu copii minori rezultaţi din căsătorie.

Divorţul prin acordul soţilor nu poate fi admis dacă unul dintre soţi este pus sub interdicţie.

Instanţa este obligată să verifice existenţa consimţământului liber şi neviciat al fiecărui soţ.

La soluţionarea cererilor accesorii divorţului, referitoare la încredinţarea copiilor minori, obligaţia de întreţinere şi folosirea locuinţei, instanţa va ţine seama şi de interesele minorilor."

3. După articolul 38 se introduc patru noi articole, articolele 381-384, cu următorul cuprins:

„Art. 381. - Dacă soţii sunt de acord cu divorţul şi nu au copii minori, născuţi din căsătorie sau adoptaţi, ofiţerul de stare civilă ori notarul public de la locul căsătoriei sau al ultimei locuinţe comune a soţilor poate constata desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor, eliberându-le un certificat de divorţ, potrivit legii.

Dispoziţiile art. 38 alin. 2 rămân aplicabile.

Art. 382. - Cererea de divorţ se depune de soţi împreună. Ofiţerul de stare civilă sau notarul public înregistrează cererea şi le acordă un termen de 30 de zile pentru eventuala retragere a cererii de divorţ.

La expirarea acestui termen, ofiţerul de stare civilă sau, după caz, notarul public verifică dacă soţii stăruie să divorţeze şi dacă, în acest sens, consimţământul lor este liber şi neviciat.

Dacă soţii stăruie în divorţ, ofiţerul de stare civilă sau, după caz, notarul public eliberează certificatul de divorţ fără să facă vreo menţiune cu privire la culpa soţilor.

Dispoziţiile art. 40 alin. 1 se aplică în mod corespunzător. Dacă soţii nu se înţeleg asupra numelui de familie pe care să îl poarte după divorţ, ofiţerul de stare civilă sau, după caz, notarul public emite o dispoziţie de respingere a cererii de divorţ şi îndrumă soţii să se adreseze instanţei de judecată, potrivit prevederilor art. 38.

Soluţionarea cererilor privind alte efecte ale divorţului asupra cărora soţii nu se înţeleg este de competenţa instanţei judecătoreşti.

Art. 383. - Când cererea de divorţ este depusă la primăria unde s-a încheiat căsătoria, ofiţerul de stare civilă, după emiterea certificatului de divorţ, face cuvenita menţiune în actul de căsătorie.

In cazul depunerii cererii la primăria în a cărei rază teritorială soţii au avut ultima locuinţă comună, ofiţerul de stare civilă emite certificatul de divorţ şi înaintează, de îndată, o copie certificată de pe acesta la primăria locului unde s-a încheiat căsătoria, spre a se face menţiune în actul de căsătorie.

In cazul constatării divorţului de către notarul public, acesta emite certificatul de divorţ şi înaintează, de îndată, o copie certificată de pe acesta la primăria locului unde s-a încheiat căsătoria, spre a se face menţiune în actul de căsătorie.

Art. 384. - Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile art. 381, ofiţerul de stare civilă sau, după caz, notarul public respinge cererea de divorţ.

Impotriva refuzului ofiţerului de stare civilă sau notarului public nu există cale de atac, dar soţii se pot adresa cu cererea de divorţ instanţei de judecată, pentru a dispune desfacerea căsătoriei prin acordul lor sau în baza unui alt temei prevăzut de lege.

Pentru repararea prejudiciului prin refuzul abuziv al ofiţerului de stare civilă sau notarului public de a constata desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor şi de a emite certificatul de divorţ, oricare dintre soţi se poate adresa, pe cale separată, instanţei competente."

4. Articolul 39 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 39. - Căsătoria este desfăcută din ziua când hotărârea prin care s-a pronunţat divorţul a rămas irevocabilă.

In cazul prevăzut la art. 381, căsătoria este desfăcută pe data eliberării certificatului de divorţ.

Faţă de cel de-al treilea, efectele patrimoniale ale căsătoriei încetează de la data când s-a făcut menţiune despre hotărârea de divorţ sau, după caz, despre certificatul de divorţ pe marginea actului de căsătorie ori de la data când ei au cunoscut divorţul pe altă cale."

Art. III. - Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 19, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată în 4 secţii - Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, Secţia penală, Secţia comercială, Secţia de contencios administrativ şi fiscal, 4 complete de 5 judecători şi Secţiile Unite, cu competenţă proprie."

2. Articolul 24 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 24. - Completele de 5 judecători soluţionează recursurile şi cererile în cauzele judecate în primă instanţă de Secţia penală a Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi judecă şi alte cauze date în competenţa lor prin lege, precum şi ca instanţă disciplinară."

3. După articolul 24 se introduce un nou articol, articolul 241, cu următorul cuprins:

„Art. 241 - Completul de 5 judecători examinează admisibilitatea recursului în camera de consiliu, fără citarea părţilor. In cazul în care constată că cererea de recurs este formulată împotriva unei hotărâri care nu este supusă niciunei căi de atac, a unei încheieri care nu se atacă decât odată cu fondul, a unei hotărâri pronunţate în recurs sau în contestaţie în anulare, dispune, prin încheiere, respingerea cererii ca inadmisibilă."

4. La articolul 25, litera a) se abrogă.

5. Articolul 32 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 32. - (1) La începutul fiecărui an, în materie penală se stabilesc două complete de 5 judecători formate numai din judecători din cadrul Secţiei penale a Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(2) In alte materii decât cea penală se stabilesc la începutul fiecărui an două complete de 5 judecători.

(3) In compunerea completelor prevăzute la alin. (2) intră, de regulă, judecători specializaţi, în funcţie de natura cauzei.

(4) Colegiul de conducere al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aprobă compunerea completelor de 5 judecători. Judecătorii care fac parte din aceste complete sunt desemnaţi de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedintele Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(5) Completul de 5 judecători este prezidat de preşedintele sau vicepreşedintele Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. In lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un preşedinte de secţie desemnat în acest scop de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedintele Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(6) Cauzele care intră în competenţa completelor prevăzute la alin. (1) şi (2) vor fi repartizate aleatoriu în sistem informatizat."

6. La articolul 33, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 33. - (1) Preşedintele Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, în lipsa acestuia, vicepreşedintele prezidează Secţiile Unite, Completul de 5 judecători, iar în cadrul secţiilor orice complet, când participă la judecată."

7. La articolul 33, alineatul (2) se abrogă.

8. La articolul 55, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 55. - (1) Completul pentru soluţionarea în primă instanţă a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale se constituie dintr-un judecător şi 2 asistenţi judiciari."

9. La articolul 55, alineatul (3) se abrogă.

Art. IV. - Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 10 noiembrie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 8. - Executorii judecătoreşti îşi îndeplinesc atribuţiile în circumscripţia curţii de apel pe lângă care funcţionează, dacă prin lege nu se dispune altfel."

2. La articolul 9, alineatele (1)-(4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 9. - (1) In cazul prevăzut la art. 7 lit. a) este competent executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în a cărei rază teritorială urmează să se facă executarea.

(2) In cazul urmăririi silite a bunurilor este competent executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în a cărei rază teritorială sunt situate sau se află acestea. Dacă bunurile urmăribile se află în circumscripţiile mai multor curţi de apel, competenţa aparţine oricăruia dintre executorii judecătoreşti care funcţionează pe lângă una dintre acestea.

(3) în cazul prevăzut la art. 7 lit. e) este competent executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde sunt situate sau se află bunurile in privinţa cărora s-a dispus aplicarea acestei măsuri.

(4) In cazul prevăzut la art. 7 lit. f) este competent executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în a cărei rază teritorială se va face constatarea."

3. Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 14. -In circumscripţia unei curţi de apel funcţionează executorii judecătoreşti, constituiţi în birouri individuale sau în asociere, numiţi în funcţie şi înregistraţi, potrivit dispoziţiilor art. 16 şi art. 17 alin. (1)."'

4. La articolul 17, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 17. - (1) In termen de 90 de zile de la numirea în funcţie, fiecare executor judecătoresc este obligat să îşi înregistreze numirea la curtea de apel în a cărei circumscripţie îşi are biroul individual sau constituit în asociere. Pentru această înregistrare, executorul judecătoresc va prezenta ştampila şi specimenul de semnătură personale."

5. La articolul 27, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,b) deleagă, în cazuri excepţionale, pentru o perioadă determinată de cel mult 6 luni, un executor judecătoresc, pentru a asigura funcţionarea unui alt birou de executor judecătoresc, cu încunoştinţarea preşedintelui Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi a preşedintelui curţii de apel în a cărei circumscripţie urmează să îşi exercite atribuţiile; delegarea nu poate fi repetată decât după un an, în afara cazului în care executorul judecătoresc delegat îşi dă acordul;".

Art. V. -Articolul 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 66/1999 pentru aderarea României la Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 26 august 1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2. -Autorităţile române competente să aplice apostila prevăzută la art. 3 alin. (1) din Convenţie sunt: tribunalele pentru actele oficiale prevăzute la art. 1 lit. a) şi d), camerele notarilor publici pentru actele oficiale prevăzute la art. 1 lit. c) şi prefecturile pentru actele oficiale prevăzute la art. 1 lit. b)."

Art. VI. -Alineatul 1 al articolului 57 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 57. -In cazul în care, pentru valabilitatea în străinătate a actului notarial, este necesară supralegalizarea semnăturii şi a sigiliului notarului public sau apostilarea actelor notariale, aceste proceduri se îndeplinesc de către Camera Notarilor Publici, la sediul principal sau la sediile judeţene ale acesteia, în a cărei circumscripţie îşi desfăşoară activitatea notarul public care a instrumentat actul, în condiţiile stabilite prin regulament. Notarul public va pune în vedere părţii obligaţia îndeplinirii acestei cerinţe."

Art. VII. - Alineatul (1) al articolului 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

„Art. 4. - (1) Legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate. In acest caz, instanţa, constatând că de actul administrativ depinde soluţionarea litigiului pe fond, sesizează, prin încheiere motivată, instanţa de contencios administrativ competentă şi suspendă cauza; încheierea de sesizare a instanţei de contencios administrativ nu este supusă niciunei căi de atac, iar încheierea prin care se respinge cererea de sesizare poate fi atacată odată cu fondul. Suspendarea cauzei nu se dispune în ipoteza în care instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de nelegalitate este instanţa de contencios administrativ competentă să o soluţioneze şi nici atunci când excepţia de nelegalitate a fost invocată în cauze penale."

Art. VIII. - După alineatul 1 al articolului 157 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 1 octombrie 1992, se introduce un nou alineat, alineatul 2, cu următorul cuprins:

„Necompetenţa internaţională a instanţei române poate fi invocată în tot cursul procesului."

Art. IX. - Alineatul (2) al articolului 34 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Dacă prin lege nu se prevede altfel, hotărârea judecătorească prin care s-a soluţionat plângerea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la secţia contencios administrativ a tribunalului. Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi susţinute şi oral în faţa instanţei. Recursul suspendă executarea hotărârii."

Art. X. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 118, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Plângerea suspendă executarea amenzilor şi a sancţiunilor contravenţionale complementare de la data înregistrării acesteia până la data pronunţării hotărârii judecătoreşti."

2. La articolul 118, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:

„(31) Hotărârea judecătorească prin care judecătoria soluţionează plângerea este definitivă şi irevocabilă."

3. La articolul 118, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) In termen de 15 zile de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti prin care instanţa a respins plângerea împotriva Procesului-verbal de constatare a contravenţiei, contravenientul este obligat să se prezinte la serviciul poliţiei rutiere care îl are în evidenţă pentru a preda permisul de conducere."

4. La articolul 120, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 120. - (1) Procesul-verbal neatacat în termen de 15 zile de la data comunicării acestuia, precum şi, după caz, hotărârea judecătorească prin care s-a soluţionat plângerea constituie titluri executorii, fără vreo altă formalitate."

Art. XI. - La articolul 9 din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 18 august 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul 2, cu următorul cuprins:

„Hotărârea judecătorească prin care judecătoria soluţionează plângerea este definitivă şi irevocabilă."

Art. XII. -Alineatul (3) al articolului 26 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Decizia sau, după caz, dispoziţia motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul unităţii deţinătoare sau, după caz, al entităţii învestite cu soluţionarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare. Hotărârea tribunalului este supusă recursului, care este de competenţa curţii de apel."

Art. XIII. - Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 4, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

„(6) Hotărârea pronunţată potrivit alin. (4) este supusă recursului, care este de competenţa curţii de apel."

2. La articolul 5, partea introductivă a alineatului (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - (1) Orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum şi, după decesul acestei persoane, soţul sau descendenţii acesteia până la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instanţei prevăzute la art. 4 alin. (4), în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la:".

3. La articolul 5, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Hotărârile judecătoreşti pronunţate în temeiul prevederilor alin. (1) lit. a) şi b) sunt supuse recursului, care este de competenţa curţii de apel, şi sunt puse în executare de Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti."

Art. XIV. - Alineatul (9) al articolului 132 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(9) Cererea se va judeca în camera de consiliu. Hotărârea judecătorească pronunţată este supusă numai recursului, în termen de 15 zile de la comunicare."

Art. XV. - La articolul 26 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 22 mai 2006, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Pentru activitatea de informare şi consiliere a părţilor cu privire la procedura medierii şi avantajele acesteia, îndeplinită potrivit legii anterior încheierii contractului de mediere, mediatorul nu poate pretinde onorariu."

Art. XVI. - Alineatul (21) al articolului 23 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Art. XVII. - Articolul III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 12 decembrie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 276/2009, se abrogă.

Art. XVIII. - Codul de procedură penală, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 30 aprilie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 10 alineatul 1, litera h) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,h) a fost retrasă plângerea prealabilă ori părţile s-au împăcat ori a fost încheiat un acord de mediere în condiţiile legii, în cazul infracţiunilor pentru care retragerea plângerii sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală."

2. După articolul 16 se introduce un nou articol, articolul 161, cu următorul cuprins:

„Tranzacţia, medierea şi recunoaşterea

pretenţiilor civile

Art. 161.-In cursul procesului penal, cu privire la pretenţiile civile, inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente pot încheia o tranzacţie sau un acord de mediere, potrivit legii.

Inculpatul, cu acordul părţii responsabile civilmente, poate recunoaşte, în tot sau în parte, pretenţiile părţii civile.

In cazul recunoaşterii pretenţiilor civile, instanţa obligă la despăgubiri în măsura recunoaşterii. Cu privire la pretenţiile civile nerecunoscute, pot fi administrate probe."

3. La articolul 27 punctul 1, literele d) şi e1) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,d) infracţiunile privind traficul şi consumul ilicit de droguri;e1) infracţiunile de spălare a banilor şi infracţiunile de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare."

4. La articolul 27, punctul 2 se abrogă.

5. La articolul 27, punctul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„3. ca instanţă de recurs, judecă recursurile împotriva sentinţelor pronunţate de judecătorii privind infracţiunile pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, precum şi recursurile împotriva hotărârilor penale pronunţate de judecătorii în materia măsurilor preventive, a liberării provizorii sau a măsurilor asigurătorii, a hotărârilor penale pronunţate de judecătorii în materia executării hotărârilor penale sau a reabilitării, precum şi în alte cazuri anume prevăzute de lege;".

6. La articolul 28, punctul 2 se abrogă.

7. La articolul 28, punctul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„3. ca instanţă de recurs, judecă recursurile împotriva sentinţelor pronunţate de tribunalele militare privind infracţiunile pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, precum şi recursurile împotriva hotărârilor penale pronunţate de tribunalul militar în materia măsurilor preventive, a liberării provizorii sau a măsurilor asigurătorii, a hotărârilor penale pronunţate de tribunalul militar în materia executării hotărârilor penale sau a reabilitării, precum şi în alte cazuri anume prevăzute de lege;".

8. La articolul 281 punctul 1, după litera b) se introduc trei noi litere, literele b1)-b3), cu următorul cuprins:

,,b1) infracţiunile săvârşite de şefii cultelor religioase organizate în condiţiile legii şi de ceilalţi membri ai înaltului cler, care au cel puţin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia;

b2) infracţiunile săvârşite de magistraţii asistenţi de la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecătorii de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, precum şi de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe;'

b3) infracţiunile săvârşite de membrii Curţii de Conturi, de preşedintele Consiliului Legislativ şi de Avocatul Poporului."

9. La articolul 281, punctul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„3. ca instanţă de recurs, judecă recursurile împotriva hotărârilor penale pronunţate de judecătorii în primă instanţă, cu excepţia celor date în competenţa tribunalului, precum şi în alte cazufi anume prevăzute de lege;".

10. La articolul 282, punctul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„3. ca instanţă de recurs, judecă recursurile împotriva hotărârilor penale pronunţate de tribunalul militar în primă instanţă, cu excepţia celor date în competenţa tribunalului militar teritorial, precum şi în alte cazuri anume prevăzute de lege;".

11. La articolul 29, punctul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1. judecă în primă instanţă:

a) infracţiunile săvârşite de senatori, deputaţi şi europarlamen'tari;

b) infracţiunile săvârşite de membrii Guvernului;

c) infracţiunile săvârşite de judecătorii Curţii Constituţionale;

d) infracţiunile săvârşite de membrii Consiliului Superior al Magistraturii;

e) infracţiunile săvârşite de judecătorii Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

f) infracţiunile săvârşite de mareşali, amirali, generali şi chestori;

g) alte cauze date prin lege în competenţa sa;".

12. La articolul 45, după alineatul 4 se introduce un nou alineat, alineatul 41, cu următorul cuprins:

„In caz de indivizibilitate sau conexitate între infracţiuni pentru care competenţa aparţine Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, competenţa de a efectua urmărirea penală în cauza reunită aparţine organului de urmărire penală specializat mai întâi sesizat. Dispoziţia nu este aplicabilă în situaţia în care s-a dispus disjungerea'cu privire la infracţiunea care atrage competenţa celeilalte structuri."

13. Articolul 60 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Soluţionarea cererii

Art. 60. -Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează cererea de strămutare prin sentinţă motivată.

In cazul în care găseşte cererea întemeiată, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispune strămutarea judecării cauzei la una dintre instanţele din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel sau din circumscripţia unei curţi de apel învecinate acesteia. Strămutarea judecării cauzei de la o curte de apel se face la una dintre curţile de apel dintr-o circumscripţie învecinată.

Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie hotărăşte în ce măsură se menţin actele îndeplinite în faţa instanţei de la care s-a strămutat cauza.

Instanţa de la care a fost strămutată cauza, precum şi instanţa la care s-a strămutat cauza vor fi înştiinţate, de îndată, despre admiterea cererii de strămutare.

Dacă instanţa de la care a fost strămutată cauza a procedat între timp la judecarea cauzei, hotărârea pronunţată este desfiinţată prin efectul admiterii cererii de strămutare.

Sentinţa prin care Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispune asupra strămutării nu este supusă niciunei căi de atac."

14. La articolul 916, alineatul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 916. - Mijloacele de probă prevăzute în prezenta secţiune pot fi supuse expertizei la cererea procurorului, a părţilor sau din oficiu."

15. După articolul 127 se introduce un nou articol, articolul 1271, cu următorul cuprins:

„Ancheta socială în cazul expertizei psihiatrice a minorului

Art. 1271. - In vederea întocmirii expertizei psihiatrice a minorului, autoritatea tutelară în a cărei rază teritorială domiciliază minorul are obligaţia să efectueze ancheta socială la cererea unităţii sanitare de specialitate care efectuează expertiza."

16. La articolul 140, alineatul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„In cazurile prevăzute la alin. 1 şi 2, instanţa de judecată, din oficiu sau la sesizarea procurorului, ori procurorul, din oficiu sau în urma informării organului de cercetare penală, are obligaţia, potrivit competenţelor prevăzute de lege, să constate încetarea de drept a măsurii preventive trimiţând, în vederea punerii de îndată în libertate a celui reţinut sau arestat, administraţiei locului de deţinere o copie de pe dispozitiv sau ordonanţă ori un extras cuprinzând următoarele menţiuni: datele necesare pentru identificarea învinuitului sau inculpatului, numărul mandatului de arestare, numărul şi data ordonanţei, ale încheierii sau hotărârii prin care s-a dispus liberarea, precum şi temeiul legal al liberării."

17. La articolul 1606, după alineatul 4 se introduce un nou alineat, alineatul 41, cu următorul cuprins:

„In cursul urmăririi penale, cererea de liberare provizorie se soluţionează de un singur judecător, indiferent de natura cauzei."

18. La articolul 174, după alineatul 2 se introduc patru noi alineate, alineatele 3-6, cu următorul cuprins:

„In cazul în care un număr mare de persoane care nu au interese contrarii s-au constituit parte civilă, acestea pot desemna o persoană care să le reprezinte interesele în cadrul procesului penal. In cazul în care părţile civile nu şi-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfăşurare a procesului penal, procurorul sau instanţa de judecată poate desemna, prin rezoluţie, respectiv prin încheiere motivată, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele. Incheierea sau rezoluţia va fi comunicată părţilor civile, care trebuie să încunoştinţeze procurorul sau instanţa de refuzul lor de a fi reprezentaţi prin avocatul desemnat din oficiu.

In cazul în care prin fapta penală s-au adus vătămări unui număr mare de părţi vătămate, constituite sau nu părţi civile, care nu au interese contrarii, acestea pot desemna o persoană care să le reprezinte interesele în cadrul procesului penal. In cazul în care părţile vătămate nu şi-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfăşurare a procesului penal, procurorul sau instanţa de judecată poate desemna, prin rezoluţie, respectiv prin încheiere motivată, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele.

Dovada mandatului se va face în condiţiile legii.

In cazurile prevăzute la alin. 3 şi 4, toate actele de procedură comunicate reprezentantului sau de care reprezentantul a luat cunoştinţă sunt prezumate a fi cunoscute de persoanele reprezentate."

19. La articolul 184, alineatul 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Dacă învinuitul, inculpatul sau martorul refuză să se supună mandatului de aducere sau încearcă să fugă, va fi adus prin constrângere în faţa organelor de urmărire penală sau a instanţei de judecată."

20. După articolul 184 se introduce un nou articol, articolul 1841, cu următorul cuprins:

„Accesul la bazele electronice de date

Art. 1841. - In vederea realizării procedurii de citare, a comunicării actelor de procedură sau a aducerii cu mandat la desfăşurarea procedurilor, procurorul sau instanţa are drept de acces direct la bazele electronice de date deţinute de organele administraţiei de stat.

Organele administraţiei publice care deţin baze electronice de date sunt obligate să colaboreze cu procurorul sau cu instanţa de judecată, în vederea asigurării accesului direct al acestora la informaţiile existente în bazele electronice de date."

21. La articolul 192, după alineatul 1 se introduce un nou alineat, alineatul 11, cu următorul cuprins:

„In cazul în care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, cheltuielile judiciare sunt suportate de persoana care a făcut sesizarea, în măsura în care se reţine exercitarea abuzivă a acestui drept."

22. La articolul 198 alineatul 1, după litera b) se introduce o nouă literă, litera b1), cu următorul cuprins:

,,b1) lipsa nejustificată a apărătorului ales sau desemnat din oficiu fără a asigura substituirea, în condiţiile legii, ori înlocuirea sau refuzul acestuia de a asigura apărarea;".

23. La articolul 198, alineatele 2 şi 3 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Lipsa nejustificată a martorului, a părţii vătămate sau a părţii responsabile civilmente se sancţionează cu amendă de la 250 lei la 3.000 lei.

Lipsa nejustificată a apărătorului ales sau desemnat din oficiu fără a asigura substituirea, în condiţiile legii, ori înlocuirea sau refuzul acestuia de a asigura apărarea se sancţionează cu amendă judiciară de la 250 lei la 3.000 lei."

24. La articolul 198 alineatul 4, după litera j) se introduce o nouă literă, litera k), cu următorul cuprins:

,,k) abuzul de drept constând în exercitarea cu rea-credinţă a drepturilor procesuale şi procedurale de către părţi, reprezentanţii legali ai acestora ori consilierii juridici."

25. La articolul 205, alineatul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„In cazurile în care, în cursul urmăririi penale, dosarul cauzei este solicitat în acelaşi timp de instanţe diferite, procurorul înaintează copii numerotate şi certificate de grefa parchetului de pe toate actele dosarului. Organul de urmărire penală păstrează originalul actelor dosarului, în vederea continuării urmăririi penale."

26. La articolul 209, alineatul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Urmărirea penală se efectuează, în mod obligatoriu, de către procuror, în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 155-173, art. 174-177, art. 179, art. 189 alin. 3-6, art. 190, art. 191, art. 211 alin. 3, art. 212, art. 236, art. 239, art. 2391, art. 250, art. 252, art. 2531-255, art. 257, art. 265-268, art. 273-276, art. 2791, art. 280, art. 2801, art. 3022, art. 317, art. 323 şi art. 356-361 din Codul penal, în cazurile prevăzute în art. 27 pct. 1 lit. b)-e), art. 281 pct. 1 lit. b), b1)-b3) şi pct. 5, art. 282 pct. 1 lit. b) şi art. 29 pct. 1, precum şi în cazul altor infracţiuni date prin lege în competenţa sa."

27. După articolul 217 se introduce un nou articol, articolul 2171, cu următorul cuprins:

„Trimiterea cauzei la un alt parchet

Art. 2171. - Când există o suspiciune rezonabilă că activitatea de urmărire penală este afectată din cauza împrejurărilor cauzei sau calităţii părţilor ori există pericolul de tulburare a ordinii publice, procurorul general de la Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la cererea părţilor sau din oficiu, poate trimite cauza la un parchet egal în grad."

28. La articolul 222, alineatele 2 şi 7 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul petiţionarului, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, indicarea făptuitorului, dacă este cunoscut şi a mijloacelor de probă.

....................................................................

Plângerea greşit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată se trimite pe cale administrativă organului competent."

29. La articolul 222, după alineatul 7 se introduc două noi alineate, alineatele 8 şi 9, cu următorul cuprins:

„Plângerea îndreptată la organul de urmărire penală, care nu cuprinde elementele prevăzute la alin. 2, se restituie petiţionarului pe cale administrativă, cu indicarea elementelor care lipsesc.

In cazul în care plângerea este întocmită de către o persoană care locuieşte pe teritoriul României, cetăţean român, străin sau persoană fără cetăţenie, prin care se sesizează săvârşirea unei infracţiuni pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, organul judiciar este obligat să primească plângerea şi să o transmită organului competent din ţara pe teritoriul căruia a fost comisă infracţiunea. Regulile privind cooperarea judiciară în materie penală se aplică în mod corespunzător."

30. La articolul 223, după alineatul 3 se introduce un nou alineat, alineatul 4, cu următorul cuprins:

„Dispoziţiile art. 222 alin. 9 se aplică în mod corespunzător."

31. La articolul 228, alineatele 1, 2, 4 şi 6 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Organul de urmărire penală sesizat în vreunul dintre modurile prevăzute la art. 221 dispune prin rezoluţie începerea urmăririi penale, când din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate nu rezultă vreunul dintre cazurile de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale prevăzute la art. 10.

In cazul prevăzut la art. 10 lit. b1), organul de urmărire penală înaintează dosarul procurorului cu propunerea de a dispune, după caz, neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală.

....................................................................

Dacă din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate după primirea plângerii ori denunţului rezultă vreunul dintre cazurile de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale prevăzute la art. 10, organul de urmărire penală înaintează procurorului actele încheiate cu propunerea de a nu se începe urmărirea penală.

....................................................................

In cazul în care procurorul este de acord cu propunerea, dispune prin rezoluţie neînceperea urmăririi penale. In situaţia în care procurorul îşi însuşeşte argumentele cuprinse în propunerea organului de cercetare penală, motivarea rezoluţiei este facultativă sau poate cuprinde doar argumente suplimentare. Copie de pe rezoluţie şi de pe propunerea organului de cercetare penală se comunică persoanei care a făcut sesizarea, precum şi, după caz, persoanei faţă de care s-au efectuat acte premergătoare. Dispoziţiile art. 245 alin. 1 lit. c1) se aplică în mod corespunzător."

32. Articolul 230 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Neînceperea urmăririi penale sau

scoaterea de sub urmărire când fapta nu

prezintă pericolul social al unei infracţiuni

Art. 230. - Procurorul, sesizat potrivit art. 228 alin. 2, dispune prin ordonanţă, după caz, neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală. Copia ordonanţei şi, după caz, a propunerii organului de cercetare penală se comunică persoanei care a făcut sesizarea, precum şi persoanei faţă de care s-a dispus soluţia de neurmărire sau de netrimitere în judecată."

33. Articolul 231 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Restituirea dosarului pentru continuarea cercetării penale

Art. 231. - Dacă procurorul, sesizat potrivit dispoziţiilor art. 228 alin. 2, constată că nu este cazul să dispună neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală, restituie dosarul organului de cercetare penală pentru completarea actelor premergătoare sau începerea urmăririi penale, respectiv pentru continuarea cercetării penale."

34. La articolul 243, alineatul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Atunci când cazul de încetare a urmăririi penale priveşte un învinuit sau inculpat arestat, procurorul trebuie să se pronunţe asupra încetării urmăririi penale în aceeaşi zi în care a primit propunerea de încetare de la organul de cercetare penală. Dacă procurorul a dispus încetarea urmăririi penale, măsura arestării preventive încetează de drept, învinuitul sau inculpatul fiind pus de îndată în libertate."

35. La articolul 245, alineatul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„In cazul în care încetarea urmăririi penale priveşte un învinuit sau inculpat arestat, în ordonanţă se va face menţiune şi cu privire la constatarea încetării de drept a măsurii arestării preventive."

36. Articolul 251 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Procesul-verbal de prezentare a materialului

Art. 251. - Despre aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor prevăzute la art. 250 organul de urmărire penală întocmeşte proces-verbal, în care consemnează şi declaraţiile, cererile şi răspunsurile inculpatului."

37. La articolul 254, alineatul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 254. - Când prezentarea materialului nu a fost posibilă din cauză că inculpatul sau apărătorul său a lipsit în mod nejustificat la chemarea organului de urmărire penală ori refuză în mod nejustificat să ia cunoştinţă de materialul de urmărire penală ori este dispărut, în referatul care se întocmeşte potrivit art. 259 se arată împrejurările concrete din care rezultă cauza împiedicării."

38. La articolul 278, după alineatul 2 se introduce un nou alineat, alineatul 21, cu următorul cuprins:

„Plângerea formulată împotriva soluţiei de respingere dispuse de procurorul ierarhic superior este inadmisibilă."

39. La articolul 2781, alineatele 10 şi 13 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Hotărârea judecătorului pronunţată potrivit alin. 8 este definitivă.

....................................................................

Plângerea greşit îndreptată se trimite, pe cale administrativă, organului judiciar competent."

40. Articolul 285 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Plângerea greşit îndreptată

Art. 285. - Plângerea prealabilă greşit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată se trimite organului competent, pe cale administrativă. In aceste cazuri, plângerea se consideră valabilă, dacă a fost introdusă în termen la organul necompetent."

41. La articolul 291, alineatele 1 şi 3 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 291. - Judecata poate avea loc numai dacă părţile sunt legal citate şi procedura este îndeplinită. Infăţişarea părţii în instanţă, în persoană sau prin reprezentant ori avocat ales sau avocat din oficiu, dacă acesta din urmă a luat legătura cu partea reprezentată, acoperă orice nelegalitate survenită în procedura de citare.

....................................................................

Partea prezentă personal la un termen, prin reprezentant, prin avocat ales ori prin avocat din oficiu, dacă acesta din urmă a luat legătură cu partea reprezentată, la un termen, precum şi partea căreia, personal, prin reprezentant sau apărător ales sau prin funcţionarul sau persoana însărcinată cu primirea corespondenţei, i s-a înmânat în mod legal citaţia pentru un termen de judecată nu mai sunt citate pentru termenele ulterioare, chiar dacă ar lipsi la vreunul dintre aceste termene cu excepţia situaţiilor în care prezenţa acestora este obligatorie potrivit legii."

42. La articolul 291, după alineatul 3 se introduce un nou alineat, alineatul 31, cu următorul cuprins:

„Completul învestit cu judecarea unei cauze penale poate, din oficiu sau la cererea părţilor, să preschimbe primul termen sau termenul luat în cunoştinţă cu respectarea principiului continuităţii completului în situaţia în care din motive obiective instanţa nu îşi poate desfăşura activitatea de judecată la termenul fixat ori în vederea soluţionării cu celeritate a cauzei. Preschimbarea termenului se dispune prin rezoluţia judecătorului, în camera de consiliu şi fără citarea părţilor. Părţile vor fi citate de îndată pentru noul termen fixat."

43. După articolul 320 se introduce un nou articol, art. 3201, cu următorul cuprins:

„Judecata în cazul recunoaşterii vinovăţiei

Art. 3201. - Până la începerea cercetării judecătoreşti, inculpatul poate declara personal sau prin înscris autentic că recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei şi solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul declară că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei şi nu solicită administrarea de probe, cu excepţia înscrisurilor în circumstanţiere pe care le poate administra la acest termen de judecată.

La termenul de judecată, instanţa întreabă pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaşte şi le însuşeşte, procedează la audierea acestuia şi apoi acordă cuvântul procurorului şi celorlalte părţi.

Instanţa de judecată soluţionează latura penală atunci când, din probele administrate, rezultă că faptele inculpatului sunt stabilite şi sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse.

Dacă pentru soluţionarea acţiunii civile se impune administrarea de probe în faţa instanţei, se va dispune disjungerea acesteia.

In caz de soluţionare a cauzei prin aplicarea alin. 1, dispoziţiile art. 334 şi 340-344 se aplică în mod corespunzător.

Instanţa va pronunţa condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii. Dispoziţiile alin. 1-6 nu se aplică în cazul în care acţiunea penală vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă.

In caz de respingere a cererii, instanţa continuă judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun."

44. La articolul 361 alineatul 1, literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,a) sentinţele pronunţate de judecătorii;

b) sentinţele pronunţate de tribunalele militare;".

45. La articolul 366, alineatul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 366. -Apelul se declară prin cerere scrisă. Cererea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul, reşedinţa sau locuinţa declarantului, să indice hotărârea apelată şi numărul dosarului în care a fost pronunţată şi să fie semnată de persoana care face apel.

46. La articolul 3851 alineatul 1, literele a), b) şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) sentinţele pronunţate de judecătorii;

b) sentinţele pronunţate de tribunalele militare;

....................................................................

e) deciziile pronunţate, ca instanţe de apel, de curţi de apel şi Curtea Militară de Apel;”.

47. La articolul 3856, alineatul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute la art. 3859, iar instanţa este obligată ca, în afara temeiurilor invocate şi cererilor formulate de recurent, să examineze întreaga cauză sub toate aspectele. In aceste cauze, instanţa de recurs poate administra probe noi sau readministra probele în situaţia în care consideră necesar pentru asigurarea dreptului părţilor la un proces echitabil.

48. La articolul 3859 alineatul 1, punctul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„12. când nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracţiuni sau când instanţa a pronunţat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost trimis în judecată, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 334-337;”.

49. La articolul 3859 alineatul 1, după punctul 171 se introduce un nou punct, punctul 172, cu următorul cuprins:

„172. când hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii;”.

50. La articolul 3859, alineatul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Cazurile prevăzute în alin. 1 pct. 1-7, 10, 13, 14, 19 şi 20 se iau în considerare întotdeauna din oficiu, iar cele de la pct. 11, 12, 15, 17, 172 şi 18 se iau în considerare din oficiu numai când au influenţat asupra hotărârii în defavoarea inculpatului.

51. La articolul 397, după alineatul 3 se introduce un nou alineat, alineatul 4, cu următorul cuprins:

„Cererea de revizuire adresată direct instanţei se trimite pe cale administrativă procurorului competent.

52. Articolul 402 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Măsuri premergătoare

Art. 402. - La primirea lucrărilor trimise de procuror, preşedintele instanţei fixează termen pentru examinarea admisibilităţii în principiu a cererii de revizuire, dispunând ataşarea dosarului cauzei.

53. La articolul 403, alineatul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 403. -Admisibilitatea în principiu se examinează de către instanţă, în camera de consiliu, fără citarea părţilor şi fără participarea procurorului. Instanţa examinează dacă cererea de revizuire este făcută în condiţiile prevăzute de lege şi dacă din probele strânse în cursul cercetării efectuate de procuror rezultă date suficiente pentru admiterea în principiu.

54. La articolul 403, alineatul 2 se abrogă.

55. La articolul 403, după alineatul 3 se introduce un nou alineat, alineatul 31, cu următorul cuprins:

„Cererile ulterioare de revizuire sunt inadmisibile dacă există identitate de persoană, de temei legal, de motive şi apărări.

56. La articolul 404, alineatul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 404. - Odată cu admiterea în principiu a cererii de revizuire instanţa stabileşte termen pentru rejudecarea cauzei, putând suspenda motivat, în tot sau în parte, executarea hotărârii supuse revizuirii.

57. Articolul 4142 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Calitate procesuală

Art. 4142. - Pentru a se asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu sau la cererea ministrului justiţiei, colegiul de conducere al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, colegiile de conducere ale curţilor de apel şi Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe asupra problemelor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti.

58. După articolul 4142 se introduc trei noi articole, articolele 4143-4145, cu următorul cuprins:

„Condiţii de admisibilitate

Art. 4143. - Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecăţii au fost soluţionate în mod diferit prin hotărâri judecătoreşti definitive, care se anexează la cerere.

Judecarea recursului în interesul legii

Art. 4144. - Recursul în interesul legii se judecă de un complet format din preşedintele Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, în lipsa acestuia, din vicepreşedintele Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedinţii de secţii din cadrul acesteia, un număr de 14 judecători din secţia în a cărei competenţă intră problema de drept care a fost soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti şi câte 2 judecători din cadrul celorlalte secţii. Preşedintele completului este preşedintele sau vicepreşedintele Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

In cazul în care problema de drept prezintă interes pentru două sau mai multe secţii, preşedintele sau, în lipsa acestuia, vicepreşedintele Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie stabileşte secţiile din care provin cei 20 de judecători.

După sesizarea Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele acesteia sau, după caz, vicepreşedintele va lua măsurile necesare pentru desemnarea aleatorie a judecătorilor din cadrul secţiei în a cărei competenţă intră problema de drept care a fost soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti, precum şi a judecătorilor din celelalte secţii ce intră în alcătuirea completului prevăzut la alin. 1.

La primirea cererii, preşedintele completului va desemna un judecător din cadrul secţiei în a cărei competenţă intră problema de drept care a fost soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti, pentru a întocmi un raport asupra recursului în interesul legii. In cazul în care problema de drept prezintă interes pentru două sau mai multe secţii, preşedintele completului va desemna câte un judecător din cadrul acestor secţii pentru întocmirea raportului. Raportorii nu sunt incompatibili.

In vederea întocmirii raportului, preşedintele completului poate solicita unor specialişti recunoscuţi opinia scrisă asupra problemelor de drept soluţionate diferit.

Raportul va cuprinde soluţiile diferite date problemei de drept şi argumentele pe care se fundamentează, jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, a Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Curţii Europene a Drepturilor Omului, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi opinia specialiştilor consultaţi, dacă este cazul, precum şi doctrina în materie. Totodată, judecătorul sau, după caz, judecătorii raportori va/vor întocmi proiectul soluţiei ce se propune a fi dată recursului în interesul legii.

Şedinţa completului se convoacă de preşedintele acestuia cu cel puţin 20 de zile înainte de desfăşurarea acesteia. Odată cu convocarea, fiecare judecător va primi o copie a raportului şi a soluţiei propuse.

La şedinţă participă toţi judecătorii completului. Dacă există motive obiective, aceştia vor fi înlocuiţi cu respectarea regulilor prevăzute la alin. 3.

Recursul în interesul legii se susţine în faţa completului, după caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de procurorul desemnat de acesta, de judecătorul desemnat de colegiul de conducere al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv al curţii de apel.

Recursul în interesul legii se judecă în cel mult 3 luni de la data sesizării instanţei, iar soluţia se adoptă cu cel puţin două treimi din numărul judecătorilor completului. Nu se admit abţineri de la vot.

Conţinutul hotărârii şi efectele ei

Art. 4145. -Asupra cererii, completul se pronunţă prin decizie.

Decizia se pronunţă numai în interesul legii şi nu are efecte asupra hotărârilor judecătoreşti examinate şi nici cu privire la situaţia părţilor din acele procese.

Decizia se motivează în termen de cel mult 30 de zile de la pronunţare şi se publică în cel mult 15 zile de la motivare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I."

59. Articolul 456 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Instanţa competentă

Art. 456. - Instanţa competentă să dispună asupra întreruperii executării pedepsei este instanţa în a cărei rază teritorială se află locul de deţinere sau după caz, unitatea unde se execută pedeapsa la locul de muncă, corespunzătoare în grad instanţei de executare.

In cazul în care persoana condamnată se află în stare de libertate în urma unei întreruperi anterioare a executării pedepsei, instanţa competentă să dispună asupra întreruperii executării pedepsei este instanţa de executare.

Cererea de întrerupere a executării pedepsei adresată altei instanţe se trimite pe cale administrativă instanţei competente, potrivit alin. 1 şi 2."

60. La articolul 462, după alineatul 2 se introduce un nou alineat, alineatul 3, cu următorul cuprins:

„Cererile ulterioare de contestaţie la executare sunt inadmisibile dacă există identitate de persoană, de temei legal, de motive şi de apărări."

61. La articolul 484, alineatul 1 se abrogă.

62. Articolul 501 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Recursul

Art. 501. - Hotărârea prin care instanţa rezolvă cererea de reabilitare este supusă recursului."

63. La articolul 506, după alineatul 4 se introduce un nou alineat, alineatul 5, cu următorul cuprins:

„Hotărârea este supusă numai recursului."

64. La titlul IV capitolul VI al părţii speciale, denumirea secţiunii IV se modifică şi va avea următorul cuprins:

„SECŢIUNEA IV

Rejudecarea în caz de extrădare sau predare în baza unui mandat european de arestare"

65. Articolul 5221 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Rejudecarea celor judecaţi în lipsă în caz de extrădare

Art. 5221. -In cazul în care se cere extrădarea sau predarea în baza unui mandat european de arestare a unei persoane judecate şi condamnate în lipsă, cauza va putea fi rejudecată de către instanţa care a judecat în primă instanţă, la cererea condamnatului.

Dispoziţiile art. 404-408 se aplică în mod corespunzător."

Art. XIX. - La articolul 12 alineatul (1) din Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.089 din 23 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,a) infracţiunile prevăzute la art. 7 şi 8 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, cu modificările ulterioare, cu excepţia cazurilor în care infracţiunea gravă este una dintre cele definite la art. 2 lit. b) pct. 15 şi 20 din Legea nr. 39/2003, cu modificările ulterioare. Dispoziţiile art. 9 şi 10 din Legea nr. 39/2003, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător;".

Art. XX. - Codul penal al României, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 181, alineatele 2 şi 3 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„La stabilirea în concret a gradului de pericol social se ţine seama de modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum şi de persoana şi conduita făptuitorului, dacă este cunoscut.

In cazul faptelor prevăzute în prezentul articol, procurorul sau instanţa poate aplica una dintre sancţiunile cu caracter administrativ prevăzute la art. 91."

2. După articolul 74 se introduce un nou articol, articolul 741, cu următorul cuprins:

„Art. 74T - In cazul săvârşirii infracţiunilor de gestiune frauduloasă, înşelăciune, delapidare, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu contra intereselor publice, abuz în serviciu în formă calificată şi neglijenţă în serviciu, prevăzute în prezentul cod, ori a unor infracţiuni economice prevăzute în legi speciale, prin care s-a pricinuit o pagubă, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la soluţionarea cauzei în primă instanţă, învinuitul sau inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate.

Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică o sancţiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar.

Dispoziţiile prevăzute la alin. 1 şi 2 nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârşit o infracţiune de acelaşi gen, prevăzută de prezentul cod, într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei, pentru care a beneficiat de prevederile alin. 1 şi 2."

3. La articolul 184, după alineatul 5 se introduce un nou alineat, alineatul 6, cu următorul cuprins:

„Pentru faptele prevăzute la alin. 2 şi 4, împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală."

Art. XXI. - Prevederile art. 145 alin. (3) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 26 martie 1996, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Art. XXII. - (1) Procesele în materie civilă în curs de judecată la data schimbării, potrivit prevederilor prezentei legi, a competenţei instanţelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanţe. In caz de desfiinţare, anulare sau casare cu trimitere spre rejudecare, dispoziţiile prezentei legi privitoare la competenţă sunt aplicabile.

(2) Dispoziţiile art. 20, art. 105 alin. 1, art. 129 alin. 5 şi 51, art. 136, art. 158 alin. 3, art. 159, art. 1591, art. 2812a, art. 297 alin. 1, art. 304 pct. 3, art. 312 alin. 61, art. 315 alin. 31, precum şi ale art. 329-3307 din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică numai proceselor, cererilor şi sesizărilor privind recursul în interesul legii, începute, respectiv formulate după intrarea în vigoare a prezentei legi.

(3) Dispoziţiile art. 373 alin. 1 din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică numai executărilor silite începute după intrarea în vigoare a acesteia.

(4) In cazul litigiilor în materie comercială, aflate în procedura concilierii la data intrării în vigoare a prezentei legi, părţile pot conveni fie să continue această procedură, fie să recurgă la procedura medierii.

Art. XXIII. - (1) In cazul cererilor de divorţ formulate anterior intrării în vigoare a prezentei legi, instanţa poate să dispună divorţul prin acordul soţilor, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 37 alin. 2 lit. a) şi ale art. 38 alin. 1-3 din Legea nr. 4/1953 - Codul familiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege.

(2) Dispoziţiile privind divorţul prin acordul soţilor pe cale administrativă sau prin procedură notarială ale Legii nr. 4/1953, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, sunt aplicabile şi căsătoriilor în fiinţă la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(3) In termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi, Ministerul Justiţiei, Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România şi Ministerul Administraţiei şi Internelor vor propune măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor privind divorţul prin acordul soţilor pe cale administrativă sau prin procedură notarială ale Legii nr. 4/1953, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege.

Art. XXIV. - (1) Hotărârile pronunţate în cauzele penale înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.

(2) Procesele în curs de judecată la data schimbării competenţei instanţelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanţe, dispoziţiile referitoare la competenţa instanţelor din Codul de procedură penală, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, aplicându-se numai cauzelor cu care instanţele au fost sesizate după intrarea în vigoare a prezentei legi.

(3) In caz de desfiinţare sau casare cu trimitere spre rejudecare, dispoziţiile prezentei legi privitoare la competenţă sunt aplicabile.

(4) Dispoziţiile privitoare la recursul în interesul legii din Codul de procedură penală, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică numai sesizărilor privind recursul în interesul legii formulate după intrarea în vigoare a prezentei legi.

(5) Cauzele aflate în cursul urmăririi penale rămân în competenţa organelor de urmărire penală care erau legal sesizate la momentul intrării în vigoare a prezentei legi. Sesizarea instanţei în aceste cauze se va face potrivit normelor de competenţă în vigoare la momentul emiterii rechizitoriului.

Art. XXV.- (1) In termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se va modifica în mod corespunzător Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat.

(2) Referirile la completul de 9 judecători cuprinse în actele normative în vigoare se consideră a fi făcute la completele de 5 judecători.

(3) Procesele în curs de judecată la completul de 9 judecători la data intrării în vigoare a prezentei legi vor continua să fie judecate de acest complet.

(4) Dispoziţiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică şi proceselor în curs de judecată la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. XXVI. - Dispoziţiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, ale art. 132 alin. (9) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele prin prezenta lege, precum şi ale art. 4 alin. (6) şi art. 5 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică şi proceselor aflate în curs de soluţionare în primă instanţă dacă nu s-a pronunţat o hotărâre în cauză până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. XXVII. - In termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public vor încheia protocoale de colaborare cu autorităţile şi instituţiile publice care deţin baze electronice de date, în vederea asigurării aplicării prevederilor art. 862 din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, şi ale art. 1841 din Codul de procedură penală, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege.

Art. XXVIII. - Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor privind divorţul pe cale administrativă şi pe cale notarială, care intră în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

IOAN OLTEAN

PREŞEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ


COMENTARII la Legea 202/2010

Momentan nu exista niciun comentariu la Legea 202 din 2010
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Decizia 542 2014
    PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE D-L ZEGREAN AFACUT CUMVA UN STUDIU CE INSEAMNA 25 DE ANI DE GRUPA SPECIALA SI CE INSEAMNA 20 ANI DE GR.I?ROG SA FACA ACEASTA ANALIZA SI APOI SA DEA LECTII.IN NICI UN STAT CIVILIZAT NU SE PLATESTE NEMUNCA.CUM E POSIBIL CA DUPA 20 DE ANI DE GRUPA I SA AI O PENSIE MAI MARE DECIT UNUL CU 25 DE ANI DE GRUPA SPECIALA.UNDE ESTE PRINCIPIUL CONTRITIBUTATII?CEL CU 25 DE ANI DE GRUPA SPECIALA A CONTRIBUIT LA SISTEMUL DE PENSIICU 5 ANI IN PLUS,DAR ARE PENSIA MAI MICA CU 100RON DECIT CEL CU 20 DE ANI DE GRUPA I.D-LE ZEGREAN ROG FACETI O SIMULARE SI NU NE ABURITI IN ARTICOLE !SINTEM GENERATII CIT DE CIT APROPIATE SI AM INVATAT LA SCOALA NISTE VERSURI,CARE ADAPTATE ZILELOR NOASTRE AR SUNA ASA:"LEGEA ESTE O FRAZA DE DINSII INVENTATA CA PRIN A EI PUTERE SA NE APLECE IN JUG" (DACA ERA PENTU VOI SE PUTEA) SARBATORI FERICITE ! ...................................................................................................................................................................................................
ANONIM a comentat Legea 86 1945
    Crăciun de împrumut este aici, din nou se aplică acum. Ai nevoie de un împrumut de urgență? Daca da scrieti-ne în acest special de e-mail markbrandonloancompanyplc@gmail.com) cu detaliile împrumutat. Împrumut Formular necesar: Numele Complet: Varsta: Sex: Țara: de stat: Ocupația; Număr de telefon: Suma de împrumut Necesare: Împrumut Durata: Venit lunar: Ai aplicat pentru un împrumut înainte?: dl markbrandonloancompanyplc@gmail.com
ANONIM a comentat Legea 189 2000
    Ma numesc Aurel si sun beneficiarul acestei Legi. Ma refer in mod deosebit la art.5 lit.g la >precum si scutire la plata taxei de abonament<. Romtelecomul nu mai este de mult o societate de stat care avea obligatia si prioritatea de a instala un post telefonic si a lua in baza legii 8,5 Euro pentru servicii de telefonie fixa.Nici un operator privat de pe piata (exceptad Romtelecom si acum Telekom)nu accepta gratuitatea si incasarea de la stat a sumei respective si apoi plata diferentei de la abonat -contractant-. Detin un abonament de 2 Euro la Digi fix si mobil (RDS&RSC). Nu pot fi obligati sunt particulari, am fost si am facut un memoriu. Ca sa pot sa beneficiez de acei 8,5 Euro si sa ma adresez orcarui operator vreau, trebuie sa ma adresez la Haga? sau cum trebuie sa procedez. aurelmahu@yahoo.com
ANONIM a comentat Decretul 52 2014
     Buna ziua Iubiți Oameni, Sunt doamna Mary Smith-am scris această scrisoare pentru că sunt foarte recunoscător pentru ceea ce a făcut doamna Clara Morgan pentru mine și familia mea, când am crezut că nu era nici o speranță a venit și face familia mea simt în viață din nou prin care ne conduce împrumut de interes scăzut rată de 3% nu m-am gândit că există încă creditori împrumut autentice în plasă, dar spre surprinderea mea am primit împrumut mea, fără a pierde mult timp, astfel încât, dacă sunteți în căutarea acolo pentru un împrumut de orice sumă i-ar dori a trimite un email VIA (clara_morgan@outlook.com) vă doresc tuturor succes Salutari Dna Mary Smith
ANONIM a comentat Ordin 50 1990
    La sef laborator si sef statie de betoane nu se mai acorda grupa a IIa ?
ANONIM a comentat Decretul 463 2014
    (mauricefinance@hotmail.com) salutări Ia împrumut de Crăciun de astazi cu teren de Crăciun de împrumut Bonanza (Imprumuta un împrumut de astăzi și să plătească doar 80% împrumut și de a lua restul de 20% ca o mina de aur). Va oferim împrumut în intervalul de 1-1000 de euro, dolari, lire sterline, ruble, etc., oferă un împrumut cu o rată a dobânzii de 2% până la un maximum de 25 de ani în contact cu noi astăzi prin e-mail pentru a solicita un împrumut și obține o bonanza.For mai multe informații despre serviciile noastre, vă rugăm să lăsați-ne suma de împrumut care aveți nevoie și doresc durata creditului. Sperăm să aud de la tine. Puteți trimite un mesaj la adresa de e-mailul de mai jos. Aștept răspunsul dumneavoastră E-mail: mauricefinance@hotmail.com
ANONIM a comentat Decretul 826 2014
    Hello, Here comes an Affordable and Legit Loan that will change your life for ever, I am Mrs Lily Brown a certified loan lender, I offer loan to individual and public sector that are in need of financial Assistance in a low interest rate of 2%. Bad credit acceptable,The Terms and Conditions are very simple and considerate.You will never regret anything in this loan transaction because i will make you smile. Email: (mrslilybrownco9@gmail.com) have you been looking for a quick and legit loan online why don't you try Mrs Lily Brown loan company and be free from debts note getting a loan from this company is 100% assured and guarantee Please fill the below application form and get back if interested and you will be glad of knowing a loan lender like Mrs Lily Brown BORROWER'S DATA 1)Full Names: 2)Country: 3)address: 4)State: 5)Sex: 6)Marital Status: 7)Occupation: 8)Phone Number: 10)Monthly income: 11)Next of Kin: 12)Loan Amount Needed: 13)Loan Duration: 14)Purpose of Loan: As soon as you fill the form above, I will send you my loan Terms And Conditions Asap in order for us to proceed. I will be looking forward to hear from you so as to proceed. With Regards,
ANONIM a comentat Decretul 823 2014
     Hello everyone, My name is Mrs Jennifer Anderson and i am talking as the happiest person in the whole wild world today and i told my self that any lender that rescue my family from our poor situation, i will tell the name to the whole wild world and i am so happy to say that my family is back for good because i was in need a loan of $ 100,000 USD to start my life all over as i am a single mum with 4 kids and the whole world seemed like it was hanging on me until i met the GOD sent loan lender that changed my life and that of my family, a GOD fearing lender, Mr Richy Walters, he was the saviour GOD sent to rescue my family and at first i thought it was not going to be possible until i received my loan of $ 100,000 USD and i will advise any one who is in genuine need of a loan to contact Mr.Richy Walters via email at. skypebankloanfirm@gmail.com because he is the most understanding and kind hearted lender.
ANONIM a comentat OUG 100 2011
    Sunt doamna Rosita suntem un legitim şi un împrumut reputaţie creditor. Suntem companie dinamica cu asistenţă financiară ne împrumut fonduri afară la persoanele care au nevoie de asistenţă financiară, care au un credit de rău sau de care au nevoie de bani pentru a plăti facturile, să investească pe afaceri.Vrem să folosească acest mediu să vă informez că am face de încredere şi asistenţă beneficiar ca fi bucuros să vă ofere un împrumut.Sa ne contactati prin adresa de mail: dawsonrositaloans@live.com Servicii topite includ; Refinance Home Îmbunătăţirea, împrumut de investiţii, credite Auto, consolidarea datoriilor, linie de Credit, a doua ipoteca, credite pentru afaceri, credite personale, maşină de împrumut, împrumut Auto. Scrie înapoi în cazul în care interesat. NUMELE COMPLET... ADRESA DE ACASĂ... sex... VARSTA... STAREA CIVILA... TARA... NUMĂRUL DE MOBIL... NUMĂRUL DE BIROU... DE STAT... VENIT LUNAR... OCUPATIA... data naşterii... SUMA NECESARĂ CA ÎMPRUMUT... DURATA ÎMPRUMUTULUI... SCOPUL ÎMPRUMUTULUI... A reveni la noi cu aceste informaţii astfel încât să putem trece mai departe ok. Sunt de aşteptare pentru a auzi de la tine bine. Doamnei Rosita.
ANONIM a comentat Hotărârea 344 2014
    Sunt doamna Rosita suntem un legitim şi un împrumut reputaţie creditor. Suntem companie dinamica cu asistenţă financiară ne împrumut fonduri afară la persoanele care au nevoie de asistenţă financiară, care au un credit de rău sau de care au nevoie de bani pentru a plăti facturile, să investească pe afaceri.Vrem să folosească acest mediu să vă informez că am face de încredere şi asistenţă beneficiar ca fi bucuros să vă ofere un împrumut.Sa ne contactati prin adresa de mail: dawsonrositaloans@live.com Servicii topite includ; Refinance Home Îmbunătăţirea, împrumut de investiţii, credite Auto, consolidarea datoriilor, linie de Credit, a doua ipoteca, credite pentru afaceri, credite personale, maşină de împrumut, împrumut Auto. Scrie înapoi în cazul în care interesat. NUMELE COMPLET... ADRESA DE ACASĂ... sex... VARSTA... STAREA CIVILA... TARA... NUMĂRUL DE MOBIL... NUMĂRUL DE BIROU... DE STAT... VENIT LUNAR... OCUPATIA... data naşterii... SUMA NECESARĂ CA ÎMPRUMUT... DURATA ÎMPRUMUTULUI... SCOPUL ÎMPRUMUTULUI... A reveni la noi cu aceste informaţii astfel încât să putem trece mai departe ok. Sunt de aşteptare pentru a auzi de la tine bine. Doamnei Rosita.
Alte acte pe aceeaşi temă cu Legea 202/2010
Legea 221 2009
privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
Legea 212 2008
privind modificarea art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997
Legea 192 2006
privind medierea si organizarea profesiei de mediator
Legea 554 2004
Legea contenciosului administrativ
Legea 508 2004
privind infiintarea, organizarea si functionarea in cadrul Ministerului Public a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism
Legea 317 2004
privind Consiliul Superior al Magistraturii
Legea 304 2004
privind organizarea judiciara
Legea 304 2004
privind organizarea judiciara
OUG 195 2002
privind circulatia pe drumurile publice
OUG 195 2002
privind circulatia pe drumurile publice*)
Ordonanţa 2 2001
privind regimul juridic al contraventiilor
Legea 10 2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
Legea 10 2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
Legea 10 2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
Legea 188 2000
privind executorii judecatoresti
Legea 66 1999
privind declararea lui Ioan Monoran erou-martir
Legea 146 1997
privind taxele judiciare de timbru
Legea 8 1996
privind dreptul de autor si drepturile conexe
Legea 36 1995
notarilor publici si a activitatii notariale
Legea 105 1992
cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat
Legea 61 1991
pentru sanctionarea faptelor de încalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice
Legea 61 1991
pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice
Legea 61 1991
pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice
Legea 61 1991
pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice
Legea 31 1990
privind societatile comerciale
Legea 31 1990
privind societatile comerciale
Legea 31 1990
privind societăţile comerciale
Business Directory Directories Codul fiscal actualizat 2012 Coduri postale Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu