E-mail:
Parola:
     
 Nu ai cont? Inregistreaza-te
 Ai uitat parola? Click aici
alerte legex
Coduri postale şi prefixe telefonice naţionale şi internaţionale
Legături cu alte acte
nu a modificat niciun act
A fost modificat de:
Cod 0 1968 completat de Legea 58 2008
Cod 0 1968 modificat de OUG 31 2008
Cod 0 1968 modificat de Legea 57 2008
Cod 0 1968 admite exceptie Decizia 190 2008
Cod 0 1968 modificat de Legea 79 2007
Cod 0 1968 modificat de Legea 141 1996
Articolul 247 din actul Cod 0 1968 abrogat de Legea 141 1996
Articolul 428 din actul Cod 0 1968 abrogat de Legea 141 1996
Articolul 332 din actul Cod 0 1968 modificat de Decizia 129 1996
Articolul 149 din actul Cod 0 1968 modificat de Decizia 60 1994
Cod 0 1968 in legatura cu Legea 45 1993
Cod 0 1968 in legatura cu Legea 104 1992
Cod 0 1968 in legatura cu Legea 88 1992
Cod 0 1968 in legatura cu Legea 32 1990
Cod 0 1968 in legatura cu articolul 2 din actul Legea 20 1990
Cod 0 1968 in legatura cu Decretul-lege 12 1990
Cod 0 1968 in legatura cu Decretul-lege 6 1990
Cod 0 1968 republicat de Cod 0 1968
Cod 0 1968 in legatura cu Legea 31 1968
Cele mai căutate legi
Ultimele acte citite
Sisteme de securitate
Registrul Agricol Integrat - www.registrulagricolintegrat.ro

Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

CODUL DE PROCEDURA PENALA * Republicat

CODUL DE PROCEDURA PENALA     * Republicat

ACT EMIS DE: MAREA ADUNARE NATIONALA

ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL  NR. 58 - 59 din 26 aprilie 1973


SmartCity3


    *) Republicare in temeiul art. III din Legea nr. 7/1973, publicata in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania, Partea I, nr. 49 din 6 aprilie 1973.
    Codul de procedura penala a fost publicat in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania, Partea I, nr. 145 - 146 din 12 noiembrie 1968.


    PARTEA GENERALA

    TITLUL I
    REGULILE DE BAZA SI ACTIUNILE IN PROCESUL PENAL

    CAP. 1
    SCOPUL SI REGULILE DE BAZA ALE PROCESULUI PENAL

    Art. 1
    Scopul procesului penal
    Procesul penal are ca scop constatarea la timp si in mod complet a faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savirsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.
    Procesul penal trebuie sa contribuie la apararea orinduirii sociale si de stat, la apararea proprietatii socialiste, intarirea legalitatii, prevenirea infractiunilor, precum si la educarea cetatenilor in spiritul respectarii legilor si a regulilor de convietuire sociala.
    Art. 2
    Legalitatea si oficialitatea procesului penal
    Procesul penal se desfasoara atit in cursul urmaririi penale cit si in cursul judecatii, potrivit dispozitiilor prevazute de lege.
    Actele necesare desfasurarii procesului penal se indeplinesc din oficiu, afara de cazul cind prin lege se dispune altfel.
    Art. 3
    Aflarea adevarului
    In desfasurarea procesului penal trebuie sa se asigure aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei, precum si cu privire la persoana faptuitorului.
    Art. 4
    Rolul activ
    Organele de urmarire penala si instantele de judecata sint obligate sa aiba rol activ in desfasurarea procesului penal.
    Art. 5
    Garantarea libertatii
    In cursul procesului penal nici o persoana nu poate fi retinuta sau arestata decit in cazurile si conditiile prevazute de lege.
    Art. 6
    Garantarea dreptului de aparare
    Dreptul de aparare este garantat invinuitului sau inculpatului precum si celorlalte parti in tot cursul procesului penal, in conditiile prevazute de lege.
    Art. 7
    Limba in care se desfasoara procesul penal
    In desfasurarea procesului penal se foloseste limba romana.
    In fata organelor judiciare din unitatile administrativ-teritoriale locuite si de populatie de alta nationalitate decit cea romana, se asigura folosirea limbii materne a acelei populatii.
    Art. 8
    Folosirea limbii oficiale prin traducator
    Partilor care nu vorbesc limba in care se desfasoara procesul penal li se asigura posibilitatea de a lua cunostinta de piesele dosarului si dreptul de a vorbi in instanta si a pune concluzii, prin traducator.

    CAP. 2
    ACTIUNEA PENALA SI ACTIUNEA CIVILA IN PROCESUL PENAL

    Sectiunea I
    Actiunea penala
    Art. 9
    Obiectul si exercitarea actiunii penale
    Actiunea penala are ca obiect tragerea la raspundere penala a persoanelor care au savirsit infractiuni.
    Actiunea penala se pune in miscare prin actul de inculpare prevazut de lege.
    Actiunea penala se poate exercita in tot cursul procesului penal.
    Art. 10
    Cazurile in care punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale este impiedicata
    Actiunea penala nu poate fi pusa in miscare, iar cind a fost pusa in miscare nu mai poate fi exercitata daca:
    a) fapta nu exista;
    b) fapta nu este prevazuta de legea penala;
    *) b^1) fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni;
    c) fapta nu a fost savirsita de invinuit sau de inculpat;
    d) faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii;
    e) exista vreuna din cauzele care inlatura caracterul penal al faptei;
    f) lipseste plingerea prealabila a persoanei vatamate, autorizarea sau sesizarea organului competent ori alta conditie prevazuta de lege, necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale;
    g) a intervenit amnistia sau prescriptia ori decesul faptuitorului;
    h) a fost retrasa plingerea prealabila ori partile s-au impacat, in cazul infractiunilor pentru care retragerea plingerii sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala;
    i) s-a dispus inlocuirea raspunderii penale;
    j) exista autoritate de lucru judecat. Impiedicarea produce efecte chiar daca faptei definitiv judecate i s-ar da o alta incadrare juridica.
    In cazul prevazut la lit. f, actiunea penala poate fi pusa in miscare ulterior in conditii legale.
-----------------
    *) Lit. b^1 a alin. 1 al art. 10 a fost introdusa prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 11
    Clasarea, scoaterea de sub urmarire, incetarea urmaririi penale, achitarea si incetarea procesului penal
    Cind se constata existenta vreunuia din cazurile prevazute in art. 10:
    1. In cursul urmaririi penale procurorul, la propunerea organului de cercetare penala sau din oficiu, dispune:
    a) clasarea, cind nu exista invinuit in cauza;
    b) scoaterea de sub urmarire, in cazurile prevazute in art. 10 lit. a - e, cind exista invinuit sau inculpat in cauza;
    c) incetarea urmaririi penale, in cazurile prevazute in art. 10 lit. f - j, cind exista invinuit sau inculpat in cauza.
    2. In cursul judecatii instanta pronunta:
    a) achitarea in cazurile prevazute in art. 10 lit. a - e;
    b) incetarea procesului penal in cazurile prevazute in art. 10 lit. f - j.
    Art. 12
    Sesizarea altor organe decit cele judiciare
    In cazurile aratate in art. 10 lit. b, d si e, procurorul care dispune clasarea sau scoaterea de sub urmarire, ori instanta de judecata care pronunta achitarea, daca apreciaza ca fapta ar putea atrage masuri ori sanctiuni altele decit cele prevazute de legea penala, sesizeaza organul competent.
    Art. 13
    Continuarea procesului penal in caz de amnistie, prescriptie sau de retragere a plingerii
    In caz de amnistie, prescriptie ori de retragere a plingerii prealabile, invinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal.
    Daca se constata vreunul din cazurile prevazute in art. 10 lit. a - e, procurorul dispune scoaterea de sub urmarire, iar instanta de judecata pronunta achitarea.
    Daca nu se constata vreunul din cazurile prevazute in art. 10 lit. a - e, procurorul dispune incetarea urmaririi penale, iar instanta de judecata pronunta incetarea procesului penal.

    Sectiunea II
    Actiunea civila
    Art. 14
    Obiectul si exercitarea actiunii civile
    Actiunea civila are ca obiect tragerea la raspundere civila a inculpatului, precum si a partii responsabile civilmente.
    Actiunea civila poate fi alaturata actiunii penale in cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vatamate ca parte civila.
    Repararea pagubei se face potrivit dispozitiilor legii civile:
    a) in natura, prin restituirea lucrului, prin restabilirea situatiei anterioare savirsirii infractiunii, prin desfiintarea totala ori partiala a unui inscris si prin orice alt mijloc de reparare;
    b) prin plata unei despagubiri banesti, in masura in care repararea in natura nu este cu putinta.
    De asemenea, se acorda despagubiri banesti pentru folosul de care a fost lipsita partea civila.
    Art. 15
    Constituirea ca parte civila
    Persoana vatamata se poate constitui parte civila in contra invinuitului sau inculpatului si a persoanei responsabile civilmente.
    Constituirea ca parte civila se poate face in cursul urmaririi penale, precum si in fata instantei de judecata pina la citirea actului de sesizare.
    Calitatea de parte civila a persoanei care a suferit o vatamare prin infractiune nu inlatura dreptul acestei persoane de a participa in calitate de parte vatamata in aceeasi cauza.
    Actiunea civila este scutita de taxa de timbru.
    Art. 16
    Partea responsabila civilmente
    Introducerea in procesul penal a persoanei responsabile civilmente poate avea loc, la cerere sau din oficiu, fie in cursul urmaririi penale, fie in fata instantei de judecata pina la citirea actului de sesizare.
    Persoana responsabila civilmente poate interveni in procesul penal pina la terminarea cercetarii judecatoresti la prima instanta, luind procedura din stadiul in care se afla in momentul interventiei.
    Partea responsabila civilmente are, in ce priveste actiunea civila, toate drepturile pe care legea le prevede pentru invinuit sau inculpat.
    Art. 17
    Exercitarea din oficiu a actiunii civile
    Actiunea civila se porneste si se exercita si din oficiu, cind persoana vatamata este o organizatie din cele prevazute in art. 145 din Codul penal.
    In acest scop, organul de urmarire penala sau instanta de judecata va cere organizatiei pagubite sa prezinte situatia cu privire la intinderea pagubei si date cu privire la faptele prin care paguba a fost pricinuita. Organizatia este obligata sa prezinte situatia si datele cerute.
    In cazul aratat in alin. 1, instanta este obligata sa se pronunte din oficiu asupra repararii pagubei, chiar daca organizatia pagubita nu este constituita parte civila.
    Dispozitiile alin. 1 si 3 se aplica si in cazul in care cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrinsa.
    Art. 18
    Sustinerea actiunii civile de catre procuror
    Procurorul poate sustine in fata instantei actiunea civila pornita de persoana vatamata.
    Cind persoana vatamata este o organizatie din cele prevazute in art. 145 din Codul penal sau o persoana lipsita de capacitate de exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restrinsa, procurorul, cind participa la judecata, este obligat sa sustina interesele civile ale acesteia, chiar daca nu este constituita parte civila.
    Art. 19
    Actiunea adresata instantei civile
    Persoana vatamata care nu s-a constituit parte civila in procesul penal poate introduce la instanta civila actiune pentru repararea pagubei pricinuite prin infractiune.
    Judecata in fata instantei civile se suspenda pina la rezolvarea definitiva a cauzei penale.
    De asemenea, poate sa porneasca actiune in fata instantei civile persoana vatamata care s-a constituit parte civila sau pentru care s-a pornit din oficiu actiunea civila in procesul penal, dar acesta a fost suspendat. In caz de reluare a procesului penal, actiunea introdusa la instanta civila se suspenda.
    Persoana vatamata care a pornit actiunea in fata instantei civile poate sa paraseasca aceasta instanta si sa se adreseze organului de urmarire penala sau instantei de judecata, daca punerea in miscare a actiunii penale a avut loc ulterior sau procesul penal a fost reluat dupa suspendare. Parasirea instantei civile nu poate avea loc daca aceasta a pronuntat o hotarire chiar nedefinitiva.
    Art. 20
    Cazuri speciale de rezolvare a actiunii civile
    Persoana vatamata constituita parte civila in procesul penal poate sa porneasca actiune in fata instantei civile, daca instanta penala, prin hotarirea ramasa definitiva, a lasat nesolutionata actiunea civila.
    In cazurile in care actiunea civila a fost exercitata din oficiu, daca se constata din probe noi ca paguba nu a fost integral reparata, diferenta poate fi ceruta pe calea unei actiuni la instanta civila.
    De asemenea, persoana vatamata se poate adresa cu actiune la instanta civila, pentru repararea pagubelor care s-au nascut ori s-au descoperit dupa pronuntarea hotaririi penale de prima instanta.
    Art. 21
    Exercitarea actiunii civile de catre sau fata de succesori
    Actiunea civila ramine in competenta instantei penale in caz de deces al uneia din parti, introducindu-se in cauza mostenitorii acesteia.
    Daca una din parti este o persoana juridica, in caz de reorganizare a acesteia, se introduce in cauza organizatia succesoare in drepturi, iar in caz de desfiintare sau de dizolvare se introduc in cauza lichidatorii.
    Art. 22
    Autoritatea hotaririi penale in civil si efectele hotaririi civile in penal
    Hotarirea definitiva a instantei penale are autoritate de lucru judecat in fata instantei civile care judeca actiunea civila, cu privire la existenta faptei, a persoanei care a savirsit-o si a vinovatiei acesteia.
    Hotarirea definitiva a instantei civile prin care a fost solutionata actiunea civila nu are autoritate de lucru judecat in fata organului de urmarire penala si a instantei penale, cu privire la existenta faptei penale, a persoanei care a savirsit-o si a vinovatiei acesteia.

    Sectiunea III
    Partile in procesul penal
    Art. 23
    Inculpatul
    Persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala este parte in procesul penal si se numeste inculpat.
    Art. 24
    Alte parti in procesul penal
    Persoana care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala, daca participa in procesul penal, se numeste parte vatamata.
    Persoana vatamata care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal se numeste parte civila.
    Persoana chemata in procesul penal sa raspunda, potrivit legii civile, pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului, se numeste parte responsabila civilmente.

    TITLUL II
    COMPETENTA

    CAP. 1
    FELURILE COMPETENTEI

    Sectiunea I
    Competenta dupa materie si dupa calitatea persoanei
    Art. 25
    Competenta judecatoriei
    Judecatoria judeca in prima instanta toate infractiunile, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante.
    Art. 26
    Competenta tribunalului militar de mare unitate
    Tribunalul militar de mare unitate judeca in prima instanta:
    1. infractiunile savirsite de militari pina la gradul de capitan inclusiv, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante;
    2. urmatoarele infractiuni savirsite de civili:
    a) infractiunile contra securitatii statului, cu exceptia celor date in competenta tribunalului militar teritorial;
    b) infractiunile contra bunurilor aflate in administrarea sau folosinta
    fortelor armate;
    *) c) infractiunile prevazute in art. 251 - 253, 298 si 348 - 354 din Codul penal;
    3. infractiunile savirsite in legatura cu serviciul de catre angajatii civili din fortele armate si din Ministerul de Interne*), cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante.
-----------------
    *) Art. 26 pct. 2 lit. c este reprodusa astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 7/1973.
    *) Ca urmare a emiterii Decretului nr. 130/1972, denumirea de "Ministrului de Interne" a inlocuit denumirile de "Ministerul Afacerilor Interne" si "Consiliul Securitatii Statului", in cuprinsul acestui cod.

    Art. 27
    Competenta tribunalului judetean
    Tribunalul judetean:
    1. judeca in prima instanta:
    *) a) infractiunile prevazute in Codul penal in articolele 174 - 177, 190, 212, 218, 219 alin. 3 si 4, 223 alin. 2 si 3, 224 alin. 3, 225 alin. 2 si 3, 226, 229 alin. 3, 231 alin. 3 si 4, 232 alin. 3 si 4, 248 alin. 2, 273 alin. 2, 274 alin. 2, 275 alin. 3, 276, 282 - 285, 302, 317 si 323;
    b) infractiunile savirsite cu intentie care au avut ca urmare moartea unei persoane;
    *) c) Abrogat.
    d) infractiunile savirsite de judecatorii de la judecatorii, de personalul operativ al procuraturilor locale, de notarii de stat, precum si infractiunile savirsite de asesorii populari in timpul cit functioneaza la judecatorii;
    2. judeca, ca instanta de recurs, recursurile impotriva hotaririlor penale pronuntate de judecatorii;
    3. solutioneaza conflictele de competenta ivite intre judecatorii.
-----------------
    *) Art. 27 pct. 1 lit. a, modificata prin Decretul nr. 366/1971 si prin Legea nr. 7/1973, este reprodusa astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 7/1973.
    *) Art. 27 pct. 1 lit. c a fost abrogata prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 28
    Competenta tribunalului militar teritorial
    Tribunalul militar teritorial:
    1. judeca in prima instanta:
    a) infractiunile savirsite de ofiterii superiori, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante;
    b) infractiunile savirsite de militari pina la gradul de capitan inclusiv sau de civili, prevazute de Codul penal in art. 155 - 165 si 167;
    *) c) infractiunile contra pacii si omenirii prevazute in Codul penal in art. 356 - 361;
    d) infractiunile mentionate in art. 27 pct. 1 lit. a si b, savirsite de militari pina la gradul de capitan inclusiv, ori savirsite in legatura cu serviciul de catre angajatii civili din Ministerul Apararii Nationale*) ori din Ministerul de Interne;
    e) infractiunile savirsite de judecatorii tribunalelor militare de mare unitate, de personalul operativ din unitatile procuraturilor militare, precum si infractiunile savirsite de asesori in timpul cit functioneaza la tribunalele militare de mare unitate;
    f) infractiunile mentionate in art. 26 pct. 2 lit. a, savirsite de persoanele prevazute in art. 27 pct. 1 lit. d;
    *) g) infractiunile prevazute in art. 279 alin. 3 lit. a si b si in art. 280 din Codul penal, daca au avut ca obiect cantitati mari sau importante de arme, munitii sau materii explozive ori radioactive, precum si infractiunea de contrabanda, daca a avut ca obiect arme, munitii sau materii explozive ori radioactive;
    2. judeca, ca instanta de recurs, recursurile impotriva hotaririlor pronuntate de tribunalele militare de mare unitate;
    3. solutioneaza conflictele de competenta ivite intre tribunalele militare de mare unitate.
-----------------
    *) Art. 28 pct. 1 lit. c este reprodusa astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 7/1973.
    *) Potrivit Decretului nr. 444/1972, denumirea de "Ministerului Apararii Nationale" a inlocuit denumirea de "Ministerului Fortelor Armate", in cuprinsul acestui cod.
    *) Art. 28 pct. 1 lit. g, modificata prin Decretul nr. 366/1971 si prin Legea nr. 7/1973, este reprodusa astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 29
    Competenta Tribunalului Suprem
    Tribunalul Suprem:
    1. judeca in prima instanta:
    a) infractiunile savirsite de generali, amirali si maresali;
    b) infractiunile savirsite de judecatorii si de personalul operativ al procuraturilor, altii decit cei aratati in art. 27 pct. 1 lit. d si in art. 28 pct. 1 lit. e, precum si infractiunile savirsite de catre asesori in timpul cit functioneaza la tribunalele judetene si la tribunalele militare teritoriale;
    c) alte cauze date prin lege in competenta sa;
    2. judeca, ca instanta de recurs, recursurile impotriva hotaririlor penale pronuntate in prima instanta de tribunalele judetene, de tribunalele militare teritoriale, precum si de sectia penala sau militara*) a Tribunalului Suprem;
    3. judeca, ca instanta care exercita controlul general, recursurile extraordinare impotriva hotaririlor penale definitive;
    4. solutioneaza:
    a) conflictele de competenta in cazurile in care Tribunalul Suprem este instanta superioara comuna, precum si cazurile cind cursul justitiei este intrerupt;
    b) cererile de stramutare.
-------------------
    *) A se vedea Decretul nr. 151/1973 privind modificarea articolelor 33 si 34 din Legea nr. 58/1968 privind organizarea judecatoreasca, publicat in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania, Partea I, nr. 41 din 29 martie 1973.

    Sectiunea II
    Competenta teritoriala
    Art. 30
    Competenta pentru infractiunile savirsite in tara
    Competenta dupa teritoriu este determinata de:
    a) locul unde a fost savirsita infractiunea;
    b) locul unde a fost prins faptuitorul;
    c) locul unde locuieste faptuitorul;
    d) locul unde locuieste persoana vatamata.
    Judecarea cauzei revine aceleia dintre instantele competente potrivit alin. 1, in a carei raza teritoriala s-a efectuat urmarirea penala.
    Cind urmarirea penala se efectueaza de catre un organ central sau judetean, procurorul prin rechizitoriul de trimitere in judecata stabileste careia dintre instantele prevazute in alin. 1 ii revine competenta de a judeca, tinind seama ca, in raport cu imprejurarilor cauzei, sa fie asigurata buna desfasurare a procesului penal.
    Prin "locul savirsirii infractiunii" se intelege locul unde s-a desfasurat activitatea infractionala, in totul sau in parte, ori locul unde s-a produs rezultatul acesteia.
    Art. 31
    Competenta pentru infractiunile savirsite in strainatate
    Infractiunile savirsite in afara teritoriului tarii se judeca, dupa caz, de catre instantele civile sau militare din municipiul Bucuresti, iar daca fapta este de competenta judecatoriei, se judeca de Judecatoria sectorului 2 din municipiului Bucuresti.
    Infractiunea savirsita pe o nava este de competenta instantei in a carei raza teritoriala se afla primul port roman in care ancoreaza nava.
    Infractiunea savirsita pe o aeronava este de competenta instantei in a carei raza teritoriala se afla primul loc de aterizare pe teritoriul roman.
    Daca nava nu ancoreaza intr-un port roman, sau daca aeronava nu aterizeaza pe teritoriul roman, competenta este cea prevazuta de alin. 1.

    Sectiunea III
    Competenta in caz de indivizibilitate si conexitate
    Art. 32
    Reunirea cauzelor
    In caz de indivizibilitate sau de conexitate, judecata in prima instanta, daca are loc in acelasi timp pentru toate faptele si pentru toti faptuitorii, se efectueaza de aceeasi instanta.
    Art. 33
    Cazurile de indivizibilitate
    Este indivizibilitate:
    a) cind la savirsirea unei infractiuni au participat mai multe persoane;
    b) cind doua sau mai multe infractiuni au fost savirsite prin acelasi act;
    c) in cazul infractiunii continuate sau in orice alte cazuri cind doua sau mai multe acte materiale alcatuiesc o singura infractiune.
    Art. 34
    Cazurile de conexitate
    Este conexitate:
    a) cind doua sau mai multe infractiuni sint savirsite prin acte diferite, de una sau mai multe persoane impreuna, in acelasi timp si in acelasi loc;
    b) cind doua sau mai multe infractiuni sint savirsite in timp ori in loc diferit, dupa o prealabila intelegere intre infractori;
    c) cind o infractiune este savirsita pentru a pregati, a inlesni sau ascunde comiterea altei infractiuni, ori este savirsita pentru a inlesni sau a asigura sustragerea de la raspundere penala a faptuitorului altei infractiuni;
    d) cind intre doua sau mai multe infractiuni exista legatura si reunirea cauzelor se impune pentru o buna infaptuire a justitiei.
    Art. 35
    Competenta in caz de indivizibilitate sau conexitate
    In caz de indivizibilitate sau conexitate, daca competenta in raport cu diferitii faptuitori ori diferitele fapte apartine, potrivit legii, mai multor instante de grad egal, competenta de a judeca toate faptele si pe toti faptuitorii revine instantei mai intii sesizate, iar daca competenta dupa natura faptelor sau dupa calitatea persoanelor apartine unor instante de grad diferit, competenta de a judeca toate cauzele reunite revine instantei superioare in grad.
    Daca dintre instante una este civila, iar alta militara, competenta revine instantei militare.
    Daca instanta civila este superioara in grad, competenta revine instantei militare echivalente in grad cu instanta civila.
    Competenta de a judeca cauzele reunite ramine dobindita instantei, chiar daca pentru fapta sau pentru faptuitorul care a determinat competenta acestei instante s-a dispus incetarea procesului penal ori s-a pronuntat achitarea.
    Tainuirea, favorizarea infractorului si nedenuntarea unor infractiuni sint de competenta instantei care judeca infractiunea la care acestea se refera.
    Art. 36
    Instanta competenta a hotari reunirea cauzelor
    Reunirea cauzelor se hotaraste de instanta careia ii revine competenta de judecata, potrivit dispozitiilor art. 35.
    In cazul prevazut in art. 35 alin. 3, reunirea cauzelor se hotaraste de instanta civila, care trimite dosarul instantei militare careia ii revine competenta.
    Art. 37
    Cazuri speciale
    In cazurile de indivizibilitate prevazute in art. 33 lit. a si b, precum si in cele de conexitate, cauzele sint reunite daca ele se afla in fata primei instante de judecata, chiar dupa casare cu trimitere.
    Cauzele se reunesc si la instantele de recurs de acelasi grad, daca se afla in acelasi stadiu de judecata.
    In cazul de indivizibilitate prevazut in art. 33 lit. c, cauzele trebuie sa fie reunite intotdeauna.
    Art. 38
    Disjungerea
    In cazul de indivizibilitate prevazut in art. 33 lit. a, precum si in toate cazurile de conexitate, instanta poate dispune, in interesul unei bune judecati, disjungerea cauzei, astfel ca judecarea unora dintre infractori sau dintre infractiuni sa se faca separat.

    Sectiunea IV
    Dispozitii comune
    Art. 39
    Exceptii de necompetenta
    Exceptia de necompetenta materiala si cea de necompetenta dupa calitatea persoanei pot fi ridicate in cursul procesului penal, pina la pronuntarea hotaririi definitive.
    Exceptia de necompetenta teritoriala poate fi ridicata numai pina la citirea actului de sesizare in fata primei instante de judecata.
    Exceptiile de necompetenta pot fi ridicate de procuror, de oricare dintre parti, sau puse in discutia partilor din oficiu.
    Art. 40
    Competenta in caz de schimbare a calitatii inculpatului
    Cind competenta instantei este determinata de calitatea inculpatului, instanta ramine competenta a judeca chiar daca inculpatul, dupa savirsirea infractiunii, nu mai are acea calitate, in cazurile cind:
    a) fapta are legatura cu atributiile de serviciu ale faptuitorului;
    b) s-a dat o hotarire in prima instanta.
    Dobindirea calitatii dupa savirsirea infractiunii nu determina schimbarea competentei.
    Art. 41
    Competenta in caz de schimbare a incadrarii juridice sau a calificarii
    Instanta sesizata cu judecarea unei infractiuni ramine competenta a o judeca chiar daca constata, dupa efectuarea cercetarii judecatoresti, ca infractiunea este de competenta instantei inferioare.
    Schimbarea calificarii faptei printr-o lege noua, intervenita in cursul judecarii cauzei, nu atrage incompetenta instantei de judecata, afara de cazul cind prin acea lege s-ar dispune altfel.
    Art. 42
    Declinarea de competenta
    Instanta de judecata care isi declina competenta trimite dosarul instantei de judecata aratata ca fiind competenta prin hotarirea de declinare.
    Daca declinarea a fost determinata de competenta materiala sau dupa calitatea persoanei, instanta careia i s-a trimis cauza poate folosi actele indeplinite si poate mentine masurile dispuse de instanta desesizata.
    In cazul declinarii pentru necompetenta teritoriala, actele indeplinite ori masurile dispuse se mentin.
    Hotarirea de declinare a competentei nu este supusa recursului.
    Art. 43
    Conflictul de competenta
    Cind doua sau mai multe instante se recunosc competente a judeca aceeasi cauza ori isi declina competenta, conflictul pozitiv sau negativ de competenta se solutioneaza de instanta ierarhic superioara comuna.
    Cind conflictul de competenta se iveste intre o instanta civila si una militara, solutionarea conflictului este de competenta Tribunalului Suprem.
    Instanta ierarhic superioara comuna este sesizata, in caz de conflict pozitiv, de catre instanta care s-a declarat cea din urma competenta, iar in caz de conflict negativ, de catre instanta care si-a declinat cea din urma competenta.
    In toate cazurile, sesizarea se poate face si de procuror sau de parti.
    Pina la solutionarea conflictului pozitiv de competenta judecata se suspenda.
    Instanta care si-a declinat competenta ori s-a declarat competenta cea din urma ia masurile si efectueaza actele ce reclama urgenta.
    Instanta ierarhic superioara comuna hotaraste asupra conflictului de competenta cu citarea partilor.
    Cind instanta sesizata cu solutionarea conflictului de competenta constata ca acea cauza este de competenta altei instante decit cele intre care a intervenit conflictul si fata de care nu este instanta superioara comuna, trimite dosarul Tribunalul Suprem pentru stabilirea competentei.
    Instanta careia i s-a trimis cauza prin hotarirea de stabilire a competentei nu se mai poate declara necompetenta, afara de cazul in care, in urma noii situatii de fapt ce rezulta din completarea cercetarii judecatoresti, se constata ca fapta constituie o infractiune data prin lege in competenta altei instante.
    Instanta careia i s-a trimis cauza aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 42 alin. 2.
    Art. 44
    Chestiuni prealabile
    Instanta penala este competenta sa judece orice chestiune prealabila de care depinde solutionarea cauzei, chiar daca prin natura ei acea chestiune este de competenta altei instante.
    Chestiunea prealabila se judeca de catre instanta penala, potrivit regulilor si mijloacelor de proba privitoare la materia careia ii apartine acea chestiune.
    Hotarirea definitiva a instantei civile, asupra unei imprejurari ce constituie o chestiune prealabila in procesul penal, are autoritate de lucru judecat in fata instantei penale.
    Art. 45
    Dispozitii care se aplica la urmarirea penala
    Dispozitiile cuprinse in art. 30 - 36, 38, 40, 42 si 44 se aplica in mod corespunzator si in cursul urmaririi penale.
    Cind nici unul din locurile aratate in art. 30 alin. 1 nu este cunoscut, competenta revine organului de urmarire penala care a fost mai intii sesizat.
    In caz de sesizari simultane, precaderea se stabileste in ordinea enumerarii de la art. 30 alin. 1.
    Daca in raport cu vreunul din criteriile aratate in art. 30 alin. 1 sint competente mai multe organe de urmarire penala, competenta revine organului care a fost mai intii sesizat.
    Urmarirea penala a infractiunilor savirsite in conditiile prevazute in art. 31 se efectueaza de catre organul de urmarire penala din raza teritoriala a instantei competente sa judece cauza.
    Conflictul de competenta intre doi sau mai multi procurori se rezolva de catre procurorul superior comun acestora. Cind conflictul se iveste intre doua sau mai multe organe de cercetare penala, competenta se stabileste de catre procurorul care exercita supravegherea asupra activitatii de cercetare penala a acestor organe.

    CAP. 2
    INCOMPATIBILITATEA SI STRAMUTAREA

    Sectiunea I
    Incompatibilitatea
    Art. 46
    Rudenia intre judecatori
    Judecatorii si asesorii care sint soti sau rude apropiate intre ei nu pot face parte din acelasi complet de judecata.
    Art. 47
    Judecator care s-a pronuntat anterior
    Judecatorul sau asesorul care a luat parte la solutionarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o instanta superioara, sau la judecarea cauzei dupa casare cu trimitere.
    De asemenea, nu mai poate participa la judecarea cauzei judecatorul sau asesorul care si-a exprimat anterior parerea cu privire la solutia care ar putea fi data in acea cauza.
    Art. 48
    Alte cauze de incompatibilitate
    Judecatorul sau asesorul este de asemenea incompatibil de a judeca, daca in cauza respectiva:
    a) a pus in miscare actiunea penala, a emis mandatul de arestare, a dispus trimiterea in judecata, sau a pus concluzii in fond in calitate de procuror la instanta de judecata;
    b) a fost reprezentant sau aparator al vreuneia dintre parti;
    c) a fost expert sau martor;
    d) exista imprejurari din care rezulta ca este interesat sub orice forma, el, sotul sau vreo ruda apropiata.
    Art. 49
    Incompatibilitatea procurorului, grefierului si a organului de cercetare penala.
    Dispozitiile art. 46 se aplica procurorului si grefierului de sedinta, cind cauza de incompatibilitate exista intre ei sau intre vreunul dintre ei si unul din membrii completului de judecata.
    Dispozitiile privind cazurile de incompatibilitate prevazute in art. 48 lit. b, c si d se aplica procurorului, persoanei care efectueaza cercetarea penala si grefierului de sedinta.
    Procurorul care a participat ca judecator la solutionarea cauzei in prima instanta nu poate pune concluzii la judecarea ei in recurs.
    Persoana care a efectuat urmarirea penala este incompatibila sa procedeze la completarea sau refacerea acesteia, cind completarea sau refacerea este dispusa de instanta.
    Art. 50
    Abtinerea
    Persoana incompatibila este obligata sa declare, dupa caz, presedintelui instantei, procurorului care supravegheaza cercetarea penala sau procurorului ierarhic superior, ca se abtine de a participa la procesul penal, cu aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abtinerii.
    Declaratia de abtinere se face de indata ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate.
    Art. 51
    Recuzarea
    In cazul in care persoana incompatibila nu a facut declaratia de abtinere, poate fi recuzata atit in cursul urmaririi penale cit si in cursul judecatii, de oricare dintre parti, de indata ce partea a aflat de existenta cazului de incompatibilitate.
    Recuzarea se formuleaza oral sau scris, cu aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul recuzarii.
    Art. 52
    Procedura de solutionare in cursul judecatii
    Abtinerea sau recuzarea judecatorului, asesorului, procurorului sau grefierului se solutioneaza de un alt complet, in sedinta secreta, fara participarea celui ce declara ca se abtine sau este recuzat.
    Examinarea declaratiei de abtinere sau a cererii de recuzare se face de indata, ascultindu-se procurorul cind este prezent in instanta, iar daca se gaseste necesar, si partile, precum si persoana care se abtine sau a carei recuzare se cere.
    Cind abtinerea sau recuzarea priveste cazul prevazut in art. 46 si 49 alin. 1, instanta, admitind recuzarea, stabileste care dintre persoanele aratate in mentionatele texte nu va lua parte la judecarea cauzei.
    In caz de admitere a abtinerii sau a recuzarii, se va stabili in ce masura actele indeplinite ori masurile dispuse se mentin.
    Abtinerea sau recuzarea care priveste intreaga instanta se solutioneaza de instanta ierarhic superioara. Aceasta, in cazul cind gaseste intemeiata abtinerea sau recuzarea, desemneaza pentru judecarea cauzei o instanta egala in grad cu instanta in fata careia s-a produs abtinerea sau recuzarea.
    Incheierea prin care s-a admis sau s-a respins abtinerea, ca si aceea prin care s-a admis recuzarea, nu sint supuse nici unei cai de atac.
    Art. 53
    Procedura de solutionare in cursul urmaririi penale
    In cursul urmaririi penale, asupra abtinerii sau recuzarii se pronunta procurorul care supravegheaza cercetarea penala sau procurorul ierarhic superior.
    Cererea de recuzare privitoare la persoana care efectueaza cercetarea penala se adreseaza fie acestei persoane, fie procurorului. In cazul in care cererea este adresata persoanei care efectueaza cercetarea penala, aceasta este obligata sa o inainteze impreuna cu lamuririle necesare, in termen de 24 de ore, procurorului, fara a intrerupe cursul cercetarii penale.
    Procurorul este obligat sa solutioneze cererea in cel mult 3 zile, printr-o ordonanta.
    Cererea de recuzare care priveste pe procuror se solutioneaza in acelasi termen si in aceleasi conditii de procurorul ierarhic superior.
    Abtinerea se solutioneaza potrivit dispozitiilor din alin. 3 si 4, care se aplica in mod corespunzator.
    Art. 54
    Incompatibilitatea expertului si interpretului
    Dispozitiile art. 48, 50, 51, 52 si 53 se aplica in mod corespunzator expertului si interpretului.
    Calitatea de expert este incompatibila cu aceea de martor in aceeasi cauza. Calitatea de martor are intiietate.
    Participarea ca expert sau ca interpret de mai multe ori in aceeasi cauza nu constituie un motiv de recuzare.

    Sectiunea II
    Stramutarea judecarii cauzei penale
    Art. 55
    Temeiul stramutarii
    Tribunalul Suprem stramuta judecarea unei cauze de la instanta competenta la o alta instanta egala in grad, in cazul in care, apreciind temeinicia motivelor de stramutare, considera ca prin aceasta se asigura desfasurarea normala a procesului.
    Stramutarea poate fi ceruta de partea interesata, de procuror sau de ministrul justitiei.
    Art. 56
    Cererea si efectele ei
    Cererea de stramutare se adreseaza Tribunalului Suprem si trebuie motivata. Inscrisurile pe care se sprijina cererea se alatura la aceasta, cind sint detinute de partea care cere stramutarea.
    In cerere se face mentiune daca in cauza se gasesc arestati.
    Suspendarea judecarii cauzei poate fi dispusa de presedintele Tribunalului Suprem la primirea cererii, sau de catre Tribunalului Suprem dupa ce acesta a fost investit.
    Cererea facuta de ministrul justitiei sau de procurorul general suspenda de drept judecarea cauzei.
    Art. 57
    Procedura de informare
    Presedintele Tribunalului Suprem cere, pentru lamurirea instantei, informatii de la presedintele instantei ierarhic superioare celei la care se afla cauza a carei stramutare se cere, comunicindu-i totodata termenul fixat pentru judecarea cererii de stramutare.
    Cind Tribunalului Suprem este instanta ierarhic superioara, informatiile se cer Ministerului Justitiei.
    In cazul introducerii unei noi cereri de stramutare cu privire la aceeasi cauza, cererea de informatii este facultativa.
    Art. 58
    Instiintarea partilor
    Presedintele instantei ierarhic superioare celei la care se afla cauza ia masuri pentru incunostintarea partilor despre introducerea cererii de stramutare, despre termenul fixat pentru solutionarea acesteia, cu mentiunea ca partile pot trimite memorii si se pot prezenta la termenul fixat pentru solutionarea cererii.
    In informatiile trimise Tribunalului Suprem se face mentiune expresa despre efectuarea incunostintarilor, atasindu-se si dovezile de comunicare a acestora.
    Cind in cauza a carei stramutare se cere sint arestati, presedintele dispune desemnarea unui aparator din oficiu.
    Art. 59
    Examinarea cererii
    Examinarea cererii de stramutare se face in sedinta secreta.
    Cind partile se infatiseaza, se asculta si concluziile acestora.
    Art. 60
    Solutionarea cererii
    Tribunalul Suprem dispune, fara aratarea motivelor, admiterea sau respingerea cererii.
    In cazul in care gaseste cererea intemeiata, dispune stramutarea judecarii cauzei, hotarind totodata in ce masura actele indeplinite in fata instantei de la care s-a stramutat cauza se mentin.
    Aceasta instanta va fi instiintata de indata despre admiterea cererii de stramutare.
    Daca instanta la care se afla cauza a carei stramutare se cere a procedat intre timp la judecarea cauzei, hotarirea pronuntata este desfiintata prin efectul admiterii cererii de stramutare.
    Art. 61
    Repetarea cererii
    Stramutarea cauzei nu poate fi ceruta din nou, afara de cazul cind noua cerere se intemeiaza pe imprejurari necunoscute Tribunalul Suprem la solutionarea cererii anterioare sau ivite dupa aceasta.

    TITLUL III
    PROBELE SI MIJLOACELE DE PROBA

    CAP. 1
    DISPOZITII GENERALE

    Art. 62
    Lamurirea cauzei prin probe
    In vederea aflarii adevarului, organul de urmarire penala si instanta de judecata sint obligate sa lamureasca cauza sub toate aspectele, pe baza de probe.
    Art. 63
    Probele si aprecierea lor
    Constituie proba orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a savirsit-o si la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei.
    Probele nu au valoare mai dinainte stabilita. Aprecierea fiecarei probe se face de organul de urmarire penala si de instanta de judecata potrivit convingerii lor, formata in urma examinarii tuturor probelor administrate si conducindu-se dupa constiinta lor juridica socialista.
    Art. 64
    Mijloacele de proba
    Mijloacele de proba prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba sint: declaratiile invinuitului sau ale inculpatului, declaratiile partii vatamate, ale partii civile si ale partii responsabile civilmente, declaratiile martorilor, inscrisurile, mijloacele materiale de proba, constatarile tehnico-stiintifice, constatarile medico-legale si expertizele.
    Art. 65
    Sarcina administrarii probelor
    Sarcina administrarii probelor in procesul penal revine organului de urmarire penala si instantei de judecata.
    La cererea organului de urmarire penala ori a instantei de judecata, orice persoana care cunoaste vreo proba sau detine vreun mijloc de proba este obligata sa le aduca la cunostinta sau sa le infatiseze.
    Art. 66
    Prezumtia de nevinovatie
    Invinuitul sau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa.
    In cazul cind exista probe de vinovatie, invinuitul sau inculpatul are dreptul sa probeze lipsa lor de temeinicie.
    Art. 67
    Concludenta si utilitatea probei
    In cursul procesului penal partile pot propune probe si cere administrarea lor.
    Cererea pentru administrarea unei probe nu poate fi respinsa, daca proba este concludenta si utila.
    Admiterea sau respingerea cererii se face motivat.
    Art. 68
    Interzicerea mijloacelor de constringere
    Este oprit a se intrebuinta violente, amenintari ori alte mijloace de constringere, precum si promisiuni sau indemnuri, in scopul de a se obtine probe.
    De asemenea, este oprit de a determina o persoana sa savirseasca sau sa continue savirsirea unei fapte penale, in scopul obtinerii unei probe.

    CAP. 2
    MIJLOACELE DE PROBA

    Sectiunea I
    Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului
    Art. 69
    Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului
    Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului, numai in masura in care sint coroborate cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza.
    Art. 70
    Intrebari si lamuriri prealabile
    Invinuitul sau inculpatul, inainte de a fi ascultat, este intrebat cu privire la nume, prenume, porecla, data si locul nasterii, numele si prenumele parintilor, cetatenie, studii, situatia militara, loc de munca, ocupatie, adresa, antecedente penale si alte date pentru stabilirea situatiei sale personale.
    Invinuitului sau inculpatului i se aduce apoi la cunostinta fapta care formeaza obiectul cauzei si i se pune in vedere sa declare tot ce stie cu privire la fapta si la invinuirea ce i se aduce in legatura cu aceasta.
    Organul de urmarire penala, inainte de a-l asculta pe invinuit, cere acestuia sa dea o declaratie scrisa personal, cu privire la invinuirea ce i se aduce.
    Art. 71
    Modul de ascultare
    Fiecare invinuit sau inculpat este ascultat separat
    In cursul urmaririi penale, daca sint mai multi invinuiti sau inculpati, fiecare este ascultat fara sa fie de fata ceilalti.
    Invinuitul sau inculpatul este mai intii lasat sa declare tot ce stie in cauza.
    Ascultarea invinuitului sau inculpatului nu poate incepe cu citirea sau reamintirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior in cauza.
    Invinuitul sau inculpatul nu poate prezenta ori citi o declaratie scrisa de mai inainte, insa se poate servi de insemnari asupra amanuntelor greu de retinut.
    Art. 72
    Intrebari cu privire la fapta
    Dupa ce invinuitul sau inculpatul a facut declaratia, i se pot pune intrebari cu privire la fapta care formeaza obiectul cauzei si la invinuirea ce i se aduce. De asemenea, este intrebat cu privire la probele pe care intelege sa le propuna.
    Art. 73
    Consemnarea declaratiilor
    Declaratiile invinuitului sau inculpatului se consemneaza in scris. Declaratia scrisa se citeste acestuia, iar daca cere, i se da sa o citeasca. Cind este de acord cu continutul ei, o semneaza pe fiecare pagina si la sfirsit.
    Cind invinuitul sau inculpatul nu poate sau refuza sa semneze, se face mentiune in declaratia scrisa.
    Declaratia scrisa este semnata si de organul de urmarire penala care a procedat la ascultarea invinuitului sau inculpatului ori de presedintele completului de judecata si de grefier, precum si de interpret cind declaratia a fost luata printr-un interpret.
    Daca invinuitul sau inculpatul revine asupra vreuneia din declaratiile sale sau are de facut completari, rectificari sau precizari, acestea se consemneaza si se semneaza in conditiile aratate in prezentul articol.
    Art. 74
    Ascultarea invinuitului sau inculpatului la locul unde se afla
    Ori de cite ori invinuitul sau inculpatul se gaseste in imposibilitate de a se prezenta pentru a fi ascultat, organul de urmarire penala sau instanta de judecata procedeaza la ascultarea acestuia la locul unde se afla.

    Sectiunea II
    Declaratiile partii vatamate, ale partii civile si ale partii responsabile civilmente
    Art. 75
    Declaratiile celorlalte parti din proces
    Declaratiile partii vatamate, ale partii civile si ale partii responsabile civilmente facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului, numai in masura in care sint coroborate cu fapte sau imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza.
    Art. 76
    Explicatii prealabile
    Organul de urmarire penala sau instanta de judecata are obligatia sa cheme, spre a fi ascultate, persoana care a suferit o vatamare prin infractiune, precum si persoana civilmente responsabila.
    Inainte de ascultare, persoanei vatamate i se pune in vedere ca poate participa in proces ca parte vatamata, iar daca a suferit o paguba materiala, ca se poate constitui parte civila. De asemenea, i se atrage atentia ca declaratia de participare in proces ca parte vatamata sau de constituire ca parte civila se poate face in tot cursul urmaririi penale, iar in fata primei instante de judecata, pina la citirea actului de sesizare.
    Art. 77
    Modul de ascultare
    Ascultarea partii vatamate, a partii civile si a partii responsabile civilmente se face potrivit dispozitiilor privitoare la ascultarea invinuitului sau inculpatului, care se aplica in mod corespunzator.

    Sectiunea III
    Declaratiile martorilor
    Art. 78
    Martorul
    Persoana care are cunostinta despre vreo fapta sau vreo imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal poate fi ascultata in calitate de martor.
    Art. 79
    Ascultarea persoanei obligate a pastra secretul profesional
    Persoana obligata a pastra secretul profesional nu poate fi ascultata ca martor cu privire la faptele si imprejurarile de care a luat cunostinta in exercitiul profesiei, fara incuviintarea persoanei sau a organizatiei fata de care este obligata a pastra secretul.
    Calitatea de martor are intiietate fata de calitatea de aparator, cu privire la faptele si imprejurarile pe care acesta le-a cunoscut inainte de a fi devenit aparator sau reprezentant al vreuneia dintre parti.
    Art. 80
    Ascultarea sotului si a rudelor apropiate
    Sotul si rudele apropiate ale invinuitului sau inculpatului nu sint obligate sa depuna ca martori.
    Organele judiciare vor aduce aceasta la cunostinta persoanelor aratate in alineatul precedent, de indata ce au fost indeplinite dispozitiile alin. 3 din art. 84.
    Art. 81
    Martor minor
    Minorul poate fi ascultat ca martor. Pina la virsta de 14 ani ascultarea lui se face in prezenta unuia dintre parinti ori a tutorelui sau a persoanei careia ii este incredintat minorul spre crestere si educare.
    Art. 82
    Persoana vatamata
    Persoana vatamata poate fi ascultata ca martor, daca nu este constituita parte civila sau nu participa in proces ca parte vatamata.
    Art. 83
    Obligatia de prezentare
    Persoana chemata ca martor este obligata sa se infatiseze la locul, ziua si ora aratata in citatie si are datoria sa declare tot ce stie cu privire la faptele cauzei.
    Art. 84
    Intrebari prealabile
    Martorul este intrebat mai intii despre nume, prenume, etate, adresa si ocupatie.
    In caz de indoiala asupra identitatii martorului, aceasta se stabileste prin orice mijloc de proba.
    Martorul va fi apoi intrebat daca este sot sau ruda a vreuneia dintre parti si in ce raporturi se afla cu acestea, precum si daca a suferit vreo paguba de pe urma infractiunii.
    Art. 85
    Juramintul martorului
    Inainte de a fi ascultat, martorul depune urmatorul juramint: "Jur ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu".
    Dupa depunerea juramintului, i se pune in vedere martorului ca daca nu va spune adevarul, savirseste infractiunea de marturie mincinoasa.
    Despre toate acestea se face mentiune in declaratia scrisa.
    Minorul care nu a implinit 14 ani nu depune juramint; i se atrage insa atentia sa spuna adevarul.
    Art. 86
    Modul si limitele ascultarii martorului
    Martorului i se face cunoscut obiectul cauzei si i se arata care sint faptele sau imprejurarile pentru dovedirea carora a fost propus ca martor, cerindu-i-se sa declare tot ce stie cu privire la acestea.
    Dupa ce martorul a facut declaratii, i se pot pune intrebari cu privire la faptele si imprejurarile care trebuie constatate in cauza, cu privire la persoana partilor, precum si in ce mod a luat cunostinta despre cele declarate.
    Dispozitiile art. 71 - 74 se aplica in mod corespunzator si la ascultarea martorului.

    Sectiunea IV
    Confruntarea
    Art. 87
    Obiectul confruntarii
    Cind se constata ca exista contraziceri intre declaratiile persoanelor ascultate in aceeasi cauza, se procedeaza la confruntarea acestor persoane, daca aceasta este necesara pentru lamurirea cauzei.
    Art. 88
    Procedura confruntarii
    Persoanele confruntate sint ascultate cu privire la faptele si imprejurarile in privinta carora declaratiile date anterior se contrazic.
    Organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate incuviinta ca personale confruntate sa-si puna reciproc intrebari.
    Declaratiile date de persoanele confruntate se consemneaza in proces-verbal.

    Sectiunea V
    Inscrisurile
    Art. 89
    Mijloacele de proba scrise
    Inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
    Art. 90
    Procesul-verbal ca mijloc de proba
    Procesele-verbale incheiate de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata sint mijloace de proba.
    De asemenea, sint mijloace de proba procesele-verbale incheiate de alte organe, daca legea prevede aceasta.
    Art. 91
    Cuprinsul si forma procesului-verbal
    Procesul-verbal trebuie sa cuprinda:
    a) data si locul unde este incheiat;
    b) numele, prenumele si calitatea celui care il incheie;
    c) numele, prenumele, ocupatia si adresa martorilor asistenti, cind exista;
    d) descrierea amanuntita a celor constatate, precum si a masurilor luate;
    e) numele, prenumele, ocupatia si adresa persoanelor la care se refera procesul-verbal, obiectiile si explicatiile acestora;
    f) mentiunile prevazute de lege pentru cazurile speciale.
    Procesul-verbal trebuie semnat pe fiecare pagina si la sfirsit de cel care il incheie, precum si de persoanele aratate la lit. c si e. Daca vreuna dintre aceste persoane nu poate sau refuza sa semneze, se face mentiune despre aceasta.

    Sectiunea VI
    Martorii asistenti
    Art. 92
    Prezenta martorilor asistenti
    Cind legea prevede ca la efectuarea unui act procedural este necesara prezenta unor martori asistenti, numarul acestora trebuie sa fie de cel putin doi.
    Nu pot fi martori asistenti minorii sub 14 ani, persoanele interesate in cauza si cei ce fac parte din aceeasi unitate cu organul care efectueaza actul procedural.
    Art. 93
    Stabilirea identitatii martorilor asistenti
    Organul care procedeaza la efectuarea unui act procedural in prezenta martorilor asistenti este obligat sa constate si sa consemneze in procesul-verbal pe care il incheie date privind identitatea martorilor asistenti, mentionind si observatiile pe care acestia au fost invitati sa le faca cu privire la cele constatate si la desfasurarea operatiilor la care asista.

    Sectiunea VII
    Mijloacele materiale de proba
    Art. 94
    Obiectele ca mijloc de proba
    Obiectele care contin sau poarta o urma a faptei savirsite, precum si orice alte obiecte care pot servi la aflarea adevarului, sint mijloace materiale de proba.
    Art. 95
    Corpuri delicte
    Sint de asemenea mijloace materiale de proba obiectele care au fost folosite sau au fost destinate sa serveasca la savirsirea unei infractiuni, precum si obiectele care sint produsul infractiunii.

    Sectiunea VIII
    Ridicarea de obiecte si inscrisuri. Efectuarea perchezitiilor
    Art. 96
    Ridicarea de obiecte si inscrisuri
    Organul de urmarire penala sau instanta de judecata are obligatia sa ridice obiectele si inscrisurile ce pot servi ca mijloc de proba in procesul penal.
    Art. 97
    Predarea obiectelor si inscrisurilor
    Orice unitate a unei organizatii din cele prevazute in art. 145 din Codul penal sau orice persoana in posesia careia se afla un obiect sau un inscris ce poate servi ca mijloc de proba este obligata sa-l prezinte si sa-l predea sub luare de dovada organului de urmarire penala sau instantei de judecata, la cererea acestora.
    Daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata apreciaza ca si o copie de pe un inscris poate servi ca mijloc de proba, retine numai copia.
    Daca obiectul sau inscrisul are caracter secret, prezentarea sau predarea se face in conditii care sa asigure pastrarea secretului.
    Art. 98
    Retinerea si predarea corespondentei si a obiectelor
    Organul de cercetare penala, cu incuviintarea procurorului, ori instanta de judecata, daca interesul urmaririi penale sau al judecatii cere, poate dispune ca orice unitate postala sau de transport sa retina si sa predea scrisorile, telegramele si orice alta corespondenta, ori obiecte trimise de invinuit sau inculpat, ori adresate acestuia fie direct, fie indirect.
    Corespondenta si obiectele ridicate care nu au legatura cu cauza se restituie destinatarului.
    Art. 99
    Ridicarea silita de obiecte sau de inscrisuri
    Daca obiectul sau inscrisul cerut nu este predat de bunavoie, organul de urmarire penala sau instanta de judecata dispune ridicarea silita.
    In cursul judecatii dispozitia de ridicare silita a obiectelor sau inscrisurilor se comunica procurorului, care ia masuri de aducere la indeplinire prin organul de cercetare penala.
    Art. 100
    Perchezitia
    Cind persoana careia i s-a cerut sa predea vreun obiect sau vreun inscris din cele aratate in art. 98 tagaduieste existenta sau detinerea acestora, precum si ori de cate ori pentru descoperirea si stringerea probelor este necesar, organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate dispune efectuarea unei perchezitii.
    perchezitia poate fi domiciliara sau corporala.
    Art. 101
    Incuviintarea perchezitiei domiciliare
    Organul de cercetare penala poate face perchezitii domiciliare cu autorizatia procurorului.
    Perchezitia domiciliara se poate face fara autorizatia procurorului numai daca persoana la domiciliul careia urmeaza a se face perchezitia consimte in scris la aceasta.
    In caz de infractiune flagranta, perchezitia domiciliara se efectueaza fara autorizatia procurorului.
    Art. 102
    Perchezitia domiciliara in cursul judecatii
    Instanta poate proceda la efectuarea perchezitiei cu ocazia unei cercetari locale.
    In celelalte cazuri, dispozitia instantei de judecata de a se efectua o perchezitie se comunica procurorului, in vederea efectuarii acesteia.
    Art. 103
    Timpul de efectuare a perchezitiei
    Ridicarea de obiecte si inscrisuri precum si perchezitia domiciliara se pot face de organul de cercetare penala intre orele 6 - 20, iar in celelalte ore numai in caz de infractiune flagranta, sau cind perchezitia urmeaza a se efectua intr-un local public. Perchezitia inceputa intre orele 6 - 20 poate continua si in timpul noptii. Ridicarea de obiecte si inscrisuri precum si perchezitia domiciliara se pot face de procuror, precum si de organele de cercetare ale securitatii, si in timpul noptii.
    Art. 104
    Procedura perchezitiei
    Organul judiciar care urmeaza a efectua perchezitia este obligat ca in prealabil sa se legitimeze si, in cazurile prevazute de lege, sa prezinte autorizatia data de procuror.
    Ridicarea de obiecte si inscrisuri precum si perchezitia domiciliara se fac in prezenta persoanei de la care se ridica obiecte ori inscrisuri, sau la care se efectueaza perchezitia, iar in lipsa acesteia, in prezenta unui reprezentant, a unui membru al familiei, sau a unui vecin, avind capacitate de exercitiu.
    Aceste operatiuni se efectueaza de organul de cercetare penala in prezenta unor martori asistenti.
    Cind persoana la care se face perchezitia este retinuta ori arestata, va fi adusa la perchezitie. In cazul in care nu poate fi adusa, ridicarea de obiecte si inscrisuri precum si perchezitia domiciliara se fac in prezenta unui reprezentant ori a unui membru de familie, iar in lipsa acestora, a unui vecin, avind capacitate de exercitiu.
    Art. 105
    Efectuarea perchezitiei domiciliare
    Organul judiciar care efectueaza perchezitia are dreptul sa deschida incaperile sau alte mijloace de pastrare in care s-ar putea gasi obiectele sau inscrisurile cautate, daca cel in masura sa le deschida refuza aceasta.
    Organul judiciar este obligat sa se limiteze la ridicarea numai a obiectelor si inscrisurilor care au legatura cu fapta savirsita; obiectele sau inscrisurile a caror circulatie sau detinere este interzisa se ridica totdeauna.
    Organul judiciar trebuie sa ia masuri ca faptele si imprejurarile din viata personala a celui la care se efectueaza perchezitia si care nu au legatura cu cauza, sa nu devina publice.
    Art. 106
    Efectuarea perchezitiei corporale
    Perchezitia corporala se efectueaza de organul judiciar care a dispus-o, cu respectarea dispozitiilor art. 104 alin. 1, sau de persoana desemnata de acest organ.
    Perchezitia corporala se face numai de o persoana de acelasi sex cu cea perchezitionata.
    Art. 107
    Identificarea si pastrarea obiectelor
    Obiectele sau inscrisurile se prezinta persoanei de la care sint ridicate si celor care asista, pentru a fi recunoscute si a fi insemnate de catre acestea spre neschimbare, dupa care se eticheteaza si se sigileaza.
    Obiectele care nu pot fi insemnate ori pe care nu se pot aplica etichete si sigilii se impacheteaza sau se inchid, pe cit posibil laolalta, dupa care se aplica sigilii.
    Obiectele care nu pot fi ridicate se sechestreaza si se lasa in pastrare fie celui la care se afla, fie unui custode.
    Probele pentru analiza se iau cel putin in dublu si se sigileaza. Una din probe se lasa celui de la care se ridica, iar in lipsa acestuia, uneia din personale aratate in art. 108 alin. final.
    Art. 108
    Procesul-verbal de perchezitie si de ridicare a obiectelor si inscrisurilor
    Despre efectuarea perchezitiei si ridicarea de obiecte si inscrisuri se intocmeste proces-verbal.
    Procesul-verbal trebuie sa cuprinda, in afara de mentiunile prevazute in art. 91, si urmatoarele mentiuni: locul, timpul si conditiile in care inscrisurile si obiectele au fost descoperite si ridicate, enumerarea si descrierea lor amanuntita, pentru a putea fi recunoscute.
    In procesul-verbal se face mentiune si despre obiectele care nu au fost ridicate, precum si de acelea care au fost lasate in pastrare.
    Copie de pe procesul-verbal se lasa persoanei la care s-a facut perchezitia sau de la care s-au ridicat obiectele si inscrisurile, ori reprezentantului acesteia sau unui membru al familiei, iar in lipsa, celor cu care locuieste sau unui vecin si, daca este cazul, custodelui.
    Art. 109
    Masuri privind obiectele ridicate
    Organul de urmarire penala sau instanta de judecata dispune ca obiectele ori inscrisurile ridicate care constituie mijloace de proba sa fie, dupa caz, atasate la dosar sau pastrate in alt mod.
    Obiectele si inscrisurile ridicate, care nu sint atasate la dosar, pot fi fotografiate. In acest caz fotografiile se vizeaza si se ataseaza la dosar.
    Pina la solutionarea definitiva a cauzei, mijloacele materiale de proba se pastreaza de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata la care se gaseste dosarul.
    Obiectele si inscrisurile predate sau ridicate in urma perchezitiei si care nu au legatura cu cauza se restituie persoanei careia ii apartin. Obiectele supuse confiscarii nu se restituie.
    Obiectele ce servesc ca mijloc de proba, daca nu sint supuse confiscarii, pot fi restituite persoanei careia ii apartin, chiar inainte de solutionarea definitiva a procesului, afara de cazul cind prin aceasta restituire s-ar putea stinjeni aflarea adevarului. Organul de urmarire penala sau instanta de judecata pune in vedere persoanei careia i-au fost restituite obiectele, ca este obligata sa le pastreze pina la solutionarea definitiva a cauzei.
    Art. 110
    Conservarea sau valorificarea obiectelor ridicate
    Obiectele ce servesc ca mijloc de proba, daca sint dintre acelea aratate in art. 165 alin. 2 si daca nu este cazul a fi restituite, se conserva sau se valorifica potrivit dispozitiilor acelui articol.
    Art. 111
    Dispozitii speciale privind organizatiile obstesti
    Dispozitiile din prezenta sectiune se aplica in mod corespunzator si atunci cind actele procedurale se efectueaza la o unitate a unei organizatii din cele prevazute in art. 145 din Codul penal, dispozitii care se completeaza dupa cum urmeaza:
    a) organul judiciar se legitimeaza si, dupa caz, infatiseaza reprezentantului unitatii autorizatia data de procuror;
    b) ridicarea de obiecte si inscrisuri precum si perchezitia se efectueaza in prezenta reprezentantului unitatii;
    c) atunci cind este obligatorie prezenta martorilor asistenti, acestia pot face parte din personalul unitatii;
    d) copie de pe procesul-verbal se lasa reprezentantului unitatii.

    Sectiunea IX
    Constatarea tehnico-stiintifica si constatarea medico-legala
    Art. 112
    Folosirea unor specialisti
    Cind exista pericol de disparitie a unor mijloace de proba sau de schimbare a unor situatii de fapt si este necesara lamurirea urgenta a unor fapte sau imprejurari ale cauzei, organul de urmarire penala poate folosi cunostintele unui specialist sau tehnician, dispunind, din oficiu sau la cerere, efectuarea unei constatari tehnico-stiintifice.
    Constatarea tehnico-stiintifica se efectueaza, de regula, de catre specialisti sau tehnicieni care functioneaza in cadrul ori pe linga institutia de care apartine organul de urmarire penala. Ea poate fi efectuata si de catre specialisti sau tehnicieni care functioneaza in cadrul altor organe.
    Art. 113
    Obiectul si materialul constatarii tehnico-stiintifice
    Organul de urmarire penala care dispune efectuarea constatarii tehnico-stiintifice stabileste obiectul acesteia, formuleaza intrebarile la care trebuie sa se raspunda si termenul in care urmeaza a fi efectuata lucrarea.
    Constatarea tehnico-stiintifica se efectueaza asupra materialelor si datelor puse la dispozitie sau indicate de catre organul de urmarire penala. Celui insarcinat cu efectuarea constatarii nu i se pot delega si nici acesta nu-si poate insusi atributii de organ de urmarire penala sau de organ de control.
    Specialistul sau tehnicianul insarcinat cu efectuarea lucrarii, daca socoteste ca materialele puse la dispozitie ori datele indicate sint insuficiente, comunica aceasta organului de urmarire penala, in vederea completarii lor.
    Art. 114
    Constatarea medico-legala
    In caz de moarte violenta, de moarte a carei cauza nu se cunoaste ori este suspecta, sau cind este necesara o examinare corporala asupra invinuitului ori persoanei vatamate pentru a constata pe corpul acestora existenta urmelor infractiunii, organul de urmarire penala dispune efectuarea unei constatari medico-legale si cere organului medico-legal, caruia ii revine competenta potrivit legii, sa efectueze aceasta constatare.
    Exhumarea in vederea constatarii cauzelor mortii se face numai cu incuviintarea procurorului.
    Art. 115
    Raportul de constatare tehnico-stiintifica sau medico-legala
    Operatiile si concluziile constatarii tehnico-stiintifice sau medico-legale se consemneaza intr-un raport.
    Organul de urmarire penala sau instanta de judecata, din oficiu sau la cererea oricareia dintre parti, daca apreciaza ca raportul tehnico-stiintific ori medico-legal nu este complet sau concluziile acestuia nu sint precise, dispune refacerea sau completarea constatarii tehnico-stiintifice ori medico-legale, sau efectuarea unei expertize.
    Cind refacerea sau completarea constatarii tehnico-stiintifice ori medico-legale este dispusa de instanta de judecata, raportul se trimite procurorului, pentru ca acesta sa ia masuri in vederea completarii sau refacerii lui.

    Sectiunea X
    Expertizele
    Art. 116
    Ordonarea efectuarii expertizei
    Cind pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei, in vederea aflarii adevarului, sint necesare cunostintele unui expert, organul de urmarire penala ori instanta de judecata dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei expertize.
    Art. 117
    Expertiza obligatorie
    Efectuarea unei expertize psihiatrice este obligatorie in cazul infractiunii de omor deosebit de grav, precum si atunci cind organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoiala asupra starii psihice a invinuitului sau inculpatului.
    Expertiza in aceste cazuri se efectueaza in institutii sanitare de specialitate. In vederea efectuarii expertizei, organul de cercetare penala cu aprobarea procurorului sau instanta de judecata dispune internarea invinuitului ori inculpatului pe timpul necesar. Aceasta masura este executorie si se aduce la indeplinire, in caz de opunere, de organele de militie.
    De asemenea, efectuarea unei expertize este obligatorie pentru a se stabili cauzele mortii, daca nu s-a intocmit un raport medico-legal.
    Art. 118
    Procedura expertizei
    Expertiza se efectueaza potrivit dispozitiilor din prezentul cod, afara de cazul cind prin lege se dispune altfel. Dispozitiile art. 113 se aplica in mod corespunzator.
    Expertul este numit de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata, cu exceptia expertizei prevazute in art. 119 alin. 2.
    Fiecare dintre parti are dreptul sa ceara ca un expert recomandat de ea sa participe la efectuarea expertizei.
    Art. 119
    Experti oficiali
    Daca exista experti medico-legali sau experti oficiali in specialitatea respectiva, nu poate fi numit expert o alta persoana, decit daca imprejurari deosebite ar cere aceasta.
    Cind expertiza urmeaza sa fie efectuata de un serviciu medico-legal, de un laborator de expertiza criminalistica sau de orice institut de specialitate, organul de urmarire penala ori instanta de judecata se adreseaza acestora pentru efectuarea expertizei.
    Cind serviciul medico-legal ori laboratorul de expertiza criminalistica sau institutul de specialitate considera necesar ca la efectuarea expertizei sa participe sau sa-si dea parerea si specialisti de la alte institutii, poate folosi asistenta sau avizul acestora.
    Art. 120
    Lamuriri date expertului si partilor
    Organul de urmarire penala sau instanta de judecata, cind dispune efectuarea unei expertize, fixeaza un termen la care sint chemate partile, precum si expertul, daca acesta a fost desemnat de organul de urmarire penala sau de instanta.
    La termenul fixat se aduce la cunostinta partilor si expertului obiectul expertizei si intrebarile la care expertul trebuie sa raspunda si li se pune in vedere ca au dreptul sa faca observatii cu privire la aceste intrebari si ca pot cere modificarea sau completarea lor.
    Partile mai sint incunostintate ca au dreptul sa ceara numirea si a cite unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care sa participe la efectuarea expertizei.
    Dupa examinarea obiectiilor si cererilor facute de parti si expert, organul de urmarire penala sau instanta de judecata pune in vedere expertului termenul in care urmeaza a fi efectuata expertiza, incunostintindu-l totodata daca la efectuarea acesteia urmeaza sa participe partile.
    Dispozitiile alin. 3 si 4 nu se aplica in cazul expertizei prevazute in art. 119 alin. 2.
    Art. 121
    Drepturile expertului
    Expertul are dreptul sa ia cunostinta de materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei. In cursul urmaririi penale cercetarea dosarului se face cu incuviintarea organului de urmarire.
    Expertul poate cere lamuriri organului de urmarire penala sau instantei de judecata cu privire la anumite fapte ori imprejurari ale cauzei.
    Partile, cu incuviintarea si in conditiile stabilite de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata, pot da expertului explicatiile necesare.
    Art. 122
    Raportul de expertiza
    Dupa efectuarea expertizei, expertul intocmeste un raport scris.
    Cind sint mai multi experti se intocmeste un singur raport de expertiza. Daca sint deosebiri de pareri, opiniile separate sint consemnate in cuprinsul raportului sau intr-o anexa.
    Raportul de expertiza se depune la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata care a dispus efectuarea expertizei.
    Art. 123
    Continutul raportului
    Raportul de expertiza cuprinde:
    a) partea introductiva, in care se arata organul de urmarire penala sau instanta de judecata care a dispus efectuarea expertizei, data cind s-a dispus efectuarea acesteia, numele si prenumele expertului, data si locul unde a fost efectuata, data intocmirii raportului de expertiza, obiectul acesteia si intrebarile la care expertul urma sa raspunda, materialul pe baza caruia expertiza a fost efectuata si daca partile care au participat la aceasta au dat explicatii in cursul expertizei;
    b) descrierea in amanunt a operatiilor de efectuare a expertizei, obiectiile sau explicatiile partilor, precum si analiza acestor obiectii ori explicatii in lumina celor constatate de expert;
    c) concluziile, care cuprind raspunsurile la intrebarile puse si parerea expertului asupra obiectului expertizei.
    Art. 124
    Suplimentul de expertiza
    Cind organul de urmarire penala sau instanta de judecata constata, la cerere sau din oficiu, ca expertiza nu este completa, dispune efectuarea unui supliment de expertiza fie de catre acelasi expert, fie de catre altul.
    De asemenea, cind se socoteste necesar, se cer expertului lamuriri suplimentare in scris, ori se dispune chemarea lui spre a da explicatii verbale asupra raportului de expertiza. In acest caz, ascultarea expertului se face potrivit dispozitiilor privitoare la ascultarea martorilor.
    Lamuririle suplimentare in scris pot fi cerute si serviciului medico-legal, laboratorului de expertiza criminalistica ori institutului de specialitate care a efectuat expertiza.
    Art. 125
    Efectuarea unei noi expertize
    Daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiza, dispune efectuarea unei noi expertize.
    Art. 126
    Lamuriri cerute la institutul de emisiune
    In cazurile privitoare la infractiunea de falsificare de moneda sau de alte valori, organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate cere lamuriri institutului de emisiune.
    Art. 127
    Prezentarea scriptelor de comparatie
    In cauzele privind infractiuni de fals in inscrisuri, organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate ordona sa fie prezentate scripte de comparatie.
    Daca scriptele se gasesc in depozite publice, autoritatile in drept sint obligate a le elibera.
    Daca scriptele se gasesc la un particular care nu este sot sau ruda apropiata cu invinuitul sau inculpatul, organul de urmarire penala ori instanta de judecata ii pune in vedere sa le prezinte.
    Scriptele de comparatie trebuie vizate de organul de urmarire penala sau de presedintele completului de judecata si semnate de acela care le prezinta.
    Organul de urmarire penala ori instanta de judecata poate dispune ca invinuitul sau inculpatul sa prezinte o piesa scrisa cu mina sa, ori sa scrie dupa dictarea ce i s-ar face.
    Daca invinuitul sau inculpatul refuza, se face mentiune in procesul-verbal.

    Sectiunea XI
    Folosirea interpretilor
    Art. 128
    Cazurile si procedura de folosire a interpretilor
    Cind una din parti sau o alta persoana care urmeaza sa fie ascultata nu cunoaste limba romana, ori nu se poate exprima, iar organul de urmarire penala sau instanta de judecata nu are posibilitatea de a se intelege cu aceasta, ii asigura folosirea unui interpret. In cursul judecatii partile pot fi asistate si de un interpret ales de ele.
    Dispozitiile alineatului precedent se aplica in mod corespunzator si in cazul cind unele dintre inscrisurile aflate in dosarul cauzei sau prezentate in instanta sint redactate intr-o alta limba decit cea romana.
    Dispozitiile art. 83, 84 si 85 se aplica in mod corespunzator si interpretului.

    Sectiunea XII
    Cercetarea la fata locului si reconstituirea
    Art. 129
    Cercetarea la fata locului
    Cercetarea la fata locului se efectueaza atunci cind este necesar sa se faca constatari cu privire la situatia locului savirsirii infractiunii, sa se descopere si sa se fixeze urmele infractiunii, sa se stabileasca pozitia si starea mijloacelor materiale de proba si imprejurarile in care infractiunea a fost savirsita.
    Organul de urmarire penala efectueaza cercetarea la fata locului in prezenta martorilor asistenti, afara de cazul cind aceasta nu este posibil. Cercetarea la fata locului se face in prezenta partilor, atunci cind este necesar. Neprezentarea partilor incunostintate nu impiedica efectuarea cercetarii.
    Cind invinuitul sau inculpatul este retinut ori arestat, daca nu poate fi adus la cercetare, organul de urmarire penala ii pune in vedere ca are dreptul sa fie reprezentat si ii asigura, la cerere, reprezentarea.
    Instanta de judecata efectueaza cercetarea la fata locului cu citarea partilor si in prezenta procurorului, cind participarea acestuia la judecata este obligatorie.
    Organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate interzice persoanelor care se afla ori vin la locul unde se efectueaza cercetarea, sa comunice intre ele sau cu alte persoane, ori sa plece inainte de terminarea cercetarii.
    Art. 130
    Reconstituirea
    Organul de urmarire penala sau instanta de judecata, daca gaseste necesar pentru verificarea si precizarea unor date, poate sa procedeze la reconstituirea la fata locului, in intregime sau in parte, a modului si a conditiilor in care a fost savirsita fapta.
    Reconstituirea se face in prezenta invinuitului sau inculpatului. Dispozitiile art. 129 alin. 2 se aplica in mod corespunzator.
    Art. 131
    Procesul-verbal de cercetare la fata locului
    Despre efectuarea cercetarii la fata locului se incheie proces-verbal, care trebuie sa cuprinda, in afara mentiunilor aratate in art. 91, descrierea amanuntita a situatiei locului, a urmelor gasite, a obiectelor examinate si a celor ridicate, a pozitiei si starii celorlalte mijloace materiale de proba, astfel incit acestea sa fie redate cu precizie si pe cit posibil cu dimensiunile respective.
    In caz de reconstituire a modului in care a fost savirsita fapta, se consemneaza amanuntit si desfasurarea reconstituirii.
    In toate cazurile se pot face schite, desene sau fotografii, ori alte asemenea lucrari, care se vizeaza si se anexeaza la procesul-verbal.

    Sectiunea XIII
    Comisia rogatorie si delegarea
    Art. 132
    Conditii pentru dispunerea comisiei rogatorii
    Cind un organ de urmarire penala sau o instanta de judecata nu are posibilitatea sa asculte un martor, sa faca o cercetare la fata locului, sa procedeze la ridicarea unor obiecte sau sa efectueze orice alt act procedural, se poate adresa unui alt organ de urmarire penala ori unei alte instante, care are posibilitatea sa le efectueze.
    Punerea in miscare a actiunii penale, luarea masurilor preventive, incuviintarea de probatorii, precum si dispunerea celorlalte acte procesuale sau masuri procesuale nu pot forma obiectul comisiei rogatorii.
    Comisia rogatorie se poate adresa numai unui organ sau unei instante egale in grad.
    Art. 133
    Continutul comisiei rogatorii
    Rezolutia sau incheierea prin care s-a dispus comisia rogatorie trebuie sa contina toate lamuririle referitoare la indeplinirea actului care face obiectul acesteia, iar in cazul cind urmeaza sa fie ascultata o persoana, se vor arata si intrebarile ce trebuie sa i se puna.
    Organul de urmarire penala sau instanta de judecata care efectueaza comisia rogatorie poate pune si alte intrebari, daca necesitatea acestora rezulta in cursul ascultarii.
    Art. 134
    Drepturile partilor in cazul comisiei rogatorii
    Cind comisia rogatorie s-a dispus de instanta de judecata, partile pot formula in fata acesteia intrebari, care vor fi transmise instantei ce urmeaza a efectua comisia rogatorie.
    Totodata, oricare dintre parti poate cere sa fie citata la efectuarea comisiei rogatorii.
    Cind inculpatul este arestat, instanta care urmeaza a efectua comisia rogatorie dispune desemnarea unui aparator din oficiu, care il va reprezenta.
    Art. 135
    Delegarea
    Organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate dispune, in conditiile aratate in art. 132, efectuarea unui act de procedura si prin delegare. Delegarea poate fi data numai unui organ sau unei instante de judecata ierarhic inferioare.
    Dispozitiile privitoare la comisia rogatorie se aplica in mod corespunzator si in caz de delegare.

    TITLUL IV
    MASURILE PREVENTIVE SI ALTE MASURI PROCESUALE

    CAP. 1
    MASURILE PREVENTIVE

    Sectiunea I
    Dispozitii generale
    Art. 136
    Scopul si categoriile masurilor preventive
    In cauzele privitoare la infractiuni pedepsite cu inchisoare, pentru a se asigura buna desfasurare a procesului penal ori pentru a se impiedica sustragerea invinuitului sau inculpatului de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei, se poate lua fata de acesta una din urmatoarele masuri preventive:
    a) retinerea;
    b) obligarea de a nu parasi localitatea;
    c) arestarea preventiva.
    Masura aratata la lit. a poate fi luata de organul de cercetare penala, iar masurile aratate la lit. b si c se pot lua numai de procuror sau de instanta de judecata.
    Alegerea masurii ce urmeaza a fi luata se face tinindu-se seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infractiunii, de sanatatea, virsta, antecedentele si alte situatii privind persoana fata de care se ia masura.
    Art. 137
    Cuprinsul actului prin care se ia masura preventiva
    Actul prin care se ia masura preventiva trebuie sa arate fapta care face obiectul invinuirii sau inculparii, textul de lege in care aceasta se incadreaza, pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savirsita si temeiurile concrete care au determinat luarea masurii preventive.
    Art. 138
    Sesizarea procurorului pentru luarea unor masuri preventive
    Cind organul de cercetare penala considera ca este cazul sa se ia vreuna din masurile prevazute in art. 136 alin. 1 lit. b si c, intocmeste un referat motivat pe care il inainteaza procurorului, care se pronunta dupa ce a examinat si dosarul cauzei.
    In cazul masurii prevazute in art. 136 alin. 1 lit. b, procurorul este obligat sa se pronunte in termen de 24 de ore.
    Art. 139
    Inlocuirea sau revocarea masurilor preventive
    Masura preventiva luata se inlocuieste cu alta masura preventiva, cind s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea masurii.
    Cind nu mai exista vreun temei care sa justifice mentinerea masurii preventive, aceasta trebuie revocata din oficiu sau la cerere.
    In cazul cind masura preventiva a fost luata de procuror, organul de cercetare penala are obligatia sa-l informeze pe acesta despre schimbarea ori incetarea temeiurilor care au motivat luarea masurii.
    Dispozitiile alineatelor precedente se aplica chiar daca organul judiciar urmeaza sa-si decline competenta.
    Art. 140
    Incetarea de drept a masurilor preventive
    Masurile preventive inceteaza de drept:
    a) la expirarea termenelor prevazute de lege sau stabilite de organele judiciare;
    b) in caz de scoatere de sub urmarire, de incetare a urmaririi penale sau de incetare a procesului penal ori de achitare.
    Masura arestarii preventive inceteaza de drept si atunci cind, inainte de pronuntarea unei hotariri de condamnare in prima instanta, durata arestarii a atins jumatatea maximului pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea care face obiectul invinuirii, precum si in celelalte cazuri anume prevazute de lege.
    In cazurile aratate in alin. 1 lit. b si alin. 2, procurorul in cursul urmaririi penale, din oficiu sau in urma informarii organului de cercetare, ori instanta de judecata, are obligatia sa dispuna punerea de indata in libertate a celui retinut sau arestat, trimitind administratiei locului de retinere ori de detinere copie de pe ordonanta sau dispozitiv, ori un extras cuprinzind urmatoarele mentiuni: datele necesare pentru identificarea invinuitului sau inculpatului, numarul mandatului de arestare, numarul si data ordonantei sau a hotaririi prin care s-a dispus liberarea, precum si temeiul legal al liberarii.
    Art. 141
    Calea de atac in contra incheierii privind masurile preventive
    Incheierea data in prima instanta prin care se dispune luarea, revocarea, inlocuirea sau incetarea unei masuri preventive poate fi atacata separat cu recurs, de procuror sau de inculpat. Termenul de recurs este de 3 zile si curge de la pronuntare pentru cei prezenti si de la comunicare pentru cei lipsa.
    Recursul declarat impotriva incheierii prin care s-a dispus luarea unei masuri preventive nu este suspensiv de executare.
    Art. 142
    Tinerea separata a unor categorii de infractori
    In timpul retinerii si arestarii, minorii se tin separat de majori, iar femeile separat de barbati.

    Sectiunea II
    Retinerea
    Art. 143
    Conditiile retinerii
    Masura retinerii poate fi luata de organul de cercetare penala fata de invinuit, daca sint probe sau indicii temeinice ca a savirsit o fapta prevazuta de legea penala.
    Masura retinerii se ia in cazurile prevazute in art. 148, oricare ar fi limitele pedepsei cu inchisoare prevazute de lege pentru fapta savirsita.
    Sint indicii temeinice atunci cind din datele existente in cauza rezulta presupunerea ca persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala a savirsit fapta.
    Art. 144
    Durata retinerii
    Masura retinerii poate dura cel mult 24 de ore.
    In ordonanta prin care s-a dispus retinerea trebuie sa se mentioneze ziua si ora la care retinerea a inceput, iar in ordonanta de punere in libertate, ziua si ora la care retinerea a incetat.
    Cind organul de cercetare penala considera ca este necesar a se lua masura arestarii preventive, inainteaza procurorului, inauntrul termenului prevazut in alin. 1, un referat motivat.

    Sectiunea III
    Obligarea de a nu parasi localitatea
    Art. 145
    Continutul masurii
    Masura obligarii de a nu parasi localitatea consta in indatorirea impusa invinuitului sau inculpatului, de procuror ori de instanta de judecata, de a nu parasi localitatea in care locuieste fara incuviintarea organului care a dispus aceasta masura. Procurorul poate lua aceasta masura prin ordonanta si numai daca sint indeplinite conditiile prevazute in art. 143 alin. 1.
    In cursul urmaririi penale, durata masurii prevazute in alineatul precedent nu poate depasi 30 de zile.
    In caz de incalcare a masurii aplicate se poate lua impotriva invinuitului sau inculpatului una din celelalte masuri preventive, daca sint indeplinite conditiile prevazute de lege pentru luarea acelor masuri.

    Sectiunea IV
    Arestarea preventiva
    ő 1. Arestarea invinuitului
    Art. 146
    Conditiile pentru arestarea invinuitului
    Procurorul, din oficiu sau la sesizarea organului de cercetare penala, cind sint intrunite conditiile prevazute in art. 143 si exista in mod corespunzator vreunul din cazurile prevazute in art. 148, daca considera ca in interesul urmaririi penale este necesara privarea de libertate a invinuitului, dispune prin ordonanta motivata arestarea acestuia, aratind temeiurile care justifica luarea masurii si fixind durata arestarii, care nu poate depasi 5 zile.
    Totodata, procurorul emite un mandat de arestare a invinuitului. Mandatul cuprinde in mod corespunzator mentiunile aratate in art. 151 lit. a - c, e si j, precum si numele si prenumele invinuitului si durata pentru care este dispusa arestarea acestuia.
    Art. 147
    Arestarea invinuitului la instanta de judecata
    Instanta de judecata, in situatiile aratate in partea speciala, titlul II, poate dispune arestarea invinuitului in cazurile si conditiile prevazute in art. 146. Cind s-a dispus arestarea, presedintele completului de judecata emite mandatul de arestare a invinuitului. Invinuitul arestat este trimis de indata procurorului impreuna cu mandatul de arestare.
    ő 2. Arestarea inculpatului
    Art. 148
    Conditiile si cazurile in care se dispune arestarea inculpatului
    Masura arestarii inculpatului poate fi luata daca sint intrunite conditiile prevazute in art. 143 si numai in vreunul din urmatoarele cazuri:
    a) identitatea sau domiciliul inculpatului nu pot fi stabilite din lipsa datelor necesare;
    b) infractiunea este flagranta, iar pedeapsa inchisorii prevazuta de lege este mai mare de 3 luni;
    c) inculpatul a fugit ori s-a ascuns in scopul de a se sustrage de la urmarire sau de la judecata, ori a facut pregatiri pentru asemenea acte, precum si daca in cursul judecatii sint date ca inculpatul urmareste sa se sustraga de la executarea pedepsei;
    d) sint date suficiente ca inculpatul a incercat sa zadarniceasca aflarea adevarului, prin influentarea vreunui martor sau expert, distrugerea ori alterarea mijloacelor materiale de proba sau prin alte asemenea fapte;
    e) inculpatul a comis din nou o infractiune, ori exista date care justifica temerea ca va savirsi si alte infractiuni;
    f) inculpatul este recidivist;
    g) cind exista una din circumstantele agravante;
    h) inculpatul a savirsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 2 ani, iar lasarea sa in libertate ar prezenta un pericol pentru ordinea publica.
    In cazurile prevazute la lit. c - g, masura arestarii inculpatului poate fi luata numai daca pedeapsa inchisorii prevazuta de lege este mai mare de un an.
    Art. 149
    Durata arestarii inculpatului
    Durata arestarii inculpatului nu poate depasi o luna, afara de cazul cind ea este prelungita in conditiile legii. Termenul curge de la data emiterii mandatului cind arestarea a fost dispusa dupa ascultarea inculpatului, iar in cazul cind arestarea a fost dispusa in lipsa inculpatului, termenul curge de la prezentarea acestuia la organul judiciar care a emis mandatul.
    Cind o cauza este trecuta pentru continuarea urmaririi penale de la un organ de urmarire la altul, mandatul de arestare emis anterior ramine valabil. Durata arestarii se calculeaza potrivit dispozitiilor alineatului precedent.
    Arestarea inculpatului in cursul judecatii dureaza pina la solutionarea definitiva a cauzei, afara de cazul cind instanta dispune revocarea ei.
    Art. 150
    Ascultarea inculpatului
    Masura arestarii inculpatului poate fi luata numai dupa ascultarea acestuia de catre procuror sau de catre instanta de judecata, afara de cazul cind inculpatul este disparut, se afla in strainatate, ori se sustrage de la urmarire sau de la judecata.
    In cazul prevazut in alineatul precedent, cind mandatul a fost emis fara ascultarea inculpatului, acesta va fi ascultat imediat ce a fost prins ori s-a prezentat.
    Art. 151
    Continutul mandatului de arestare
    Dupa intocmirea ordonantei sau hotaririi prin care s-a dispus arestarea inculpatului, procurorul ori presedintele completului de judecata emite de indata mandat de arestare.
    Daca prin aceeasi ordonanta sau hotarire s-a dispus arestarea mai multor inculpati, se emite mandat de arestare separat pentru fiecare dintre ei.
    In mandatul de arestare trebuie sa se arate:
    a) organul procuraturii sau instanta care a dispus luarea masurii arestarii inculpatului;
    b) data si locul emiterii;
    c) numele, prenumele si calitatea persoanei care a emis mandatul de arestare;
    d) datele privitoare la persoana inculpatului, prevazute in art. 70;
    e) aratarea faptei ce formeaza obiectul inculparii si denumirea infractiunii;
    f) incadrarea juridica a faptei si pedeapsa prevazuta de lege;
    g) temeiurile concrete care determina arestarea;
    h) ordinul de a fi arestat inculpatul;
    i) indicarea locului unde urmeaza a fi detinut cel arestat;
    j) semnatura procurorului sau a presedintelui completului de judecata.
    Art. 152
    Executarea mandatului
    Cind mandatul de arestare a fost emis dupa ascultarea inculpatului, procurorul sau presedintele completului de judecata care a emis mandatul inmineaza un exemplar al mandatului persoanei arestate, iar un alt exemplar il trimite organului de militie, pentru a fi predat la locul de detinere odata cu arestatul.
    Cind masura arestarii a fost dispusa in lipsa inculpatului potrivit art. 150, mandatul emis se inainteaza in dublu exemplar organului de militie, pentru executare.
    Organul de militie procedeaza la arestarea persoanei aratate in mandat, careia ii preda un exemplar al mandatului si o conduce in fata organului judiciar care a emis mandatul.
    Daca mandatul de arestare a fost emis de procuror, acesta mentioneaza pe mandat data prezentarii inculpatului si procedeaza de indata la ascultarea acestuia, dupa care dispune prin rezolutie asupra arestarii inculpatului. Daca intre timp cauza a ajuns in fata instantei de judecata, procurorul va trimite pe arestat instantei.
    Presedintele instantei procedeaza la ascultarea inculpatului, iar daca acesta ridica obiectii care necesita o rezolvare urgenta, fixeaza de indata termen de judecata.
    Cind mandatul de arestare a fost emis intr-o cauza de competenta organelor de cercetare ale securitatii, mandatul de arestare se poate trimite si acestor organe, in vederea executarii.
    Art. 153
    Obiectii in ceea ce priveste identitatea
    Daca cel arestat ridica obiectii in contra executarii mandatului numai in ce priveste identitatea, este condus in fata procurorului locului unde a fost gasit. Cind este necesar, procurorul cere relatii organului judiciar care a emis mandatul.
    Pina la rezolvarea obiectiilor, procurorul, daca apreciaza ca nu exista pericol de disparitie, dispune punerea in libertate a persoanei impotriva careia s-a executat mandatul.
    Daca procurorul constata ca persoana adusa nu este cea aratata in mandat, o pune imediat in libertate, iar daca constata ca obiectiile sint nefondate, dispune executarea mandatului, procedindu-se potrivit art. 152 alin. 3 si 4.
    Despre toate acestea procurorul incheie un proces-verbal, ce se trimite organului judiciar care a emis mandatul.
    Art. 154
    Negasirea persoanei prevazute in mandat
    Cind persoana prevazuta in mandat nu a fost gasita, organul insarcinat cu executarea incheie un proces-verbal, prin care constata aceasta si instiinteaza organul judiciar care a emis mandatul, precum si organele competente pentru darea in urmarire.
    Art. 155
    Prelungirea duratei arestarii inculpatului de catre procuror
    Durata arestarii inculpatului poate fi prelungita in caz de necesitate si numai motivat.
    Prelungirea termenului privitor la durata arestarii inculpatului poate fi dispusa de procurorul sef al unitatii de procuratura in cadrul careia functioneaza procurorul care exercita supravegherea cercetarii penale sau care efectueaza urmarirea penala. Prelungirea poate fi dispusa de trei ori, fiecare prelungire neputind depasi o luna.
    In cazul cind mandatul de arestare a fost emis de procurorul sef al unitatii de procuratura in cadrul careia se exercita supravegherea cercetarii penale, prelungirile prevazute in alineatul precedent se dispun de procurorul sef al unitatii ierarhic superioare.
    Daca mandatul de arestare a fost emis de un procuror din Procuratura Generala, prelungirile prevazute in alin. 2 se dispun de procurorul ierarhic superior.
    Art. 156
    Propunerea pentru prelungirea arestarii
    Prelungirea duratei arestarii se dispune pe baza propunerii motivate a organului care efectueaza cercetarea penala.
    Propunerea se inainteaza procurorului sef al unitatii de procuratura in cadrul careia se exercita supravegherea urmaririi penale, cu cel putin 3 zile inainte de expirarea termenului a carui prelungire se cere.
    Art. 157
    Procedura prelungirii arestarii de catre procuror
    Procurorul sef este obligat sa se pronunte asupra prelungirii in termen de 24 de ore de la primirea propunerii, dupa examinarea dosarului, luarea avizului procurorului care supravegheaza cercetarea penala si ascultarea inculpatului.
    Cind asupra prelungirii trebuie sa dispuna unitatea ierarhic superioara, procurorul sef al unitatii in cadrul careia se efectueaza cercetarea il asculta pe inculpat si trimite declaratia acestuia, memoriul depus de inculpat sau de aparare, impreuna cu propunerea organului de cercetare penala insotita de avizul sau, organului competent sa dispuna prelungirea.
    In cazurile prevazute in art. 155 alin. 4, procedura aratata in alineatul precedent se efectueaza in mod corespunzator de procurorul care cere prelungirea.
    Procurorul competent sa rezolve cererea de prelungire, daca o socoteste intemeiata, dispune prelungirea, comunicind despre aceasta organului de cercetare penala si administratiei locului de detinere, care este obligata sa aduca la cunostinta inculpatului prelungirea arestarii.
    Art. 158
    Prelungirea duratei arestarii de catre instanta
    In cazul cind durata arestarii preventive a fost prelungita cu 3 luni, procurorul care a dispus prelungirile, primind propunerea intocmita potrivit art. 156, cu cel putin 8 zile inainte de expirarea duratei arestarii, daca apreciaza ca nu este cazul ca inculpatul sa fie pus in libertate, sesizeaza cu cel putin 5 zile inainte de expirarea ultimei prelungiri, instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond.
    *) Daca prelungirile au fost dispuse de procurorul de la unitatea de procuratura ierarhic inferioara celei corespunzatoare instantei competente sa judece cauza in fond, acesta, daca apreciaza ca nu este cazul ca inculpatul sa fie pus in libertate, inainteaza propunerea, in termen de 24 de ore, procurorului de la unitatea ierarhic superioara care, daca o socoteste intemeiata, sesizeaza instanta.
    *) Propunerea se anexeaza la adresa de sesizare a instantei. In cuprinsul adresei se pot arata si alte motive care justifica prelungirea arestarii decit cele cuprinse in propunere.
---------------
    *) Alin. 2 al art. 158 a fost introdus prin Legea nr. 7/1973.
    *) Art. 158 alin. 3 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 159
    Procedura prelungirii arestarii de catre instanta
    Instanta sesizata fixeaza termen de infatisare, inainte de expirarea duratei mandatului.
    Completul de judecata va fi prezidat de presedintele instantei, iar participarea procurorului este obligatorie.
    Dosarul cauzei este prezentat de procuror si va fi consultat numai de completul de judecata.
    Inculpatul este adus in fata instantei si poate fi asistat de aparator.
    In cazul in care instanta acorda prelungirea, aceasta nu va putea depasi 30 de zile. Dispozitiile art. 159 alin. final se aplica in mod corespunzator.
    Incheierea prin care s-a hotarit asupra prelungirii nu este supusa recursului.
    Instanta poate acorda si alte prelungiri, fiecare prelungire neputind depasi 30 de zile. Dispozitiile alineatelor precedente si ale art. 158 se aplica in mod corespunzator.
    Art. 160
    Procedura in cauzele cu mai multi inculpati arestati
    Cind in aceeasi cauza se gasesc mai multi inculpati arestati, pentru care cea de-a treia prelungire expira la date diferite, procurorul sef care sesizeaza instanta potrivit art. 158 pentru unul din inculpati, va sesiza totodata instanta si cu privire la ceilalti inculpati.

    CAP. 2
    ALTE MASURI PROCESUALE

    Sectiunea I
    Luarea masurilor de ocrotire si de siguranta
    Art. 161
    Masurile de ocrotire in caz de retinere sau de arestare preventiva
    Cind masura retinerii sau a arestarii preventive a fost luata fata de un invinuit sau inculpat in a carui ocrotire se afla un minor, o persoana pusa sub interdictie, o persoana careia i s-a instituit curatela, ori o persoana care datorita virstei, bolii sau altei cauze are nevoie de ajutor, trebuie sa fie instiintata autoritatea competenta in vederea luarii masurilor de ocrotire. Obligatia de incunostintare revine organului judiciar care a luat masura retinerii ori a arestarii preventive.
    Art. 162
    Luarea masurilor de siguranta
    In tot cursul procesului penal, daca procurorul sau instanta de judecata constata ca invinuitul ori inculpatul se afla in vreuna din situatiile aratate in art. 113 sau 114 din Codul penal, dispune luarea in mod provizoriu a masurii de siguranta corespunzatoare.
    Procurorul sau instanta ia masuri pentru aducerea la indeplinire a internarii provizorii si totodata sesizeaza comisia medicala competenta sa avizeze internarea bolnavilor mintali si a toxicomanilor periculosi.
    Masura internarii provizorii dureaza pina la confirmarea acesteia de catre instanta de judecata.
    Confirmarea se face pe baza avizului comisiei medicale.
    In cazul in care s-a dispus internarea medicala, se vor lua si masurile prevazute in art. 161.
    Hotarirea instantei de judecata prin care s-a confirmat masura internarii poate fi atacata separat cu recurs. Recursul nu suspenda executarea.

    Sectiunea II
    Masurile asiguratorii, restituirea lucrurilor si restabilirea situatiei anterioare savirsirii infractiunii
    Art. 163
    Masurile asiguratorii
    *) Masurile asiguratorii se iau in cursul procesului penal de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata si constau in indisponibilizarea prin instituirea unui sechestru a bunurilor mobile si imobile, in vederea repararii pagubei produse prin infractiune, precum si pentru garantarea executarii pedepsei amenzii ori a pedepsei confiscarii averii.
    Masurile asiguratorii in vederea repararii pagubei se pot lua asupra bunurilor invinuitului sau inculpatului si ale persoanei responsabile civilmente, pina la concurenta valorii probabile a pagubei.
    *) Masurile asiguratorii pentru garantarea executarii pedepsei amenzii ori a pedepsei confiscarii averii se iau numai asupra bunurilor invinuitului sau inculpatului.
    Nu pot fi sechestrate bunuri care fac parte din avutul obstesc, precum si cele exceptate de lege.
    Masurile asiguratorii in vederea repararii pagubei se pot lua la cererea partii civile sau din oficiu.
    Luarea masurilor asiguratorii este obligatorie:
    a) in cazul in care prin infractiune s-a adus o paguba avutului obstesc, fara deosebire daca este sau nu parte civila constituita;
    b) in cazul in care cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau ca capacitate de exercitiu restrinsa;
    c) pentru garantarea executarii pedepsei complimentare a confiscarii averii.
----------------
    *) Art. 163 alin. 1 si 3 sint reproduse astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 164
    Organele care aduc la indeplinire masurile asiguratorii
    Ordonanta de luare a masurii asiguratorii se aduce la indeplinire de catre organul de urmarire penala care a luat masura.
    Incheierea instantei judecatoresti prin care s-a dispus luarea masurii asiguratorii se aduce la indeplinire prin executorul judecatoresc.
    Masurile asiguratorii dispuse de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata pot fi aduse la indeplinire si prin organele proprii de executare ale organizatiei socialiste pagubite, in cazul in care pentru fapta savirsita nu este prevazuta de lege pedeapsa complimentara a confiscarii averii.
    In cazurile in care urmarirea penala se efectueaza de catre procuror, acesta poate dispune ca masura asiguratorie luata sa fie adusa la indeplinire de catre secretarul unitatii de procuratura.
    De asemenea, organul de cercetare al securitatii poate dispune ca masura asiguratorie sa fie adusa la indeplinire de catre functionari anume desemnati de catre ministrul de interne.*)
----------------
    *) Ca urmare a emiterii Decretului nr. 130/1972, denumirea de "ministrul de interne" a inlocuit denumirile de "ministrul afacerilor interne" si "presedintele Consiliului Securitatii Statului", in cuprinsul acestui cod.

    Art. 165
    Procedura sechestrului
    Organul care procedeaza la aplicarea sechestrului este obligat sa identifice si sa evalueze bunurile sechestrate, putind recurge in caz de necesitate si la experti.
    Bunurile perisabile, obiectele din metale sau pietre pretioase, mijloacele de plata straine, titlurile de valoare interne, obiectele de arta si de muzeu, colectiile de valoare, precum si sumele de bani care fac obiectul sechestrului, vor fi ridicate in mod obligatoriu.
    Bunurile perisabile se predau unitatilor socialiste potrivit cu specialitatea acestora. Unitatile respective sint obligate sa le primeasca si sa le valorifice de indata, conform regulilor comertului socialist.
    Metalele sau pietrele pretioase ori obiectele confectionate cu acestea si mijloacele de plata straine se depun la cea mai apropiata institutie bancara competenta.
    Titlurile de valoare interne, obiectele de arta sau de muzeu si colectiile de valoare se predau spre pastrare institutiilor de specialitate.
    Obiectele prevazute in alin. 4 si 5 se predau in termen de 48 de ore de la ridicare. Daca obiectele sint strict necesare urmaririi penale, depunerea se face ulterior, dar nu mai tirziu de 48 de ore de la rezolvarea cauzei de catre procuror, dupa terminarea urmaririi penale.
    Obiectele sechestrate se pastreaza pina la ridicarea sechestrului. Mijloacele de plata straine pot fi valorificate de indata de institutia bancara competenta, in cazul cind aceasta ar gasi necesar.
    Sumele de bani rezultate din valorificarea facuta potrivit alin. 3 si 7, precum si sumele de bani ridicate potrivit alin. 2, se consemneaza, dupa caz, pe numele invinuitului, inculpatului sau persoanei responsabile civilmente, la dispozitia organului care a dispus instituirea sechestrului, caruia i se preda recipisa de consemnare a sumei, in termen de cel mult trei zile de la ridicarea banilor ori de la valorificarea bunurilor.
    Daca exista pericol de instrainare, celelalte bunuri mobile sechestrate vor fi puse sub sigiliu sau ridicate, putindu-se numi un custode.
    Art. 166
    Procesul-verbal de sechestru si inscriptia ipotecara
    Organul care aplica sechestru incheie proces-verbal despre toate actele efectuate potrivit art. 165, descriind amanuntit bunurile sechestrate, cu indicarea valorii lor. In procesul-verbal se arata bunurile exceptate de lege de la urmarire, gasite la persoana careia i s-a aplicat sechestru. De asemenea, se consemneaza obiectiile partilor sau ale altor persoane interesate.
    Un exemplar de pe procesul-verbal se lasa persoanei careia i s-a aplicat sechestrul, iar in lipsa, celor cu care locuieste, administratorului, portarului, ori celui care in mod obisnuit il inlocuieste sau unui vecin. In cazul cind parte din bunuri ori totalitatea lor au fost predate unui custode, se lasa acestuia o copie de pe procesul-verbal. Un exemplar se inainteaza si organului care a dispus luarea masurii asiguratorii, in termen de 24 de ore de la incheierea procesului-verbal.
    Pentru bunurile imobile sechestrate, organul care a dispus instituirea sechestrului cere organului competent luarea inscriptiei ipotecare asupra bunurilor sechestrate, anexind copii de pe actul prin care s-a dispus sechestrul si un exemplar al procesului-verbal de sechestru.
    Art. 167
    Poprirea
    Sumele de bani datorate cu orice titlu invinuitului, inculpatului sau partii responsabile civilmente de catre o a treia persoana, ori de catre cel pagubit, sint poprite in miinile acestora si in limitele prevazute de lege, de la data primirii actului prin care se infiinteaza sechestrul. Aceste sume vor fi consemnate de debitori, dupa caz, la dispozitia organului care a dispus poprirea sau a organului de executare, in termen de cinci zile de la scadenta, recipisele urmind a fi predate aceluiasi organ in 24 de ore de la consemnare.
    Art. 168
    Contestarea masurii asiguratorii
    In contra masurii asiguratorii luate si a modului de aducere la indeplinire a acesteia, invinuitul sau inculpatul, partea responsabila civilmente, precum si orice alta persoana interesata, se pot plinge organului de cercetare penala care a dispus luarea masurii ori procurorului care supravegheaza cercetarea penala, pina la sesizarea instantei de judecata, dupa care plingerea de adreseaza acelei instante.
    Hotarirea instantei de judecata poate fi atacata separat cu recurs. Recursul nu suspenda executarea.
    Dupa solutionarea definitiva a procesului penal, daca nu s-a facut plingere impotriva aducerii la indeplinire a masurii asiguratorii, se poate face contestatie potrivit legii civile.
    Art. 169
    Restituirea lucrurilor
    Daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata constata ca lucrurile ridicate de la invinuit sau inculpat, sau de la orice persoana care le-a primit spre a le pastra, sint proprietatea persoanei vatamate ori au fost luate pe nedrept din posesia sau detinerea sa, dispune restituirea acestor lucruri persoanei vatamate. Orice alta persoana care pretinde un drept asupra lucrurilor ridicate poate cere, potrivit dispozitiilor art. 168, stabilirea acestui drept si restituirea.
    Restituirea lucrurilor ridicate are loc numai daca prin aceasta nu se stinghereste aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei si cu obligatia pentru cel caruia ii sint restituite sa le pastreze pina la raminerea definitiva a hotaririi.
    Art. 170
    Restabilirea situatiei anterioare
    Organul de cercetare penala cu aprobarea procurorului sau instanta de judecata poate lua masuri de restabilire a situatiei anterioare savirsirii infractiunii, cind schimbarea acelei situatii a rezultat in mod vadit din comiterea infractiunii, iar restabilirea este posibila.

    TITLUL V
    ACTE PROCESUALE SI PROCEDURALE COMUNE

    CAP. 1
    ASISTENTA JURIDICA SI REPREZENTAREA

    Art. 171
    Asistenta invinuitului sau a inculpatului
    Invinuitul sau inculpatul are dreptul de a fi asistat de un aparator in tot cursul procesului penal.
    Asistenta juridica este obligatorie cind invinuitul sau inculpatul este minor ori militar in termen. De asemenea, asistenta juridica este obligatorie cind invinuitul sau inculpatul este arestat chiar in alta cauza.
    In cursul judecatii asistenta juridica este obligatorie si in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savirsita pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani sau cind instanta apreciaza ca inculpatul nu si-ar putea face singur apararea.
    Cind asistenta juridica este obligatorie, daca invinuitul sau inculpatul nu si-a ales un aparator, se iau masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu.
    Delegatia aparatorului desemnat din oficiu inceteaza la prezentarea aparatorului ales.
    Daca la judecarea cauzei aparatorul lipseste si nu poate fi inlocuit, cauza se amina.
    Art. 172
    Drepturile aparatorului
    In cursul urmaririi penale aparatorul invinuitului sau al inculpatului poate formula cereri si depune memorii si poate asista la efectuarea urmatoarelor acte de urmarire penala: cercetari la fata locului, perchezitii si autopsii, prelungirea duratei arestarii de catre instanta, iar la efectuarea celorlalte acte de urmarire penala, aparatorul poate asista cu incuviintarea organului de urmarire.
    Aparatorul invinuitului sau inculpatului poate asista la prezentarea materialului de urmarire penala.
    Inculpatul arestat poate lua contact cu aparatorul. Cind interesul urmaririi cere, organul de urmarire penala, prin ordonanta motivata, poate interzice luarea de contact a inculpatului arestat cu aparatorul pe o durata de cel mult 30 de zile. In caz de necesitate, durata interzicerii se poate prelungi cu inca cel mult 30 de zile. Luarea de contact cu aparatorul nu poate fi interzisa la prelungirea duratei arestarii de catre instanta de judecata, precum si la prezentarea materialului de urmarire penala.
    Aparatorul are dreptul de a se plinge potrivit art. 275 daca cererile sale nu au fost acceptate.
    In cursul judecatii, aparatorul are dreptul sa asiste pe inculpat, sa exercite drepturile procesuale ale acestuia, iar in cazul cind inculpatul este arestat, sa ia contact cu acesta.
    Art. 173
    Asistenta celorlalte parti
    Aparatorul partii vatamate, al partii civile si al partii responsabile civilmente are dreptul aratate in art. 172 alin. 1, care se aplica in mod corespunzator.
    In cursul judecatii aparatorul exercita drepturile partii pe care o asista.
    Cind instanta apreciaza ca din anumite motive partea vatamata, partea civila sau partea responsabila civilmente nu si-ar putea face singura apararea, dispune din oficiu sau la cerere luarea masurilor pentru desemnarea unui aparator.
    Art. 174
    Reprezentarea
    In cursul judecatii inculpatul poate fi reprezentat:
    a) la judecarea cauzei in prima instanta ori la rejudecarea ei dupa casare de catre instanta de recurs, numai daca pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta supusa judecatii este amenda sau inchisoarea de cel mult un an.
    b) la judecarea cauzei in caile de atac.
    In toate cazurile in care legea admite reprezentarea inculpatului, instanta de judecata are dreptul, cind gaseste necesara prezenta acestuia, sa dispuna aducerea lui.
    Celelalte parti pot fi intotdeauna reprezentate.

    CAP. 2
    CITAREA, COMUNICAREA ACTELOR PROCEDURALE, MANDATUL DE ADUCERE

    Art. 175
    Modul de citare
    Chemarea unei persoane in fata organului de urmarire penala sau a instantei de judecata se face prin citatie scrisa. Citarea se poate face si prin nota telefonica sau telegrafica.
    Citatiile se inmineaza de agenti anume insarcinati cu indeplinirea acestei atributii sau prin mijlocirea serviciului postal.
    Art. 176
    Continutul citatiei
    Citatia este individuala ori trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni:
    a) denumirea organului de urmarire penala sau a instantei de judecata care emite citatia, sediul sau, data emiterii, si numarul dosarului;
    b) numele, prenumele celui citat, calitatea in care este citat si indicarea obiectului cauzei;
    c) adresa celui citat, care trebuie sa cuprinda in orase si municipii: localitatea, judetul, strada, numarul si apartamentul unde locuieste, iar in comune: judetul, comuna si satul.
    In citatie se mentioneaza, cind este cazul, orice alte date necesare pentru stabilirea adresei celui citat;
    d) ora, ziua, luna si anul, locul de infatisare, precum si invitarea celui citat sa se prezinte la data si locul indicat, cu aratarea consecintelor legale in caz de neprezentare.
    Citatia se semneaza de cel care o emite.
    Art. 177
    Locul de citare
    Invinuitul sau inculpatul se citeaza la adresa unde locuieste, iar daca aceasta nu este cunoscuta, la adresa locului sau de munca, prin serviciul de personal al unitatii la care lucreaza.
    Daca printr-o declaratie data in cursul procesului penal invinuitul sau inculpatul a indicat un alt loc pentru a fi citat, el este citat la locul indicat.
    In caz de schimbare a adresei aratata in declaratia invinuitului sau inculpatului, acesta este citat la noua sa adresa, numai daca a incunostintat organul de urmarire penala ori instanta de judecata de schimbarea intervenita, sau daca organul judiciar apreciaza pe baza datelor obtinute potrivit art. 180 ca s-a produs o schimbare de adresa.
    Daca nu se cunoaste adresa unde locuieste invinuitul sau inculpatul si nici locul sau de munca, citatia se afiseaza la sediul consiliului popular in a carui raza teritoriala s-a savirsit infractiunea. Cind activitatea infractionala s-a desfasurat in mai multe locuri, citatia se afiseaza la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala se afla organul care efectueaza urmarirea penala.
    Bolnavii aflati in spital sau intr-o casa de sanatate se citeaza prin administratia acestora.
    Detinutii se citeaza la locul de detinere, prin administratia acestuia.
    Militarii incazarmati se citeaza la unitatea din care fac parte, prin comandantul acesteia.
    Daca invinuitul sau inculpatul locuieste in strainatate, citarea se face prin scrisoare recomandata, in afara de cazul cind prin lege se dispune altfel. Recipisa de predare a scrisorii tine loc de dovada a indeplinirii procedurii de citare.
    Citarea altor persoane decit invinuitul sau inculpatul se face potrivit dispozitiilor din prezentul articol. Organizatiile prevazute in art. 145 din Codul penal se citeaza la sediul acestora.
    Art. 178
    Inminarea citatiei
    Citatia se inmineaza personal celui citat, care va semna dovada de primire.
    Daca persoana citata nu vrea sa primeasca citatia, sau primind-o nu voieste sau nu poate sa semneze dovada de primire, agentul lasa citatia celui citat ori, in cazul refuzului de primire, o afiseaza pe usa locuintei acestuia, incheind despre aceasta proces-verbal.
    Cind citarea se face potrivit art. 177 alin. 1 partea finala, alin. 5, 6 si 7, organele acolo aratate sint obligate a inmina de indata citatia persoanei citate sub luare de dovada, certificindu-i semnatura sau aratind motivul pentru care nu s-a putut obtine semnatura acesteia. Dovada este predata agentului procedural, iar acesta o inainteaza organului de urmarire penala sau instantei de judecata care a emis citatia.
    Citatia destinata unei organizatii din cele prevazute in art. 145 din Codul penal se preda la registratura sau functionarului insarcinat cu primirea corespondentei. Dispozitiile alin. 2 se aplica in mod corespunzator.
    Art. 179
    Inminarea citatiei altor persoane
    Daca persoana citata nu se afla acasa, agentul inmineaza citatia sotului, unei rude sau oricarei persoane care locuieste cu ea, ori care in mod obisnuit ii primeste corespondenta. Citatia nu poate fi inminata unui minor sub 14 ani sau unei persoane lipsite de uzul ratiunii.
    Daca persoana citata locuieste intr-un imobil cu mai multe apartamente sau intr-un hotel, in lipsa persoanelor aratate in alin. 1, citatia se preda administratorului, portarului ori celui care in mod obisnuit il inlocuieste.
    Persoana care primeste citatia semneaza dovada de primire, iar agentul, certificind identitatea si semnatura, incheie proces-verbal. Daca aceasta nu voieste sau nu poate semna dovada de primire, agentul afiseaza citatia pe usa locuintei, incheind proces-verbal.
    In lipsa persoanelor aratate in alin. 1 si 2, agentul este obligat sa se intereseze cind poate gasi persoana citata pentru a-i inmina citatia. Cind nici pe aceasta cale nu poate ajunge la inminare, agentul afiseaza citatia pe usa locuintei persoanei citate, incheind proces-verbal.
    In cazul cind persoana citata locuieste intr-un imobil cu mai multe apartamente sau intr-un hotel, daca in citatie nu s-a indicat apartamentul ori camera in care locuieste, agentul este obligat sa faca investigatii pentru a afla aceasta. Daca investigatiile au ramas fara rezultat, agentul afiseaza citatia pe usa principala a cladirii, incheind proces-verbal si facind mentiune despre imprejurarile care au facut imposibila inminarea citatiei.
    Art. 180
    Cercetari in vederea inminarii citatiei
    Daca persoana citata si-a schimbat adresa, agentul afiseaza citatia pe usa locuintei aratate in citatie si se informeaza pentru aflarea noii adrese, mentionind in proces-verbal datele obtinute.
    Art. 181
    Dovada de primire si procesul-verbal de predare a citatiei
    Dovada de primire a citatiei trebuie sa cuprinda numarul dosarului, denumirea organului de urmarire penala sau a instantei care a emis citatia, numele, prenumele si calitatea persoanei citate, precum si data pentru care este citata. De asemenea, trebuie sa cuprinda data inminarii citatiei, numele, prenumele, calitatea si semnatura celui ce inmineaza citatia, certificarea de catre acesta a identitatii si semnaturii persoanei careia i s-a inminat citatia, precum si aratarea calitatii acesteia.
    Ori de cite ori cu prilejul predarii sau afisarii unei citatii se incheie un proces-verbal, acesta va cuprinde in mod corespunzator si mentiunile aratate in alineatul precedent.
    Art. 182
    Comunicarea altor acte procedurale
    Comunicarea celorlalte acte de procedura se face potrivit dispozitiilor prevazute in prezentul capitol.
    Art. 183
    Mandatul de aducere
    O persoana poate fi adusa in fata organului de urmarire penala sau a instantei de judecata pe baza unui mandat de aducere, intocmit potrivit dispozitiilor art. 176, daca fiind anterior citata nu s-a prezentat, iar ascultarea ori prezenta ei este necesara.
    Invinuitul sau inculpatul poate fi adus cu mandat chiar inainte de a fi chemat prin citatie, daca organul de urmarire penala sau instanta constata motivat ca in interesul rezolvarii cauzei se impune aceasta masura.
    Art. 184
    Executarea mandatului de aducere
    Mandatul de aducere se executa prin organele militiei, iar in cauzele de competenta organelor de cercetare ale securitatii, si de catre aceste organe.
    Daca persoana aratata in mandat nu poate fi adusa din motive de boala sau din orice alta cauza, cel insarcinat cu executarea mandatului constata aceasta printr-un proces-verbal, care se inainteaza de indata organului de urmarire penala ori instantei de judecata.
    Daca cel insarcinat cu executarea mandatului de aducere nu gaseste persoana prevazuta in mandat la adresa indicata, face cercetari si daca acestea au ramas fara rezultat, incheie un proces-verbal care va cuprinde mentiuni despre cercetarile facute.
    Executarea mandatelor de aducere privind pe militari se face prin comandantul unitatii militare sau prin comandantul garnizoanei.

    CAP. 3
    TERMENELE

    Art. 185
    Consecintele nerespectarii termenului
    Cind pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decaderea din exercitiul dreptului si nulitatea actului facut peste termen.
    Cind o masura procesuala nu poate fi luata decit pe un anumit termen, expirarea acestuia atrage de drept incetarea efectului masurii.
    Pentru celelalte termene procedurale se aplica, in caz de nerespectare, dispozitiile privitoare la nulitati.
    Art. 186
    Calculul termenelor procedurale
    La calcularea termenelor procedurale se porneste de la ora, ziua, luna sau anul mentionat in actul care a provocat curgerea termenului, afara de cazul cind legea dispune altfel.
    La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socoteste ora sau ziua de la care incepe sa curga termenul, nici ora sau ziua in care acesta se implineste.
    Termenele socotite pe luni sau pe ani expira, dupa caz, la sfirsitul zilei corespunzatoare a ultimei luni ori la sfirsitul zilei si lunii corespunzatoare din ultimul an. Daca aceasta zi cade intr-o luna ce nu are zi corespunzatoare, termenul expira in ultima zi a acelei luni.
    Cind ultima zi a unui termen cade intr-o zi nelucratoare, termenul expira la sfirsitul primei zile lucratoare care urmeaza.
    Art. 187
    Acte considerate ca facute in termen
    Actul depus inauntrul termenului prevazut de lege la administratia locului de detinere ori la unitatea militara sau la oficiul postal prin scrisoare recomandata este considerat ca facut in termen. Inregistrarea sau atestarea facuta de catre administratia locului de detinere pe actul depus, recipisa oficiului postal, precum si inregistrarea ori atestarea facuta de unitatea militara pe actul depus, servesc ca dovada a datei depunerii actului.
    Cu exceptia cailor de atac, actul efectuat de procuror este considerat ca facut in termen, daca data la care a fost trecut in registrul de iesire al unitatii de procuratura este inauntrul termenului cerut de lege pentru efectuarea actului.
    Art. 188
    Calcularea termenelor in cazul masurilor preventive
    In calcularea termenelor privind luarea, mentinerea ori revocarea masurilor preventive, ora sau ziua de la care incepe si la care sfirseste termenul intra in durata acestuia.

    CAP. 4
    CHELTUIELILE JUDICIARE

    Art. 189
    Acoperirea cheltuielilor judiciare
    Cheltuielile necesare pentru efectuarea actelor de procedura, administrarea probelor, conservarea mijloacelor materiale de proba, retribuirea aparatorilor precum si orice alte cheltuieli ocazionate de desfasurarea procesului penal se acopera din sumele avansate de stat sau platite de parti.
    Art. 190
    Sumele cuvenite martorului, expertului si interpretului
    Martorul, expertul si interpretul chemati de organul de urmarire penala ori de instanta de judecata au dreptul la restituirea cheltuielilor de transport, intretinere, locuinta si altor cheltuieli necesare, prilejuite de chemarea lor.
    Martorul, expertul si interpretul, salariati ai unei organizatii din cele prevazute in art. 145 din Codul penal, au dreptul si la venitul de la locul de munca, pe durata lipsei de la serviciu prilejuita de chemarea la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata.
    Martorul care nu este salariatul unei organizatii din cele prevazute in alineatul precedent, dar care are venit din munca, este indreptatit sa primeasca si o compensare.
    Expertul si interpretul au dreptul si la o retributie pentru indeplinirea insarcinarii date, in cazurile si conditiile prevazute prin dispozitii legale.
    Sumele acordate potrivit alineatelor 1, 3 si 4 se platesc pe baza dispozitiilor luate de organul care a dispus chemarea si in fata caruia s-a prezentat martorul, expertul sau interpretul, din fondul cheltuielilor judiciare special alocat. Aceste sume se platesc martorului imediat dupa infatisare, iar expertului si interpretului, dupa ce si-au indeplinit insarcinarile.
    Suma care reprezinta venitul aratat in alin. 2 se plateste de unitatea la care lucreaza martorul, expertul sau interpretul.
    Art. 191
    Plata cheltuielilor avansate de stat in caz de condamnare
    In caz de condamnare, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
    Cind sint mai multi inculpati condamnati, instanta hotaraste partea din cheltuielile judiciare datorate de fiecare. La stabilirea acestei parti se tine seama, pentru fiecare dintre inculpati, de masura in care a provocat cheltuielile judiciare.
    Partea responsabila civilmente, in masura in care este obligata solidar cu inculpatul la repararea pagubei, este obligata in mod solidar cu acesta si la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
    Art. 192
    Plata cheltuielilor avansate de stat in celelalte cazuri
    In caz de achitare sau de incetare a procesului penal in fata instantei de judecata, cheltuielile judiciare avansate de stat sint suportate dupa cum urmeaza:
    1. In caz de achitare, de catre:
    a) partea vatamata, in masura in care cheltuielile au fost determinate de aceasta;
    b) partea civila careia i s-a respins in totul pretentiile civile, in masura in care cheltuielile au fost determinate de aceasta parte;
    e) inculpat, in cazul cind, desi achitat, a fost totusi obligat la repararea pagubei.
    2. In caz de incetare a procesului penal, de catre:
    a) inculpat, daca s-a dispus inlocuirea raspunderii penale;
    b) ambele parti, in caz de impacare;
    c) partea vatamata, in caz de retragere a plingerii.
    3. In caz de amnistie, prescriptie sau retragere a plingerii, daca inculpatul cere continuarea procesului penal, cheltuielile judiciare sint suportate de catre:
    a) partea vatamata, atunci cind in cauza se face aplicatia art. 13 alin. 2;
    b) inculpat, atunci cind in cauza se face aplicatia art. 13 alin. 3.
    *) In cazul declararii recursului sau al introducerii oricarei alte cereri, cheltuielile judiciare sint suportate de catre persoana careia i s-a respins ori si-a retras recursul sau cererea.
    In toate celelalte cazuri, cheltuielile judiciare avansate de stat ramin in sarcina acestuia.
    In cazul cind mai multe parti sint obligate la suportarea cheltuielilor judiciare, instanta hotaraste partea din cheltuielile judiciare datorate de fiecare.
    Dispozitiile prevazute la pct. 1 lit. a, precum si la pct. 2 si 3, se aplica in mod corespunzator si in caz de clasare, de scoatere de sub urmarire sau de incetare a urmaririi penale.
----------------
    *) Alin. 2 al art. 192 a fost introdus prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 193
    Plata cheltuielilor judiciare facute de parti
    Inculpatul este obligat sa plateasca partii vatamate in caz de condamnare, precum si partii civile careia i s-a admis actiunea civila, cheltuielile judiciare facute de acestea.
    Cind actiunea civila este admisa numai in parte, instanta poate obliga pe inculpat la plata totala sau partiala a cheltuielilor judiciare.
    In caz de renuntare la actiunea civila, instanta se pronunta asupra cheltuielilor la cererea partilor.
    In situatiile prevazute in alin. 1 si 2, cind sint mai multi condamnati, ori daca exista si parte responsabila civilmente, se aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 191 alin. 2 si 3.
    In caz de achitare, partea vatamata este obligata sa plateasca inculpatului si partii responsabile civilmente cheltuielile judiciare facute de acestia, in masura in care au fost provocate de partea vatamata.
    In celelalte cazuri privind restituirea cheltuielilor judiciare facute de parti in cursul procesului penal, instanta stabileste obligatia de restituire potrivit legii civile.

    CAP. 5
    MODIFICAREA ACTELOR PROCEDURALE, INDREPTAREA ERORILOR MATERIALE SI
    INLATURAREA UNOR OMISIUNI VADITE

    Art. 194
    Modificari in acte procedurale
    Orice adaugire, corectura ori suprimare facuta in cuprinsul unui act procedural este tinuta in seama, numai daca aceste modificari sint confirmate in scris, in cuprinsul sau la sfirsitul actului, de catre cei care l-au semnat.
    Modificarile neconfirmate, dar care nu schimba intelesul frazei, ramin valabile.
    Locurile nescrise in cuprinsul unei declaratii trebuie barate, astfel incit sa nu se poata face adaugiri.
    Art. 195
    Indreptarea erorilor materiale
    Erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se indreapta de insusi organul de urmarire penala sau de instanta de judecata care a intocmit actul, la cererea celui interesat ori din oficiu.
    In vederea indreptarii erorii, partile pot fi chemate spre a da lamuriri.
    Despre indreptarea efectuata organul de urmarire penala sau instanta de judecata, dupa caz, intocmeste un proces verbal sau o incheiere, facindu-se mentiune si la sfirsitul actului corectat.
    Art. 196
    Inlaturarea unor omisiuni vadite
    Dispozitiile art. 195 se aplica si in cazul cind organul de urmarire penala sau instanta, ca urmare a unei omisiuni vadite, nu s-a pronuntat asupra sumelor pretinse de martori, experti, interpreti, aparatori, potrivit art. 189 sau 190, precum si cu privire la restituirea lucrurilor sau la ridicarea masurilor asiguratorii.

    CAP. 6
    NULITATILE

    Art. 197
    Incalcarile care atrag nulitatea
    Incalcarile dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal atrag nulitatea actului, numai atunci cind s-a adus o vatamare care nu poate fi inlaturata decit prin anularea acelui act.
    Dispozitiile relative la competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei, la sesizarea instantei, la compunerea acesteia si la publicitatea sedintei de judecata sint prevazute sub sanctiunea nulitatii. De asemenea, sint prevazute sub sanctiunea nulitatii si dispozitiile relative la participarea procurorului, prezenta inculpatului si asistarea acestuia de catre aparator, cind sint obligatorii potrivit legii, precum si la efectuarea anchetei sociale in cauzele cu infractori minori.
    Nulitatea prevazuta in alin. 2 nu poate fi inlaturata in nici un mod. Ea poate fi invocata in orice stare a procesului si se ia in considerare chiar din oficiu.
    Incalcarea oricarei alte dispozitii legale decit cele prevazute in alin. 2 atrage nulitatea actului in conditiile alin. 1, numai daca a fost invocata in cursul efectuarii actului cind partea este prezenta sau la primul termen de judecata cu procedura completa cind partea a lipsit la efectuarea actului. Instanta ia in considerare din oficiu incalcarile, in orice stare a procesului, daca anularea actului este necesara pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei.

    CAP. 7
    AMENDA JUDICIARA

    Art. 198
    Abateri judiciare
    *) Urmatoarele abateri savirsite in cursul procesului penal se sanctioneaza cu amenda judiciara de la 50 - 500 de lei.
    a) neindeplinirea sau indeplinirea gresita ori cu intirziere a lucrarilor de citare sau de comunicare a actelor procedurale, de transmitere a dosarelor, precum si a oricaror alte lucrari, daca prin acestea s-au provocat intirzieri in desfasurarea procesului penal;
    b) neindeplinirea ori indeplinirea gresita a indatoririlor de inminare ori de comunicare a citatiilor sau a celorlalte acte procedurale, precum si neexecutarea mandatelor de aducere;
    *) c) lipsa nejustificata a martorului, expertului sau interpretului legal citat ori a aparatorului desemnat din oficiu sau ales;
    d) tergiversarea de catre expert sau interpret a indeplinirii insarcinarilor primite;
    e) neindeplinire de catre orice persoana a obligatiei de prezentare, la cererea organului de urmarire penala sau a instantei de judecata, a obiectelor ori inscrisurilor cerute de acestea, precum si neindeplinirea aceleiasi obligatii de catre conducatorul unitatii sau de cel insarcinat cu aducerea la indeplinire a acestei obligatii;
    f) nerespectarea obligatiei de pastrare prevazuta in art. 108 alin. ultim;
    g) neluarea de catre conducatorul unitatii in cadrul careia urmeaza a se efectua o expertiza, a masurilor necesare pentru efectuarea acesteia;
    h) nerespectarea de catre oricare dintre partile si persoanele care asista la sedinta de judecata a masurilor luate de catre presedintele completului de judecata potrivit art. 298.
    Aplicarea amenzii judiciare nu inlatura raspunderea penala, in cazul in care fapta constituie infractiune.
------------------
    *) Art. 198 alin. 1 prima fraza si lit. c sint reproduse astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 199
    Procedura privitoare la amenda judiciara
    Amenda se aplica de organul de urmarire penala prin ordonanta, iar de instanta de judecata, prin incheiere.
    Persoana amendata poate cere scutirea de amenda ori reducerea amenzii. Cererea de scutire sau de reducere se poate face in termen de 10 zile de la comunicarea ordonantei ori a incheierii de amendare.
    Daca persoana amendata justifica de ce nu a putut indeplini obligatia sa, organul de urmarire penala sau instanta de judecata, apreciind, dispune scutirea sau reducerea amenzii.

    PARTEA SPECIALA

    TITLUL I
    URMARIREA PENALA

    CAP. 1
    DISPOZITII GENERALE

    Art. 200
    Obiectul urmaririi penale
    Urmarirea penala are ca obiect stringerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, la identificarea faptuitorilor si la stabilirea raspunderii acestora, pentru a se constata daca este sau nu cazul sa se dispuna trimiterea in judecata.
    Art. 201
    Organele de urmarire penala
    Urmarirea penala se efectueaza de catre procurori si de catre organele de cercetare penala.
    Organele de cercetare penala sint:
    a) organele de cercetare ale securitatii;
    b) organele de cercetare ale militiei;
    c) organele de cercetare speciale.
    Ca organe de cercetare ale securitatii si militiei functioneaza lucratori operativi anume desemnati din Ministerul de Interne.
    Art. 202
    Rolul activ al organului de urmarire penala
    Organul de urmarire penala este obligat sa stringa probele necesare pentru aflarea adevarului si pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele, in vederea justei solutionari a acesteia. Organul de urmarire aduna probele atit in favoarea cit si in defavoarea invinuitului sau inculpatului.
    Indatoririle prevazute de alineatul precedent se indeplinesc chiar daca invinuitul sau inculpatul recunoaste fapta.
    Organul de urmarire penala este obligat sa explice invinuitului sau inculpatului precum si celorlalte parti drepturile lor procesuale.
    Organul de urmarire penala este de asemenea obligat sa stringa date cu privire la imprejurarile care au determinat, inlesnit sau favorizat savirsirea infractiunii, precum si orice alte date de natura sa serveasca la solutionarea cauzei.
    Art. 203
    Ordonantele organului de urmarire penala
    In desfasurarea urmaririi penale, organul de urmarire dispune asupra actelor sau masurilor procesuale prin ordonanta, acolo unde legea prevede aceasta, iar in celelalte cazuri prin rezolutie motivata.
    Ordonanta trebuie sa fie motivata si sa cuprinda totdeauna data si locul intocmirii, numele, prenumele si calitatea celui care o intocmeste, cauza la care se refera, obiectul actului sau masurii procesuale, temeiul legal al acesteia si semnatura celui care a intocmit-o. Ordonanta va cuprinde de asemenea mentiunile speciale prevazute de lege pentru anumite acte sau masuri.
    Cind organul de cercetare penala considera ca este cazul sa fie luate anumite masuri, face propuneri motivate.
    Art. 204
    Efectuarea unor acte de urmarire in incinta unei organizatii
    Orice act de urmarire penala in incinta unei unitati a unei organizatii din cele prevazute in art. 145 din Codul penal se poate efectua numai cu consimtamintul conducerii acelei unitati sau cu autorizatia procurorului.
    In caz de infractiuni flagrante, consimtamintul sau autorizatia nu este necesara.
    Art. 205
    Pastrarea unor acte de urmarire penala
    Cind legea prevede ca un act sau o masura procesuala trebuie sa fie incuviintata, autorizata sau confirmata de procuror, un exemplar al ordonantei sau al actului procesual ramine la procuror.

    CAP. 2
    COMPETENTA ORGANELOR DE URMARIRE PENALA

    Art. 206*)
    Competenta organelor de cercetare ale securitatii
    Cercetarea penala se efectueaza de catre organele de cercetare ale securitatii, indiferent de calitatea faptuitorului, in urmatoarele infractiuni prevazute de Codul penal: art. 155-173, 251-253 si 298, precum si in infractiunile aratate in art. 28 pct. 1 lit. g.
-------------------
    *) Art. 206 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 207
    Competenta organelor de cercetare ale militiei
    Cercetarea penala se efectueaza de organele de cercetare ale militiei, pentru orice infractiune care nu este data in mod obligatoriu in competenta altor organe de cercetare.
    Art. 208
    Competenta organelor de cercetare penala speciale
    Cercetarea penala se efectueaza si de urmatoarele organe speciale:
    a) ofiterii anume desemnati de catre comandantii unitatilor militare corp aparte si similare, pentru militarii in subordine, precum si pentru infractiunile savirsite in legatura cu serviciul de angajatii civili ai acestor unitati. Cercetarea poate fi efectuata si personal de catre comandant;
    b) ofiterii anume desemnati de catre sefii comenduirilor de garnizoana, pentru infractiunile savirsite de militari in afara unitatilor militare. Cercetarea poate fi efectuata si personal de sefii comenduirilor de garnizoana;
    c) ofiterii anume desemnati de catre comandantii centrelor militare, pentru infractiunile de competenta instantelor militare, savirsite de persoanele civile in legatura cu obligatiile lor militare. Cercetarea poate fi efectuata si personal de catre comandantii centrelor militare.
    La cererea comandantului centrului militar, organul de politie efectueaza unele acte de cercetare, dupa care inainteaza lucrarile comandantului centrului militar;
    d) ofiterii de graniceri, precum si ofiterii anume desemnati din Ministerul de Interne, pentru infractiunile de frontiera;
    e) capitanii porturilor, pentru infractiunile la regimul navigatiei maritime si fluviale.
    In cazurile prevazute la lit. a, b si c, cercetarea penala se efectueaza in mod obligator de organele speciale acolo prevazute.
    Art. 209*)
    Competenta procurorului in faza urmaririi
    Procurorul exercita supravegherea asupra actelor de urmarire penala.
    Procurorul poate sa efectueze orice acte de urmarire penala in cauzele pe care le supravegheaza.
    Urmarirea penala se efectueaza, in mod obligator, de catre procuror, in cazul infractiunilor prevazute de art. 174 - 177, 179, 189 - 191, 212, 225 alin. 3, 226, 236, 254, 255, 257, 265, 266, 268, 273 - 276, 282 - 285, 299 - 302, si 317 Cod penal, in cazul infractiunilor aratate in art. 26 pct. 2 lit. b, art. 27 pct. 1 lit. b si d, art. 28 pct. 1 lit. c si art. 29 pct. 1 lit. b din acest cod, precum si in cazul infractiunilor impotriva protectiei muncii.
    Este competent sa efectueze urmarirea penala in cazurile prevazute in alineatul precedent, procurorul de la unitatea de procuratura corespunzatoare instantei care, potrivit dispozitiilor art. 25 - 29, judeca in prima instanta cauza.
    Atunci cind urmarirea penala este efectuata de procuror, ordonanta prin care s-a dispus arestarea preventiva si rechizitoriul sint supuse confirmarii procurorului sef al unitatii, iar cind urmarirea este facuta de acesta, confirmarea se face de organul ierarhic superior.
-------------------
    *) Art. 209 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 7/1973.
    Art. 209 alin. 3 (fost alin. 4) a fost anterior modificat prin Decretul nr. 366/1971.

    Art. 210
    Verificarea competentei
    Organul de urmarire penala sesizat potrivit art. 221 este dator sa-si verifice competenta.
    Daca organul de cercetare penala constata ca nu este competent a efectua cercetarea, trimite de indata cauza procurorului care exercita supravegherea, in vederea sesizarii organului competent.
    Art. 211
    Extinderea competentei teritoriale
    Cind anumite acte de cercetare penala trebuie sa fie efectuate in afara razei teritoriale in care se face cercetarea, organul de cercetare penala poate sa le efectueze el insusi sau sa dispuna efectuarea lor prin comisie rogatorie ori delegare.
    In cazul in care organul de cercetare penala intelege sa procedeze el insusi la efectuarea actelor, instiinteaza in prealabil despre aceasta organul corespunzator din raza teritoriala in care va efectua aceste acte.
    In cuprinsul aceleiasi localitati, organul de cercetare penala efectueaza toate actele de cercetare, chiar daca unele dintre acestea trebuie indeplinite in afara razei sale teritoriale, cu respectarea dispozitiei din alineatul precedent.
    Art. 212
    Conexarea si disjungerea
    In caz de indivizibilitatea sau conexitate, daca printre organele de cercetare penala cu competenta militara diferita se afla si organul de cercetare al securitatii, competenta revine acestuia din urma.
    In cauzele prevazute in alineatul precedent, in interesul unei cercetari penale mai complete si mai operative, procurorul care exercita supravegherea asupra acesteia poate dispune ca unele fapte sa fie cercetate separat.
    Art. 213
    Cazuri urgente
    Organul de cercetare penala este obligat sa efectueze actele de cercetare ce nu sufera aminare, chiar daca acestea privesc o cauza care nu este de competenta lui. Lucrarile efectuate in astfel de cazuri se trimit, de indata, prin procurorul care exercita supravegherea activitatii organului ce le-a efectuat, procurorului competent.
    Art. 214
    Actele incheiate de unele organe de constatare
    Sint obligate sa procedeze la luarea de declaratii de la faptuitor si de la martorii care au fost de fata la savirsirea unei infractiuni si sa intocmeasca proces-verbal despre imprejurarile concrete ale savirsirii acesteia:
    a) organele inspectiilor de stat, precum si alte organe de stat, organele organizatiilor cooperatiste sau ale altor organizatii obstesti, pentru infractiunile ce constituie incalcari ale dispozitiilor si obligatiilor a caror respectare o controleaza potrivit legii;
    b) organele de control si cele de conducere ale administratiei de stat, ale intreprinderilor si organizatiilor economice de stat, cooperatiste, sau ale altor organizatii obstesti, pentru infractiunile savirsite in legatura cu serviciul de cei aflati in subordine ori sub controlul lor.
    Organele aratate mai sus au dreptul sa retina corpurile delicte, sa procedeze la evaluarea pagubelor, precum si sa efectueze orice alte acte, cind legea prevede aceasta.
    Actele incheiate se inainteaza procurorului in cel mult 3 zile de la descoperirea faptei ce constituie infractiune, afara de cazul cind legea dispune altfel.
    In caz de infractiuni flagrante, aceleasi organe au obligatia sa inainteze de indata procurorului pe faptuitor, impreuna cu lucrarile efectuate si cu mijloacele materiale de proba.
    Procesele-verbale incheiate de aceste organe constituie mijloace de proba.
    Art. 215
    Actele incheiate de comandantii de nave si aeronave si de subofiterii trupelor de graniceri
    Obligatiile si drepturile prevazute in art. 214 alin. 1 si 2 le au si urmatoarele organe:
    a) comandantii de nave si aeronave pentru infractiunile savirsite pe acestea, pe timpul cit navele si aeronavele pe care le comanda se afla in afara porturilor sau aeroporturilor;
    b) subofiterii din trupele de graniceri, pentru infractiunile de frontiera.
    Organele de mai sus pot efectua perchezitii corporale asupra faptuitorului si pot verifica lucrurile pe care acesta le are cu sine.
    De asemenea, organele de mai sus pot prinde pe faptuitor, in care caz il predau de indata procurorului sau organului de cercetare penala, impreuna cu lucrarile si cu mijloacele materiale de proba.
    In celelalte cazuri, lucrarile efectuate se inainteaza organului de cercetare penala competent, in cel mult 5 zile de la prima constatare efectuata, impreuna cu mijloacele materiale de proba.
    Cind infractiunea a fost savirsita pe o nava sau aeronava, termenele de mai sus curg de la ancorarea navei ori aterizarea aeronavei pe teritoriul roman.
    Procesele-verbale incheiate de aceste organe constituie mijloace de proba.

    CAP. 3
    SUPRAVEGHEREA EXERCITATA DE PROCUROR IN ACTIVITATEA DE URMARIRE PENALA

    Art. 216
    Obiectul supravegherii
    Procurorul, in exercitarea supravegherii respectarii legii in activitatea de urmarire penala, vegheaza ca orice infractiune sa fie descoperita, orice infractor sa fie tras la raspundere penala si ca nici o persoana sa nu fie urmarita penal fara sa existe indicii temeinice ca a savirsit o fapta prevazuta de legea penala.
    De asemenea, procurorul vegheaza ca nici o persoana sa nu fie retinuta sau arestata, decit in cazurile si in conditiile prevazute de lege.
    In exercitarea activitatii de supraveghere, procurorul ia masurile necesare sau da dispozitii organelor de cercetare penala ca sa ia asemenea masuri.
    Procurorul ia masuri si da dispozitii in scris si motivat.
    Art. 217
    Trecerea cauzei de la un organ la altul
    Procurorul poate sa dispuna, dupa necesitate, ca intr-o cauza in care cercetarea penala trebuie efectuata de un anumit organ de cercetare, sa fie efectuata de un alt asemenea organ.
    In cauzele in care urmarirea penala se efectueaza de catre procuror, acesta poate dispune ca anumite acte de cercetare penala sa fie efectuate in alte localitati decit cea in care se afla sediul unitatii de procuratura, de catre organele militiei din acele localitati.
    Art. 218
    Modalitati de exercitare a supravegherii
    Procurorul supravegheaza ca actele de urmarire penala sa fie efectuate cu respectarea dispozitiilor legale.
    Procurorul poate sa asiste la efectuarea oricarui act de cercetare penala sau sa-l efectueze personal. Procurorul poate sa ceara spre verificare orice dosar de la organul de cercetare penala, care este obligat sa-l trimita, cu toate actele, materialele si datele privitoare la fapta care formeaza obiectul cercetarii.
    Art. 219
    Dispozitii date de procuror
    Procurorul poate sa dea dispozitii cu privire la efectuarea oricarui act de urmarire penala.
    Dispozitiile date de procuror sint obligatorii pentru organul de cercetare penala. Daca acest organ are de facut obiectii, poate sesiza pe procurorul sef al unitatii sau, cind dispozitiile sint date de acesta, pe procurorul ierarhic superior, fara a intrerupe executarea lor. In termen de 3 zile de la sesizare, procurorul sef sau procurorul ierarhic superior este obligat sa se pronunte.
    Art. 220
    Infirmarea actelor sau masurilor procesuale nelegale
    Cind procurorul constata ca un act sau o masura procesuala a organului de urmarire penala nu este data cu respectarea dispozitiilor legale, o infirma motivat.

    CAP. 4
    EFECTUAREA URMARIRII PENALE

    Sectiunea I
    Sesizarea organelor de urmarire penala
    Art. 221
    Modurile de sesizare
    Organul de urmarire penala este sesizat prin plingere sau denunt, ori se sesizeaza din oficiu cind afla pe orice alta cale ca s-a savirsit o infractiune.
    Cind, potrivit legii, punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plingerea prealabila ori la sesizarea sau cu autorizarea organului prevazut de lege, urmarirea penala nu poate incepe in lipsa acestora.
    De asemenea, urmarirea penala nu poate incepe fara exprimarea dorintei guvernului strain in cazul infractiunii prevazute in art. 171 Cod penal.
    Cind prin savirsirea unei infractiuni s-a produs o paguba avutului obstesc, organizatia pagubita este obligata sa sesizeze de indata organul de urmarire penala, sa prezinte situatii explicative cu privire la intinderea pagubei, date cu privire la faptele prin care paguba a fost pricinuita si sa se constituie parte civila.
    Art. 222
    Plingerea
    Plingerea este incunostintarea facuta de o persoana sau de o organizatie din cele prevazute in art. 145 din Codul penal, careia i s-a cauzat o vatamare prin infractiune.
    Plingerea trebuie sa cuprinda: numele, prenumele, calitatea si domiciliul petitionarului, descrierea faptei care formeaza obiectul plingerii, indicarea faptuitorului daca este cunoscut si a mijloacelor de proba.
    Plingerea se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie sa fie special, iar procura ramine atasata plingerii.
    Plingerea facuta oral se consemneaza intr-un proces-verbal de organul care o primeste.
    Plingerea se poate face si de catre unul dintre soti pentru celalalt sot, sau de catre copilul major pentru parinti. Persoana vatamata poate sa declare ca nu-si insuseste plingerea.
    Pentru persoana lipsita de capacitatea de exercitiu, plingerea se face de reprezentantul sau legal. Persoana cu capacitate de exercitiu restrinsa poate face plingere cu incuviintarea persoanelor prevazute de legea civila.
    Art. 223
    Denuntul
    Denuntul este incunostintarea facuta de catre o persoana sau de catre o unitate a unei organizatii din cele prevazute in art. 145 din Codul penal, despre savirsirea unei infractiuni.
    Denuntul trebuie sa contina aceleasi date ca si plingerea.
    Denuntul scris trebuie sa fie semnat de denuntator, iar in cazul denuntului oral, acesta se consemneaza intr-un proces-verbal de catre organul in fata caruia a fost facut.
    Art. 224
    Acte premergatoare
    *) In vederea inceperii urmaririi penale, organul de urmarire penala poate efectua acte premergatoare.
    De asemenea, in vederea stringerii datelor necesare organelor de urmarire pentru inceperea urmaririi penale, pot efectua acte premergatoare si lucratorii operativi din Ministerul de Interne, anume desemnati in acest scop.
    Procesul-verbal prin care se constata efectuarea unor acte premergatoare poate constitui mijloc de proba.
----------------
    *) Art. 224 alin. 1 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 225
    Sesizarea la cererea organului competent
    Cind legea prevede ca inceperea urmaririi penale nu poate avea loc fara o sesizare speciala, aceasta trebuie facuta in scris si semnata de catre organul competent. In actul de sesizare trebuie sa se arate in mod corespunzator datele prevazute in art. 222 alin. 2.
    Art. 226
    Unele dispozitii privind urmarirea penala pentru militari
    Pentru infractiunile prevazute de Codul penal in art. 331- 336, 348, 353 si 354, urmarirea penala poate incepe numai la sesizarea comandantului.
    Pentru celelalte infractiuni savirsite de militari, organul de urmarire penala procedeaza potrivit regulilor obisnuite, informind pe comandant de indata ce a inceput urmarirea penala.
    Punerea in miscare a actiunii penale sau luarea masurii arestarii preventive pentru infractiunile savirsite de militari in exercitiul atributiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul nu se poate dispune fara avizul prealabil al comandantului anume desemnat, dupa caz, de catre ministrul apararii nationale*) sau de catre ministrul de interne. Avizul negativ al comandatului trebuie motivat si se inainteaza de catre organul de cercetare penala, impreuna cu dosarul cauzei, procurorului militar care exercita supravegherea cercetarii penale. Daca acesta nu este de acord cu avizul comandantului, dosarul cauzei se inainteaza organului de procuratura ierarhic superior. Cind nici organul de procuratura ierarhic superior nu este de acord cu avizul comandantului, procurorul general dupa ce ia avizul, dupa caz, al ministrului apararii nationale sau al ministrului de interne, dispune asupra punerii in miscare a actiunii penale sau asupra preventive.
------------------
    *) Potrivit Decretului nr. 444/1972, denumirea "ministrului apararii nationale" a inlocuit denumirea "ministrul fortelor armate", in cuprinsul acestui cod.

    Art. 227
    Sesizari facute de persoane cu functii de conducere si de salariati
    Orice persoana cu functie de conducere intr-o organizatie socialista, sau cu atributii de control, care a luat cunostinta de savirsirea unei infractiuni in acea organizatie, este obligata sa sesizeze de indata pe procuror sau organul de cercetare penala si sa ia masuri sa nu dispara urmele infractiunii, corpurile delicte si orice alte mijloace de proba.
    Obligatiile prevazute in alineatul precedent revin si oricarui functionar sau alt salariat care a luat cunostinta despre savirsirea unei infractiuni in legatura cu serviciul in cadrul caruia isi indeplineste sarcinile.

    Sectiunea II
    Desfasurarea urmaririi penale
    Art. 228*)
    Inceperea urmaririi penale
    Organul de urmarire penala sesizat in vreunul din modurile prevazute in art. 221 dispune prin rezolutie inceperea urmaririi penale, cind din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergatoare efectuate nu rezulta vreunul din cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prevazute in art. 10, cu exceptia celui de la lit. b^1.
    In cazul aratat in art. 10 lit. b^1, organul de urmarire penala inainteaza dosarul procurorului cu propunerea de a dispune scoaterea de sub urmarire penala.
    Cind organul de urmarire penala se sesizeaza din oficiu, incheie un proces-verbal care constituie actul de incepere a urmaririi penale.
    Daca din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergatoare efectuate dupa primirea plingerii sau denuntului rezulta vreunul din cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prevazute in art. 10, cu exceptia celui de la lit. b^1, organul de urmarire penala inainteaza procurorului actele incheiate cu propunerea de a nu se incepe urmarirea penala.
    Daca procurorul constata ca nu sint intrunite conditiile aratate in alineatul precedent, restituie actele organului de urmarire penala pentru inceperea urmaririi penale.
    In cazul in care procurorul este de acord cu propunerea, o confirma prin rezolutie motivata si instiinteaza despre aceasta persoana care a facut sesizarea.
    Daca ulterior se constata ca nu a existat sau ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia propunerea de a nu se incepe urmarirea penala, procurorul infirma rezolutia si restituie actele organului de urmarire dispunind inceperea urmaririi penale.
-----------------
    *) Art. 228 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 229
    Invinuitul
    Persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala se numeste invinuit cit timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.
    Art. 230*)
    Scoaterea de sub urmarire cind fapta nu prezinta pericolul social al unei infractiuni
    Procurorul, sesizat potrivit art. 228 alin. 2, dispune prin ordonanta scoaterea de sub urmarire penala si instiinteaza despre aceasta, cind este cazul, persoana care a facut sesizarea.
-----------------
    *) Art. 230 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 231*)
    Restituirea dosarului pentru continuarea cercetarii penale
    Daca procurorul, sesizat potrivit dispozitiilor art. 228 alin. 2, constata ca nu este cazul sa scoata de sub urmarire, restituie dosarul organului de cercetare penala pentru continuarea cercetarii penale.
-----------------
    *) Art. 231 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 232*)
    Restituirea dosarului pentru inceperea sau continuarea urmaririi penale
    Daca procurorul i-a restituit, in temeiul art. 228 alin. 5 sau art. 231 actele ori dosarul, organelor de urmarire penala incepe ori, dupa caz, continua urmarirea penala, procedind la efectuarea acesteia, potrivit legii si tinind seama de imprejurarile speciale ale fiecarei cauze.
-----------------
    *) Art. 232 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 233
    Arestarea preventiva a invinuitului
    In cursul efectuarii cercetarii penale, daca organul de cercetare considera ca sint intrunite conditiile prevazute de lege pentru luarea masurii arestarii preventive a invinuitului, face propuneri in acest sens si le inainteaza procurorului pentru a decide.
    Daca procurorul, dupa ce examineaza dosarul cauzei, constata ca este cazul sa ia masura arestarii preventive a invinuitului, procedeaza potrivit art. 146.
    Art. 234
    Propuneri facute de organul de cercetare penala
    Daca organul de cercetare penala considera ca sint temeiuri pentru punerea in miscare a actiunii penale, face propuneri in acest sens, pe care le inainteaza procurorului.
    Organul de cercetare penala, daca considera ca sint intrunite si conditiile prevazute de lege pentru luarea masurii arestarii preventive a inculpatului, face propuneri si in aceasta privinta.
    Art. 235
    Punerea in miscare a actiunii penale prin ordonanta
    Procurorul se pronunta asupra punerii in miscare a actiunii penale dupa examinarea dosarului.
    Daca procurorul este de acord cu propunerea, pune in miscare actiunea penala prin ordonanta.
    Ordonanta de punere in miscare a actiunii penale trebuie sa cuprinda, pe linga mentiunile aratate in art. 203, date cu privire la persoana inculpatului, fapta pentru care este invinuit si incadrarea juridica a acesteia.
    Art. 236
    Arestarea preventiva a inculpatului
    Procurorul sesizat potrivit art. 234, daca pune in miscare actiunea penala si daca constata ca sint intrunite conditiile prevazute de lege pentru luarea masurii arestarii preventive a inculpatului, procedeaza potrivit art. 150 si urm.
    Daca invinuitul este arestat potrivit art. 233, va fi ascultat de procuror inainte de expirarea termenului de arestare a invinuitului.
    Art. 237
    Continuarea cercetarii si ascultarea inculpatului
    Dupa aducerea la indeplinire a dispozitiilor art. 233 - 236, procurorul, daca este cazul, dispune continuarea cercetarii penale. Organul de cercetare penala continua efectuarea actelor de cercetare, fiind obligat sa respecte si dispozitiile date de procuror.
    Daca procurorul a pus in miscare actiunea penala, organul de cercetare cheama pe inculpat, ii comunica fapta pentru care este invinuit si ii da explicatii cu privire la drepturile si obligatiile pe care le are.
    Organul de cercetare penala pune in vedere inculpatului aflat in stare de libertate ca este obligat sa se prezinte la toate chemarile ce i se vor face in cursul procesului penal si ca are indatorirea sa comunice orice schimbare de adresa.
    Organul de cercetare penala va continua urmarirea penala si fara a-l asculta pe inculpat, cind acesta este disparut, se sustrage de la cercetare sau nu locuieste in tara.
    Art. 238
    Extinderea cercetarii penale
    Organul de cercetare penala, daca constata fapte noi in sarcina inculpatului ori imprejurari noi care pot duce la schimbarea incadrarii juridice a faptei pentru care s-a pus in miscare actiunea penala sau date cu privire la participarea si a unei alte persoane la savirsirea acelei fapte, face propuneri in acest, sens pe care le inainteaza procurorului, pentru ca acesta sa decida in privinta extinderii cercetarii penale sau schimbarii incadrarii juridice.

    Sectiunea III
    Suspendarea urmaririi penale
    Art. 239
    Cazuri de suspendare
    In cazul cind se constata printr-o expertiza medicala ca invinuitul sau inculpatul sufera de o boala grava, care il impiedica sa ia parte la procesul penal, organul de cercetare penala inainteaza procurorului propunerile sale impreuna cu dosarul, pentru a dispune suspendarea urmaririi penale.
    Procurorul se pronunta asupra suspendarii prin ordonanta.
    Art. 240
    Ordonanta de suspendare
    Ordonanta trebuie sa cuprinda, pe linga mentiunile aratate in art. 203, datele privitoare la persoana invinuitului sau inculpatului, fapta de care este invinuit, cauzele care au determinat suspendarea si masurile luate in vederea insanatosirii invinuitului sau inculpatului.
    Masura suspendarii se comunica partii civile. Dupa comunicare, dosarul se restituie organului de cercetare penala.
    Art. 241
    Sarcina organului de cercetare in timpul suspendarii
    In timpul cit urmarirea este suspendata, organul de cercetare penala continua sa efectueze toate actele a caror indeplinire nu este impiedicata de situatia invinuitului sau inculpatului.
    Organul de cercetare penala este obligat sa se intereseze periodic daca mai subzista cauza care a determinat suspendarea urmaririi penale.

    Sectiunea IV
    Incetarea urmaririi penale
    Art. 242
    Cazuri de incetare
    Incetarea urmaririi penale are loc cind se constata existenta vreunuia dintre cazurile prevazute in art. 10 lit. f - j si exista invinuit sau inculpat in cauza.
    Daca in aceeasi cauza sint mai multi invinuiti sau inculpati ori daca mai multe fapte fac obiectul aceleiasi cauze, incetarea urmaririi se face numai cu privire la invinuitii sau inculpatii, ori la faptele pentru care exista cazul de incetare a urmaririi.
    Art. 243
    Procedura incetarii
    Organul de cercetare penala, cind constata existenta vreunuia dintre cazurile prevazute in art. 10 lit. f - j, inainteaza procurorului dosarul impreuna cu propuneri de incetare a urmaririi penale.
    *) Procurorul se pronunta asupra incetarii urmaririi penale prin ordonanta, dispunind potrivit art. 11 pct. 1 lit. c. In cazul in care nu s-a pus in miscare actiunea penala, incetarea urmaririi penale se pronunta prin rezolutie motivata.
    Cind cazul de incetare a urmaririi penale priveste un invinuit sau inculpat arestat, procurorul trebuie sa se pronunte asupra incetarii urmaririi penale in termen de 24 de ore de la primirea dosarului.
-------------------
    *) Art. 243 alin. 2 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 244
    Ordonanta de incetare a urmaririi penale
    Ordonanta de incetare a urmaririi penale trebuie sa cuprinda pe linga mentiunile aratate in art. 203, datele privind persoana si fapta la care se refera incetarea, precum si aratarea temeiurilor de fapt si de drept pe baza carora se dispune incetarea urmaririi penale.
    Art. 245
    Dispozitii complimentare ale ordonantei
    Prin ordonanta de incetare a urmaririi penale se dispune totodata asupra:
    *) a) revocarii masurii preventive precum si a masurilor asiguratorii luate in vederea executarii pedepsei amenzii ori a pedepsei confiscarii averii;
    b) confiscarii lucrurilor care potrivit art. 118 Cod penal sint supuse confiscarii speciale si a restituirii celorlalte.
    Daca proprietatea corpurilor delicte si a celorlalte obiecte care au servit ca mijloace materiale de proba este contestata, ele sint pastrate de organul de cercetare penala pina la hotarirea instantei civile;
    c) masurilor asiguratorii privind reparatiile civile si a restabilirii situatiei anterioare savirsirii infractiunii.
    In cazul in care s-a dispus mentinerea masurilor asiguratorii privind reparatiile civile, aceste masuri se vor considera desfiintate, daca persoana vatamata nu introduce actiune in fata instantei civile in termen de 30 de zile de la comunicarea incetarii urmaririi penale;
    d) cheltuielilor judiciare, stabilind cuantumul acestora, cine trebuie sa le suporte si ordonind incasarea lor;
    Daca in cursul urmaririi penale s-a luat vreuna din masurile de siguranta aratate in art. 162, se va face mentiune despre aceasta.
------------------
    *) Art. 245 alin. 1 lit. a este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 246
    Instiintarea despre incetarea urmaririi penale
    Procurorul instiinteaza persoanele interesate despre incetarea urmaririi penale.
    In cazul cind invinuitul sau inculpatul este arestat preventiv, procurorul instiinteaza prin adresa administratia locului de detinere, cu dispozitia de a pune indata in libertate pe invinuit sau inculpat.
    Art. 247
    Punerea in executare a ordonantei de inlocuire a raspunderii penale
    Ordonanta de incetare a urmaririi penale prin care procurorul a dispus inlocuirea raspunderii penale se pune in executare prin trimiterea intregului dosar sau numai a materialelor necesare la organizatia obsteasca aratata in ordonanta, pentru a fi transmise organului competent sa ia masuri de influentare obsteasca.
    Impotriva ordonantei prin care s-a dispus inlocuirea raspunderii penale se poate face plingere, in termen de 5 zile de la instiintarea prevazuta in art. 246 alin. 1.
    In toate cazurile, punerea in executare a ordonantei se face dupa expirarea termenului prevazut in alineatul precedent, iar daca s-a facut plingere si a fost respinsa, dupa respingerea acesteia.
    Art. 248
    Restituirea dosarului si continuarea cercetarii penale
    Procurorul, daca constata ca nu este cazul sa dispuna incetarea sau cind a dispus incetarea partial, restituie dosarul organului de cercetare penala, cu dispozitia de a continua cercetarea.

    Sectiunea V
    Scoaterea de sub urmarirea penala
    Art. 249
    Cazurile si procedura scoaterii de sub urmarire
    Scoaterea de sub urmarirea penala are loc cind se constata existenta vreunuia dintre cazurile prevazute in art. 10 lit. a - e si exista invinuit sau inculpat in cauza.
    Dispozitiile art. 242 - 246 si 248 se aplica in mod corespunzator si in procedura scoaterii de sub urmarire.
    *) In cazul prevazut in art. 10 lit. b^1 procurorul se pronunta prin ordonanta.
-----------------
    *) Alin. 3 al art. 249 a fost introdus prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 249^1*)
    Punerea in executare a ordonantei prin care s-a aplicat o sanctiune cu caracter administrativ
    Dispozitiile art. 247 alin. 2 se aplica in mod corespunzator in cazul in care procurorul a dispus scoaterea de sub urmarire in temeiul art. 10 lit. b^1.
    Punerea in executare a ordonantei prin care s-a aplicat sanctiunea amenzii se face dupa expirarea termenului prevazut in art. 247 alin. 2, iar daca s-a facut plingere si a fost respinsa, dupa respingerea acesteia.
    Executarea sanctiunilor cu caracter administrativ prevazute in art. 18^1 din Codul penal aplicate de procuror, se face potrivit art. 441^1, care se aplica in mod corespunzator.
-----------------
    *) Art. 249^1 a fost introdus prin Legea nr. 7/1973.

    Sectiunea VI
    Procedura prezentarii materialului de urmarire penala
    Art. 250
    Prezentarea materialului
    Dupa punerea in miscare a actiunii penale, daca au fost efectuate toate actele de urmarire necesare, organul de cercetare penala cheama pe inculpat in fata sa si:
    a) ii pune in vedere ca are dreptul de a lua cunostinta de materialul de urmarire penala, aratindu-i si incadrarea juridica a faptei savirsite;
    b) ii asigura posibilitatea de a lua de indata cunostinta de material. Daca inculpatul nu poate sa citeasca, organul de cercetare penala ii citeste materialul;
    c) il intreaba, dupa ce a luat cunostinta de materialul de urmarire penala, daca are de formulat cereri noi sau daca voieste sa faca declaratii suplimentare.
    Art. 251
    Procesul-verbal de prezentare a materialului
    Despre aducerea la indeplinire a dispozitiilor prevazute in art. 250 organul de cercetare penala intocmeste proces-verbal, in care consemneaza si declaratiile, cererile si raspunsurile inculpatului.
    Art. 252
    Cereri noi formulate de inculpat
    Daca inculpatul a formulat cereri noi in legatura cu urmarirea penala, organul de cercetare penala le examineaza de indata si dispune prin ordonanta admiterea sau respingerea lor.
    Organul de cercetare dispune prin aceeasi ordonanta completarea cercetarii penale, atunci cind din declaratiile suplimentare sau din raspunsurile inculpatului rezulta necesitatea completarii.
    Art. 253
    Prezentarea din nou a materialului de urmarire penala
    Organul de cercetare penala este obligat sa procedeze din nou la prezentarea materialului, daca a efectuat noi acte de cercetare penala, sau daca constata ca trebuie sa fie schimbata incadrarea juridica a faptei.
    Art. 254
    Cazuri de neprezentare a materialului
    Cind prezentarea materialului nu a fost posibila din cauza ca inculpatul este disparut, s-a sustras de la chemarea inaintea organului de cercetare penala sau nu locuieste in tara, in referatul care se intocmeste potrivit art. 259 se arata imprejurarile concrete din care rezulta cauza impiedicarii.
    Daca pina la inaintarea dosarului la procuror inculpatul se prezinta, este prins ori adus, se procedeaza la prezentarea materialului de urmarire penala.

    Sectiunea VII
    Terminarea urmaririi penale
    ő 1. Urmarire fara punerea in miscare a actiunii penale
    Art. 255
    Ascultarea invinuitului inainte de terminarea cercetarii
    In cauzele in care nu a fost pusa in miscare actiunea penala, organul de cercetare, dupa efectuarea actelor de cercetare penala potrivit art. 232, daca exista invinuit in cauza si constata ca impotriva acestuia sint suficiente probe, procedeaza la o noua ascultare a invinuitului, aducindu-i la cunostinta invinuirea si intrebindu-l daca are noi mijloace de aparare.
    Daca invinuitul nu a propus noi probe sau propunerea sa nu a fost gasita temeinica ori daca cercetarea a fost completata potrivit propunerilor facute, cercetarea se considera terminata.
    Art. 256
    Inaintarea dosarului privind pe invinuit
    De indata ce cercetarea penala este terminata, organul de cercetare inainteaza dosarul procurorului cu un referat, in care consemneaza rezultatul cercetarii, spre a se decide potrivit art. 262. Referatul va cuprinde in mod corespunzator mentiunile prevazute in art. 259 - 260.
    Art. 257
    Prezentarea materialului de catre procuror
    Procurorul primind dosarul, daca socoteste necesar, cheama pe invinuit si ii prezinta materialul de urmarire penala potrivit dispozitiilor art. 250 si urm., care se aplica in mod corespunzator.
    ő 2. Urmarire cu actiunea penala pusa in miscare
    Art. 258
    Inaintarea dosarului privind pe inculpat
    In cauzele in care actiunea penala a fost pusa in miscare, dupa completarea cercetarii si dupa indeplinirea, daca este cazul, a dispozitiilor privitoare la prezentarea materialului de urmarire penala, cercetarea penala se considera terminata. Organul de cercetare penala inainteaza de indata procurorului dosarul cauzei insotit de un referat.
    Art. 259
    Cuprinsul referatului intocmit de organul de cercetare penala
    Referatul intocmit de organul de cercetare penala trebuie sa se limiteze la fapta care a format obiectul punerii in miscare a actiunii penale, la persoana inculpatului si la ultima incadrare juridica data faptei.
    Referatul trebuie sa cuprinda fapta retinuta in sarcina inculpatului, probele administrate si incadrarea juridica.
    Cind urmarirea penala priveste mai multe fapte sau mai multi inculpati, referatul trebuie sa cuprinda mentiunile aratate in alineatul precedent cu privire la toate faptele si la toti inculpatii si, daca este cazul, trebuie sa se arate pentru care fapte ori faptuitori s-a incetat urmarirea, s-a dispus scoaterea de sub urmarire ori s-a suspendat urmarirea penala.
    Art. 260
    Date suplimentare
    Referatul trebuie sa cuprinda date suplimentare privitoare la:
    a) mijloacele materiale de proba si masurile luate referitor la ele in cursul cercetarii penale, precum si locul unde se afla;
    *) b) masurile asiguratorii privind reparatiile civile sau executarea pedepsei amenzii ori a confiscarii averii, luate in cursul cercetarii penale;
    c) cheltuielile judiciare.
-----------------
    *) Art. 260 lit. b este reprodusa astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 7/1973.

    CAP. 5
    TRIMITEREA IN JUDECATA

    Art. 261
    Verificarea lucrarilor urmaririi penale
    Procurorul este obligat ca in termen de cel mult 15 zile de la primirea dosarului trimis de organul de cercetare penala potrivit art. 256 sau 258 sa procedeze la verificarea lucrarilor urmaririi penale si sa se pronunte asupra acestora.
    Procurorul procedeaza la prezentarea materialului de urmarire penala in situatiile prevazute in art. 254 alin. 1 daca inculpatul se prezinta, este prins sau adus dupa inaintarea dosarului la procuratura.
    Rezolvarea cauzelor in care sint arestati se face de urgenta si cu precadere.
    Art. 262
    Rezolvarea cauzelor
    Daca procurorul constata ca au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului, ca urmarirea penala este completa, existind probele necesare si legal administrate, procedeaza, dupa caz, astfel:
    1. cind din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savirsita de invinuit sau de inculpat si ca acesta raspunde penal:
    a) daca actiunea penala nu a fost pusa in miscare in cursul urmaririi penale, da rechizitoriu prin care pune in miscare actiunea penala si dispune trimiterea in judecata;
    b) daca actiunea penala a fost pusa in miscare in cursul urmaririi penale, da rechizitoriu prin care dispune trimiterea in judecata;
    2. da ordonanta prin care:
    a) claseaza, scoate de sub urmarire sau inceteaza urmarirea penala potrivit dispozitiilor art. 11.
    Daca procurorul dispune inlocuirea raspunderii penale, odata cu incetarea urmaririi penale face aplicatia art. 95 alin. 1 sau 96 din Codul penal.
    *) Daca procurorul dispune scoaterea de sub urmarire in temeiul art. 10 lit. b^1 face aplicarea art. 18^1 alin. 3 din Codul penal;
    b) suspenda urmarirea penala, atunci cind constata existenta unei cauze de suspendare a urmaririi.
-----------------
    *) Alineatul final al pct. 2 lit. a a art. 262 a fost introdus prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 263
    Cuprinsul rechizitoriului
    Rechizitoriul trebuie sa se limiteze la fapta si persoana pentru care s-a efectuat urmarirea penala si trebuie sa cuprinda, pe linga mentiunile prevazute in art. 203, datele privitoare la persoana inculpatului, fapta retinuta in sarcina sa, incadrarea juridica, probele pe care se intemeiaza invinuirea, masura preventiva luata si durata acesteia, precum si dispozitia de trimitere in judecata.
    In rechizitoriu se arata de asemenea numele si prenumele persoanelor care trebuie citate in instanta, cu indicarea calitatii lor in proces si locul unde urmeaza a fi citate.
    In cazul cind urmarirea penala este efectuata de procuror, rechizitoriul trebuie sa cuprinda si datele suplimentare prevazute in art. 260.
    Procurorul intocmeste un singur rechizitoriu chiar daca lucrarile urmaririi penale privesc mai multe fapte ori mai multi invinuiti sau inculpati si chiar daca se dau acestora rezolvari diferite, potrivit art. 262.
    Art. 264*)
    Actul de sesizare a instantei
    Rechizitoriul constituie actul de sesizare a instantei de judecata.
    Rechizitoriul dat de procurorul de la o unitate de procuratura ierarhic inferioara celei corespunzatoare instantei competente sa judece cauza in fond este supus confirmarii procurorului de la unitatea de procuratura corespunzatoare acestei instante.
    Sesizarea instantei de judecata se face de catre procurorul care a dat sau, dupa caz, a confirmat rechizitoriul potrivit alineatului precedent.
    In termen de 24 de ore de la darea sau, dupa caz, confirmarea rechizitoriului, procurorul inainteaza instantei competente dosarul impreuna cu numarul necesar de copii de pe rechizitoriu, pentru a fi comunicat inculpatilor aflati in stare de detinere.
-------------------
    *) Art. 264 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 265
    Restituirea cauzei sau trimiterea la alt organ de urmarire
    Cind procurorul constata ca urmarirea penala nu este completa, sau ca nu au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului, restituie cauza organului care a efectuat urmarirea penala, sau potrivit dispozitiilor art. 217 trimite cauza la alt organ de urmarire, in vederea completarii sau refacerii urmaririi penale.
    Cind completarea sau refacerea urmaririi penale este necesara numai cu privire la unele fapte sau la unii invinuiti sau inculpati, iar disjungerea nu este posibila, procurorul dispune restituirea sau trimiterea intregii cauze.
    Art. 266
    Cuprinsul ordonantei de restituire
    Ordonanta de restituire sau de trimitere cuprinde, pe linga mentiunile aratate in art. 203, indicarea actelor de cercetare penala ce trebuie efectuate ori refacute, a faptelor sau imprejurarilor ce urmeaza a fi constatate si a mijloacelor de proba ce urmeaza a fi folosite.
    Art. 267
    Dispozitiile privitoare la masurile preventive, de siguranta sau asiguratorii
    In toate cazurile, procurorul este obligat sa dispuna asupra mentinerii sau revocarii masurilor preventive, de siguranta ori asiguratorii, luate in cursul urmaririi penale sau, daca este cazul, sa ia asemenea masuri.
    Art. 268
    Trimiterea la organul competent
    *) Cind procurorul constata ca pentru vreuna din infractiunile sau infractorii aratati in art. 206-208 si 209 alin. 3 si 4 urmarirea penala s-a facut de un alt organ decit cel prevazut in textele mentionate, ia masuri ca urmarirea sa fie facuta de organul competent.
    In cazul prevazut de alineatul precedent ramin valabile masurile asiguratorii luate, actele sau masurile procesuale confirmate sau incuviintate de procuror, precum si actele procesuale care nu pot fi refacute.
-----------------
    *) Art. 268 alin. 1 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 269
    Obligatiile organelor competente
    Organul de cercetare penala sesizat prin trimiterea cauzei potrivit art. 268 procedeaza la ascultarea invinuitului sau inculpatului si, tinind seama de dispozitiile art. 268 alin. 2, dispune in ce masura trebuie refacute celelalte acte procesuale si ce anume acte mai trebuie efectuate in completarea cercetarii penale.

    CAP. 6
    RELUAREA URMARIRII PENALE

    Art. 270
    Cazurile de reluare
    Urmarirea penala este reluata in caz de:
    a) incetare a cauzei de suspendare;
    b) restituire a cauzei de catre instanta de judecata in vederea refacerii sau completarii urmaririi, ori ca urmare a extinderii actiunii penale sau a procesului penal;
    c) redeschidere a urmaririi penale.
    Reluarea urmaririi penale nu poate avea loc daca se constata ca intre timp a intervenit vreunul din cazurile prevazute in art. 10.
    Art. 271
    Reluarea dupa suspendare
    Reluarea urmaririi penale dupa suspendare are loc cind se constata ca a incetat cauza care a determinat suspendarea. Organul de cercetare penala care constata ca a incetat cauza de suspendare inainteaza dosarul procurorului pentru a dispune asupra reluarii. Reluarea se dispune prin ordonanta.
    Art. 272
    Reluarea in caz de restituire
    Cind instanta de judecata a dispus restituirea cauzei in vederea refacerii sau completarii urmaririi penale, ori in caz de extindere a actiunii penale sau a procesului penal, urmarirea se reia pe baza hotaririi prin care instanta a dispus restituirea.
    Art. 273
    Reluare in caz de redeschidere a urmaririi
    Redeschiderea urmaririi penale in cazul in care s-a dispus incetarea urmaririi penale sau scoaterea de sub urmarire are loc daca ulterior se constata ca nu a existat in fapt cazul care a determinat luarea acestor masuri sau ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia incetarea sau scoaterea de sub urmarire.
    Redeschiderea urmaririi penale are loc si atunci cind organizatia obsteasca careia i s-a incredintat faptuitorul pe garantie renunta la garantia luata.
    Redeschiderea urmaririi penale se dispune de procuror prin ordonanta.
    Art. 274
    Durata arestarii inculpatului dupa reluare
    In cazurile de reluare a urmaririi penale prevazute in art. 270 lit. a si c, termenul de o luna privitor la masura arestarii inculpatului curge de la data luarii acestei masuri, iar in cazul cind dosarul se restituie de catre instanta si inculpatul este arestat, termenul curge de la data primirii dosarului de catre procuror.
    Durata arestarii inculpatului poate fi prelungita potrivit art. 155 si 158-160.

    CAP. 7
    PLINGEREA IMPOTRIVA MASURILOR SI ACTELOR DE URMARIRE PENALA

    Art. 275
    Dreptul de a face plingere
    Orice persoana poate face plingere impotriva masurilor si actelor de urmarire penala, daca prin acestea s-a adus o vatamare intereselor sale legitime.
    *) Se poate face plingere, in conditiile prevazute in alineatul precedent, si impotriva rezolutiei date potrivit art. 228 alin. 6.
    Plingerea se adreseaza procurorului care supravegheaza activitatea organului de cercetare penala si se depune fie direct la acesta, fie la organul de cercetare penala.
    Introducerea plingerii nu suspenda aducerea la indeplinire a masurii sau a actului care formeaza obiectul plingerii.
-----------------
    *) Alin. 2 al art. 275 a fost introdus prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 276
    Obligatia de inaintare a plingerii
    Cind plingerea a fost depusa la organul de cercetare penala, acesta este obligat ca in termen de 48 de ore de la primirea ei sa o inainteze procurorului impreuna cu explicatiile sale, atunci cind acestea sint necesare.
    Art. 277
    Termenul de rezolvare
    Procurorul este obligat sa rezolve plingerea in termen de cel mult 20 de zile de la primire si sa comunice de indata persoanei care a facut plingerea modul in care a fost rezolvata.
    Art. 278
    Plingerea contra actelor procurorului
    Plingerea impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror sau efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta se rezolva de procurorul sef al unitatii. In cazul cind masurile si actele sint ale procurorului sef, ori luate sau efectuate pe baza dispozitiilor date de catre acesta, plingerea se rezolva de procurorul ierarhic superior. Dispozitiile art. 275 - 277 se aplica in mod corespunzator.

    CAP. 8
    PROCEDURA PLINGERII PREALABILE

    Art. 279
    Organele carora li se adreseaza plingerea
    Punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plingerea prealabila a persoanei vatamate, in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara astfel de plingere.
    Plingerea prealabila se adreseaza:
    *) a) comisiei de judecata, in cazul infractiunilor prevazute de Codul penal in art. 180, 184 alin. 1, 193, 205, 206, 210, 213 si 220, daca faptuitorul este cunoscut si implinise virsta de 14 ani la data savirsirii faptei. Cind faptuitorul este necunoscut, persoana vatamata se poate adresa organului de cercetare penala pentru identificarea lui;
    b) organului de cercetare penala sau procurorului, in cazul altor infractiuni decit cele aratate la lit. a;
    c) organului competent sa efectueze urmarirea penala, cind plingerea prealabila este indreptata in contra unui judecator, procuror, notar de stat sau militar.
------------------
    *) Art. 279 alin. 2 lit. a este reprodusa astfel cum a fost modificata prin Decretul nr. 83/1973.

    Art. 280
    Procedura in cazul infractiunilor flagrante
    In caz de infractiune flagranta, organul de urmarire penala este obligat sa constate savirsirea acesteia, chiar in lipsa plingerii prealabile.
    Daca infractiunea savirsita este dintre cele aratate in art. 279 lit. a, constatarile facute vor fi trimise, la cerere, comisiei de judecata sau instantei sesizate prin plingere.
    Cind infractiunea savirsita este dintre cele aratate in art. 279 lit. b si c, organul de urmarire penala cheama persoana vatamata si daca aceasta declara ca face plingere prealabila, dupa caz, continua urmarirea penala sau trimite cauza organului competent.
    Art. 281
    Procedura in caz de conexitate sau de indivizibilitate
    In caz de conexitate sau de indivizibilitate intre infractiunile aratate in art. 279 lit. a - c, daca disjungerea nu este posibila, se aplica procedura prevazuta in art. 35.
    Aceeasi procedura se aplica si in cazul cind conexitatea sau indivizibilitatea priveste o infractiune pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face la plingerea prealabila si o alta infractiune pentru care nu se cere plingere prealabila daca disjungerea nu este posibila.
    Art. 282
    Conditii pentru introducerea plingerii la instanta
    In cazul infractiunilor aratate in art. 279 lit. a, plingerea prealabila se adreseaza instantei de judecata de la locul unde s-a efectuat procedura de impaciuire, numai daca este indeplinita una din urmatoarele conditii:
    a) persoana vatamata prezinta dovada din care se constata ca nu s-a ajuns la impacarea partilor in fata comisiei de judecata si nu a cerut sa fie rezolvata cauza de catre comisie;
    b) faptuitorul nu a respectat obligatiile luate in fata comisiei de judecata cu privire la repararea pagubei pricinuite prin infractiune;
    c) procedura de impaciuire nu s-a indeplinit in termenul prevazut de lege.
    Art. 283
    Continutul plingerii
    Plingerea trebuie sa cuprinda descrierea faptei, indicarea autorului, aratarea mijloacelor de proba, indicarea adresei partilor si a martorilor, precizarea daca persoana vatamata se constituie parte civila si, atunci cind este cazul, indicarea persoanei responsabile civilmente.
    Art. 284
    Termenul de introducere a plingerii
    In cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara o plingere prealabila, aceasta trebuie sa fie introdusa in termen de 2 luni din ziua in care persoana vatamata a stiut cine este faptuitorul.
    Cind persoana vatamata este un minor sau un incapabil, termenul de 2 luni curge de la data cind persoana indreptatita a reclama a stiut cine este faptuitorul.
    In cazul infractiunilor aratate in art. 279 lit. a, cind nu s-a ajuns la impacare in fata comisiei de judecata, persoana vatamata se poate adresa instantei de judecata in termen de cel mult o luna de la data rezolvarii plingerii de catre comisie, daca rezolvarea a avut loc inauntrul termenului stabilit de lege pentru indeplinirea procedurii de impaciuire.
    Daca procedura de impaciuire nu s-a indeplinit in acest interval de timp, persoana vatamata poate adresa plingerea instantei de judecata in cel mult o luna de la expirarea termenului prevazut pentru procedura de impaciuire.
    Daca in urma impacarii in fata comisiei de judecata sub conditia repararii pagubei pricinuite prin infractiune faptuitorul nu respecta obligatia luata, plingerea prealabila poate fi introdusa la instanta de judecata in cel mult o luna de la expirarea termenului stabilit pentru indeplinirea acelei obligatii.
    Art. 284^1*)
    Lipsa nejustificata a partii vatamate
    In cazul infractiunilor aratate in art. 279 alin. 2 lit. a, lipsa nejustificata a partii vatamate la doua termene consecutive in fata primei instante este considerata drept retragere a plingerii prealabile.
------------------
    *) Art. 284^1 a fost introdus prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 285
    Plingere gresit indreptata
    Plingerea prealabila gresit indreptata la organul de urmarire penala, la comisia de judecata, sau la instanta de judecata se trimite organului competent. In aceste cazuri plingerea se considera valabila, daca a fost introdusa in termen la organul necompetent.
    Art. 286
    Schimbarea incadrarii faptei
    Daca intr-o cauza in care s-au facut acte de cercetare penala se constata ulterior ca fapta urmeaza a primi o incadrare juridica pentru care este necesara plingerea prealabila, organul de cercetare penala cheama persoana vatamata si o intreaba daca intelege sa faca plingere. In caz afirmativ, organul de cercetare penala, dupa caz, continua cercetarea sau trimite dosarul comisiei de judecata competente. In caz contrar, transmite actele procurorului in vederea incetarii urmaririi penale.
    Cind schimbarea incadrarii juridice se face in fata instantei, aceasta cheama persoana vatamata si o intreaba daca intelege sa faca plingere pentru infractiunea respectiva si, dupa caz, continua sau inceteaza procesul penal.

    TITLUL II
    JUDECATA

    CAP. 1
    DISPOZITII GENERALE

    Art. 287
    Indatoririle instantei de judecata
    Instanta de judecata isi exercita atributiile in mod activ, in vederea aflarii adevarului si a realizarii rolului educativ al judecatii.
    Instanta isi formeaza convingerea pe baza probelor administrate in cauza si potrivit constiintei juridice socialiste.
    Art. 288
    Locul unde se desfasoara judecata
    Judecata se desfasoara la sediul instantei. Pentru motive temeinice, instanta poate dispune ca judecata sa se desfasoare in alt loc.
    Art. 289
    Oralitatea, nemijlocirea si contradictorialitatea
    Judecata cauzei se face in fata instantei constituita potrivit legii si se desfasoara in sedinta, oral, nemijlocit si in contradictoriu.
    Art. 290
    Publicitatea sedintei de judecata
    Sedinta de judecata este publica. Minorii sub 16 ani nu pot asista la sedinta de judecata.
    Daca judecarea in sedinta publica ar putea aduce atingere unor interese de stat, moralei socialiste, demnitatii sau vietii intime a unei persoane, instanta, la cererea procurorului, a partilor ori din oficiu, poate declara sedinta secreta pentru tot cursul sau pentru o anumita parte a judecarii cauzei.
    Declararea sedintei secrete se face in sedinta publica, dupa ascultarea partilor prezente si a procurorului cind participa la judecata.
    In timpul cit sedinta este secreta, nu sint admisi in sala de sedinta decit partile, reprezentantii acestora, aparatorii si celelalte persoane chemate de instanta in interesul cauzei.
    Art. 291
    Citarea partilor in judecata
    Judecata poate avea loc numai daca partile sint legal citate si procedura este indeplinita.
    Neprezentarea partilor citate nu impiedica judecarea cauzei. Cind instanta considera ca este necesara prezenta uneia dintre partile lipsa, poate lua masuri pentru prezentarea acesteia, aminind in acest scop judecata.
    Partea prezenta la un termen nu mai este citata pentru termenele ulterioare, chiar daca ar lipsi la vreunul dintre aceste termene.
    Cind judecata se amina, martorii, expertii si interpretii prezenti iau in cunostinta noul termen de judecata.
    La cererea persoanelor care iau termenul in cunostinta, instanta le inmineaza citatii, spre a le servi drept justificare la locul de munca, in vederea prezentarii la noul termen.
    Cind judecata ramine in continuare, partile si celelalte persoane care participa la proces nu se mai citeaza.
    Militarii sint citati la fiecare termen.
    Detinutii sint citati, de asemenea, la fiecare termen.
    Art. 292
    Compunerea instantei
    Instanta judeca in complet de judecata, a carei compunere este cea prevazuta de lege.
    Completul de judecata trebuie sa ramina acelasi in tot cursul judecarii cauzei. Cind aceasta nu este posibil, completul se poate schimba pina la inceperea dezbaterilor.
    Dupa inceperea dezbaterilor, orice schimbare intervenita in compunerea completului atrage reluarea de la inceput a dezbaterilor.
    Art. 293
    Judecata de urgenta in cauzele cu detinuti
    Judecata in cauzele in care sint inculpati arestati preventiv se face de urgenta si cu precadere. Judecata se face cu precadere si atunci cind unii dintre inculpati sint detinuti in alta cauza. Cind instanta gaseste necesar si aceasta este posibil, face in cauza aplicatia dispozitiilor cu privire la disjungere.
    Art. 294
    Asigurarea apararii
    In cauzele in care desemnarea unui aparator din oficiu este obligatorie, presedintele instantei, odata cu fixarea termenului de judecata, ia masuri pentru desemnarea aparatorului.
    Inculpatul, celelalte parti si aparatorii au dreptul sa ia cunostinta de dosar in tot cursul judecatii.
    Cind inculpatul se afla in stare de detinere, presedintele instantei ia masuri ca acesta sa-si poata exercita dreptul prevazut in alineatul precedent si sa poata lua contact cu aparatorul sau.
    Art. 295
    Alte masuri pregatitoare
    Presedintele completului de judecata are indatorirea sa ia din timp toate masurile necesare, pentru ca la termenul de judecata fixat judecarea cauzei sa nu sufere aminare.
    De asemenea, se ingrijeste ca lista cauzelor fixate pentru judecata sa fie intocmita si afisata la instanta, spre vedere, cu 24 de ore inaintea termenului de judecata.
    La intocmirea listei se tine seama de data intrarii cauzelor la instanta, dindu-se intiietate cauzelor in care sint detinuti si celor cu privire la care legea prevede ca judecata se face de urgenta.
    Art. 296
    Atributiile presedintelui completului
    Presedintele conduce sedinta, indeplinind toate indatoririle pe care le are de la lege si decide asupra cererilor formulate de parti, daca rezolvarea acestora nu este data in caderea completului.
    In cursul judecatii intrebarile se pun prin mijlocirea presedintelui. Acesta poate incuviinta ca intrebarile sa fie adresate direct.
    Art. 297
    Strigarea cauzei si apelul celor citati
    Presedintele anunta, potrivit ordinii de pe lista de sedinta, cauza a carei judecare este la rind, dispunind facerea apelului partilor si a celorlalte persoane citate si constata care dintre ele s-au prezentat.
    Partile se pot prezenta si participa la judecata chiar daca nu au fost citate sau nu au primit citatia, presedintele avind indatorirea sa stabileasca identitatea acestora.
    Art. 298
    Asigurarea ordinii si solemnitatii sedintei
    Presedintele vegheaza asupra mentinerii ordinii si solemnitatii sedintei, putind lua masurile necesare in acest scop.
    Presedintele poate limita accesul publicului la sedinta de judecata, tinind seama de marimea salii de sedinta.
    Partile si persoanele care asista la sedinta de judecata sint obligate sa pastreze disciplina sedintei.
    Cind o parte sau oricare alta persoana tulbura sedinta sau nesocoteste masurile luate, presedintele ii atrage atentia sa respecte disciplina, iar in caz de repetare ori de abateri grave, dispune indepartarea ei din sala.
    Partea indepartata este chemata in sala inainte de inceperea dezbaterilor. Presedintele ii aduce la cunostinta actele esentiale efectuate in lipsa si ii citeste declaratiile celor ascultati.
    Art. 299
    Constatarea infractiunilor de audienta
    Daca in cursul sedintei se savirseste o fapta prevazuta de legea penala, presedintele constata acea fapta si identifica pe faptuitor. Procesul-verbal intocmit se trimite procurorului.
    Instanta, daca este cazul, poate dispune arestarea preventiva a invinuitului, iar presedintele emite un mandat de arestare a acestuia. Despre luarea acestei masuri se face mentiune in incheierea de sedinta. Cel invinuit este trimis de indata procurorului impreuna cu procesul-verbal si cu mandatul de arestare.
    Art. 300
    Verificarea sesizarii instantei si a arestarii inculpatului
    Instanta este datoare, sa verifice din oficiu, la prima infatisare, regularitatea actului de sesizare.
    In cazul cind se constata ca sesizarea nu este facuta potrivit legii, iar neregularitatea nu poate fi inlaturata de indata si nici prin acordarea unui termen in acest scop, dosarul se restituie organului care a intocmit actul de sesizare, in vederea refacerii acestuia.
    In cauzele in care inculpatul este arestat, instanta legal sesizata este, de asemenea, datoare sa verifice din oficiu, la prima infatisare, regularitatea luarii si mentinerii acestei masuri.
    Art. 301
    Drepturile procurorului si ale partilor in instanta
    In cursul judecatii, procurorul si oricare dintre parti pot formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii.
    Partea vatamata poate formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii cu privire la latura penala a cauzei. In caz de concurs de infractiuni sau de conexitate, dreptul partii vatamate se limiteaza la fapta care i-a cauzat vatamarea.
    Partea civila poate formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii in masura in care acestea au legatura cu pretentiile sale civile.
    Art. 302
    Rezolvarea chestiunilor incidente
    Instanta este obligata sa puna in discutie cererile si exceptiile aratate in art. 301 sau exceptiile ridicate din oficiu si sa se pronunte asupra lor prin incheiere motivata.
    Instanta se pronunta prin incheiere motivata si asupra tuturor masurilor luate in cursul judecatii.
    Art. 303
    Suspendarea judecatii
    Cind se constata pe baza unei expertize medicale ca inculpatul sufera de o boala grava, care il impiedica sa participe la judecata, instanta dispune prin incheiere suspendarea procesului penal pina cind starea sanatatii inculpatului va permite participarea acestuia la judecata.
    Daca sint mai multi inculpati, iar termenul suspendarii priveste numai pe unul dintre ei si disjungerea nu este posibila, se dispune suspendarea intregii cauze.
    Incheierea data in prima instanta prin care s-a dispus suspendarea cauzei poate fi atacata separat cu recurs. Recursul nu suspenda executarea.
    Procesul penal se reia din oficiu de indata ce inculpatul poate participa la judecata.
    Instanta este obligata sa se informeze periodic daca mai subzista cauza care a determinat suspendarea procesului penal.
    Art. 304
    Note privind desfasurarea procesului
    In cursul sedintei de judecata grefierul ia note cu privire la desfasurarea procesului. Procurorul si partile pot cere citirea notelor si vizarea lor de catre presedinte.
    Art. 305
    Incheierea de sedinta
    Desfasurarea procesului in sedinta de judecata se consemneaza intr-o incheiere care cuprinde:
    a) ziua, luna, anul si denumirea instantei;
    b) mentiunea daca sedinta a fost sau nu publica;
    e) numele si prenumele judecatorilor, asesorilor, procurorului si grefierului;
    d) numele si prenumele partilor, aparatorilor si ale celorlalte persoane care participa in proces si care au fost prezente la judecata, precum si ale celor care au lipsit, cu aratarea calitatii lor procesuale si cu mentiunea privitoare la indeplinirea procedurii;
    e) enuntarea faptei pentru care inculpatul a fost trimis in judecata si textele de lege in care a fost incadrata fapta;
    f) inscrisurile care s-au citit in sedinta;
    g) cererile de orice natura formulate de procuror, de parti si de ceilalti participanti la proces;
    h) concluziile procurorului si ale partilor;
    i) masurile luate in cursul sedintei.
    Incheierea se intocmeste de grefier in 24 de ore de la terminarea sedintei si se semneaza de presedintele completului de judecata si de grefier.
    Cind hotarirea se pronunta in ziua in care a avut loc judecata, nu se intocmeste o incheiere separata.
    Art. 306
    Solutionarea cauzei
    Deliberarea si pronuntarea hotaririi se fac de indata dupa incheierea dezbaterilor. Pentru motive temeinice, deliberarea si pronuntarea pot fi aminate cel mult 15 zile.
    Art. 307
    Deliberarea
    La deliberare iau parte numai membrii completului in fata caruia a avut loc dezbaterea.
    Completul de judecata delibereaza in secret.
    Art. 308
    Luarea hotaririi
    Hotarirea trebuie sa fie rezultatul acordului membrilor completului de judecata asupra solutiilor date chestiunilor supuse deliberarii.
    Cind unanimitatea nu poate fi intrunita, hotarirea se ia cu majoritate.
    Daca din deliberare rezulta mai mult decit doua pareri, judecatorul care opineaza pentru solutia cea mai severa trebuie sa se alature celei mai apropiate de parerea sa.
    Motivarea opiniei separate este obligatorie.
    Daca completul de judecata este format din doi judecatori si unanimitatea nu poate fi intrunita, judecarea cauzei se reia in complet de divergenta.
    Art. 309
    Minuta
    Rezultatul deliberarii se consemneaza intr-o minuta, care trebuie sa aiba continutul prevazut pentru dispozitivul hotaririi. Minuta se semneaza de membrii completului de judecata.
    Art. 310
    Pronuntarea hotaririi
    Hotarirea se pronunta in sedinta publica de catre presedintele completului de judecata asistat de grefier.
    La pronuntarea hotaririi partile nu se citeaza. Hotarirea se redacteaza in cel mult 20 de zile de la pronuntare.
    Art. 311
    Felul hotaririlor
    Hotarirea prin care cauza este solutionata de prima instanta de judecata sau prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza se numeste sentinta.
    Hotarirea prin care instanta se pronunta asupra recursului, recursului extraordinar, precum si hotarirea pronuntata de instanta de recurs in rejudecarea cauzei dupa casare, se numeste decizie.
    Toate celelalte hotariri date de instante in cursul judecatii se numesc incheieri.
    Art. 312
    Redactarea si semnarea hotaririi
    Sentinta sau decizia se redacteaza de unul din judecatorii care au participat la solutionarea cauzei si se semneaza de toti membrii completului si de grefier.
    In caz de impiedicare a vreunuia dintre membrii completului de judecata de a semna, hotarirea se semneaza in locul acestuia de presedintele completului. Daca si presedintele completului este impiedicat a semna, hotarirea se semneaza de presedintele instantei. Cind impiedicarea priveste pe grefier, hotarirea se semneaza de grefierul sef. In toate cazurile se face mentiune pe hotarire despre cauza care a determinat impiedicarea.

    CAP. 2
    JUDECATA IN PRIMA INSTANTA

    Sectiunea I
    Desfasurarea judecarii cauzelor
    Art. 313
    Masuri premergatoare
    Presedintele instantei, primind dosarul cauzei, fixeaza de indata termen de judecata si da dispozitie pentru citarea persoanelor care trebuie sa fie chemate la judecata.
    Citatia trebuie sa fie inminata inculpatului cu cel putin 3 zile inaintea termenului fixat. Odata cu citatia, inculpatului aflat in stare de detinere i se comunica si copia actului de sesizare a instantei.
    Art. 314
    Prezenta inculpatului la judecata
    Judecata nu poate avea loc decit in prezenta inculpatului, cind acesta se afla in stare de detinere.
    Aducerea inculpatului arestat la judecata este obligatorie.
    Art. 315
    Participarea procurorului
    *) Procurorul este obligat sa participe la sedintele de judecata ale judecatoriilor, in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savirsita pedeapsa inchisorii de 2 ani sau mai mare, in cauzele in care vreunul din inculpati se afla in stare de detinere sau este minor, precum si in cazul in care se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inchisorii. La sedintele de judecata privind alte infractiuni, procurorul participa atunci cind considera necesar.
    In sedintele de judecata ale celorlalte instante, participarea procurorului este obligatorie in toate cazurile.
-----------------
    *) Art. 315 alin. 1 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 316
    Rolul procurorului
    In desfasurarea cercetarii judecatoresti si a dezbaterilor, procurorul exercita rolul sau activ in vederea aflarii adevarului si a respectarii dispozitiilor legale. Procurorul sustine invinuirea in instanta potrivit constiintei sale juridice socialiste.
    Cererile si concluziile procurorului trebuie sa fie motivate.
    Cind cercetarea judecatoreasca nu confirma invinuirea sau cind a intervenit vreuna din cauzele de incetare a procesului penal prevazute in art. 10 lit. f-h si j, procurorul pune, dupa caz, concluzii de achitare inculpatului sau de incetare a procesului penal.
    Art. 317
    Obiectul judecatii
    Judecata se margineste la fapta si la persoana aratata in actul de sesizare a instantei, iar in caz de extindere a procesului penal, si la fapta si persoana la care se refera extinderea.
    Art. 318
    Verificari privitoare la inculpat
    La termenul de judecata, dupa strigarea cauzei si apelul partilor, presedintele verifica identitatea inculpatului. In cazul cind inculpatul se afla in stare de detinere, presedintele se incredinteaza daca a primit in termenul prevazut in art. 313 alin. 2 copia actului de sesizare a instantei. Cind actul nu a fost comunicat, daca inculpatul cere, judecata se amina, iar presedintele ii inmineaza copie de pe actul de sesizare a instantei, facindu-se mentiune despre aceasta in incheierea de sedinta.
    De asemenea, judecata se amina la cererea inculpatului, cind comunicarea s-a facut cu mai putin de 3 zile inaintea termenului de judecata.
    Art. 319
    Masuri premergatoare privind martorii, expertii si interpretii
    Dupa apelul martorilor, expertilor si interpretilor, presedintele cere martorilor prezenti sa paraseasca sala de sedinta si le pune in vedere sa nu se indeparteze fara incuviintarea sa.
    Expertii ramin in sala de sedinta, afara de cazul in care instanta dispune altfel.
    Martorii, expertii si interpretii prezenti pot fi ascultati, chiar daca nu au fost citati sau nu au primit citatie, insa numai dupa ce s-a stabilit identitatea acestora.
    Art. 320
    Lamuriri, exceptii si cereri
    Presedintele explica persoanei vatamate ca se poate constitui parte civila sau ca poate participa ca parte vatamata in proces.
    Presedintele intreaba pe procuror si pe parti daca au de formulat exceptii, cereri sau propun efectuarea de probe noi.
    In cazul cind se propun noi probe, trebuie sa se arate faptele si imprejurarile ce urmeaza a fi dovedite, mijloacele prin care pot fi administrate aceste probe, locul unde se afla aceste mijloace, iar in ceea ce priveste martorii si expertii, identitatea si adresa acestora.
    Procurorul si partile pot cere administrarea de probe noi si in cursul cercetarii judecatoresti.
    Art. 321
    Ordinea cercetarii judecatoresti
    Instanta incepe efectuarea cercetarii judecatoresti, cind cauza se afla in stare de judecata.
    Ordinea de efectuare a actelor de cercetare judecatoreasca este cea prevazuta in dispozitiile cuprinse in prezenta sectiune.
    Instanta poate dispune unele schimbari ale ordinii, cind aceasta este necesar pentru buna desfasurare a cercetarii judecatoresti. Cind inculpatul este prezent, schimbarea ordinii nu poate fi dispusa decit dupa ascultarea acestuia.
    Art. 322
    Inceperea cercetarii judecatoresti
    Presedintele dispune ca grefierul sa dea citire actului de sesizare a instantei, dupa care explica inculpatului in ce consta invinuirea ce i se aduce. Totodata lamureste pe inculpat cu privire la dreptul pe care il are de a pune intrebari coinculpatilor, celorlalte parti, martorilor, expertilor, precum si de a da explicatii in tot cursul cercetarii judecatoresti, cind socoteste ca este necesar.
    Art. 323
    Ascultarea inculpatului
    Instanta procedeaza apoi la ascultarea inculpatului
    Inculpatul este lasat sa arate tot ce stie despre fapta pentru care a fost trimis in judecata, apoi i se pot pune intrebari de catre presedinte si ceilalti membri ai completului, precum si de catre procuror, de partea vatamata, de partea civila, de partea responsabila civilmente, de ceilalti inculpati si de aparatorul inculpatului a carui ascultare se face.
    Instanta respinge intrebarile care nu sint necesare in cauza.
    Inculpatul poate fi reascultat ori de cite ori este necesar.
    Art. 324
    Ascultarea coinculpatilor
    Daca sint mai multi inculpati, ascultarea fiecaruia dintre ei se face in prezenta celorlalti inculpati.
    Cind interesul aflarii adevarului cere, instanta poate dispune ascultarea vreunuia dintre inculpati, fara ca ceilalti sa fie de fata.
    Declaratiile luate separat sint citite in mod obligatoriu celorlalti inculpati, dupa ascultarea lor.
    Inculpatul poate fi din nou ascultat in prezenta celorlalti inculpati sau a unora dintre ei.
    Art. 325
    Citirea declaratiilor anterioare ale inculpatului
    Cind inculpatul nu-si mai aminteste anumite fapte sau imprejurari sau cind exista contraziceri intre declaratiile facute de inculpat in instanta si cele date anterior, presedintele cere acestuia explicatii, putind da citire, in intregime sau in parte, declaratiilor anterioare.
    Cind inculpatul refuza sa dea declaratii, instanta dispune citirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior.
    Art. 326
    Ascultarea celorlalte parti
    Dupa ascultarea inculpatului se procedeaza la ascultarea celorlalte parti. Dispozitiile art. 322 - 324 si 325 alin. 1 se aplica in mod corespunzator si la ascultarea acestora.
    Art. 327
    Ascultarea martorului, expertului sau interpretului
    Instanta trece apoi la ascultarea martorilor potrivit art. 323 si 325, care se aplica in mod corespunzator. Dupa ce martorului i s-au pus intrebari de instanta si de procuror, el este intrebat de partea care l-a propus si apoi de celelalte parti.
    Martorul care poseda un inscris in legatura cu depozitia facuta poate sa-l citeasca in instanta. Procurorul si partile au dreptul sa examineze inscrisul, iar instanta poate dispune retinerea inscrisului la dosar, in original sau in copie.
    Daca ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibila, instanta dispune citirea depozitiei data de acesta in cursul urmaririi penale si va tine seama de ea la judecarea cauzei.
    Instanta dispune citirea declaratiilor anterioare si atunci cind martorul face declaratii care sint in contrazicere cu cele date anterior.
    Daca unul sau mai multi martori lipsesc, instanta poate dispune motivat fie continuarea judecatii, fie aminarea cauzei. Martorul a carui lipsa nu este justificata poate fi adus silit.
    Dispozitiile prevazute in alineatele precedente se aplica in mod corespunzator si in caz de ascultare a expertului sau interpretului.
    Art. 328
    Masuri privitoare la martori
    Martorii ascultati ramin in sala, la dispozitia instantei, pina la terminarea actelor de cercetare judecatoreasca care se efectueaza in sedinta respectiva. Daca instanta gaseste necesar, poate dispune retragerea lor sau a unora dintre ei, din sala de sedinta, in vederea reaudierii ori a confruntarii lor.
    Instanta, luind concluziile procurorului si ale partilor, poate incuviinta plecarea martorilor dupa ascultarea lor.
    Art. 329
    Renuntarea la martori
    Procurorul si partile pot renunta la martorii pe care i-au propus.
    Dupa punerea in discutie a renuntarii, instanta poate dispune ca martorii sa nu fie ascultati daca audierea nu mai este necesara.
    Daca in cursul cercetarii judecatoresti administrarea unei probe anterior admisa apare inutila, instanta, dupa ce asculta procurorul si partile, poate dispune ca acea proba sa nu mai fie administrata.
    Art. 330
    Prezentarea mijloacelor materiale de proba
    Cind in cauza supusa judecatii exista mijloace materiale de proba, instanta, din oficiu sau la cerere, dispune, daca este necesar, aducerea si prezentarea acestora.
    Art. 331
    Aminarea pentru probe noi
    Daca din cercetarea judecatoreasca rezulta ca pentru lamurirea faptelor sau imprejurarilor cauzei este necesara administrarea unor probe noi si daca nu este cazul sa faca aplicarea art. 333, instanta dispune fie judecarea cauzei in continuare, fie aminarea ei.
    Art. 332
    Cercetarea penala efectuata de un organ necompetent
    Cind se constata inainte de terminarea cercetarii judecatoresti ca in cauza supusa judecatii s-a efectuat cercetare penala de un alt organ decit cel competent, instanta se desesizeaza si restituie cauza procurorului, care procedeaza potrivit art. 268 alin. 1.
    Cauza nu se restituie atunci cind constatarea prevazuta in alineatul precedent are loc dupa inceperea dezbaterilor sau cind instanta in urma cercetarii judecatoresti schimba incadrarea juridica a faptei intr-o alta infractiune pentru care cercetarea penala ar fi revenit altui organ de cercetare.
    Impotriva hotaririi de desesizare se poate face recurs de catre procuror si de inculpatul arestat in cauza.
    Dosarul este trimis procurorului imediat dupa raminerea definitiva a hotaririi la prima instanta sau in cel mult 5 zile de la pronuntarea hotaririi de catre instanta de recurs.
    Art. 333
    Restituirea pentru completarea urmaririi
    In tot cursul judecatii instanta se poate desesiza si restitui dosarul procurorului, cind din administrarea probelor sau din dezbateri rezulta ca urmarirea penala nu este completa si ca in fata instantei nu s-ar putea face completarea acesteia decit cu mare intirziere.
    Instanta este obligata sa arate motivele pentru care, potrivit alineatului precedent, a dispus restituirea, indicind totodata faptele si imprejurarile ce urmeaza a fi constatate si prin ce anume mijloace de proba.
    Dispozitiile art. 332 alin. 3 si 4 se aplica in mod corespunzator.
    Art. 334
    Schimbarea incadrarii juridice
    Daca in cursul judecatii se considera ca incadrarea juridica data faptei prin actul de sesizare urmeaza a fi schimbata, instanta este obligata sa puna in discutie noua incadrare si sa atraga atentia inculpatului ca are dreptul sa ceara lasarea cauzei mai la urma sau eventual aminarea judecatii, pentru a-si pregati apararea.
    Art. 335
    Extinderea actiunii penale pentru alte acte materiale
    Daca in cursul judecatii se descopera in sarcina inculpatului date cu privire si la alte acte materiale, care intra in continutul infractiunii pentru care a fost trimis in judecata, instanta, prin incheiere, extinde actiunea penala cu privire si la aceste acte si procedeaza, dupa caz, fie la judecarea infractiunii in intregul ei, fie la restituirea cauzei procurorului potrivit dispozitiilor art. 333, in vederea completarii urmaririi penale.
    Daca cu privire la unele din actele care intra in continutul aceleiasi infractiuni s-a pronuntat anterior o hotarire definitiva, instanta reuneste cauza cu aceea in care s-a dat hotarirea definitiva, pronuntind o noua hotarire in raport cu toate actele care intra in continutul infractiunii si desfiinteaza hotarirea anterioara.
    Instanta este obligata, daca retine cauza spre judecata, sa puna in discutie actele cu privire la care s-a dispus extinderea, facind aplicatia in ce priveste incadrarea juridica si a dispozitiilor art. 334.
    In caz de restituire se aplica dispozitiile art. 332 alin. 3 si 4.
    Art. 336
    Extinderea procesului penal pentru alte fapte
    Cind in cursul judecatii se descopera in sarcina inculpatului date cu privire la savirsirea unei altei fapte prevazute de legea penala, avind legatura cu infractiunea pentru care este trimis in judecata, procurorul poate cere extinderea procesului penal si in ce priveste aceasta fapta, iar cind instanta gaseste cererea intemeiata, o admite si:
    a) daca procurorul declara ca pune in miscare actiunea penala, procedeaza la judecarea cauzei si cu privire la aceasta infractiune;
    b) daca procurorul declara ca nu pune in miscare actiunea penala, dar cere trimiterea cauzei la procuror in conditiile art. 333, instanta poate reveni asupra extinderii procesului penal sau poate dispune trimiterea la procuror.
    Daca procurorul nu participa la judecata si sint intrunite conditiile prevazute in alin. 1, instanta extinde din oficiu procesul penal si procedeaza fie la judecarea cauzei, fie la trimiterea ei la procuror potrivit alineatului precedent.
    Dispozitiile art. 335 alin. 3 sint aplicabile in mod corespunzator, iar in caz de trimitere la procuror se aplica dispozitiile art. 332 alin. 3 si 4.
    Art. 337
    Extinderea procesului penal cu privire la alte persoane
    In cursul judecatii, cind se descopera date cu privire la participarea si a unei alte persoane la savirsirea faptei prevazute de legea penala pusa in sarcina inculpatului sau date cu privire la savirsirea unei fapte prevazute de legea penala de catre o alta persoana, dar in legatura cu fapta inculpatului, procurorul poate cere extinderea procesului penal cu privire la acea persoana.
    Daca instanta gaseste cererea intemeiata, o admite si procedeaza potrivit dispozitiilor art. 336, care se aplica in mod corespunzator.
    Art. 338
    Dispozitii privind masurile preventive, de siguranta si asiguratorii
    In cazurile de restituire potrivit art. 332, 333 si 335 si de trimitere a dosarului la procuror in cazurile prevazute in art. 336 si 337, instanta dispune asupra masurilor preventive, asupra masurilor de siguranta prevazute in art. 113 si 114 Cod penal, asupra masurilor asiguratorii, cu privire la persoanele in privinta carora s-a dispus restituirea cauzei sau trimiterea dosarului la procuror.
    Art. 339
    Terminarea cercetarii judecatoresti
    Inainte de a declara terminata cercetarea judecatoreasca, presedintele intreaba pe procuror si pe parti daca mai au de dat explicatii ori de formulat cereri noi pentru completarea cercetarii judecatoresti.
    Daca nu s-au formulat cereri sau daca cererile formulate au fost respinse, ori daca s-au efectuat completarile cerute, presedintele declara terminata cercetarea judecatoreasca.
    Art. 340
    Dezbaterile si ordinea in care se da cuvintul
    Dupa terminarea cercetarii judecatoresti se trece la dezbateri, dindu-se cuvintul in urmatoarea ordine: procurorului, partii vatamate, partii civile, partii responsabile civilmente si inculpatului.
    Presedintele poate da cuvintul si in replica, respectindu-se aceeasi ordine.
    Presedintele are dreptul sa intrerupa pe cei care au cuvintul, daca in sustinerile lor depasesc limitele cauzei ce se judeca.
    Pentru motive temeinice dezbaterile pot fi intrerupte. Intreruperea nu poate fi mai mare de 5 zile.
    Art. 341
    Ultimul cuvint al inculpatului
    Presedintele inainte de a incheia dezbaterile da ultimul cuvint inculpatului personal.
    In timpul in care inculpatul are ultimul cuvint, nu i se pot pune intrebari. Daca inculpatul releva fapte sau imprejurari noi, esentiale pentru solutionarea cauzei, instanta dispune reluarea cercetarii judecatoresti.
    Art. 342
    Concluzii scrise
    Instanta, cind socoteste necesar, poate cere partilor, dupa inchiderea dezbaterilor, sa depuna concluzii scrise.
    Procurorul si partile pot depune concluzii scrise, chiar daca nu au fost cerute de instanta.

    Sectiunea II
    Deliberarea si hotarirea instantei
    Art. 343
    Obiectul deliberarii
    Completul de judecata delibereaza mai intii asupra chestiunilor de fapt si apoi asupra chestiunilor de drept.
    Deliberarea poarta asupra existentei faptei si vinovatiei faptuitorului, asupra stabilirii pedepsei, asupra masurii educative ori masurii de siguranta cind este cazul sa fie luata, precum si asupra computarii retinerii si arestarii preventive.
    Completul de judecata delibereaza si asupra repararii pagubei produse prin infractiune, asupra masurilor preventive si asiguratorii, mijloacelor materiale de proba, cheltuielilor judiciare, precum si asupra oricarei alte probleme privind justa solutionare a cauzei.
    Toti membrii completului de judecata au indatorirea sa-si spuna parerea asupra fiecarei chestiuni.
    Presedintele isi spune parerea cel din urma.
    Art. 344
    Reluarea cercetarii judecatoresti sau a dezbaterilor
    Daca in cursul deliberarii instanta gaseste ca o anumita imprejurare trebuie lamurita si ca este necesara reluarea cercetarii judecatoresti, repune cauza pe rol.
    Daca lamurirea acelei imprejurari se poate face numai prin reluarea dezbaterilor, instanta o va pune in discutie in aceeasi sedinta, daca este posibil, sau in alta sedinta in continuare.
    Art. 345
    Rezolvarea actiunii penale
    Instanta hotaraste prin sentinta asupra invinuirii aduse inculpatului, pronuntind, dupa caz, condamnarea, achitarea sau incetarea procesului penal.
    Condamnarea se pronunta daca instanta constata ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savirsita de inculpat.
    Achitarea sau incetarea procesului penal se pronunta potrivit art. 11 pct. 2.
    *) Cind instanta a constatat ca exista cazul prevazut in art. 10 lit. b^1, odata cu achitarea face si aplicarea art. 18^1 alin. 3 din Codul penal.
    Daca instanta a dispus inlocuirea raspunderii penale, odata cu incetarea procesului penal face aplicatia art. 94, 95 sau 96 din Codul penal.
----------------
    *) Alin. 4 al art. 345 a fost introdus prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 346
    Rezolvarea actiunii civile
    In caz de condamnare, achitare sau incetare a procesului penal, instanta se pronunta prin aceeasi sentinta si asupra actiunii civile.
    *) Cind achitarea s-a pronuntat pentru cazul prevazut in art. 10 alin. b^1 ori pentru ca instanta a constatat existenta unei cauze care inlatura caracterul penal al faptei sau pentru ca lipseste vreunul din elementele constitutive ale infractiunii, instanta poate obliga la repararea pagubei potrivit legii civile.
    Nu pot fi acordate despagubiri civile in cazul cind achitarea s-a pronuntat pentru ca fapta imputata nu exista, ori nu a fost savirsita de inculpat.
    Instanta penala nu solutioneaza actiunea civila cind pronunta achitarea pentru cazul prevazut in art. 10 lit. b, ori cind pronunta incetarea procesului penal pentru vreunul din cazurile prevazute in art. 10 lit. f si j.
-----------------
    *) Art. 346 alin. 2 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 347
    Rezolvarea separata a actiunii civile
    Instanta poate dispune disjungerea actiunii civile si aminarea judecarii acesteia intr-o alta sedinta, in cazul cind rezolvarea pretentiilor civile ar provoca intirzierea solutionarii actiunii penale.
    Art. 348
    Rezolvarea din oficiu a repararii pagubei
    Instanta, chiar daca nu exista constituire de parte civila, se pronunta asupra repararii pagubei in cazurile prevazute in art. 17, iar in celelalte cazuri numai cu privire la restituirea lucrului, desfiintarea totala ori partiala a unui inscris si restabilirea situatiei anterioare savirsirii infractiunii.
    Art. 349
    Cheltuielile judiciare
    Instanta se pronunta prin hotarire si asupra cheltuielilor judiciare, potrivit dispozitiilor prevazute in art. 189 - 193.
    Art. 350
    Masuri cu privire la starea de libertate
    Instanta are indatorirea ca prin hotarirea sa sa se pronunte cu privire la revocarea, mentinerea sau luarea masurii arestarii inculpatului, tinind seama de dispozitiile din partea generala, titlul IV, capitolul I.
    In caz de achitare sau de incetare a procesului penal, instanta dispune punerea de indata in libertate a inculpatului arestat preventiv.
    De asemenea, instanta dispune punerea de indata in libertate a inculpatului arestat preventiv, atunci cind pronunta:
    a) o pedeapsa cu inchisoare cel mult egala cu durata retinerii si arestarii preventive;
    *) b) o pedeapsa cu inchisoare, cu suspendarea executarii sau cu obligarea la munca corectionala:
    c) amenda.
    Hotarirea pronuntata in cazul alineatelor precedente cu privire la arestarea inculpatului este executorie.
    Cind potrivit dispozitiilor prevazute in alin. 1, 2 si 3 inculpatul este pus in libertate, instanta comunica aceasta administratiei locului de detinere.
    Inculpatul condamnat de prima instanta si aflat in stare de detinere este liberat de indata ce retinerea si arestarea devin egale cu durata pedepsei pronuntate, desi hotarirea nu este definitiva. Liberarea se dispune de administratia locului de detinere. In acest scop i se comunica indata dupa pronuntarea hotaririi, copie de pe dispozitiv sau extras, care va cuprinde mentiunile prevazute in art. 140 alineatul ultim.
----------------
    *) Art. 350 alin. 3 lit. b este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 351
    Executarea intr-o unitate militara disciplinara
    In cazurile prevazute in art. 62 din Codul penal, instanta militara prin hotarirea de condamnare se pronunta si asupra executarii pedepsei inchisorii intr-o unitate militara disciplinara.
    Art. 352
    Masuri privind confiscarea averii
    In caz de condamnare la pedeapsa complimentara a confiscarii averii, instanta dispune luarea masurilor asiguratorii pentru executarea acestei pedepse, daca asemenea masuri nu au fost luate anterior.
    Dispozitia privind luarea masurilor asiguratorii este executorie.
    Art. 353
    Masuri privind reparatiile civile
    Instanta, in cazul cind admite actiunea civila, examineaza potrivit art. 163 si urmareste necesitatea luarii masurilor asiguratorii privind reparatiile civile, daca asemenea masuri nu au fost luate anterior.
    Dispozitiile din hotarire privind luarea masurilor asiguratorii sint executorii.
    Cind instanta nu s-a pronuntat asupra actiunii civile potrivit art. 346 alin. ultim, masurile asiguratorii se mentin. Aceste masuri inceteaza de drept daca persoana vatamata nu introduce actiune in fata instantei civile in termen de 30 de zile de la raminerea definitiva a hotaririi.
    Art. 354
    Cuprinsul hotaririi
    Hotarirea prin care instanta penala solutioneaza fondul cauzei trebuie sa contina o parte introductiva, o expunere si dispozitivul.
    Art. 355
    Continutul partii introductive
    Partea introductiva cuprinde mentiunile prevazute in art. 305.
    Cind s-a redactat o incheiere de sedinta, potrivit dispozitiilor din art. 305, partea introductiva se limiteaza numai la urmatoarele mentiuni: denumirea instantei care a judecat cauza, data pronuntarii hotaririi, locul unde a fost judecata cauza, precum si numele si prenumele membrilor completului de judecata, ale procurorului si ale grefierului, facindu-se mentiune ca celelalte date au fost trecute in incheierea de sedinta.
    In hotaririle instantelor militare trebuie sa se indice si gradul militar al membrilor completului de judecata si al procurorului. Cind inculpatul este militar, se mentioneaza si gradul acestuia.
    Art. 356
    Continutul expunerii
    Expunerea trebuie sa cuprinda:
    a) datele privind identitatea partilor;
    b) descrierea faptei ce face obiectul invinuirii, cu aratarea timpului si locului unde a fost savirsita, precum si incadrarea juridica data acesteia prin actul de sesizare:
    c) analiza probelor care au servit ca temei pentru solutionarea laturii penale a cauzei, cit si a celor care au fost inlaturate, motivarea solutiei cu privire la latura civila a cauzei, precum si analiza oricaror elemente de fapt pe care se sprijina solutia data in cauza.
    In caz de condamnare, expunerea trebuie sa mai cuprinda fapta sau fiecare fapta retinuta de instanta in sarcina inculpatului, forma si gradul de vinovatie, circumstantele agravante sau atenuante, starea de recidiva, timpul ce se deduce din pedeapsa pronuntata si actele din care rezulta durata acesteia.
    Daca instanta retine in sarcina inculpatului numai o parte din faptele ce formeaza obiectul invinuirii, se va arata in hotarire pentru care anume fapte s-a pronuntat condamnarea si pentru care incetarea procesului penal sau achitarea;
    d) aratarea temeiurilor de drept care justifica solutiile date in cauza.
    Art. 357
    Continutul dispozitivului
    *) Dispozitivul trebuie sa cuprinda datele prevazute in art. 70 privitoare la persoana inculpatului, solutia data de instanta cu privire la infractiune, indicindu-se in caz de condamnare denumirea acesteia si textul de lege in care se incadreaza, iar in caz de achitare sau de incetare a procesului penal, cauza pe care se intemeiaza potrivit art. 11, precum si solutia data cu privire la repararea pagubei. Cind instanta face aplicarea art. 86^1 din Codul penal, dispozitivul va mentiona daca condamnatul va presta o munca productiva sau, dupa caz, de specialitate si daca munca corectionala se executa la o alta organizatie socialista sau la organizatia in care era incadrat condamnatul la data aplicarii pedepsei, indicindu-se, in acest din urma caz, daca se pastreaza sau nu locul de munca.
    Dispozitivul trebuie sa mai cuprinda, dupa caz, cele hotarite de instanta cu privire la:
    a) deducerea retinerii si arestarii preventive, indicindu-se partea din pedeapsa executata in acest mod;
    b) masurile preventive;
    c) masurile asiguratorii;
    d) cheltuielile judiciare;
    e) restituirea lucrurilor ce nu sint supuse confiscarii;
    f) rezolvarea oricarei alte probleme privind justa solutionare a cauzei.
    *) Cind instanta pronunta pedeapsa inchisorii sau pedeapsa inchisorii cu obligarea la munca corectionala, in hotarire se face mentiune ca persoana condamnata este lipsita de drepturile aratate in art. 71 din Codul penal, pe durata prevazuta in acelasi articol.
    Dispozitivul trebuie sa cuprinda totdeauna mentiunea ca hotarirea este supusa recursului, cu aratarea termenului in care poate fi exercitat si mentiunea datei cind hotarirea a fost pronuntata si ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica.
----------------
    *) Art. 357 alin. 1 si 3 sint reproduse astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 358
    Pronuntarea dispozitivului hotaririi
    Dispozitivul hotaririi se pronunta potrivit art. 310 alin. 1.
    Dupa pronuntare, presedintele explica partilor prezente ca pot declara recurs.
    Art. 359
    Obligatii ale instantei in caz de condamnare cu suspendarea conditionata sau cu obligarea la munca corectionala*)
    *) In caz de condamnare la pedeapsa inchisorii cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei sau cu obligarea la munca corectionala, presedintele atrage atentia celui condamnat asupra dispozitiilor a caror nerespectare are ca urmare revocarea suspendarii sau obligarii la munca corectionala.
    Daca inculpatul nu este prezent si instanta apreciaza ca nu este necesara chemarea lui, face o comunicare scrisa, in care i se atrage atentia potrivit alineatului precedent.
    In toate cazurile in care s-a pronuntat condamnarea cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, instanta de executare aduce aceasta la cunostinta organizatiei de la locul de munca al inculpatului.
------------------
    *) Art. 359 marginala si alin. 1 sint reproduse astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 360
    Comunicarea hotaririi
    Copii de pe dispozitivul hotaririi se comunica partilor care au lipsit atit la judecata cit si la pronuntare.
    Inculpatului detinut si inculpatului militar in termen, care au lipsit la pronuntarea hotaririi, li se comunica copii de pe dispozitivul hotaririi.
    Dupa redactarea hotaririi, inculpatilor prevazuti in alineatul precedent li se comunica copii de pe aceasta.

    CAP. 3
    CAILE DE ATAC

    Sectiunea I
    Recursul
    Art. 361
    Hotaririle supuse recursului
    Sentintele pot fi atacate cu recurs.
    Incheierile date in prima instanta pot fi atacate cu recurs numai odata cu fondul, afara de cazurile aratate in art. 141 alin. 1, 162 alin. 6, 168 alin. 2, 303 alin. 3 si ori de cite ori legea dispune altfel.
    Recursul declarat impotriva sentintei se socoteste facut si impotriva incheierilor, chiar daca acestea au fost date dupa pronuntarea sentintei.
    Art. 362
    Persoanele care pot face recurs
    Pot face recurs:
    a) procurorul, in ce priveste latura penala si latura civila;
    b) inculpatul, in ce priveste latura penala si latura civila. Impotriva sentintei de achitare sau de incetare a procesului penal inculpatul poate declara recurs si in ce priveste temeiurile achitarii sau incetarii procesului penal;
    c) partea vatamata, in cauzele in care actiunea penala se pune in miscare la plingerea prealabila, dar numai in ce priveste latura penala;
    d) partea civila si partea responsabila civilmente, in ce priveste latura civila;
    e) martorul, expertul, interpretul si aparatorul, cu privire la cheltuielile judiciare cuvenite acestora, precum si orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei.
    Recursul poate fi declarat pentru persoanele prevazute la lit. b - e si de catre reprezentantul legal, de catre aparator, iar pentru inculpat, si de sotul acestuia.
    Art. 363
    Termenul de recurs
    Termenul de recurs este de 10 zile.
    Pentru procuror termenul curge de la pronuntare. In cauzele in care procurorul nu a participat la dezbateri, termenul curge de la inregistrarea de catre unitatea de procuratura a adresei de trimitere a dosarului. Dupa redactarea hotaririi instanta este obligata sa trimita de indata dosarul procurorului, iar acesta este obligat sa-l restituie dupa expirarea termenului de recurs.
    Pentru partea care a fost prezenta la dezbateri sau la pronuntare, termenul curge de la pronuntare. Pentru partile care au lipsit atit la dezbateri, cit si la pronuntare, precum si pentru inculpatul detinut ori pentru inculpatul militar in termen care au lipsit de la pronuntare, termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv.
    In cazul prevazut in art. 362 lit. e, recursul poate fi introdus de indata dupa pronuntarea incheierii prin care s-a dispus asupra cheltuielilor judiciare si cel mai tirziu in 10 zile de la pronuntarea sentintei prin care s-a solutionat cauza. Judecarea acestui recurs se face numai dupa solutionarea cauzei, afara de cazul cind aceasta a fost suspendata.
    Art. 364
    Repunerea in termen
    Recursul introdus dupa expirarea termenului prevazut de lege este considerat ca fiind facut in termen, daca instanta de recurs constata ca intirzierea a fost determinata de o cauza temeinica de impiedicare, iar cererea de recurs a fost facuta in cel mult 10 zile de la inceperea executarii pedepsei sau a despagubirilor civile.
    Pina la solutionarea repunerii in termen, instanta de recurs poate suspenda executarea hotaririi atacate.
    Art. 365
    Recursul peste termen
    Partea care a lipsit atit la judecata cit si la pronuntare poate declara recurs si peste termen, dar nu mai tirziu decit 10 zile de la data, dupa caz, a inceperii executarii pedepsei sau a inceperii executarii dispozitiilor privind despagubirile civile.
    Recursul declarat peste termen nu suspenda executarea.
    Instanta de recurs poate suspenda executarea hotaririi atacate.
    Art. 366
    Declararea recursului
    Recursul se declara prin cerere scrisa. Cererea trebuie semnata de persoana care face declaratia.
    Pentru persoana care nu poate sa semneze, cererea va fi atestata de un grefier de la instanta a carei hotarire se ataca sau de aparator. Cererea poate fi atestata si de presedintele sau de secretarului comitetului executiv al consiliului popular din localitatea unde domiciliaza, ori de functionarul desemnat de acestia.
    Cererea de recurs nesemnata ori neatestata poate fi confirmata in instanta de parte ori reprezentantul ei.
    Procurorul si oricare dintre partile prezente la pronuntarea hotaririi pot declara recurs oral in sedinta in care s-a pronuntat hotarirea. Instanta ia act si consemneaza aceasta intr-un proces-verbal.
    Art. 367
    Instanta la care se depune recursul
    Cererea de recurs se depune la instanta a carei hotarire se ataca.
    Persoana care se afla in stare de detinere poate depune cererea de recurs si la administratia locului de detinere. Daca recursul este declarat oral, aceasta se constata intr-un proces-verbal.
    Cererea de recurs inregistrata sau atestata in conditiile art. 187, ori procesul-verbal intocmit de administratia locului de detinere, se inainteaza de indata instantei prevazute in alin. 1.
    Art. 368
    Renuntarea la calea recursului
    Dupa pronuntarea hotaririi si pina la expirarea termenului de declarare a recursului, partile pot renunta in mod expres la aceasta cale de atac.
    Asupra renuntarii, cu exceptia apelului care priveste latura civila a cauzei, se poate reveni inauntrul termenului pentru declararea recursului.
    Renuntarea sau revenirea asupra renuntarii poate sa fie facuta personal de parte sau prin mandatar special.
    Art. 369
    Retragerea recursului
    Pina la inchiderea dezbaterilor la instanta de recurs oricare dintre parti isi poate retrage recursul declarat. Retragerea trebuie sa fie facuta personal de parte sau prin mandatar special, iar daca partea se afla in stare de detinere, printr-o declaratie atestata sau consemnata intr-un proces-verbal de catre conducerea locului de detinere. Declaratia de retragere se poate face fie la instanta a carei hotarire a fost atacata, fie la instanta de recurs.
    Reprezentantii legali pot retrage recursul cu respectarea, in ceea ce priveste latura civila, a conditiilor prevazute de legea civila. Inculpatul minor nu poate retrage recursul declarat personal sau de reprezentantul sau legal.
    Recursul declarat de procuror poate fi retras de procurorul unitatii ierarhic superioare.
    Recursul declarat de procuror si retras poate fi insusit de partea in favoarea careia a fost declarat.
    Art. 370
    Efectul suspensiv al recursului
    Recursul declarat in termen este suspensiv de executare, atit in ce priveste latura penala cit si latura civila, afara de cazul cind legea dispune altfel.
    Art. 371
    Efectul devolutiv al recursului si limitele sale
    Instanta judeca recursul numai cu privire la persoana care l-a declarat si la persoana la care se refera declaratia de recurs si numai in raport de calitatea pe care recurentul o are in proces.
    In cadrul limitelor aratate in alineatul precedent, instanta este obligata ca in afara de temeiurile invocate si cererile formulate de recurent, sa examineze cauza sub toate aspectele legalitatii si temeiniciei hotaririi atacate.
    Art. 372
    Neagravarea situatiei in propriul recurs
    Instanta de recurs solutionind cauza nu poate crea o situatie mai grea pentru partea care a declarat recurs.
    De asemenea, in recursul exercitat de procuror in favoarea unei parti, instanta de recurs nu poate agrava situatia acesteia.
    Art. 373
    Efectul extensiv
    Instanta de recurs examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile care nu au declarat recurs sau la care acesta nu se refera, putind hotari si in privinta lor, fara sa poata crea acestor parti o situatie mai grea.
    Procurorul, chiar dupa expirarea termenului de recurs, poate cere extinderea recursului declarat de el in termen si fata de alte persoane decit acelea la care s-a referit, fara a se putea crea acestora o situatie mai grea.
    Art. 374
    Motivarea recursului
    Motivele de recurs se formuleaza in scris, prin cererea de recurs sau printr-un memoriu separat, care trebuie sa fie depus la instanta de recurs cel mai tirziu pina in ziua judecatii. Motivele de recurs se pot formula si oral in ziua judecatii.
    Art. 375
    Fixarea termenului de judecata si prezenta partilor
    Presedintele tribunalului, primind dosarul, fixeaza termen pentru judecarea recursului.
    Judecarea recursului se face cu citarea partilor.
    Judecarea recursului nu poate avea loc decit in prezenta inculpatului cind acesta se afla in stare de detinere.
    *) Dispozitiile alineatului precedent nu sint aplicabile in cazul judecarii recursului declarat impotriva hotaririlor prin care s-a dispus restituirea pentru completarea urmaririi, prin care s-a solutionat un conflict de competenta, ori impotriva incheierilor privind masurile preventive.
---------------
    *) Alineatul final al art. 375 a fost introdus prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 376
    Prezenta procurorului
    Participarea procurorului la judecarea recursului este obligatorie, oricare ar fi obiectul cauzei.
    Art. 377
    Dezbaterea recursului
    Daca la termenul fixat recursul este in stare de judecata, presedintele completului de judecata da cuvintul recurentului, apoi intimatului si in urma procurorului. Daca recursul este declarat de procuror, sau daca intre recursurile declarate se afla si recursul procurorului, primul cuvint il are acesta.
    In cazul in care procurorul sau partile invoca ca motiv de recurs lipsa de temeinicie a hotaririi atacate si necesitatea administrarii de noi probe, recurentul trebuie sa arate aceste probe si mijloacele de proba cu ajutorul carora pot fi administrate.
    Procurorul si partile au dreptul la replica cu privire la chestiunile noi ivite cu ocazia dezbaterilor.
    Inculpatul are cel din urma cuvintul.
    Art. 378
    Verificarea legalitatii si temeiniciei hotaririi
    Instanta, judecind recursul, verifica pe baza lucrarilor si materialului din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi, prezentate la instanta de recurs, legalitatea si temeinicia hotaririi atacate.
    Instanta examineaza daca in cauza au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului sau care asigura drepturile partilor, daca au fost administrate toate probele necesare pentru aflarea adevarului, daca probele administrate au fost complet si just apreciate, daca faptele si imprejurarile retinute prin hotarirea atacata corespund probelor si reprezinta adevarul, daca solutia data cauzei este conforma cu prevederile legii si este justa.
    In vederea solutionarii recursului, instanta poate da o noua apreciere probelor administrate in cauza.
    Instanta este obligata sa se pronunte asupra tuturor motivelor de recurs invocate de procuror si de parti.
    Art. 379
    Solutiile la judecata in recurs
    Instanta, judecind recursul, pronunta una dintre urmatoarele solutii:
    1. respinge recursul, mentinind hotarirea atacata:
    a) daca recursul este tardiv sau inadmisibil;
    b) daca hotarirea atacata este legala si temeinica;
    2. admite recursul, casind hotarirea atacata, daca aceasta este nelegala sau netemeinica si:
    *) a) achita pe inculpat sau dispune incetarea procesului penal in cazurile prevazute in art. 11, rectifica indicarea textelor cind acestea au fost gresit indicate; cind instanta dispune inlocuirea raspunderii penale, face aplicarea art. 94, 95 sau 96 din Codul penal, iar cind exista cazul prevazut in art. 10 lit. b^1, face aplicarea art. 18^1 alin. 3 din Codul penal;
    *) b) dispune rejudecarea de catre instanta de recurs, cind este necesara administrarea de probe sau cind s-ar putea crea inculpatului o situatie mai grea, ori s-ar putea schimba incadrarea juridica a faptei sau modifica pedeapsa. Tribunalul Suprem, dispunind rejudecarea, trimite cauza la instanta prevazuta la lit. c, cind este necesara administrarea de probe sau cind s-ar putea crea inculpatului o situatie mai grea;
    c) dispune rejudecarea de catre instanta a carei hotarire a fost casata pentru motivul ca judecarea cauzei la acea instanta a avut loc in lipsa unei parti nelegal citate, sau care fiind legal citata a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a instiinta instanta despre aceasta imposibilitate, ori unei parti i s-a respins in mod nejustificat o cerere de aminare si din aceasta cauza nu a putut sa-si faca apararea, sau prin hotarire nu a fost rezolvat fondul cauzei, precum si atunci cind hotarirea a fost casata pentru vreunul din cazurile de nulitate prevazute in art. 197 alin. 2, cu exceptia cazului de incompetenta. In caz de casare pentru incompetenta se dispune rejudecarea de catre instanta competenta.
----------------
    *) Art. 379 pct. 2 lit. a este reprodusa astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 7/1973.
    *) Art. 379 pct. 2 lit. b este reprodusa astfel cum a fost modificata prin Decretul nr. 154/1970.

    Art. 380
    Solutii complimentare
    Cind instanta de recurs caseaza hotarirea si retine cauza spre rejudecare potrivit art. 379 pct. 2 lit. b se pronunta si asupra probelor ce urmeaza a fi administrate, fixind termen pentru rejudecare.
    In caz de casare potrivit art. 379 pct. 2 lit. c, instanta de recurs poate trimite cauza spre rejudecare si altei instante egale in grad cu aceea la care urma sa fie trimisa, daca sint intrunite conditiile prevazute in art. 55 alin. 1 sau daca prin aceasta s-ar asigura o buna judecata. In ambele cazuri instanta de recurs face aplicatia art. 60 alin. 2.
    Daca hotarirea este casata pentru ca s-a constatat existenta vreuneia din situatiile aratate in art. 333, se dispune restituirea cauzei procurorului, pentru a lua masuri in vederea completarii urmaririi penale.
    Art. 381
    Chestiuni complimentare
    Instanta, deliberind asupra recursului face, cind este cazul, aplicatia dispozitiilor privitoare la reluarea dezbaterilor si a celor privitoare la repararea pagubei, la masurile asiguratorii, la cheltuielile judiciare si la orice alte probleme de care depinde solutionarea completa a recursului. De asemenea, instanta de recurs verifica daca s-a facut o justa aplicare de catre prima instanta a dispozitiilor privitoare la computarea retinerii si arestarii si adauga, daca este cazul, timpul de arestare scurs dupa pronuntarea hotaririi atacate cu recurs.
    Instanta delibereaza si hotaraste asupra oricarei alte probleme de care depinde solutionarea completa a recursului.
    Art. 382
    Casarea hotaririi
    In caz de admitere a recursului, hotarirea atacata se caseaza in intregime, dar in limitele prevazute in art. 371 si 373.
    Hotarirea poate fi casata numai cu privire la unele fapte sau persoane, ori numai in ce priveste latura penala sau civila, daca o astfel de casare nu impiedica justa solutionare a cauzei.
    Cind prima instanta a dispus arestarea inculpatului, instanta de recurs poate mentine masura arestarii in caz de casare.
    Art. 383
    Continutul deciziei
    Decizia instantei de recurs trebuie sa cuprinda in partea introductiva mentiunile prevazute in art. 355, iar in expunere temeiurile de fapt si de drept care au dus, dupa caz, la respingerea sau admiterea recursului, precum si temeiurile care au dus la adoptarea oricareia dintre solutiile prevazute in art. 379 pct. 2. Dispozitivul trebuie sa cuprinda solutia data de instanta de recurs, data pronuntarii deciziei si mentiunea ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica.
    In cazul cind inculpatul s-a aflat in stare de detinere, in expunere si dispozitiv trebuie sa se arate timpul care se deduce din pedeapsa.
    Cind s-a dispus rejudecarea, decizia trebuie sa indice care este ultimul act procedural ramas valabil de la care procesul penal trebuie sa-si reia cursul.
    Daca instanta retine cauza spre rejudecare, in decizie se mentioneaza probele ce urmeaza a fi administrate.
    Cind casarea s-a facut in vederea completarii urmaririi penale, la redactarea deciziei se tine seama si de dispozitiile art. 333 alin. 2, care se aplica in mod corespunzator.
    Art. 384
    Procedura de rejudecare
    Rejudecarea cauzei dupa casare se desfasoara potrivit dispozitiilor cuprinse in partea speciala, titlul II, capitolele I si II, care se aplica in mod corespunzator.
    Art. 385
    Limitele rejudecarii
    Instanta care rejudeca dupa casare trebuie sa se conformeze hotaririi instantei de recurs, in masura in care situatia de fapt ramine cea avuta in vedere la solutionarea recursului.
    Data hotarirea a fost casata in recursul procurorului sau al partii vatamate, instanta de rejudecare poate pronunta si o pedeapsa mai grea decit cea aratata in art. 372 alin. 2 si art. 373 alin. 2.
    Cind hotarirea este casata numai cu privire la unele fapte sau persoane, ori numai in ce priveste latura penala sau civila, instanta care rejudeca cauza se pronunta in limitele in care hotarirea a fost casata.

    Sectiunea II
    Contestatia in anulare
    Art. 386
    Cazurile de contestatie in anulare
    Impotriva hotaririlor penale definitive se poate face contestatie in anulare in urmatoarele cazuri:
    a) cind procedura de citare a partii pentru termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs nu a fost indeplinita conform legii;
    b) cind partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a incunostinta instanta despre aceasta impiedicare;
    e) cind instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de incetare a procesului penal din cele prevazute in art. 10 lit. f - i, cu privire la care existau probe in dosar;
    d) cind impotriva unei persoane s-au pronuntat doua hotariri definitive pentru aceeasi fapta.
    Art. 387
    Cererea de contestatie
    Contestatia in anulare poate fi facuta de oricare dintre parti, iar contestatia pentru motivele prevazute in art. 386 lit. c si d, si de procuror.
    In cererea de contestatie in anulare pentru motivele prevazute in art. 386 lit. a - c trebuie sa se arate toate cazurile de contestatie pe care le poate invoca contestatorul si toate motivele aduse in sprijinul acestora.
    Art. 388
    Termenul de introducere
    Contestatia in anulare pentru motivele aratate in art. 386 lit. a - c poate fi introdusa de catre persoana impotriva careia se face executarea, cel mai tirziu in 10 zile de la inceperea executarii, iar de catre celelalte parti in termen de 30 de zile de la data pronuntarii hotaririi a carei anulare se cere.
    Contestatia pentru cazul prevazut in art. 386 lit. d poate fi introdusa oricind.
    Art. 389
    Instanta competenta
    Contestatia in anulare pentru cazurile prevazute in art. 386 lit. a - c se introduce la instanta de recurs care a pronuntat hotarirea a carei anulare se cere.
    Contestatia pentru cazul prevazut in art. 386 lit. d se introduce la instanta la care a ramas definitiva ultima hotarire.
    Art. 390
    Suspendarea executarii
    Pina la solutionarea contestatiei in anulare, instanta sesizata, luind concluziile procurorului, poate suspenda executarea hotaririi a carei anulare se cere.
    Art. 391
    Admiterea in principiu
    Instanta examineaza admisibilitatea in principiu a cererii de contestatie prevazute in art. 386 lit. a - c, fara citarea partilor.
    Instanta constatind ca cererea de contestatie este facuta in termenul prevazut de lege, ca motivul pe care se sprijina contestatia este din cele prevazute in art. 386 si ca in sprijinul contestatiei se depun ori se invoca dovezi care sint la dosar, admite in principiu contestatia si dispune citarea partilor interesate.
    Art. 392
    Procedura de judecare
    La termenul fixat pentru judecarea contestatiei in anulare, instanta, ascultind partile si concluziile procurorului, daca gaseste contestatia intemeiata, desfiinteaza prin decizie hotarirea a carei anulare se cere si procedeaza fie de indata, fie acordind un termen, dupa caz, la rejudecarea recursului, sau la rejudecarea cauzei dupa casare.
    Cind condamnatul se afla in stare de detinere, dispozitiile art. 375 alin. 2 si 3 se aplica in mod corespunzator.
    Judecarea contestatiei prevazute in art. 386 lit. d se face cu citarea partilor interesate in cauza in care s-a pronuntat ultima hotarire. Instanta, ascultind partile si concluziile procurorului, daca gaseste contestatia intemeiata, desfiinteaza prin decizie, sau dupa caz, prin sentinta, ultima hotarire sau acea parte din ultima hotarire cu privire la care exista autoritate de lucru judecat.
    Sentinta data in contestatie este supusa recursului.

    Sectiunea III
    Revizuirea
    Art. 393
    Hotaririle supuse revizuirii
    Hotaririle judecatoresti definitive pot fi supuse revizuirii, atit cu privire la latura penala cit si cu privire la latura civila.
    Cind o hotarire priveste mai multe infractiuni sau mai multe persoane, revizuirea se poate cere pentru oricare dintre fapte sau dintre faptuitori.
    Art. 394
    Cauzele de revizuire
    Revizuirea poate fi ceruta cind:
    a) s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei;
    b) un martor, un expert sau un interpret a savirsit infractiunea de marturie mincinoasa in cauza a carei revizuire se cere;
    c) un inscris care a servit ca temei al hotaririi a carei revizuire se cere a fost declarat fals;
    d) un membru al completului de judecata, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penala a comis o infractiune in legatura cu cauza a carei revizuire se cere;
    e) cind doua sau mai multe hotariri judecatoresti definitive nu se pot concilia.
    Cazul de la lit. a constituie motiv de revizuire, daca pe baza faptelor sau imprejurarilor noi se poate dovedi netemeinicia hotaririi de achitare, de incetare a procesului penal ori de condamnare.
    Cazurile de la lit. b, c si d constituie motive de revizuire, daca au dus la darea unei hotariri nelegale sau netemeinice.
    In cazul prevazut de lit. e, toate hotaririle care nu se pot concilia sint supuse revizuirii.
    Art. 395
    Dovedirea unor cazuri de revizuire
    Situatiile care constituie cazurile de revizuire prevazute in art. 394 lit. b, c si d se dovedesc prin hotarire judecatoreasca sau prin ordonanta procurorului, daca prin acestea s-a dispus asupra fondului cauzei.
    Cind organele aratate in alin. 1 nu pot sau nu au putut examina fondul cauzei, situatiile mentionate se constata in procedura de revizuire.
    Art. 396
    Persoanele care pot cere revizuirea
    Pot cere revizuirea:
    a) oricare parte din proces, in limitele calitatii sale procesuale;
    b) sotul si rudele apropiate ale condamnatului, chiar si dupa moartea acestuia.
    Procurorul poate din oficiu sa initieze procedura revizuirii.
    Organele de conducere ale organizatiilor de stat si obstesti care au cunostinta despre vreo fapta sau imprejurare care ar motiva revizuirea sint obligate sa sesizeze pe procuror.
    Art. 397
    Cererea de revizuire
    Cererea de revizuire se adreseaza procurorului unitatii de procuratura corespunzatoare judecatoriei sau tribunalului care a judecat cauza in prima instanta.
    Cererea se face in scris, cu aratarea cazului de revizuire pe care se intemeiaza si a mijloacelor de proba in dovedirea acestuia.
    Daca cererea nu indeplineste conditiile aratate in alin. 2, procurorul cheama persoana care a facut cererea in vederea completarii sau precizarii acesteia.
    Art. 398
    Termenul de introducere a cererii
    Cererea de revizuire in favoarea condamnatului se poate face oricind, chiar dupa executarea pedepsei sau dupa moartea condamnatului.
    Cererea de revizuire in defavoarea condamnatului, a celui achitat sau a celui fata de care s-a incetat procesul penal, se poate face in termen de un an, care curge:
    a) in cazul prevazut in art. 394 lit. a, precum si in cazurile prevazute la lit. b, c si d cind nu sint constatate prin hotarire definitiva, de la data cind faptele sau imprejurarile au fost cunoscute de persoana care face cererea;
    b) in cazurile prevazute in art. 394 lit. b, c si d, daca sint constatate prin hotarirea definitiva, de la data cind hotarirea a fost cunoscuta de persoana care face cererea.
    Dispozitiile din alineatul precedent se aplica si in cazul cind procurorul se sesizeaza din oficiu.
    Revizuirea in defavoarea inculpatului nu se poate face cind a intervenit o cauza care impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal.
    Art. 399
    Efectuarea actelor de cercetare
    Dupa introducerea cererii de revizuire procurorul asculta, daca este cazul, potrivit art. 397 alin. 3, persoana care solicita revizuirea. In cazul cind este necesara efectuarea de cercetari pentru a verifica temeinicia cererii de revizuire, procurorul dispune aceasta prin ordonanta.
    Totodata, procurorul cere, daca este necesar, dosarul cauzei.
    Pentru efectuarea actelor de cercetare procurorul poate delega organul de cercetare penala. Dispozitiile art. 217 alin. ultim sint aplicabile.
    Termenul de efectuarea actelor de cercetare este de 2 luni si curge de la data introducerii cererii de revizuire.
    Dupa efectuarea cercetarilor, procurorul inainteaza intregul material impreuna cu concluziile sale instantei competente.
    Art. 400
    Suspendarea executarii
    In tot timpul efectuarii actelor de cercetare, procurorul ierarhic superior poate dispune suspendarea executarii hotaririi, in limitele cererii de revizuire.
    Art. 401
    Instanta competenta
    Instanta competenta sa judece cererea de revizuire este judecatoria sau tribunalul care a judecat cauza in prima instanta. Cind temeiul cererii de revizuire consta in existenta unor hotariri ce nu se pot concilia, competenta se determina potrivit dispozitiilor art. 35.
    Art. 402
    Masuri premergatoare
    La primirea lucrarilor trimise de procuror, presedintele instantei fixeaza termen de judecata pentru examinarea cererii de revizuire, in vederea admiterii in principiu, dispunind citarea partilor interesate.
    Cind persoana in favoarea sau defavoarea careia s-a cerut revizuirea se afla in stare de detinere, chiar intr-o alta cauza, presedintele dispune incunostintarea acestei persoane despre termen si ia masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu.
    Persoana arestata este adusa la judecata numai daca instanta considera necesar.
    Art. 403
    Admiterea in principiu
    Instanta, ascultind concluziile procurorului si ale partilor, examineaza daca cererea de revizuire este facuta in conditiile prevazute de lege si daca din probele strinse in cursul cercetarii efectuate de procuror rezulta date suficiente pentru admiterea in principiu. Instanta poate verifica oricare dintre probele pe care se intemeiaza cererea sau poate, cind este necesar, sa administreze probe noi.
    Persoanele prevazute in art. 394 lit. b si d nu pot fi ascultate ca martori in cauza supusa revizuirii.
    Instanta, in baza celor constatate, dispune prin incheiere admiterea in principiu a cererii de revizuire sau, prin sentinta, respingerea acesteia.
    Cind cererea de revizuire a fost facuta pentru un condamnat decedat, sau cind condamnatul care a facut cererea ori in favoarea caruia s-a facut revizuirea a decedat dupa introducerea cererii, prin derogare de la dispozitiile art. 10 alin. 1 lit. g, procedura de revizuire isi va urma cursul, iar in cazul admiterii in principiu, dupa rejudecarea cauzei, instanta va hotari potrivit dispozitiilor din art. 13 alin. 2 si 3 care se aplica in mod corespunzator.
    Art. 404
    Masurile care pot fi luate dupa admiterea in principiu
    Odata cu admiterea in principiu a cererii de revizuire, precum si in tot cursul judecarii din nou a cauzei, instanta poate mentine suspendarea acordata de procuror, ori poate suspenda motivat, in totul sau in parte, executarea hotaririi supuse revizuirii.
    Instanta poate de asemenea lua oricare dintre masurile preventive, daca sint intrunite conditiile legale.
    In cazul admiterii in principiu a cererii de revizuire pentru existenta unor hotariri ce nu se pot concilia, cauzele in care aceste hotariri au fost pronuntate se reunesc in vederea rejudecarii.
    Art. 405
    Rejudecarea
    Rejudecarea cauzei dupa admiterea in principiu a cererii de revizuire se face potrivit regulilor de procedura privind judecarea in prima instanta.
    Instanta, daca gaseste necesar, administreaza din nou probele care au fost efectuate in cursul primei judecati sau cu ocazia admiterii in principiu a cererii de revizuire.
    Art. 406
    Solutiile dupa rejudecare
    Instanta, daca constata ca cererea de revizuire este intemeiata, anuleaza hotarirea in masura in care a fost admisa revizuirea sau hotaririle care nu se pot concilia si pronunta o noua hotarire potrivit dispozitiilor art. 345 - 353, care se aplica in mod corespunzator.
    De asemenea, dispozitiile art. 373 se aplica in mod corespunzator.
    *) Totodata, instanta dispune, daca este cazul, restituirea amenzii platite si a averii confiscate, precum si a cheltuielilor judiciare pe care cel in favoarea caruia s-a admis revizuirea nu era tinut sa le suporte, iar pentru cei condamnati la pedeapsa inchisorii cu obligarea la munca corectionala, restituirea cotei facuta venit la bugetul statului si calcularea ca vechime si continuitate in munca a duratei pedepsei executate.
    Daca instanta constata ca cererea de revizuire este neintemeiata, o respinge.
------------------
    *) Art. 406 alin. 3 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 407
    Calea de atac
    Sentintele instantei de revizuire date potrivit art. 403 alin. 3 si art. 406 alin. 1 sint supuse recursului.
    Art. 408
    Revizuirea dispozitiilor civile
    Regulile cuprinse in prezenta sectiune se aplica in mod corespunzator si in ce priveste revizuirea hotaririi penale cu privire la latura civila.

    Sectiunea IV
    Recursul extraordinar
    Art. 409*)
    Exercitarea recursului extraordinar
    Hotaririle penale definitive pot fi atacate cu recurs extraordinar de catre procurorul general, cind se considera ca prin aceste hotariri s-a adus o incalcare esentiala legii sau ca ele sint vadit netemeinice.
-----------------
    *) Art. 409 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 83/1973.

    Art. 410
    Termenul de declarare
    Recursul extraordinar in favoarea celui condamnat se poate face oricind, chiar si dupa moartea acestuia, cu privire la latura penala, iar cu privire la latura civila numai daca solutionarea acesteia se rasfringe asupra laturii penale.
    Dispozitiile alineatului precedent se aplica si in cazul cind recursul extraordinar se face in favoarea persoanei fata de care s-a incetat procesul penal.
    In celelalte cazuri, recursul extraordinar poate fi facut numai in termen de un an de la data cind hotarirea atacata a ramas definitiva.
    Art. 411
    Suspendarea executarii
    *) Procurorul general poate dispune suspendarea executarii hotaririi judecatoresti inainte de introducerea recursului extraordinar.
    Dupa sesizarea Tribunalului Suprem, acesta poate sa dispuna suspendarea executarii hotaririi atacate, sau sa revina asupra suspendarii acordate.
    *) Dispozitiile prezentului articol se aplica si in cazul in care cel condamnat a inceput executarea pedepsei.
    Aducerea la indeplinire a dispozitiilor de suspendare a executarii hotaririi se face prin instanta de executare.
----------------
    *) Art. 411 alin. 1 si 3 sint reproduse astfel cum au fost modificate prin Decretul nr. 83/1973.

    Art. 412
    Citarea partilor
    La judecarea recursului extraordinar declarat in defavoarea condamnatului, a celui achitat sau fata de care s-a incetat procesul penal, partile se citeaza. Daca recursul este declarat in favoarea condamnatului, partile se citeaza cind Tribunalului Suprem considera necesar, precum si in cazul cind s-ar putea modifica despagubirile civile.
    Partile prezente la judecarea recursului in anulare au dreptul la cuvint, chiar daca nu au fost citate.
    Art. 413
    Motivarea si judecarea recursului extraordinar
    Motivarea recursului extraordinar si judecarea acestuia se fac potrivit dispozitiilor privind judecarea recursului, care se aplica in mod corespunzator si se completeaza cu dispozitiile din aceasta sectiune.
    *) Pina la inchiderea dezbaterilor procurorul general poate retrage recursul declarat.
------------------
    *) Art. 413 alin. 2 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 83/1973.

    Art. 414
    Solutionarea recursului extraordinar
    Tribunalului Suprem, judecind recursul extraordinar, pronunta una din solutiile prevazute la judecarea recursului.
    Cind recursul extraordinar priveste atit hotarirea primei instantei cit si hotarirea instantei de recurs, in caz de admitere, cauza se trimite la prima instanta daca ambele hotariri au fost casate si la instanta de recurs cind numai hotarirea acesteia a fost casata.
    Cind condamnatul se gaseste in curs de executare a pedepsei, Tribunalul Suprem, admitind recursul extraordinar si pronuntind casarea cu trimitere, dispune asupra starii de libertate a acestuia.
    In cazul cind dosarul se trimite procurorului, sint aplicabile dispozitiile art. 274.
    Cind recursul extraordinar este facut in favoarea unui condamnat decedat, sau cind dupa introducerea recursului extraordinar condamnatul in favoarea caruia a fost facut recursul a decedat, prin derogare de la dispozitiile art. 10 alin. 1 lit. g recursul va fi judecat, iar in caz de admitere, Tribunalul Suprem, pe baza lucrarilor din dosar, sau instanta de trimitere cind a fost necesara completarea probelor, va hotari potrivit dispozitiilor din art. 13 alin. 2 si 3 care se aplica in mod corespunzator.

    TITLUL III
    EXECUTAREA HOTARIRILOR PENALE

    CAP. 1
    DISPOZITII GENERALE

    Art. 415
    Hotariri executorii
    Hotaririle instantelor penale devin executorii la data cind au ramas definitive.
    Hotaririle nedefinitive sint executorii atunci cind legea dispune aceasta.
    Art. 416
    Raminerea definitiva a hotaririi primei instante
    Hotaririle primei instante ramin definitive:
    1. la data pronuntarii hotaririi definitive:
    a) hotarirea nu este supusa recursului;
    b) dupa pronuntarea hotaririi a intervenit o gratiere si condamnatul nu a declarat recurs sau si-a recursul in vederea beneficiului gratierii;
    2. la data expirarii termenului de recurs:
    a) cind nu s-a declarat recurs in termen;
    b) cind recursul declarat a fost retras inauntrul termenului;
    3. la data retragerii apelului, daca aceasta s-a produs dupa expirarea termenului de recurs;
    4. la data pronuntarii hotaririi prin care s-a respins recursul.
    Art. 417
    Raminerea definitiva a hotaririi instantei de recurs
    Hotarirea instantei de recurs ramine definitiva la data pronuntarii acesteia cind:
    a) recursul a fost admis si procesul a luat sfirsit in fata instantei de recurs, fara rejudecare;
    b) cauza a fost rejudecata de catre instanta de recurs, dupa admiterea recursului;
    c) cuprinde obligarea la plata cheltuielilor judiciare, in cazul respingerii recursului.
    Art. 418
    Instanta de executare
    Hotarirea instantei penale ramasa definitiva la prima instanta de judecata sau la instanta de recurs se pune in executare de catre prima instanta de judecata.
    Hotaririle pronuntate in prima instanta de catre Tribunalul Suprem se pun in executare, dupa caz, de Tribunalul municipiului Bucuresti sau de tribunalul militar teritorial cu sediul in Bucuresti.
    Cind hotarirea ramine definitiva in fata instantei ierarhic superioare, aceasta trimite de indata instantei de executare un extras din acea hotarire, cu datele necesare punerii in executare.
    Dispozitiile alineatelor precedente sint aplicabile si in cazul hotaririlor nedefinitive, dar executorii.
    Art. 419
    Judecatorul delegat cu executarea
    Instanta de executare deleaga pe unul din judecatorii sai, pentru efectuarea punerii in executare.
    *) Cind munca corectionala urmeaza sa fie prestata intr-o alta organizatie socialista decit aceea in care lucra condamnatul la data aplicarii pedepsei, precum si in cazul condamnatului neincadrat in munca, judecatorul delegat cu executarea va cere organului prevazut de legea privind executarea pedepselor sa-i comunice organizatia socialista si locul de munca in care se va presta munca. Organul prevazut de legea privind executarea pedepselor este obligat sa comunice aceasta, in cel mult 15 zile.
    *) Cind munca corectionala urmeaza sa fie prestata in organizatia socialista in care lucra condamnatul la data aplicarii pedepsei, dar la un alt loc de munca, judecatorul delegat cu executarea va cere organizatiei socialiste sa-i comunice locul de munca in care se va presta munca. Organizatia socialista este obligata sa comunice aceasta in termenul prevazut in alineatul precedent.
    Daca cu prilejul punerii in executare a hotaririi sau in cursul executarii se iveste vreo nelamurire sau impiedicare, judecatorul delegat poate sesiza instanta de executare, care va proceda potrivit dispozitiilor art. 460.
-----------------
    *) Art. 419 alin. 2 si 3 au fost introduse prin Legea nr. 7/1973.

    CAP. 2
    PUNEREA IN EXECUTARE A HOTARIRILOR

    Sectiunea I
    Punerea in executare a pedepselor principale
    Art. 420
    Punerea in executare a pedepsei inchisorii
    Pedeapsa inchisorii se pune in executare prin emiterea mandatului de executare. Mandatul de executare se emite de instanta de executare, se intocmeste in trei exemplare si cuprinde: denumirea instantei care a emis mandatul, data emiterii, datele privitoare la persoana condamnatului prevazute in art. 70, numarul si data hotaririi care se executa si denumirea instantei care a pronuntat-o, pedeapsa pronuntata si textul de lege aplicat, timpul retinerii si arestarii preventive care s-a dedus din durata pedepsei, mentiunea daca cel condamnat este recidivist, ordinul de arestare si de detinere, precum si semnatura presedintelui instantei care a emis mandatul.
    In cazul cind prin hotarirea instantei s-a dispus executarea pedepsei intr-o unitate militara disciplinara, se face mentiunea despre aceasta in mandatul de executare.
    Art. 421
    Trimiterea spre executare a mandatului
    Pentru aducerea la indeplinire a mandatului de executare emis se trimit doua exemplare, dupa caz, organului de militie, comandantului locului de detinere cind condamnatul este arestat, sau comandantului unitatii militare unde face serviciul militar cel condamnat.
    Art. 422
    Executarea mandatului
    Pe baza mandatului de executare organul de militie procedeaza la arestarea condamnatului. Celui arestat i se inmineaza un exemplar al mandatului si este dus la locul de detinere cel mai apropiat, unde organul de militie preda celalalt exemplar al mandatului de executare.
    Dispozitiile art. 161 sint aplicabile in mod corespunzator, obligatia de incunostintare revenind organului de militie.
    Daca persoana impotriva careia s-a emis mandatul nu este gasita, organul de militie constata aceasta printr-un proces-verbal si ia masuri pentru darea in urmarire. Un exemplar de pe procesul-verbal impreuna cu un exemplar al mandatului de executare se trimit instantei care a emis mandatul.
    Comandantul unitatii militare primind mandatul de executare, inmineaza un exemplar condamnatului si ia masuri pentru trimiterea acestuia la locul de executare a pedepsei.
    Cind condamnatul se afla arestat, un exemplar al mandatului de executare i se inmineaza de catre comandantul locului de detinere.
    Comandantul locului de detinere consemneaza intr-un proces-verbal data de la care condamnatul a inceput executarea pedepsei.
    O copie de pe procesul-verbal se trimite instantei de executare.
    Art. 422^1*)
    Punerea in executare a pedepsei inchisorii cu obligarea la munca corectionala
    Pedeapsa inchisorii cu obligarea la munca corectionala se pune in executare prin emiterea mandatului de executare. Mandatul se emite de instanta de executare, se intocmeste in 4 exemplare si cuprinde, pe linga mentiunile prevazute in art. 420 care se aplica in mod corespunzator, si urmatoarele date: denumirea, sediul organizatiei socialiste si locul de munca unde se executa pedeapsa, dispozitia de executare a pedepsei catre conducerea organizatiei socialiste si de retinere si varsare la bugetul statului a cotei prevazute de lege.
------------------
    *) Art. 422^1 a fost introdus prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 422^2*)
    Trimiterea spre executare a mandatului si a dispozitivului hotaririi
    Pentru aducerea la indeplinire a mandatului de executare emis se trimite un exemplar organizatiei socialiste unde se va executa pedeapsa, condamnatului si organului militiei din localitatea in care isi are sediul organizatia socialista.
    O copie de pe dispozitivul hotaririi se trimite de catre instanta de executare comitetului executiv al consiliului popular in a carui raza teritoriala isi are domiciliul condamnatul.
------------------
    *) Art. 422^2 a fost introdus prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 423
    Obiectii privind identitatea
    Daca persoana fata de care se efectueaza executarea mandatului ridica obiectii in ce priveste identitatea, se procedeaza potrivit dispozitiilor art. 153, care se aplica in mod corespunzator.
    Art. 424
    Punerea in executare a pedepsei cu moartea
    Pedeapsa cu moartea se pune in executare, dupa caz, de tribunalul judetean sau tribunalul militar teritorial, tinindu-se seama si de dispozitiile art. 418 alin. 2.
    Punerea in executare se face prin trimiterea mandatului de executare comandantului locului de detinere, iar daca condamnatul se afla in stare de libertate, prin trimiterea mandatului de executare organului de militie.
    Dispozitiile art. 420 - 423 se aplica in mod corespunzator si in cazul punerii in executare a pedepsei cu moartea.
    Art. 425*)
    Punerea in executare a amenzii penale
    Persoana condamnata la pedeapsa amenzii este obligata sa depuna recipisa de plata integrala a amenzii la instanta de executare, in termen de 3 luni de la raminerea definitiva a hotaririi.
    Cind cel condamnat se gaseste in imposibilitatea de a achita integral amenda in termenul prevazut in alineatul precedent, instanta de executare, la cererea condamnatului, poate dispune esalonarea platii amenzii, pe cel mult 2 ani in rate lunare.
    In caz de neindeplinire a obligatiei in termenul aratat in alin. 1 sau de neplata a unei rate, instanta de executare procedeaza la punerea in executare a amenzii, dupa cum urmeaza:
    a) in cazul cind cel condamnat este salariat, membru cooperator sau realizeaza alte venituri din munca, ori este pensionar, comunica unitatii care face plata salariului sau a oricarui venit din munca ori organului care dispune efectuarea platii pensiei, cuantumul amenzii de executat, precum si dispozitia de a efectua retinerile in contul amenzii si a le varsa la bugetul statului;
    b) in cazul cind cel condamnat nu se gaseste in vreuna din situatiile prevazute la lit. a, comunica organului financiar al comitetului executiv al consiliului local al localitatii in care domiciliaza condamnatul, un extras de pe acea parte din dispozitiv care priveste aplicarea amenzii.
    Daca in raport de cuantumul amenzii si de veniturile celui condamnat, in cazurile prevazute la lit. a, rezulta ca amenda nu poate fi achitata in intregime in termen de 2 ani, executarea acesteia se face si asupra altor bunuri ale condamnatului.
    In situatia prevazuta in alineatul precedent, instanta de executare comunica organului financiar al comitetului executiv al consiliului local al localitatii in care domiciliaza condamnatul un extras de pe acea parte din dispozitiv care priveste aplicarea amenzii.
-------------------
    *) Art. 425 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 7/1973.

    Sectiunea II
    Punerea in executare a pedepselor complimentare
    Art. 426
    Interzicerea exercitiului unor drepturi
    Pedeapsa interzicerii exercitiului unor drepturi se pune in executare prin trimiterea de catre instanta de executare a unei copii de pe dispozitivul hotaririi, comitetul executiv al consiliului local in a carui raza teritoriala isi are domiciliul condamnatul si organului care supravegheaza exercitarea acestor drepturi.
    Art. 427
    Degradarea militara
    Pedeapsa degradarii militare se pune in executare, prin trimiterea de catre instanta de executare a unei copii de pe hotarire, dupa caz, comandantului unitatii militare din care a facut parte cel condamnat sau comandantului centrului militar in raza caruia domiciliaza condamnatul.
    Art. 428
    Confiscarea averii
    Pedeapsa confiscarii averii se pune in executare de catre instanta de executare, prin trimiterea unei copii de pe dispozitiv impreuna cu o copie de pe procesul-verbal privitor la aplicarea masurii asiguratorii, organului care, potrivit legii, urmeaza a face executarea.

    Sectiunea III
    Punerea in executare a masurilor de siguranta
    Art. 429
    Obligarea la tratament medical
    Masura de siguranta a obligarii la tratament medical luata printr-o hotarire definitiva se pune in executare prin comunicarea copiei de pe dispozitiv si a copiei de pe raportul medico-legal, directiei sanitare din judetul pe teritoriul caruia locuieste persoana fata de care s-a luat aceasta masura. Directia sanitara judeteana va comunica de indata persoanei fata de care s-a luat masura obligarii la tratament medical, unitatea sanitara la care urmeaza sa i se faca tratament.
    Instanta de executare comunica persoanei fata de care s-a luat masura obligarii la tratament medical, ca este obligata sa se prezinte de indata la unitatea sanitara la care urmeaza sa i se faca tratamentul, atragindu-i-se atentia ca in caz de nerespectare a masurii luate se va dispune internarea medicala.
    In cazul in care obligarea la tratament medical insoteste pedeapsa inchisorii sau priveste o persoana aflata in stare de detinere, comunicarea prevazuta in alin. 1 se face administratiei locului de detinere.
    Art. 430
    Obligatii in legatura cu tratamentul medical
    Unitatea sanitara la care faptuitorul a fost repartizat pentru efectuarea tratamentului medical este obligata sa comunice instantei:
    a) daca persoana obligata la tratament s-a prezentat pentru a urma tratamentul;
    b) sustragerea de la efectuarea tratamentului dupa prezentare;
    e) cind masura dispusa de instanta nu este sau nu mai este necesara, insa pentru inlaturarea starii de pericol pe care o prezinta persoana obligata la tratament este indicat un alt tratament;
    d) daca pentru efectuarea tratamentului medical este necesara internarea medicala.
    In cazul cind unitatea sanitara nu se afla in raza teritoriala a instantei care a dispus executarea, comunicarea prevazuta la lit. b - d se face judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla unitatea sanitara.
    Dispozitiile alineatelor precedente se aplica in mod corespunzator si in cazul aratat in art. 429 alin. 3.
    Art. 431
    Inlocuirea tratamentului medical
    Primind comunicarea, instanta de executare sau instanta prevazuta in art. 430 alin. 2, dupa ascultarea concluziilor procurorului, iar daca considera necesar, si a celui interesat, dispune fie inlocuirea tratamentului, fie internarea medicala.
    O copie de pe hotarirea definitiva a instantei prevazute in art. 430 alin. 2 se comunica instantei de executare.
    Art. 432
    Internarea medicala
    Masura de siguranta a internarii medicale luata printr-o hotarire definitiva se pune in executare prin comunicarea copiei de pe dispozitiv si a unei copii de pe raportul medico-legal directiei sanitare din judetul pe teritoriul caruia locuieste persoana fata de care s-a luat aceasta masura.
    Art. 433
    Obligatii in legatura cu internarea medicala
    Directia sanitara este obligata sa efectueze internarea, incunostintind despre aceasta instanta de executare.
    Unitatea sanitara la care s-a facut internarea are obligatia, in cazul cind considera ca internarea nu mai este necesara, sa incunostinteze judecatoria in a carei raza teritoriala se gaseste unitatea sanitara.
    Art. 434
    Inlocuirea sau incetarea internarii medicale
    Judecatoria, dupa primirea incunostintarii prevazute in art. 433 alin. 2, ascultind concluziile procurorului si, daca gaseste necesar, si ale persoanei internate, dispune fie incetarea internarii, fie inlocuirea acesteia cu masura obligarii la tratament medical.
    Incetarea sau inlocuirea masurii internarii poate fi ceruta si de persoana internata sau de procuror. In aceste cazuri instanta cere avizul unitatii sanitare unde se afla cel internat.
    O copie de pe hotarirea definitiva prin care s-a dispus inlocuirea sau incetarea internarii medicale se comunica instantei de executare.
    Art. 435
    Masuri de siguranta provizorii
    In cazul in care masura obligarii la tratament medical sau a internarii medicale a fost luata in mod provizoriu in cursul urmaririi penale sau judecatii, punerea in executare se face de catre procuror sau de catre instanta de judecata care a luat aceasta masura.
    Dispozitiile prevazute in art. 430 - 434 se aplica in mod corespunzator.
    Art. 436
    Executarea altor masuri de siguranta
    Masura de siguranta a interzicerii unei functii sau profesii si masura de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati se pun in executare prin comunicarea unei copii de pe dispozitiv organului in drept sa aduca la indeplinire aceste masuri si sa supravegheze respectarea lor.
    Acest organ are indatorirea sa asigure executarea masurii luate si sa sesizeze organul de urmarire penala in caz de sustragere de la executarea masurii de siguranta.
    Masura de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati poate fi aminata sau intrerupta de organul care are indatorirea sa asigure executarea acestei masuri, in caz de boala sau pentru orice alt motiv care justifica aminarea sau intreruperea.
    Art. 437
    Revocarea masurilor de siguranta
    Persoana cu privire la care s-a luat una din masurile prevazute in art. 113-116 Cod penal poate cere instantei in a carei raza teritoriala locuieste, revocarea masurii, cind temeiurile care au impus luarea acesteia au incetat.
    Revocarea poate fi ceruta si de procuror. Solutionarea cererii se face cu citarea persoanei cu privire la care este luata masura, ascultindu-se si concluziile procurorului.
    Art. 438
    Executarea expulzarii
    Cind prin hotarirea de condamnare la pedeapsa inchisorii s-a luat masura de siguranta a expulzarii, se face mentiune in mandatul de executare a pedepsei inchisorii ca la data liberarii, condamnatul sa fie predat organului de militie, care va proceda la efectuarea expulzarii.
    Daca masura expulzarii nu insoteste pedeapsa inchisorii, comunicarea in vederea expulzarii se face organului de militie, imediat ce hotarirea a ramas definitiva.
    Art. 439
    Executarea confiscarii speciale
    Masura de siguranta a confiscarii speciale luata prin ordonanta sau hotarire se executa dupa cum urmeaza:
    a) lucrurile confiscate se predau organelor in drept a le prelua sau valorifica potrivit dispozitiilor legii;
    b) cind s-a dispus distrugerea lucrurilor confiscate, aceasta se face in prezenta, dupa caz, a procurorului sau judecatorului, intocmindu-se proces-verbal care se depune la dosarul cauzei.

    Sectiunea IV
    Punerea in executare a dispozitiilor privind inlocuirea raspunderii penale
    Art. 440
    Inlocuirea raspunderii penale
    Dispozitiile din hotarirea penala privitoare la inlocuirea raspunderii penale se pun in executare prin trimiterea dosarului sau a materialului necesar organizatiei aratate prin hotarire, pentru a-l transmite organului competent sa ia masura de influentare obsteasca.
    Cind inlocuirea raspunderii penale se face de instanta potrivit art. 94 si 95 alin. 3 din Cod penal, executarea masurii si a mustrarii cu avertisment se efectueaza conform art. 487, care se aplica in mod corespunzator, iar executarea amenzii se efectueaza potrivit art. 442 si 443.
    Art. 441
    Revocarea incredintarii pe garantie
    Hotarirea prin care s-a dispus incredintarea pe garantie se revoca prin incheiere, in cazurile si conditiile prevazute in art. 97 din Codul penal, de catre instanta care a pronuntat-o. Prin aceeasi incheiere se dispune redeschiderea procesului penal.

    Sectiunea IV^1*)
    Punerea in executare a dispozitiilor prin care s-au aplicat sanctiunile
prevazute in art. 18^1 din Codul penal
-----------------
    *) Sectiunea IV^1 a fost introdusa prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 441^1
    Executarea sanctiunilor
    Executarea mustrarii si a mustrarii cu avertisment se efectueaza conform art. 487, care se aplica in mod corespunzator, iar executarea amenzii se efectueaza potrivit art. 442 si 443.

    Sectiunea V
    Punerea in executare a amenzii judiciare si a cheltuielilor judiciare avansate de stat
    Art. 442
    Amenzile judiciare
    Amenda judiciara se pune in executare de catre organul judiciar care a aplicat-o.
    *) Punerea in executare se face prin trimiterea unui extras de pe acea parte din dispozitiv care priveste aplicarea amenzii judiciare organului care, potrivit legii, executa amenda penala.
    *) Executarea amenzilor judiciare se face de catre organul aratat in alineatul precedent.
-----------------
    *) Art. 442 alin. 3 a fost introdusa prin Legea nr. 7/1973.
    *) Art. 442 alin. 2 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 443
    Cheltuielile judiciare avansate de stat
    *) Dispozitia din hotarirea penala privind obligarea la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat se pune in executare potrivit art. 442 alin. 2.
    *) Cind obligarea la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat s-a dispus prin ordonanta, punerea in executare se face de procuror, aplicindu-se in mod corespunzator dispozitiilor art. 442 alin. 2.
    Executarea cheltuielilor judiciare se face de organele care, potrivit legii, executa amenda penala.
------------------
    *) Art. 443 alin. 1 si 2 sint reproduse astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 7/1973.

    Sectiunea VI
    Punerea in executare a dispozitiilor civile din hotarire
    Art. 444
    Restituirea lucrurilor si valorificarea celor neridicate
    Cind prin hotarirea penala s-a dispus restituirea unor lucruri care se afla in pastrarea sau la dispozitia instantei de executare, restituirea se face de catre judecatorul insarcinat cu executarea, prin remiterea acelor lucruri persoanelor in drept. In acest scop, sint incunostintate persoanele carora urmeaza sa li se restituie lucrurile.
    Daca in termen de 6 luni de la primirea incunostintarii, persoanele chemate nu se prezinta a le primi, lucrurile trec in patrimoniul statului. Instanta constata aceasta prin incheiere si dispune predarea lucrurilor organelor in drept a le prelua sau valorifica potrivit dispozitiilor legii.
    Daca restituirea lucrurilor nu s-a putut efectua, deoarece nu se cunosc persoanele carora ar trebui sa le fie restituite si nimeni nu le-a reclamat in termen de 6 luni de la raminerea definitiva a hotaririi, sint aplicabile in mod corespunzator dispozitiile alineatului precedent.
    Cind restituirea lucrurilor a fost dispusa de catre procuror sau de catre organul de cercetare penala, acesta procedeaza potrivit prevederilor din alineatele precedente.
    Art. 445
    Inscrisurile declarate false
    Dispozitia hotaririi penale care declara un inscris ca fiind fals in totul sau in parte, se executa sau se pune in executare de catre judecatorul delegat.
    Cind inscrisul declarat fals a fost anulat in totalitatea lui, se face mentiune despre aceasta pe fiecare pagina, iar in caz de anulare partiala, numai pe paginile care contin falsul.
    Inscrisul declarat fals ramine la dosarul cauzei.
    In cazul in care este necesar ca despre inscrisul declarat fals sa se faca mentiune in scriptele unei organizatii din cele prevazute in art. 145 din Codul penal, i se trimite acesteia o copie de pe hotarire.
    Instanta poate dispune, cind constata existenta unui interes legitim, eliberarea unei copii cu mentiunile aratate in alin. 2, de pe inscrisul sub semnatura privata falsificat. In aceleasi conditii, instanta poate dispune restituirea inscrisului oficial partial falsificat.
    Art. 446
    Despagubirile civile si cheltuielile judiciare
    Dispozitiile din hotarirea penala privitoare la despagubirile civile si la cheltuielile judiciare cuvenite partilor se executa potrivit legii civile.

    CAP. 3
    ALTE DISPOZITII PRIVIND EXECUTAREA

    Sectiunea I
    Schimbari in executarea unor hotariri
    Art. 447
    Revocarea sau anularea suspendarii conditionate
    Asupra revocarii sau anularii suspendarii executarii pedepsei prevazute in art. 83 ori in art. 85 din Codul penal se pronunta, din oficiu sau la sesizarea procurorului, judecatoria sau tribunalul care judeca ori a judecat in prima instanta infractiunea ce ar putea atrage revocarea sau anularea.
    Daca pina la expirarea termenului de incercare nu au fost respectata indatorirea prevazuta in art. 84 din Codul penal, partea interesata sau procurorul sesizeaza judecatoria sau tribunalul care a pronuntat in prima instanta suspendarea, in vederea revocarii suspendarii executarii pedepsei.
    Art. 447^1*)
    Revocarea sau anularea obligarii la munca corectionala
    Revocarea sau anularea obligarii la munca corectionala, in cazurile prevazute la art. 86^5 si 86^6 din Codul penal se dispune, dupa caz, de catre instanta de executare sau de catre instanta corespunzatoare in a carei raza teritoriala se afla organizatia socialista la care se presteaza munca, ori de catre instanta care judeca sau a judecat in prima instanta infractiunea ce ar putea atrage revocarea sau anularea. Sesizarea instantei se face din oficiu, de catre procuror, organizatia socialista sau de organul militiei.
------------------
    *) Art. 447^1 a fost introdus prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 448
    Inlocuirea pedepsei cu moartea
    Inlocuirea pedepsei cu moartea in cazurile prevazute in art. 55 Cod penal se dispune din oficiu sau la cererea procurorului ori a celui condamnat.
    Instanta competenta sa dispuna inlocuirea pedepsei este instanta de executare, iar in cazul in care persoana condamnata se afla in stare de detinere, instanta corespunzatoare in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere.
    Hotarirea de inlocuire ramasa definitiva se pune in executare potrivit dispozitiilor art. 420 - 425.
    Art. 449
    Alte modificari de pedepse
    Pedeapsa pronuntata poate fi modificata, daca la punerea in executare a hotaririi sau in cursul executarii pedepsei se constata, pe baza unei alte hotariri definitive, existenta vreuneia dintre urmatoarele situatii:
    a) concursul de infractiuni;
    b) recidiva;
    c) acte care intra in continutul aceleiasi infractiuni.
    *) Instanta competenta sa dispuna asupra modificarii pedepsei este instanta de executare a ultimei hotariri sau, in cazul cind cel condamnat se afla in stare de detinere ori in executarea pedepsei inchisorii cu obligarea la munca corectionala, instanta corespunzatoare in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere sau, dupa caz, locul de prestare a muncii corectionale.
    Sesizarea instantei se face din oficiu, la cererea procurorului ori a celui condamnat.
-----------------
    *) Art. 449 alin. 2 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 449^1*)
    Inlocuirea pedepsei amenzii
    Inlocuirea pedepsei amenzii in cazul prevazut in art. 63^1 din Codul penal se dispune de instanta de executare.
    Sesizarea instantei se face din oficiu sau de catre organul care, potrivit legii, executa amenda.
-----------------
    *) Art. 449^1 a fost introdus prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 450
    Liberarea conditionata
    Liberarea conditionata se dispune la cererea sau la propunerea facuta potrivit dispozitiilor legii privind executarea pedepselor, de catre judecatoria in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere, iar in cazul prevazut in art. 62 alin. 3 din Codul penal, de catre tribunalul militar de mare unitate in a carui raza teritoriala se afla inchisoarea militara disciplinara.
    Cind instanta constata ca nu sint indeplinite conditiile pentru acordarea liberarii conditionate, prin hotarirea de respingere fixeaza termenul dupa expirarea caruia propunerea sau cererea va putea fi reinnoita, termen care nu poate fi mai mare de un an.
    Instantele prevazute in alin. 1 se pronunta si asupra revocarii liberarii conditionate, in cazul cind instanta care a judecat pe condamnat pentru o alta infractiune nu s-a pronuntat in aceasta privinta.
    Termenul de recurs este de 3 zile. Recursul declarat de procuror este suspensiv de executare.
    Instanta in fata careia hotarirea a ramas definitiva este obligata sa comunice locului de detinere copie de pe dispozitivul prin care s-a dispus revocarea liberarii conditionate.
    Art. 450^1*)
    Incetarea obligarii la munca corectionala
    Incetarea obligarii la munca corectionala se dispune de judecatoria, iar cind cel condamnat este militar, tribunalul militar de mare unitate, in a caror raza teritoriala se afla organizatia socialista la care se presteaza munca.
    Dispozitiile art. 450 alin. 2, 3 si 4 se aplica in mod corespunzator, termenul in care va putea fi reinnoita cererea fiind de cel mult 3 luni.
    Instanta in fata careia hotarirea a ramas definitiva este obligata sa comunice organizatiei socialiste unde se presteaza munca, precum si organului militie din localitatea in care isi are sediul organizatia socialista, copie de pe dispozitivul prin care s-a dispus incetarea obligarii la munca corectionala.
-----------------
    *) Art. 450^1 a fost introdus prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 451
    Inlocuirea executarii pedepsei pentru militari
    Inlocuirea executarii pedepsei inchisorii cu executarea intr-o unitate militara disciplinara, in cazul condamnatilor care au devenit militari in termen in cursul judecatii la o instanta civila, precum si pentru cei care au devenit militari in termen dupa raminerea definitiva a hotaririi de condamnare, se dispune de catre tribunalul militar de mare unitate in a carui raza teritoriala se gaseste unitatea militara din care face parte cel condamnat, la sesizarea comandantului.
    *) Inlocuirea executarii pedepsei intr-o unitate militara disciplinara cu executarea intr-un loc de detinere, in cazul condamnatilor care au fost trecuti in rezerva inainte de inceperea executarii pedepsei se dispune de catre instanta prevazuta la alineatul precedent, din oficiu sau la sesizarea comandantului unitatii militare din care facea parte cel condamnat.
-----------------
    *) Art. 451 alin. final a fost introdus prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 452
    Reducerea pedepsei pentru militari
    Reducerea pedepsei ce se executa in unitate militara disciplinara, in cazul si conditiile prevazute in art. 62 alin. 2 din Codul penal, se face la sesizarea comandantului acelei unitati.
    Instanta competenta sa reduca pedeapsa este tribunalul militar de mare unitate in a carui raza teritoriala se afla unitate militara disciplinara.

    Sectiunea II
    Aminarea executarii pedepsei inchisorii
    Art. 453
    Cazurile de aminare
    Executarea pedepsei inchisorii poate fi aminata in urmatoarele cazuri:
    a) cind se constata pe baza unei expertize medico-legale ca cel condamnat sufera de o boala care il pune in imposibilitate de a executa pedeapsa. In acest caz, executarea pedepsei se amina pina cind condamnatul se va gasi in situatia de a putea executa pedeapsa;
    b) cind o condamnata este gravida sau are un copil mai mic de un an. In aceste cazuri, executarea pedepsei se amina pina la incetarea cauzei care a determinat aminarea;
    c) cind din cauza unor imprejurari speciale executarea imediata a pedepsei ar avea consecinte grave pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucreaza. In acest caz, executarea poate fi aminata cel mult 3 luni si numai o singura data.
    Cererea de aminare a executarii pedepsei inchisorii poate fi facuta de procuror, de condamnat, de persoanele aratate in art. 362 alin. ultim, iar in cazul de la lit. c din prezentul articol, si de catre conducerea uneia dintre organizatiile prevazute in art. 145 din Codul penal la care lucreaza condamnatul.
    *) Dispozitiile prezentului articol se aplica si in cazul celui condamnat la pedeapsa inchisorii cu obligarea la munca corectionala. In situatia prevazuta la lit. b), executarea pedepsei poate fi aminata pe perioada stabilita de normele legale cu privire la concediul ce se acorda salariatelor inainte si dupa nastere.
-----------------
    *) Art. 453 alin. final a fost introdus prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 454
    Instanta competenta
    Instanta competenta sa se pronunte asupra acordarii aminarii executarii pedepsei este instanta de executare.
    Instanta de executare tine evidenta aminarilor acordate si la expirarea termenului ia masuri pentru emiterea mandatului de executare, iar daca mandatul a fost emis, ia masuri pentru aducerea lui la indeplinire.

    Sectiunea III
    Intreruperea executarii pedepsei inchisorii
    Art. 455
    Cazurile de intrerupere
    Executarea pedepsei inchisorii poate fi intrerupta in cazurile si conditiile prevazute in art. 453, la cererea persoanelor aratate in penultimul alineat al aceluiasi articol.
    Art. 456*)
    Instanta competenta
    Instanta competenta sa dispuna asupra intreruperii executarii pedepsei este instanta de executare sau instanta in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere sau, dupa caz, locul de executare a pedepsei inchisorii cu obligarea la munca corectionala, corespunzatoare in grad instantei de executare.
------------------
    *) Art. 456 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 457
    Evidenta intreruperii executarii pedepsei
    *) Instanta care a acordat intreruperea comunica de indata aceasta masura locului de detinere sau, dupa caz, organizatiei socialiste la care se presteaza munca corectionala si organului militie, iar daca intreruperea a fost acordata de instanta in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere sau organizatia socialista, aceasta comunica masura luata si instantei de executare.
    *) Instanta de executare, administratia locului de detinere si organizatia socialista la care se presteaza munca corectionala tin evidenta intreruperilor acordate. Daca la expirarea termenului de intrerupere cel condamnat la pedeapsa inchisorii nu se prezinta la locul de detinere, administratia trimite de indata o copie de pe mandatul de executare organului militie, in vederea executarii. Pe copia mandatului de executare se mentioneaza si cit a mai ramas de executat din durata pedepsei. Daca la expirarea termenului de intrerupere cel condamnat la pedeapsa inchisorii cu obligarea la munca corectionala nu se prezinta la locul de munca, organizatia socialista comunica de indata aceasta imprejurare instantei de executare.
    *) Administratia locului de detinere sau organizatia socialista comunica instantei de executare data la care a reinceput executarea pedepsei.
    Timpul cit executarea a fost intrerupta nu se socoteste in executarea pedepsei.
-----------------
    *) Art. 457 alin. 1-3 sint reproduse astfel cum au fost modificat prin Legea nr. 7/1973.

    Sectiunea IV
    Inlaturarea sau modificarea pedepsei
    Art. 458
    Intervenirea unei legi penale noi
    Cind dupa raminerea definitiva a hotaririi de condamnare intervine o lege ce nu mai prevede ca infractiune fapta pentru care s-a pronuntat condamnarea, ori o lege care prevede o pedeapsa mai usoara decit cea care se executa ori urmeaza a se executa, instanta ia masuri pentru aducerea la indeplinire, dupa caz, a dispozitiilor art. 12, 14 si 15 din Codul penal.
    *) Aplicarea dispozitiilor din alineatul precedent se face din oficiu sau la cererea procurorului ori a celui condamnat de catre instanta de executare, iar daca cel condamnat se afla in executarea pedepsei, de catre instanta corespunzatoare in grad in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere sau locul unde se executa pedeapsa inchisorii cu obligarea la munca corectionala.
----------------
    *) Art. 458 alin. 2 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 459
    Amnistia si gratierea
    *) Aplicarea amnistiei, cind intervine dupa raminerea definitiva a hotaririi, precum si aplicarea gratierii, se fac de catre un judecator de la instanta de executare, iar daca cel condamnat se afla in executarea pedepsei, de catre un judecator de la instanta corespunzatoare in a carei raza teritoriala se afla locul unde se executa pedeapsa inchisorii cu obligarea la munca corectionala.
    In caz de comutare a pedepsei cu moartea in pedeapsa inchisorii, aplicarea gratierii se face potrivit art. 448.
-----------------
    *) Art. 459 alin. 1 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 7/1973.

    CAP. 4
    DISPOZITII COMUNE

    Art. 460
    Procedura la instanta de executare
    Cind rezolvarea situatiilor reglementate in prezentul titlu este data in competenta instantei de executare, presedintele dispune citarea partilor interesate si ia masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu, in cazurile prevazute in art. 171.
    Condamnatul arestat este adus la judecata numai in cazul cind i s-ar putea agrava situatia sau cind instanta considera necesara prezenta acestuia.
    Participarea procurorului este obligatorie.
    Dupa concluziile procurorului si ascultarea partilor, instanta se pronunta prin sentinta.
    Dispozitiile cuprinse in partea speciala, titlul II, care nu sint contrare dispozitiilor din acest capitol, se aplica in mod corespunzator.
    *) Dispozitiile alineatelor precedente se aplica si in cazul in care rezolvarea uneia din situatiile reglementate in prezentul titlu este data in competenta instantei in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere sau locul unde se executa pedeapsa inchisorii cu obligarea la munca corectionala. Solutia se comunica instantei de executare.
-----------------
    *) Art. 460 alin. 6 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 461
    Contestatia la executare
    Contestatia contra executarii hotaririi penale se poate face in urmatoarele cazuri:
    a) cind s-a pus in executare o hotarire care nu era definitiva;
    b) cind executarea este indreptata impotriva altei persoane decit cea prevazuta in hotarirea de condamnare;
    c) cind se iveste vreo nelamurire cu privire la hotarirea care se executa sau vreo impiedicare la executare;
    d) cind se invoca amnistia, prescriptia, gratierea sau orice alta cauza de stingere ori de micsorare a pedepsei, precum si orice alt incident ivit in cursul executarii.
    In cazurile prevazute la lit. a, b si d contestatia se face, dupa caz, la instanta prevazuta in alin. 1 sau 6 al art. 460, iar in cazul prevazut de lit. c, la instanta care a pronuntat hotarirea ce se executa.
    Contestatia impotriva actelor de executare privind confiscarea averii se solutioneaza de instanta civila, potrivit legii civile.
    Art. 462
    Rezolvarea contestatiei
    Procedura de rezolvare a contestatiei la executare este cea prevazuta in art. 460.
    In cazul aratat in art. 461 lit. d, daca din hotarirea pusa in executare nu rezulta datele si situatiile de existenta carora depinde solutionarea contestatiei, constatarea acestora se face de catre instanta competenta sa judece contestatia.
    Art. 463
    Contestatia privitoare la dispozitiile civile
    Contestatia privitoare la executarea dispozitiilor civile ale hotaririi se face, in cazurile prevazute in art. 461 lit. a si b, la instanta de executare prevazuta in art. 460, iar in cazul prevazut de art. 461 lit. c, la instanta care a pronuntat hotarirea ce se executa.
    Procedura de rezolvare a acestei contestatii este cea prevazuta in art. 460 alin. 1 si 2.
    Contestatia impotriva actelor de executare se solutioneaza de catre instanta civila potrivit legii civile.
    Art. 464
    Contestatia privitoare la amenzile judiciare
    Contestatia contra executarii amenzilor judiciare se solutioneaza de catre instanta care le-a pus in executare.

    TITLUL IV
    PROCEDURI SPECIALE

    CAP. 1
    URMARIREA SI JUDECAREA UNOR INFRACTIUNI FLAGRANTE

    Art. 465
    Infractiunea flagranta
    Este flagranta infractiunea descoperita in momentul savirsirii sau imediat dupa savirsire.
    Este de asemenea considerata flagranta si infractiunea al carei faptuitor, imediat dupa savirsire, este urmarit de persoana vatamata, de martorii oculari sau de strigatul public, ori este surprins aproape de locul comiterii infractiunii cu arme, instrumente sau orice alte obiecte de natura a-l presupune participant la infractiune.
    In cazurile de mai sus, orice persoana are dreptul sa prinda pe faptuitor si sa-l conduca inaintea autoritatii.
    Art. 466
    Cazuri de aplicare a procedurii speciale
    Infractiunile flagrante pedepsite prin lege cu inchisoare mai mare de 3 luni si cel mult 5 ani, precum si formele agravate ale acestor infractiuni, savirsite in municipii sau orase, in mijloace de transport in comun, bilciuri, tirguri, porturi, aeroporturi sau gari, chiar daca nu apartin unitatilor teritoriale aratate mai sus, precum si in orice loc aglomerat, se urmaresc si se judeca potrivit dispozitiilor prevazute in acest capitol, care se completeaza cu dispozitiile din prezentul cod.
    Art. 467
    Constatarea infractiunii
    Organul de urmarire penala sesizat intocmeste un proces-verbal, in care consemneaza cele constatate cu privire la fapta savirsita. In procesul-verbal se consemneaza de asemenea declaratiile invinuitului si ale celorlalte persoane ascultate.
    Daca este cazul, organul de urmarire penala stringe si alte probe.
    Procesul-verbal se citeste invinuitului, precum si persoanelor care au fost ascultate, carora li se atrage atentia ca pot completa declaratiile sau ca pot face obiectii cu privire la acestea.
    Procesul-verbal se semneaza de organul de urmarire penala, de invinuit si de persoanele ascultate.
    Art. 468
    Retinerea si arestarea invinuitului sau inculpatului
    Invinuitul este retinut. Retinerea dureaza 24 de ore. La sesizarea organului de cercetare sau din oficiu, procurorul poate emite mandat de arestare a invinuitului.
    Daca procurorul apreciaza ca sint suficiente dovezi pentru punerea in miscare a actiunii penale, da rechizitoriu prin care pune in miscare actiunea penala si dispune trimiterea in judecata, emitind totodata mandat de arestare a inculpatului.
    Art. 469
    Continuarea cercetarii dupa restituire
    In cazul cind procurorul a emis mandat de arestare a invinuitului si a restituit cauza, organul de cercetare este obligat sa continue cercetarea si sa inainteze dosarul procurorului odata cu invinuitul, cel mai tirziu in 3 zile de la arestarea acestuia.
    In cazul cind nu s-a putut efectua complet cercetarea in termenul aratat in alineatul precedent, continuarea cercetarii penale se face potrivit dispozitiilor procedurii obtinute.
    Art. 470
    Verificarea lucrarilor de cercetare penala
    Procurorul, primind dosarul, procedeaza la verificarea lucrarilor urmaririi penale si se pronunta in cel mult 2 zile de la primire, putind dispune trimiterea in judecata, scoaterea de sub urmarire sau incetarea urmaririi penale, potrivit art. 262, ori restituirea cauzei potrivit art. 265.
    Cind procurorul dispune trimiterea in judecata, intocmeste rechizitor, emite impotriva inculpatului mandat de arestare si inainteaza de indata instantei de judecata dosarul cauzei.
    Daca procurorul restituie cauza pentru completarea sau refacerea urmaririi penale, urmarirea se efectueaza potrivit procedurii obisnuite. Dispozitiile art. 267 si 268 se aplica in mod corespunzator.
    Art. 471
    Instanta competenta
    Competenta de judecata in cauzele privitoare la infractiunile flagrante prevazute in art. 466 este cea obisnuita.
    Pentru municipiile impartite in sectoare, ministrul justitiei poate desemna una sau mai multe judecatorii care sa judece aceste cauze.
    Art. 472
    Masuri pregatitoare
    Presedintele instantei fixeaza termenul de judecata, care nu poate depasi 5 zile de la data primirii dosarului, dispunind totodata aducerea cu mandat a martorilor.
    Inculpatul este adus la judecata. Celelalte parti nu se citeaza.
    Participarea procurorului la judecata este obligatorie.
    Instanta verifica daca in cauza sint intrunite conditiile prevazute in art. 466.
    Cind instanta constata ca in cauza nu sint intrunite aceste conditii, judecata se face potrivit procedurii obisnuite.
    Art. 473
    Judecata in prima instanta
    Instanta procedeaza la judecarea cauzei ascultind pe inculpat, martorii prezenti, precum si persoana vatamata daca este de fata. Judecata se face pe baza acestor declaratii si a lucrarilor din dosar.
    Instanta poate dispune, din oficiu sau la cerere, administrarea de probe noi, in care scop ia masurile corespunzatoare, pe care le aduce la indeplinire in mod direct sau prin organele de militie.
    Pentru administrarea probelor instanta poate acorda termene, care in total nu trebuie sa depaseasca 10 zile.
    Art. 474
    Masuri cu privire la starea de libertate
    Cind instanta se desesizeaza pentru incompetenta sau retine cauza pentru a fi judecata potrivit procedurii obisnuite, ori amina judecarea cauzei potrivit art. 473 alin. ultim, trebuie sa dispuna asupra starii de libertate a inculpatului.
    Art. 475
    Hotarirea instantei
    Instanta este obligata sa se pronunte asupra cauzei in aceeasi zi in care s-au incheiat dezbaterile, sau cel mai tirziu in urmatoarele 2 zile.
    Inculpatul aflat in stare de detinere este adus la pronuntare.
    Hotarirea trebuie redactata in cel mult 24 de ore.
    Cind inculpatul a fost pus anterior in libertate, daca instanta pronunta pedeapsa inchisorii, poate dispune arestarea acestuia.
    Instanta este obligata a dispune punerea in libertate a inculpatului arestat, in cazurile prevazute in art. 350 alin. 2 si 3, care se aplica in mod corespunzator.
    Art. 476
    Actiunea civila
    Instanta examineaza actiunea civila numai daca persoana vatamata este prezenta si se constituie parte civila, iar pretentiile acesteia pot fi solutionate fara aminarea judecatii.
    Daca persoana vatamata este o organizatie de stat sau obsteasca ori o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrinsa, instanta examineaza actiunea civila chiar in lipsa acestora si chiar daca nu s-au constituit parte civila, iar solutionarea actiunii civile nu duce la aminarea cauzei.
    Daca nu sint intrunite conditiile alineatelor precedente, instanta rezerva solutionarea actiunii civile pe calea unei actiuni civile separate, care este scutita de taxe de timbru.
    Art. 477
    Recursul
    Termenul de recurs impotriva hotaririi instantei este de 3 zile de la pronuntare.
    Dosarul cauzei se inainteaza instantei de recurs in urmatoarele 24 de ore de la declararea recursului.
    Judecarea in recurs se face de urgenta.
    Art. 478
    Cazul infractiunilor concurente, indivizibile sau conexe
    In caz de concurs de infractiuni, cind procedura prevazuta in prezentul capitol se aplica numai unora dintre infractiunile concurente, se procedeaza la disjungere, urmarirea si judecarea infractiunilor facindu-se separat.
    In caz de indivizibilitate sau conexitate, daca procedura prevazuta in prezentul capitol se aplica numai unora dintre fapte ori unora dintre infractori, iar disjungerea nu este posibila, urmarirea si judecata se fac potrivit procedurii obisnuite.
    Art. 479
    Cazuri cind nu se aplica procedura speciala
    Procedura prevazuta in prezentul capitol nu se aplica:
    a) infractiunilor savirsite de minori;
    b) infractiunilor pentru care plingerea persoanei vatamate trebuie supusa procedurii prealabile de impaciuire.
    In cazul celorlalte infractiuni pentru care este necesara plingerea prealabila, daca acestea sint flagrante si savirsite in conditiile prevazute in art. 466, constatarea savirsirii lor este obligatorie si se face potrivit art. 467. Procedura de urmarire si judecare prevazuta in acest capitol se aplica numai daca persoana vatamata a introdus in termen de 24 de ore de la savirsirea infractiunii flagrante plingerea prealabila la organul de urmarire penala. In acest scop, persoana vatamata este chemata si intrebata de organul de urmarire daca intelege sa faca plingere in termenul mai sus aratat.

    CAP. 2
    PROCEDURA IN CAUZELE CU INFRACTORI MINORI

    Art. 480
    Dispozitii generale
    Urmarirea si judecarea infractiunilor savirsite de minori, precum si punerea in executare a hotaririlor privitoare la acestia, se fac potrivit procedurii obisnuite, cu completarile si derogarile in prezentul capitol.
    Art. 481
    Persoanele chemate la organul de urmarire
    Cind invinuitul sau inculpatul este un minor ce nu a implinit 16 ani, la orice ascultare sau confruntare a minorului, daca organul de urmarire penala considera necesar, citeaza pe delegatul autoritatii tutelare precum si pe parinti, iar cind este cazul, pe tutore, curator sau persoana in ingrijirea ori supravegherea careia se afla minorul.
    Citarea persoanelor prevazute in alineatul precedent este obligatorie la efectuarea prezentarii materialului de urmarire penala.
    Neprezentarea persoanelor legal citate la efectuarea actelor aratate in alin. 1 si 2 nu impiedica efectuarea acelor acte.
    Art. 482
    Obligativitatea anchetei sociale
    In cauzele cu infractori minori, organul de urmarire penala sau instanta de judecata are obligatia sa dispuna efectuarea anchetei sociale.
    Ancheta sociala consta in stringerea de date cu privire la purtarea pe care minorul o are in mod obisnuit, la starea fizica si mintala a acestuia, la antecedentele sale, la conditiile in care a fost crescut si in care a trait, la modul in care parintii, tutorele sau persoana in ingrijirea careia se afla minorul isi indeplinesc indatoririle lor fata de acesta si in general cu privire la orice elemente care pot servi la luarea unei masuri sau la aplicarea unei sanctiuni fata de minor.
    Ancheta sociala se efectueaza de catre persoane desemnate de catre autoritatea tutelara a consiliului popular in a carui raza teritoriala domiciliaza minorul.
    Art. 483
    Compunerea instantei
    Cauzele in care inculpatul este minor se judeca potrivit regulilor de competenta obisnuita, de judecatori si atunci cind este cazul si de asesori populari care au in mod deosebit posibilitatea sa aprecieze starea morala si dezvoltarea minorului si sa aleaga, dintre masurile sau sanctiunile prevazute de lege, pe cele potrivite pentru inculpatul minor. Judecatorii sint desemnati de ministrul justitiei.
    Instanta compusa potrivit dispozitiilor alineatului precedent ramine competenta sa judece si face aplicatia dispozitiilor procedurale speciale privitoare la minori, chiar daca intre timp inculpatul a implinit virsta de 18 ani.
    Inculpatul care a savirsit infractiunea in timpul cind era minor, este judecat potrivit procedurii obisnuite, daca la data sesizarii instantei implinise virsta de 18 ani.
    Art. 484
    Persoane chemate la judecarea minorilor
    Judecarea cauzei privind o infractiune savirsita de un minor se face in prezenta acestuia, cu exceptia cazului cind minorul s-a sustras de la judecata.
    La judecarea cauzei se citeaza, in afara de parti, autoritatea tutelara si parintii, iar daca este cazul, tutorele, curatorul sau persoana in ingrijirea ori supravegherea careia se afla minorul, precum si alte persoane a caror prezenta este considerata necesara de catre instanta.
    Persoanele aratate in alineatul precedent au dreptul si indatorirea sa dea lamuriri, sa formuleze cereri si sa prezinte propuneri in privinta masurilor ce ar urma sa fie luate.
    Neprezentarea persoanelor legal citate nu impiedica judecarea cauzei.
    Art. 485
    Desfasurarea judecatii
    Sedinta in care are loc judecarea infractorului minor se desfasoara separat de celelalte sedinte.
    Sedinta nu este publica. La desfasurarea judecatii pot asista persoanele aratate in articolul precedent, aparatorii partilor, precum si alte persoane cu incuviintarea instantei.
    Cind inculpatul este minor sub 16 ani, instanta dupa ce il asculta poate dispune indepartarea lui din sedinta, daca apreciaza ca cercetarea judecatoreasca si dezbaterile ar putea avea o influenta negativa asupra minorului.
    Art. 486
    Inculpati minori cu majori
    Cind in aceeasi cauza sint mai multi inculpati, dintre care unii minori si altii majori si nu este posibila disjungerea, instanta judeca in compunerea prevazuta in art. 483 si dupa procedura obisnuita, aplicind insa cu privire la inculpatii minori dispozitiile cuprinse in acest capitol.
    Art. 487
    Executarea mustrarii
    In cazul cind s-a luat fata de minor masura educativa a mustrarii, aceasta se executa de indata, in sedinta in care s-a pronuntat hotarirea.
    Cind din orice imprejurari masura mustrarii nu poate fi executata indata dupa pronuntare, se fixeaza un termen pentru cind se dispune aducerea minorului, citindu-se totodata parintii ori, daca este cazul, tutorele sau curatorul ori persoana in ingrijirea sau supravegherea careia se afla minorul.
    Art. 488
    Punerea in executare a libertatii supravegheate
    Cind instanta a luat fata de minor masura libertatii supravegheate, aceasta masura se pune in executare chiar in sedinta in care este pronuntata, daca minorul si persoana sau reprezentantul institutiei sau organizatiei speciale careia i s-a incredintat supravegherea sint de fata.
    Cind punerea in executare nu se poate face in aceeasi sedinta, se fixeaza un termen pentru cind se dispune aducerea minorului si chemarea persoanelor prevazute in alineatul precedent.
    Art. 489
    Revocarea si inlocuirea libertatii supravegheate
    Revocarea masurii libertatii supravegheate pentru vreuna din cauzele prevazute in art. 108 din Codul penal, cu exceptia cazului cind minorul a savirsit din nou o infractiune, precum si inlocuirea libertatii supravegheate, se dispun de instanta care a pronuntat aceasta masura.
    Art. 490
    Internarea minorului
    In cazul cind s-a luat fata de minor masura educativa a internarii intr-un centru de reeducare,*) instanta poate dispune, prin aceeasi hotarire, punerea in executare de indata a masurii luate. Punerea in executare se face prin trimiterea unei copii de pe hotarire organului de militie de la locul unde se afla minorul.
    Organul de militie ia masuri pentru internarea minorului.
    Copia de pe hotarire se preda centrului de reeducare in care minorul este internat.
    Centrul de reeducare comunica instantei efectuarea internarii.
---------------
    *) Potrivit Decretului nr. 545/1972, denumirea "centru de reeducare" a inlocuit denumirea "institut special de reeducare", in cuprinsul acestui cod.

    Art. 491
    Schimbari privind masura internarii
    Liberarea minorului dintr-un centru de reeducare inainte de a deveni major, revocarea liberarii inainte de a deveni major, precum si ridicarea sau prelungirea masurii internarii intr-un centru de reeducare se dispun din oficiu sau la sesizare de judecatoria sau tribunalul care a judecat in prima instanta pe minor.
    Aceeasi instanta este competenta sa dispuna ridicarea, prelungirea sau inlocuirea masurii internarii intr-un institut medical-educativ.
    Art. 492
    Revocarea masurilor luate fata de minor
    Revocarea sau mentinerea masurilor educative precum si a masurii liberarii minorului dintr-un centru de reeducare inainte de a deveni major, sau dintr-un institut medical-educativ, cind minorul a savirsit din nou o infractiune, se dispune de instanta competenta sa judece acea infractiune.
    Art. 493
    Dispozitii privind recursul
    Dispozitiile art. 483-489 se aplica in mod corespunzator si la judecata in instanta de recurs, in cauzele privitoare la infractiuni savirsite de minori.

    CAP. 3
    PROCEDURA REABILITARII JUDECATORESTI

    Art. 494
    Instanta competenta
    Instanta competenta sa se pronunte asupra reabilitarii judecatoresti este fie judecatoria sau tribunalul care a judecat in prima instanta cauza in care s-a pronuntat condamnarea pentru care se cere reabilitarea, fie instanta corespunzatoare in a carei raza teritoriala domiciliaza condamnatul.
    Art. 495
    Cererea de reabilitare
    Cererea de reabilitare judecatoreasca se face de condamnat, iar dupa moartea acestuia, de sot sau de rudele apropiate. Sotul sau rudele apropiate pot continua procedura de reabilitare pornita anterior decesului.
    In cerere trebuie sa se mentioneze:
    a) adresa condamnatului, iar cind cererea este facuta de alta persoana, adresa acesteia;
    b) condamnarea pentru care se cere reabilitarea si fapta pentru care a fost pronuntata acea condamnare;
    c) localitatile unde condamnatul a locuit si locurile de munca pe tot intervalul de timp de la executarea pedepsei si pina la introducerea cererii, iar in cazul cind executarea pedepsei a fost prescrisa, de la data raminerii definitive a hotaririi si pina la introducerea cererii;
    d) temeiurile cererii;
    e) indicatii utile pentru identificarea dosarului si orice alte date pentru solutionarea cererii.
    La cerere se anexeaza actele din care reiese ca sint indeplinite conditiile reabilitarii.
    Art. 496
    Masuri pregatitoare
    Presedintele instantei, fixind termenul pentru solutionarea cererii de reabilitare, dispune citarea petitionarului si a persoanelor a caror ascultare o considera ca ar fi necesara, ia masuri pentru aducerea dosarului in care se gaseste hotarirea de condamnare si cere o copie de pe fisa cu antecedente penale*) ale condamnatului.
----------------
    *) A se vedea Legea nr. 7/1972 privind cazierul judiciar, publicata in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania, Partea I, nr. 43 din 29 aprilie 1972.

    Art. 497
    Respingerea cererii pentru lipsa conditiilor de forma
    Cererea de reabilitare se respinge pentru neindeplinirea conditiilor de forma in urmatoarele cazuri:
    a) cind a fost introdusa inainte de termenul legal;
    b) cind lipseste mentiunea prevazuta in art. 495 alin. 2 lit. a si petitionarul nu s-a prezentat la termenul de infatisare;
    c) cind lipseste vreuna din mentiunile prevazute in art. 495 alin. 2 lit.b-e si petitionarul nu a completat cererea la prima infatisare si nici la termenul ce i s-a acordat in vederea completarii.
    In cazul prevazut la lit. a, cererea poate fi repetata dupa implinirea termenului legal, iar in cazurile prevazute la lit. b si c, oricind.
    Art. 498
    Solutionarea cererii
    La termenul fixat instanta asculta persoanele citate, concluziile procurorului si verifica daca sint indeplinite conditiile cerute de lege pentru admiterea reabilitarii. Cind din materialul aflat la dosar nu rezulta date suficiente cu privire la indeplinirea conditiilor de reabilitare, instanta dispune completarea materialului de catre persoana interesata, iar daca considera necesar, cere de la organele competente relatii cu privire la comportarea celui condamnat.
    Art. 499
    Situatii privind despagubirile civile
    Cind condamnatul sau persoana care a facut cererea de reabilitare dovedeste ca nu i-a fost cu putinta sa achite despagubirile civile si cheltuielile judiciare, instanta, apreciind imprejurarile, poate dispune reabilitarea sau poate sa acorde, in vederea solutionarii cererii, un termen pentru a achita in intregime sau in parte suma datorata. Acest termen nu poate depasi 6 luni.
    In caz de obligatie solidara, instanta fixeaza suma ce trebuie achitata, in vederea reabilitarii, de condamnat sau de urmasii sai.
    Drepturile acordate partii civile prin hotarirea de condamnare nu se modifica prin hotarirea data asupra reabilitarii.
    Art. 500
    Suspendarea examinarii cererii
    Daca inainte de solutionarea cererii de reabilitare a fost pusa in miscare actiunea penala pentru o alta infractiune savirsita de condamnat, examinarea cererii se suspenda pina la solutionarea definitiva a cauzei privitoare la noua invinuire.
    Art. 501
    Recursul
    Hotarirea prin care instanta rezolva cererea de reabilitare este supusa recursului.
    Art. 502
    Mentiuni despre reabilitare
    Dupa raminerea definitiva a hotaririi de reabilitare, instanta dispune sa se faca mentiune despre aceasta pe hotarirea prin care s-a pronuntat condamnarea pentru care s-a admis reabilitarea.
    Art. 503
    Anularea reabilitarii
    Anularea reabilitarii se hotaraste la cererea procurorului, de catre instanta prevazuta in art. 494.
    Procedura prevazuta pentru solutionarea cererii de reabilitare se aplica in mod corespunzator si pentru solutionarea cererii de anulare.

    CAP. 4
    REPARAREA PAGUBEI IN CAZUL CONDAMNARII SAU AL ARESTARII PE NEDREPT

    Art. 504
    Cazuri care dau dreptul la reparatie
    Orice persoana care a fost condamnata definitiv are dreptul la repararea de catre stat a pagubei suferite, daca in urma rejudecarii cauzei s-a stabilit prin hotarire definitiva ca nu a savirsit fapta imputata ori ca acea fapta nu exista.
    Are dreptul la repararea pagubei si persoana care a fost arestata, iar ulterior, pentru motivele aratate in alineatul precedent, a fost scoasa de sub urmarire sau a fost achitata.
    Nu are dreptul la repararea pagubei persoana care, in cursul urmaririi penale sau al judecatii, cu intentie sau din culpa grava a stinjenit sau a incercat sa stinjeneasca aflarea adevarului.
    *) Persoanele aratate in alin. 1 si 2, care inainte de arestare erau incadrate in munca, li se calculeaza la vechimea si continuitatea in munca si timpul cit au fost arestate, iar persoanele aratate in alin. 1 li se calculeaza la vechimea si continuitatea in munca si timpul cit au executat pedeapsa inchisorii cu obligarea la munca corectionala.
----------------
    *) Art. 504 alin. 4 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 7/1973.

    Art. 505
    Actiunea pentru reparare
    Actiunea pentru repararea pagubei poate fi pornita de persoana indreptatita potrivit art. 504, iar dupa moartea acestuia poate fi continuata sau pornita de catre persoanele care se aflau in intretinerea sa.
    Actiunea poate fi pornita in termen de un an de la raminerea definitiva a hotaririi de achitare sau de la data ordonantei de scoatere de sub urmarire.
    Art. 506
    Instanta competenta
    Pentru obtinerea reparatiei, persoana indreptatita se poate adresa tribunalului judetean in a carui raza teritoriala domiciliaza, chemind in judecata civila statul.
    Statul este citat prin Ministerul Finantelor.
    Art. 507
    Actiunea in regres
    In cazul in care repararea pagubei a fost acordata potrivit dispozitiilor art. 506, statul are actiune in regres impotriva aceluia care cu rea-credinta sau din grava neglijenta a provocat situatia generatoare de daune.

    CAP. 5
    PROCEDURA IN CAZ DE DISPARITIE A INSCRISURILOR JUDICIARE

    Art. 508
    Constatarea disparitiei inscrisului
    In cazul disparitiei unui dosar judiciar sau a unui inscris care apartine unui astfel de dosar, organul de urmarire penala sau presedintele la care se gasea dosarul sau inscrisul intocmeste un proces-verbal, prin care constata disparitia si arata masurile care s-au luat pentru gasirea lui.
    Pe baza procesului-verbal se procedeaza potrivit dispozitiilor prevazute in prezentul capitol.
    Art. 509
    Obiectul procedurii speciale
    Cind dosarul sau inscrisul disparut este reclamat de un interes justificat si nu poate fi refacut potrivit procedurii obisnuite, procurorul prin ordonanta sau instanta de judecata prin incheiere, dispune, dupa caz, inlocuirea sau reconstituirea dosarului ori inscrisului disparut.
    Incheierea instantei se da fara citarea partilor, afara de cazul cind instanta considera necesara chemarea acestora. Incheierea nu este supusa nici unei cai de atac.
    Art. 510
    Efectuarea procedurii speciale
    Inlocuirea sau reconstituirea se efectueaza de organul de urmarire penala ori de instanta de judecata inaintea careia cauza se gaseste pendinte, iar in cauzele definitiv solutionate, de instanta la care dosarul se gaseste in conservare.
    Cind constatarea disparitiei s-a facut de un organ de urmarire penala sau de o instanta de judecata, altele decit cele aratate in alineatul precedent, organul de urmarire penala sau instanta de judecata care a constatat disparitia trimite organului de urmarire penala sau instantei de judecata competente toate materialele necesare efectuarii ori reconstituirii inscrisului disparut.
    Art. 511
    Inlocuirea inscrisului
    Inlocuirea inscrisului disparut are loc atunci cind exista copii oficiale de pe acel inscris. Organul de urmarire penala sau instanta de judecata ia masuri pentru obtinerea copiei.
    Copia obtinuta tine locul inscrisului original pina la gasirea acestuia.
    Persoanei care a predat copia oficiala i se elibereaza o copie certificata de pe aceasta.
    Art. 512
    Reconstituirea inscrisului
    Cind nu exista o copie oficiala de pe inscrisul disparut, se procedeaza la reconstituirea acestuia. Reconstituirea unui dosar se face prin reconstituirea inscrisurilor pe care le continea.
    In vederea reconstituirii pot fi folosite orice mijloace de proba.
    Rezultatul reconstituirii se constata, dupa caz, prin ordonanta organului de urmarire penala confirmata de procuror sau prin hotarirea instantei data cu citarea partilor.
    Hotarirea este supusa recursului.

    CAP. 6
    ASISTENTA JUDICIARA INTERNATIONALA

    Sectiunea I
    Dispozitii generale
    Art. 513
    Modalitatile de reglementare
    Conditiile de realizare a asistentei judiciare internationale in materie penala sint cele stabilite prin dispozitiile cuprinse in prezentul capitol, afara de cazul in care prin conventii ori in lipsa acestora, pe baza de reciprocitate, s-a stabilit altfel.

    Sectiunea II
    Comisia rogatorie
    Art. 514
    Comisia rogatorie in strainatate
    Organul de urmarire penala sau instanta de judecata, cind socoteste necesara efectuarea unui act procedural in strainatate, se adreseaza prin comisie rogatorie organului de urmarire penala sau instantei judecatoresti din strainatate, care are posibilitatea sa efectueze acel act.
    Dispozitiile art. 134 sint aplicabile.
    Art. 515
    Transmiterea comisiei rogatorii
    Comisia rogatorie se inainteaza, dupa caz, procurorului general sau ministrului justitiei, care la rindul lor intervin la Ministerul Afacerilor Externe pentru transmiterea comisiei rogatorii.
    Art. 516
    Valabilitatea actului efectuat
    Actul procedural indeplinit in tara straina, potrivit legii acelei tari, este valabil inaintea organelor judiciare romane.
    Art. 517
    Comisia rogatorie din strainatate
    Organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate efectua comisii rogatorii cerute de organe de urmarire penala ori de instante judecatoresti din strainatate.
    Cererea pentru efectuarea comisiei rogatorii se trimite de catre Ministerul Afacerilor Externe, dupa caz, procurorului general sau ministrului justitiei, care sesizeaza organul de urmarire penala sau instanta de judecata competenta.
    Art. 518
    Conditiile de prezentare a materialelor
    Cererea de comisie rogatorie adresata unei autoritati straine precum si inscrisurile care o insotesc trebuie sa fie traduse si legalizate potrivit regulilor privind inscrisurile oficiale ce urmeaza sa fie prezentate unor autoritati din strainatate.

    Sectiunea III
    Recunoasterea hotaririlor penale sau a altor acte judiciare straine
    Art. 519
    Cazuri de recunoastere
    Hotaririle penale definitive pronuntate de instantele judecatoresti din strainatate, precum si actele efectuate de organele judiciare penale din strainatate, daca sint de natura sa produca, potrivit legii penale romane, efecte juridice penale, pot fi recunoscute.
    Recunoasterea se poate face pe cale incidentala in cadrul unui proces penal in curs, de catre procuror in faza de urmarire sau de catre instanta de judecata in fata careia cauza este pendinte.
    Recunoasterea hotaririlor penale pronuntate de instantele judecatoresti din strainatate sau a altor acte judiciare straine se poate face si pe cale principala, de catre instanta de judecata sesizata in acest scop.
    Art. 520
    Conditiile de recunoastere
    Recunoasterea hotaririi sau a actelor judiciare straine are loc numai daca sint indeplinite urmatoarele conditii:
    a) hotarirea a fost pronuntata de o instanta competenta sau actul emana de la un organ judiciar competent;
    b) hotarirea sau actul nu contravine ordinii publice din Republica Socialista Romania;
    c) hotarirea sau actul judiciar poate produce efecte juridice in tara, potrivit legii penale romane.
    Indeplinirea conditiei prevazute la lit. a se constata pe baza certificarii autoritatii competente a statului strain.
    Art. 521
    Recunoasterea pe cale principala
    Recunoasterea pe cale principala a hotaririi judecatoresti si a actelor judiciare straine se face la sesizarea procurorului, de catre judecatoria in a carei raza teritoriala se afla condamnatul.
    Condamnatul se citeaza, iar odata cu citatia i se comunica hotarirea straina impreuna cu actele ce o insotesc, in traducere romana.
    Instanta, ascultind concluziile procurorului si declaratiile condamnatului, daca constata ca sint intrunite conditiile legale, recunoaste hotarirea penala straina si actele judiciare straine, iar in cazul cind pedeapsa pronuntata prin acea hotarire nu a fost executata sau a fost executata numai in parte, substituie pedepsei neexecutate sau restului de pedeapsa o pedeapsa corespunzatoare potrivit legii penale romane.
    Art. 522
    Executarea dispozitiilor civile
    Executarea dispozitiilor civile dintr-o hotarire judecatoreasca penala straina se face potrivit regulilor prevazute pentru executarea hotaririlor civile straine.

    DISPOZITII FINALE
    Art. 523
    Termenii explicati in Codul penal
    Termenii sau expresiile al caror inteles este anume explicat in Codul penal au acelasi inteles si in Legea de procedura penala.
    Art. 524
    Prezentul cod intra in vigoare pe data de 1 ianuarie 1969.

    NOTA:
    Potrivit dispozitiile art. III din Decretul nr. 83/1973, recursurile extraordinare declarate de ministerul justitiei pina la data intrarii in vigoare a acestui decret vor continua a fi judecate.
    Prin art. II din Legea nr. 7/1973 s-au stabilit urmatoarele dispozitii tranzitorii in ce priveste punerea in aplicare a acestei legi:
    1. Cauzele in curs de judecata la data intrarii in vigoare a Legii nr. 7/1973 vor continua sa fie judecate, pina la raminerea definitiva a hotaririlor, de catre instantele competente potrivit dispozitiilor legale aplicabile anterior acestei date.
    In caz de admitere a recursului, daca se dispune casarea hotaririi si trimiterea cauzei spre rejudecare, cauza se va judeca de instantele competente potrivit dispozitiilor acestei legi.
    2. Regulile de competenta prevazute in Legea nr. 7/1973 se aplica cauzelor in curs de urmarire penala, actele si lucrarile efectuate potrivit dispozitiilor legale pina la intrarea in vigoare a acestei legi raminind valabile.
    3. Punerea in executare a pedepsei amenzii pronuntata printr o hotarire ramasa definitiva anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 7/1973 se face potrivit dispozitiilor aplicabile la data pronuntarii hotaririi.




SmartCity5

COMENTARII la Cod 0/1968

Momentan nu exista niciun comentariu la Cod 0 din 1968
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Potřebujete půjčku s nízkou úrokovou sazbou 2%? Byla vám banka odepřena půjčka, protože nemáte žádné zajištění nebo špatný úvěr? Potřebujete půjčku k zahájení vašeho osobního podnikání? Jste unaveni z bankovního stresu? Pokud potřebujete další finanční prostředky na dlouhodobé a krátkodobé půjčky od 5 000 Kč do 80 000 000 Kč, pak jste na správném místě kontaktujte nás na e-mailu: Radeknovotny777@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Potřebujete půjčku s nízkou úrokovou sazbou 2%? Byla vám banka odepřena půjčka, protože nemáte žádné zajištění nebo špatný úvěr? Potřebujete půjčku k zahájení vašeho osobního podnikání? Jste unaveni z bankovního stresu? Pokud potřebujete další finanční prostředky na dlouhodobé a krátkodobé půjčky od 5 000 Kč do 80 000 000 Kč, pak jste na správném místě kontaktujte nás na e-mailu: Radeknovotny777@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Potřebujete půjčku s nízkou úrokovou sazbou 2%? Byla vám banka odepřena půjčka, protože nemáte žádné zajištění nebo špatný úvěr? Potřebujete půjčku k zahájení vašeho osobního podnikání? Jste unaveni z bankovního stresu? Pokud potřebujete další finanční prostředky na dlouhodobé a krátkodobé půjčky od 5 000 Kč do 80 000 000 Kč, pak jste na správném místě kontaktujte nás na e-mailu: Radeknovotny777@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Potřebujete půjčku s nízkou úrokovou sazbou 2%? Byla vám banka odepřena půjčka, protože nemáte žádné zajištění nebo špatný úvěr? Potřebujete půjčku k zahájení vašeho osobního podnikání? Jste unaveni z bankovního stresu? Pokud potřebujete další finanční prostředky na dlouhodobé a krátkodobé půjčky od 5 000 Kč do 80 000 000 Kč, pak jste na správném místě kontaktujte nás na e-mailu: Radeknovotny777@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Potřebujete půjčku s nízkou úrokovou sazbou 2%? Byla vám banka odepřena půjčka, protože nemáte žádné zajištění nebo špatný úvěr? Potřebujete půjčku k zahájení vašeho osobního podnikání? Jste unaveni z bankovního stresu? Pokud potřebujete další finanční prostředky na dlouhodobé a krátkodobé půjčky od 5 000 Kč do 80 000 000 Kč, pak jste na správném místě kontaktujte nás na e-mailu: Radeknovotny777@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Potřebujete půjčku s nízkou úrokovou sazbou 2%? Byla vám banka odepřena půjčka, protože nemáte žádné zajištění nebo špatný úvěr? Potřebujete půjčku k zahájení vašeho osobního podnikání? Jste unaveni z bankovního stresu? Pokud potřebujete další finanční prostředky na dlouhodobé a krátkodobé půjčky od 5 000 Kč do 80 000 000 Kč, pak jste na správném místě kontaktujte nás na e-mailu: Radeknovotny777@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Potřebujete půjčku s nízkou úrokovou sazbou 2%? Byla vám banka odepřena půjčka, protože nemáte žádné zajištění nebo špatný úvěr? Potřebujete půjčku k zahájení vašeho osobního podnikání? Jste unaveni z bankovního stresu? Pokud potřebujete další finanční prostředky na dlouhodobé a krátkodobé půjčky od 5 000 Kč do 80 000 000 Kč, pak jste na správném místě kontaktujte nás na e-mailu: Radeknovotny777@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Potřebujete půjčku s nízkou úrokovou sazbou 2%? Byla vám banka odepřena půjčka, protože nemáte žádné zajištění nebo špatný úvěr? Potřebujete půjčku k zahájení vašeho osobního podnikání? Jste unaveni z bankovního stresu? Pokud potřebujete další finanční prostředky na dlouhodobé a krátkodobé půjčky od 5 000 Kč do 80 000 000 Kč, pak jste na správném místě kontaktujte nás na e-mailu: Radeknovotny777@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Potřebujete půjčku s nízkou úrokovou sazbou 2%? Byla vám banka odepřena půjčka, protože nemáte žádné zajištění nebo špatný úvěr? Potřebujete půjčku k zahájení vašeho osobního podnikání? Jste unaveni z bankovního stresu? Pokud potřebujete další finanční prostředky na dlouhodobé a krátkodobé půjčky od 5 000 Kč do 80 000 000 Kč, pak jste na správném místě kontaktujte nás na e-mailu: Radeknovotny777@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Potřebujete půjčku s nízkou úrokovou sazbou 2%? Byla vám banka odepřena půjčka, protože nemáte žádné zajištění nebo špatný úvěr? Potřebujete půjčku k zahájení vašeho osobního podnikání? Jste unaveni z bankovního stresu? Pokud potřebujete další finanční prostředky na dlouhodobé a krátkodobé půjčky od 5 000 Kč do 80 000 000 Kč, pak jste na správném místě kontaktujte nás na e-mailu: Radeknovotny777@gmail.com
Alte acte pe aceeaşi temă cu Cod 0/1968
OUG 31 2008
privind modificarea art. 482 din Codul de procedura penala
Legea 57 2008
pentru modificarea alin. 1 al art. 172 din Codul de procedura penala
Legea 58 2008
pentru completarea art. 258 din Codul penal
Decizia 190 2008
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 362 alin. 1 lit. a) teza a doua din Codul de procedura penala
Legea 79 2007
pentru modificarea art. 28 1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedura penala
Legea 141 1996
pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala
Decizia 129 1996
asupra exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 332 alin. 3 din Codul de procedura penala
Decizia 60 1994
privind solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 149 ultimul alineat din Codul de procedura penala
Legea 45 1993
pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala
Legea 104 1992
pentru modificarea si completarea Codului penal, a Codului de procedura penala si a altor legi, precum si pentru abrogarea Legii nr. 59/1968 si a Decretului nr. 218/1977
Legea 88 1992
pentru modificarea si completarea unor dispozitii din Codul penal si din Codul de procedura penala
Legea 32 1990
pentru modificarea si completarea unor dispozitii ale Codului de procedura penala
Legea 20 1990
pentru modificarea si completarea unor dispozitii din Codul penal si Codul de procedura penala
Decretul-lege 12 1990
privind abrogarea si modificarea unor dispozitii din Codul penal si din Codul de procedura penala
Decretul-lege 6 1990
pentru abolirea pedepsei cu moartea, pentru modificarea si abrogarea unor prevederi din Codul penal si alte acte normative
Cod 0 1968
Legea 31 1968
pentru punerea in aplicare a Codului de procedura penala al Republicii Socialiste Romania din 12 noiembrie 1968
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu