ORDIN   Nr. 5164 din 29 august 2008

privind organizarea si desfasurarea tezelor cu subiect unic pentru clasele a VII-a si a VIII-a in anul scolar 2008-2009

ACT EMIS DE: MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 703 din 16 octombrie 2008

In baza prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Calendarul de desfăşurare a tezelor cu subiect unic organizate pentru clasele a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar 2008-2009, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Metodologia de organizare şi desfăşurare a tezelor cu subiect unic pentru clasele a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar 2008-2009, prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 3. - Se aprobă Atribuţiile membrilor comisiilor constituite pentru organizarea şi desfăşurarea tezelor cu subiect unic pentru clasele a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar 2008-2009, prevăzute în anexa nr. 3.

Art. 4. - Se aprobă programele pentru disciplinele la care se susţin teze cu subiect unic de către elevii claselor a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar 2008-2009, prevăzute în anexa nr. 4.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 6. - Direcţia generală management învăţământ preuniversitar, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor şi relaţia cu Parlamentul, Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Invăţământul Preuniversitar, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi conducerile unităţilor de învăţământ vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. -Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul ordin.

p. Ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului,

Zvetlana Preoteasa,

secretar de stat

ANEXA Nr. 1

CALENDARUL

de desfăşurare a tezelor cu subiect unic organizate pentru clasele a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar 2008-2009

SEMESTRUL I

Perioada de teze

• 25 noiembrie 2008 - Limba şi literatura maternă

• 3 decembrie 2008 - Limba şi literatura română

• 11 decembrie 2008 -Matematică

• 16 decembrie 2008   - Istorie/Geografie (numai pentru clasa a VIII-a)

Perioada specială de teze

• 10 februarie 2009 - Limba şi literatura maternă

• 12 februarie 2009 - Istorie/Geografie (numai pentru clasa a VIII-a)

• 17 februarie 2009 - Limba şi literatura română

• 19 februarie 2009 - Matematică

SEMESTRUL al II-lea

Perioada de teze

• 29 aprilie 2009 - Limba şi literatura maternă

• 5 mai 2009 - Limba si literatura română

• 13 mai 2009 - Matematică

• 21 mai 2009 - Istorie/Geografie (numai pentru clasa a VIII-a)

Perioada specială de teze

• 26 mai 2009 - Limba şi literatura maternă

• 28 mai 2009 - Limba şi literatura română

• 2 iunie 2009 - Matematică

•  4 iunie 2009 - Istorie/Geografie (numai pentru clasa a VIII-a)

NOTĂ:

1.  Perioada specială de teze este perioada în care se desfăşoară teze la care participă elevii amânaţi, conform art. 65 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4.925/2005.

2. Perioadele pentru contestaţii sunt cele prevăzute în anexa nr. 2.

ANEXA Nr. 2

METODOLOGIA

de organizare şi desfăşurare a tezelor cu subiect unic pentru clasele a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar 2008-2009

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Prezenta metodologie reglementează organizarea şi desfăşurarea tezelor cu subiect unic care vor fi susţinute de elevii claselor a VII-a si a VIII-a în anul şcolar 2008-2009.

(2) Tezele cu subiect unic reprezintă modalitatea de evaluare semestrială sumativă a cunoştinţelor, a abilităţilor şi a deprinderilor dobândite de elevii din clasele a VII-a şi a VIII-a.

(3) Tezele cu subiect unic au regim de teze semestriale.

Art. 2. - (1) Tezele cu subiect unic se desfăşoară, în fiecare semestru, în două perioade, numite „perioada de teze", respectiv „perioada specială de teze".

(2) Elevii care, din motive obiective, au absentat la una sau mai multe teze cu subiect unic susţin teza/tezele în perioadele speciale de teze prevăzute în Calendarul de desfăşurare a tezelor cu subiect unic organizate pentru clasele a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar 2008-2009, prevăzut în anexa nr. 1, denumit în continuare calendar. Pentru semestrul I, elevii pot susţine teza la care au absentat în perioada specială din luna februarie sau, dacă nu au putut participa nici în această perioadă, în cea din lunile mai-iunie. Pentru semestrul al II-lea, elevii pot susţine teza la care au absentat în perioada specială din lunile mai- iunie.

Art. 3. - In sensul prezentei metodologii, se definesc următorii termeni:

- asistent - cadru didactic, învăţător/institutor sau profesor de altă specialitate decât cea la care se susţine teza, cu atribuţii de supraveghere în sălile în care se desfăşoară proba scrisă;

-  catalogul tezelor cu subiect unic - documentul informatizat, instituit la nivelul unităţii de învăţământ, care cuprinde datele de identificare a elevilor şi notele obţinute de aceştia la tezele cu subiect unic şi care constituie baza de date pentru admiterea absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a. Pentru oficializarea documentului se realizează două copii în formă tipărită, semnate de preşedintele, de membrii şi de profesorii evaluatori ai comisiei din centrele de evaluare;

- centru de evaluare - unitatea de învăţământ nominalizată la nivelul judeţului/al fiecărui sector din municipiul Bucureşti în care se organizează evaluarea externă a tezelor;

- notă finală - nota calculată ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor acordate de profesorii care au evaluat teza cu subiect unic. Această notă este cea care se va lua în calcul pentru media de admitere în clasa a IX-a;

- notă rotunjită - nota obţinută prin rotunjirea notei finale la nota întreagă imediat superioară sau la cea imediat inferioară, care se trece în catalogul clasei ca notă la teză pentru disciplina respectivă;

- perioadă de teze - intervalul de timp prestabilit în care se susţin tezele, se comunică rezultatele, se analizează rezultatele şi se trec în catalog notele obţinute;

- perioadă specială de teze - intervalul de timp prestabilit în care susţin tezele elevii absenţi sau amânaţi de la sesiunea anterioară/sesiunile anterioare;

- profesor evaluator - cadrul didactic desemnat pentru evaluarea tezelor cu subiect unic, abilitat în domeniul evaluării, prin programul acreditat propus de Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Invăţământul Preuniversitar - „Dezvoltarea competenţelor de evaluare ale cadrelor didactice", prin cursuri organizate de casa corpului didactic sau de alte organisme abilitate în formare   profesională, sau având experienţă în evaluare;

- teză cu subiect unic - forma de evaluare organizată în anul şcolar 2008-2009 pentru elevii din clasele a VII-a şi a VIII-a, constând în susţinerea unei probe scrise cu durata de 120 de minute, care se desfăşoară la datele prevăzute în calendar.

CAPITOLUL II

Coordonarea organizării şi desfăşurării tezelor cu subiect unic

Art. 4. - (1) Coordonarea pe plan naţional a organizării şi desfăşurării tezelor cu subiect unic este asigurată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (M.E.C.T.), prin Comisia Naţională de Organizare a Tezelor cu Subiect Unic, care se constituie, la începutul anului şcolar, prin ordin al ministrului şi funcţionează în cadrul M.E.C.T.

(2) In fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti se constituie comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de organizare a tezelor cu subiect unic, denumită în continuare comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti.

(3) Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti asigură aplicarea riguroasă a prevederilor prezentei metodologii, organizează şi coordonează desfăşurarea tezelor.

(4) In fiecare unitate de învăţământ în care sunt şcolarizaţi elevi în clasele a VII-a şi a VIII-a se constituie şi funcţionează comisii, numite în conformitate cu prezenta metodologie şi coordonate de către un preşedinte. Elevii din mediul rural care provin din unităţi de învăţământ cu mai puţin de 10 elevi în clasă se vor aronda la şcolile coordonatoare.

(5)  In fiecare judeţ/sector al municipiului Bucureşti se constituie centre de evaluare, în care se evaluează, pentru fiecare disciplină, de regulă, minimum 500 şi maximum 800 de teze. In fiecare centru de evaluare se constituie şi funcţionează comisii, numite în conformitate cu prezenta metodologie şi coordonate de către un preşedinte.

(6) In fiecare judeţ/municipiul Bucureşti se constituie câte un centru de contestaţii, în care se reevaluează, pentru fiecare disciplină, tezele ale căror note iniţiale au fost contestate. In fiecare centru de contestaţii se constituie şi funcţionează comisii, numite în conformitate cu prezenta metodologie şi coordonate de către un preşedinte.

Art. 5. - Comisia Naţională de Organizare a Tezelor cu Subiect Unic, denumită în continuare Comisia Naţională, se compune din:

- preşedinte - un secretar de stat din M.E.C.T.;

- vicepreşedinţi - directorul general al Direcţiei generale management învăţământ preuniversitar, directorul general al Direcţiei generale învăţământ în limbile minorităţilor şi relaţia cu Parlamentul, directorul general al Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Invăţământul Preuniversitar;

-  secretar - un specialist din cadrul Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Invăţământul Preuniversitar;

-  4-6 membri - directori, şefi de serviciu, inspectori generali de specialităţile la care se susţin tezele cu subiect unic din M.E.C.T., specialişti din cadrul Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Invăţământul Preuniversitar.

Art. 6. - Componenţa Comisiei Naţionale se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului, la începutul anului şcolar.

Art. 7. - Comisia Naţională are următoarele atribuţii:

1. publică, la începutul anului şcolar, calendarul şi metodologia de organizare şi desfăşurare a tezelor cu subiect unic, precum şi programele pentru tezele cu subiect unic;

2.  stabileşte numărul variantelor de subiecte pentru tezele cu subiect unic, din care se extrage, prin tragere la sorţi, subiectul de teză;

3. coordonează organizarea şi desfăşurarea tezelor cu subiect unic;

4. controlează modul în care îşi desfăşoară activitatea comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti, comisiile din centrele de evaluare, comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti de contestaţii şi comisiile din unităţile de învăţământ;

5. decide reevaluarea unor lucrări, în vederea monitorizării calităţii evaluării la tezele cu subiect unic şi pentru stabilirea unor eventuale măsuri, la nivel naţional sau judeţean, de ameliorare a competenţelor de evaluare. Reevaluarea nu conduce la modificarea rezultatelor obţinute iniţial, la nivelul judeţului/al municipiului Bucureşti, de către candidatul în cauză;

6. decide delegarea unor reprezentanţi ai Comisiei Naţionale pentru monitorizarea desfăşurării tezelor şi a evaluării acestora;

7.  stabileşte modalităţile de raportare de către comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti şi de centralizare a datelor;

8. analizează desfăşurarea şi rezultatele tezelor cu subiect unic, în baza rapoartelor transmise de comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti, şi prezintă concluziile conducerii M.E.C.T.;

9. propune ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului modificări şi completări la calendarul şi metodologia de organizare şi desfăşurare a tezelor cu subiect unic.

Art. 8. - (1) Comisiile judeţeane/a municipiului Bucureşti se compun din:

- preşedinte - un inspector şcolar general adjunct;

- membri - 1-3 inspectori şcolari pentru ariile curriculare din care fac parte disciplinele la care se susţin teze; în municipiul Bucureşti pot fi numiţi suplimentar 1-2 membri pentru fiecare sector;

- informatician - un informatician din inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.

(2) In judeţele în care se susţin teze în limbile minorităţilor naţionale, din comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti face parte şi inspectorul care coordonează învăţământul cu predare în limbile minorităţilor naţionale.

(3) Componenţa nominală a acestor comisii se aprobă prin decizie a inspectorului şcolar general, cel mai târziu până la data de 15 octombrie.

Art. 9. - Comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii:

1. nominalizează centrele de evaluare şi unităţile de învăţământ arondate acestora, în baza hotărârii consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar;

2. nominalizează centrul de contestaţii, în baza hotărârii consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar;

3. răspund de organizarea şi desfăşurarea tezelor, în condiţiile stabilite prin prezenta metodologie, pe tot teritoriul judeţului/al municipiului Bucureşti;

4. răspund de soluţionarea problemelor de finanţare a acţiunilor legate de organizarea şi desfăşurarea tezelor, sesizate de către directorii de şcoli;

5. coordonează dotarea şcolilor cu logistica necesară pentru buna desfăşurare a tezelor - ştampile-tip, copiatoare în stare de funcţionare care să permită multiplicarea subiectelor de teză pentru fiecare elev, computer, telefon, fax, consumabile;

6.  verifică şi, după caz, sprijină directorii de şcoli pentru dotarea centrelor de evaluare şi a centrului de contestaţii cu logistica necesară pentru buna desfăşurare a evaluării/reevaluării tezelor - copiatoare în stare de funcţionare, computer, telefon, fax, consumabile;

7.  asigură confecţionarea ştampilelor-tip pentru teza cu subiect unic „Teza cu subiect unic 2008-2009 - T.S.U.", pentru fiecare unitate de învăţământ în care se organizează teze cu subiect unic. Ştampilele vor fi rotunde, cu un diametru de 25 mm şi nu vor fi numerotate;

8. propun consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar membrii comisiilor din unităţile de învăţământ, în vederea numirii acestora, prin decizie a inspectorului şcolar general, respectând principiul compatibilităţii cu atribuţiile în cadrul comisiei;

9. propun consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, respectând principiile competenţei în evaluare şi al compatibilităţii, membrii comisiilor din centrele de evaluare, în vederea numirii acestora, prin decizie a inspectorului şcolar general, cu 48 de ore înainte de data stabilită pentru teză;

10. propun consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, respectând principiile competenţei în evaluare şi al compatibilităţii, membrii comisiilor din centrul de contestaţii, în vederea numirii acestora, prin decizie a inspectorului şcolar general, cu 48 de ore înainte de data stabilită pentru rezolvarea contestaţiilor;

11.  preiau baremele de evaluare de pe website-ul M.E.C.T, le transmit centrelor de evaluare care nu au conexiune la internet şi verifică dacă în celelalte centre acestea au fost printate şi multiplicate pentru evaluare;

12. deleagă inspectori şcolari de specialitate, reprezentanţi ai comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, pentru monitorizarea desfăşurării tezelor şi a evaluării acestora;

13.  se adresează în scris direcţiilor judeţene de sănătate, pentru a asigura prezenţa personalului medical în fiecare unitate şcolară în perioada desfăşurării tezelor cu subiect unic, precum şi consiliilor locale, operatorilor de energie electrică, operatorilor de cablu, operatorilor de telefonie etc, în scopul asigurării condiţiilor corespunzătoare pentru desfăşurarea tezelor;

14.  realizează instruirea preşedinţilor comisiilor din unităţile de învăţământ, ai comisiilor din centrele de evaluare şi ai comisiilor din centrul de contestaţii, cu privire la desfăşurarea tezei, cu cel mult 48 de ore înaintea declanşării activităţilor specifice fiecărei comisii;

15.  coordonează activităţile de preluare şi de transmitere a subiectelor pentru teza cu subiect unic către unităţile de învăţământ;

16. asigură confidenţialitatea subiectelor din momentul primirii şi până în momentul terminării probei;

17.  operează, în situaţii justificate, schimbări ale membrilor comisiilor din unităţile de învăţământ, ai comisiilor din centrele de evaluare şi ai comisiilor din centrul de contestaţii;

18.  sesizează imediat Comisiei Naţionale orice situaţie a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezenta metodologie sau care depăşeşte atribuţiile specificate de aceasta pentru comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti;

19. transmit Comisiei Naţionale, în cel mai scurt timp posibil, situaţiile speciale din ziua respectivă;

20.  transmit situaţii statistice, în conformitate cu modul de raportare şi termenele solicitate de Comisia Naţională;

21. preiau cataloagele tezelor cu subiect unic de la comisiile din centrele de evaluare şi din centrele de contestaţii, pentru a constitui baza de date în vederea admiterii elevilor în ciclul inferior al liceului;

22. elaborează şi transmit Comisiei Naţionale, în termen de 10 zile de la încheierea fiecărei perioade de teze, rapoarte privind organizarea şi desfăşurarea acesteia.

Art. 10. - Atribuţiile membrilor comisiilor judeţene/a municipiului Bucureşti sunt prevăzute în anexa nr. 3.

Art. 11. - Comisiile din unităţile de învăţământ se compun din:

- preşedinte - directorul unităţii de învăţământ;

- membri - 1-4 cadre didactice din unitatea de învăţământ. In situaţia în care în unitatea de învăţământ se susţin teze redactate într-o limbă a minorităţilor, cel puţin unul dintre membrii comisiei trebuie să fie bun cunoscător al limbii respective;

- asistenţi;

- profesori evaluatori - profesorii de specialitate care au predat la clase disciplinele la care se susţin tezele cu subiect unic.

Art. 12. - Comisiile din unităţile de învăţământ au următoarele atribuţii:

1. organizează desfăşurarea tezelor cu subiect unic, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii;

2. asigură pregătirea sălilor în care se susţin tezele, într-un număr optim, astfel încât elevii să fie aşezaţi câte unul în bancă, şi afişează pe uşa fiecărei săli lista nominală cu elevii repartizaţi în ordine alfabetică, pe clase;

3. completează catalogul electronic al tezelor cu subiect unic cu datele de identificare a unităţii de învăţământ, cu numele elevilor, iniţiala tatălui, prenumele elevilor, cu numele disciplinelor la care aceştia susţin tezele cu subiect unic. Catalogul electronic se transmite centrului de evaluare la care unitatea de învăţământ este arondată, cel mai târziu până la data susţinerii primei teze cu subiect unic;

4.  asigură existenţa, în număr suficient, a copiatoarelor pentru multiplicarea variantei de subiecte;

5. asigură, sub coordonarea preşedintelui comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, preluarea ştampilei-tip, numărul corespunzător al colilor tipizate şi consumabilele necesare bunei desfăşurări a tezei;

6. realizează, sub semnătură, instruirea asistenţilor cu privire la desfăşurarea tezei, decid repartizarea acestora în săli şi predau fiecăruia fişa de atribuţii;

7. întocmesc borderoul de predare/primire în care semnează elevii pentru a confirma numărul de pagini ale tezei elaborate;

8. asigură confidenţialitatea subiectelor din momentul primirii şi până în momentul terminării probei;

9.  multiplică varianta de subiecte într-un număr egal cu numărul elevilor;

10. asigură distribuirea în plicuri sigilate a variantei de subiecte extrase, la fiecare clasă, în număr egal cu numărul elevilor din clasa respectivă;

11. aplică ştampila-tip peste colţul închis şi lipit al lucrării, fără a semna lucrarea, înainte de ieşirea primului elev din sala în care se susţine teza;

12.  nu permit ca în spaţiile în care se desfăşoară tezele cu subiect unic să pătrundă persoane străine, neautorizate de comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti sau neprevăzute de prezenta metodologie;

13.  preiau baremele de evaluare de pe website-ul M.E.C.T. şi organizează, în unitatea de învăţământ, desfăşurarea primei evaluări a tezelor cu subiect unic;

14. asigură transportul şi predarea tezelor cu subiect unic, în deplină siguranţă, cu proces-verbal, la centrul de evaluare, prin intermediul preşedintelui şi al unui membru al comisiei;

15. primesc de la centrul de evaluare, cu proces-verbal, prin intermediul preşedintelui şi al unui membru al comisiei, tezele evaluate, catalogul electronic şi două exemplare, în formă tipărită, ştampilate şi semnate, ale catalogului tezelor completat cu notele obţinute de elevi, asigurând transportul acestora, în deplină siguranţă, la unitatea de provenienţă;

16. verifică corectitudinea calculului notelor finale şi al notelor rotunjite, precum şi concordanţa dintre notele înscrise pe teze şi cele din cataloagele tezelor cu subiect unic;

17.  afişează notele obţinute la teze în loc vizibil şi transmit profesorilor claselor lucrările scrise şi o copie a listei cu rezultate;

18. verifică modul în care profesorul clasei a efectuat analiza tezei şi a rezultatelor împreună cu elevii clasei;

19.  primesc eventualele contestaţii;

20.  resecretizează tezele ale căror note au fost contestate;

21.  asigură, în deplină siguranţă, transportul la centrul de contestaţii şi predarea tezelor ale căror note au fost contestate, precum şi a unui exemplar din catalogul tipărit. Predarea lucrărilor se face de către preşedinte şi un membru al comisiei, cu proces-verbal de predare-primire;

22.  primesc de la centrul de contestaţii, cu proces-verbal, prin intermediul preşedintelui şi al unui membru al comisiei, tezele reevaluate, catalogul electronic şi un exemplar, în formă tipărită, al catalogului tezelor cu subiect unic completat cu notele obţinute de elevi în urma rezolvării contestaţiilor, ştampilat şi semnat, asigurând transportul acestora, în deplină siguranţă, la unitatea de provenienţă;

23.   afişează notele obţinute la teze în urma rezolvării contestaţiilor, în loc vizibil, şi transmit profesorilor claselor lucrările scrise şi o copie a listei cu rezultatele finale;

24.  elaborează şi transmit comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, în termen de 3 zile de la încheierea respectivei perioade de teze, rapoarte privind organizarea şi desfăşurarea acesteia;

25.  completează catalogul electronic cu notele rezultate în urma reevaluării de către comisia de contestaţii judeţeană/a municipiului Bucureşti;

26. verifică, înainte de încheierea semestrului, corectitudinea înscrierii notelor de la teze în catalogul clasei;

27. răspund de organizarea şi desfăşurarea tezelor cu subiect unic, cu respectarea prevederilor prezentei metodologii şi a celorlalte prevederi legale;

28.  răspund de asigurarea securităţii şi integrităţii lucrărilor scrise, pe perioada în care acestea se află în unitatea de învăţământ;

29. comunică imediat comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti orice situaţie specială sau încălcare a prevederilor legale;

30. asigură păstrarea tezelor în arhiva unităţii de învăţământ timp de 2 ani.

Art. 13. -Atribuţiile membrilor comisiilor din unităţile de învăţământ sunt prevăzute în anexa nr. 3.

Art. 14. - Comisiile din centrele de evaluare se compun din:

- preşedinte - directorul unităţii de învăţământ desemnate drept centru de evaluare;

-  membri - 2-5 cadre didactice din alte unităţi de învăţământ decât cele arondate centrului de evaluare. In situaţia în care în centrul de evaluare se evaluează teze redactate într-o limbă a minorităţilor, cel puţin unul dintre membrii comisiei trebuie să fie bun cunoscător al limbii respective;

-  profesori evaluatori - profesori de specialitate din alte unităţi de învăţământ decât cele arondate centrului de evaluare, care au parcurs modulul de formare pentru evaluare la casa corpului didactic sau la alte organisme abilitate în formare profesională ori care au experienţă în evaluare. Fiecare profesor va evalua maximum 150 de teze;

- informatician - un informatician din centrul de evaluare sau din una dintre unităţile şcolare arondate acestuia.

Art. 15. - Comisiile din centrele de evaluare au următoarele atribuţii:

1.  preiau baremele de evaluare de pe website-ul M.E.C.T.;

2. primesc tezele şi catalogul electronic al tezelor cu subiect unic de la reprezentanţii comisiei din unitatea de învăţământ, pe bază de proces-verbal;

3.  răspund de securitatea tezelor şi a catalogului tezelor cu subiect unic, pe perioada în care acestea se află în centrul de evaluare;

4.  amestecă tezele, le numerotează de la 1 la n şi le repartizează profesorilor evaluatori, odată cu borderourile de evaluare;

5.  asigură evaluarea tezelor exclusiv în centrul de evaluare;

6. asigură o sesiune de instruire pentru profesorii evaluatori, pentru fiecare disciplină la care se organizează teze, cu scopul de a diminua diferenţele dintre profesorii evaluatori în aplicarea baremului de evaluare;

7.  stabilesc sălile în care lucrează profesorii evaluatori, ţinând cont că în fiecare sală trebuie să se afle cel puţin 3 profesori evaluatori;

8.  evaluează tezele, respectând baremul de evaluare, în baza căruia se realizează borderoul la nivel de disciplină în cadrul centrului de evaluare;

9.   desecretizează tezele evaluate şi înregistrează în catalogul tezelor cu subiect unic, pentru fiecare elev, notele la tezele cu subiect unic: nota finală, calculată ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor acordate de cei 2 profesori evaluatori, precum şi nota rotunjită;

10.   stabilesc, prin verificare, concordanţa dintre notele înscrise pe teze şi cele din catalogul tezelor cu subiect unic şi distribuie tezele evaluate în pachete corespunzătoare unităţilor de învăţământ din care provin;

11. predau reprezentanţilor comisiei din unitatea de învăţământ, pe bază de proces-verbal, plicurile cu tezele evaluate, catalogul electronic şi două exemplare tipărite ale catalogului tezelor cu subiect unic completat cu notele obţinute la evaluare, pentru a fi transportate în unităţile de învăţământ. Cataloagele tipărite sunt semnate de preşedinte, de un membru al comisiei şi de profesorii evaluatori şi ştampilate cu ştampila unităţii de învăţământ în care s-a organizat centrul de evaluare;

12.  asigură transmiterea catalogului electronic al tezelor cu subiect unic completat cu notele obţinute de elevi către comisia de contestaţii judeţeană/a municipiului Bucureşti, pe bază de proces-verbal;

13.  iau măsuri pentru ca în spaţiile în care se desfăşoară evaluarea tezelor cu subiect unic să nu pătrundă persoane străine, neautorizate de comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti sau neprevăzute de prezenta metodologie;

14.  elaborează şi transmit comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, în termen de două zile de la încheierea activităţii în centrul de evaluare, rapoarte privind organizarea şi desfăşurarea acesteia.

Art. 16. -Atribuţiile membrilor comisiilor din centrele de evaluare sunt prevăzute în anexa nr. 3.

Art. 17. - Comisiile din centrele de contestaţii se compun din:

- preşedinte - directorul unităţii de învăţământ desemnate drept centru de contestaţii;

- membri - 2-5 cadre didactice;

-  profesori evaluatori - profesori de specialitate care au parcurs modulul de formare pentru evaluare la casa corpului didactic sau la alte organisme abilitate în formare, alţii decât cei care au fost membri în comisiile din centrele de evaluare;

-   informatician - un informatician din unitatea de învăţământ stabilită ca centru de contestaţii sau din una dintre unităţile şcolare.

Art. 18. - Comisiile din centrul de contestaţii au următoarele atribuţii:

1.  preiau baremele de evaluare de pe website-ul M.E.C.T.;

2.  primesc tezele ale căror note au fost contestate şi un exemplar al catalogului tipărit de la reprezentanţii comisiilor din unitatea de învăţământ, pe bază de proces-verbal;

3.   primesc de la comisiile din centrele de evaluare cataloagele electronice ale tezelor cu subiect unic din toate unităţile de învăţământ;

4.  răspund de securitatea tezelor şi a catalogului tezelor cu subiect unic pe perioada în care acestea se află în centrul de contestaţii;

5.  amestecă tezele, le renumerotează şi le repartizează profesorilor evaluatori odată cu borderourile de evaluare;

6.   asigură reevaluarea tezelor ale căror note au fost contestate;

7.  asigură instruirea profesorilor evaluatori, pentru fiecare disciplină la care se organizează teze, cu scopul de a diminua diferenţele dintre profesorii evaluatori în aplicarea baremului de evaluare;

8.  stabilesc sălile în care lucrează profesorii evaluatori, ţinând cont că 2 profesori care evaluează acelaşi set de lucrări trebuie să lucreze în săli diferite şi că în fiecare sală trebuie să se afle cel puţin 3 profesori evaluatori;

9.  evaluează tezele, respectând baremul de evaluare, în baza căruia se realizează borderoul la nivel de disciplină în cadrul centrului de contestaţii;

10. desecretizează tezele reevaluate şi înregistrează, pentru fiecare elev, în catalogul tezelor cu subiect unic, atât în cel electronic, cât şi în cel tipărit, notele obţinute în urma reevaluării: nota finală, calculată ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor acordate de cei 2 profesori evaluatori, precum şi nota rotunjită;

11.   stabilesc, prin verificare, concordanţa dintre notele înscrise pe teze şi cele din catalogul tezelor cu subiect unic şi distribuie tezele evaluate în pachete corespunzătoare unităţilor de învăţământ din care provin;

12.   predau reprezentanţilor comisiei din unitatea de învăţământ de provenienţă, pe bază de proces-verbal, plicurile cu tezele reevaluate, catalogul electronic şi exemplarul tipărit al catalogului tezelor, completate cu notele acordate în urma reevaluării, semnat de preşedinte, de un membru al comisiei şi de profesorii evaluatori şi ştampilat;

13.   asigură transmiterea formei finale a cataloagelor electronice cuprinzând rezultatele finale ale tezelor cu subiect unic de la toate unităţile de învăţământ în care s-au susţinut teze cu subiect unic către comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti, pe bază de proces-verbal;

14.  interzic pătrunderea oricărei persoane străine în spaţiile în care se desfăşoară reevaluarea tezelor cu subiect unic, neautorizate de comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti sau neprevăzute de prezenta metodologie;

15.  elaborează şi transmit comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, în termen de două zile de la încheierea activităţii în centrul de contestaţii, rapoarte privind organizarea şi desfăşurarea acesteia.

Art. 19. -Atribuţiile membrilor comisiilor din centrele de contestaţii sunt prevăzute în anexa nr. 3.

CAPITOLUL III

Disciplinele la care se susţin teze cu subiect unic

Art. 20. - (1) Disciplinele la care se susţin teze în clasa a VII-a sunt următoarele:

a) Limba şi literatura română;

b) Matematică;

c)  Limba şi literatura maternă - pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.

(2) Disciplinele la care se susţin teze în clasa a VIII-a sunt următoarele:

a) Limba şi literatura română;

b) Matematică;

c) Geografie sau Istorie, la alegere;

d)  Limba şi literatura maternă - pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.

CAPITOLUL IV

Elaborarea subiectelor

Art. 21. - (1) Subiectele pentru tezele cu subiect unic se elaborează în cadrul Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Invăţământul Preuniversitar, ţinând seama de următoarele cerinţe:

a) să fie formulate clar, precis şi în strictă concordanţă cu programele şcolare şi cu temele selectate în programele pentru tezele cu subiect unic, valabile pentru semestrul respectiv;

b) să aibă un nivel mediu de dificultate;

c) să permită rezolvarea în 120 de minute.

(2) Modalitatea de transmitere a subiectelor la unităţile de învăţământ în care se susţin tezele va fi reglementată printr-o procedură separată.

(3) Baremul de evaluare pentru fiecare subiect se elaborează în cadrul Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Invăţământul Preuniversitar şi se postează pe website-ul M.E.C.T, după desfăşurarea probei.

(4) Elevilor aparţinând minorităţilor naţionale care au urmat, conform legii, în limba maternă cursurile disciplinelor la care se susţin teze cu subiect unic li se asigură subiectele de teză atât în limba în care au studiat, cât şi în limba română.

Art. 22. - (1) Subiectele pentru tezele cu subiect unic se clasifică în categoria documentelor secret de serviciu din momentul demarării acţiunii de elaborare a acestora şi până în momentul în care devin publice.

(2) Toate persoanele care intră în contact cu subiectele pentru tezele cu subiect unic vor da o declaraţie în acest sens.

CAPITOLUL V

Desfăşurarea tezelor

Art. 23. - (1) Sălile în care se susţin tezele cu subiect unic vor fi, în prealabil, adaptate prin:

a) amenajare, astfel încât elevii să fie aşezaţi câte unul în bancă, în ordine alfabetică, pe clase;

b) eliminarea oricăror materiale didactice care i-ar putea influenţa pe elevi în elaborarea lucrărilor scrise;

c) afişarea pe uşa fiecărei săli a listei nominale cu elevii repartizaţi în sala respectivă şi a prevederilor metodologiei care îi informează pe aceştia că pătrunderea în sală cu materiale ajutătoare, cu mijloace electronice de calcul sau de comunicare, frauda ori tentativa de fraudă atrage după sine eliminarea din sală şi acordarea notei 1 la teza respectivă.

(2) Supravegherea este asigurată, pentru fiecare sală, de 2 asistenţi, cadre didactice de altă specializare decât cea corespunzătoare disciplinei la care se susţine teza.

(3) Inaintea intrării în săli, preşedintele comisiei din unitatea de învăţământ instruieşte asistenţii în legătură cu îndatoririle ce le revin, cu prevederile metodologiei de organizare şi desfăşurare a tezelor cu subiect unic, cu informaţiile pe care trebuie să le furnizeze elevilor aflaţi în săli.

(4) Asistenţii, care intră în săli după ce au fost instruiţi şi au semnat fişa de atribuţii, primesc din partea preşedintelui listele cu numele elevilor, procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise, hârtie tipizată pentru lucrări şi hârtie ştampilată pentru ciorne. Numărul de coli tipizate şi numărul de coli pentru ciorne, primite pentru fiecare sală de clasă, vor fi consemnate în procesul-verbal de instruire, care va fi semnat de fiecare asistent şi de preşedintele comisiei.

(5)  Inainte de aducerea subiectelor în săli, asistenţii vor explica elevilor modul de desfăşurare a tezei şi modul de completare a datelor personale pe foaia tipizată. De asemenea, elevii sunt informaţi că se interzice pătrunderea în sală cu orice fel de lucrări: manuale, dicţionare, notiţe, însemnări etc, care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare. Nerespectarea dispoziţiilor referitoare la introducerea de materiale interzise în sala de clasă duce la eliminarea elevului din clasă de către preşedintele comisiei, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu, şi, după caz, la sancţionarea asistenţilor.

(6) Elevii se aşază câte unul în bancă, în ordine alfabetică, pe clase, conform listelor afişate. Fiecare elev primeşte o coală de hârtie tipizată, pe care scrie cu majuscule numele său, prenumele tatălui, toate prenumele personale, în ordinea în care sunt trecute în actul de identitate, şi completează citeţ celelalte date de pe colţul ce urmează a fi lipit. Colţul colii tipizate va fi lipit, după distribuirea subiectelor în săli, numai după ce asistenţii din săli au verificat completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce aceştia semnează în interiorul porţiunii care urmează a fi sigilată. Colţurile lucrărilor vor fi lipite numai după ce elevii au început să scrie pe foaia de teză rezolvarea subiectelor. Elevii vor primi atâtea coli tipizate şi ciorne marcate cu ştampila-tip câte le sunt necesare. Aceştia vor completa, pe fiecare dintre colile tipizate utilizate, datele personale, în colţul care urmează să fie lipit. Pentru lipirea colţului lucrării se va folosi lipici sau acelaşi tip de etichete autocolante pentru toate unităţile de învăţământ în care se desfăşoară tezele cu subiect unic dintr-un judeţ.

(7) După anunţarea variantei de subiect extrase de Comisia Naţională, se multiplică subiectele în număr egal cu numărul elevilor, urmând ca acestea să fie distribuite în săli. Comisia din unitatea de învăţământ va lua toate măsurile pentru a pregăti în mod corespunzător operaţia de multiplicare, astfel încât să fie asigurat în cel mai scurt timp posibil câte un subiect pentru fiecare elev.

(8) Asistenţii primesc subiectele multiplicate şi secretizate, în plicuri, de la preşedinte sau de la un membru al comisiei şi le distribuie fiecărui elev. La încheierea acestor operaţiuni, începe rezolvarea subiectelor de către elevi. Durata fiecărei teze cu subiect unic este de 120 de minute din momentul primirii subiectelor de către fiecare elev.

(9) Se interzice preşedintelui, membrilor comisiei, asistenţilor sau delegaţilor Comisiei Naţionale ori ai comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti să dea elevilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor, să facă modificări ale subiectelor sau ale baremelor de evaluare.

(10) Din momentul distribuirii subiectelor niciun elev nu mai poate intra în sală şi niciun elev nu poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează de predarea acesteia. Elevii care nu se află în sală în momentul distribuirii subiectelor pierd dreptul de a mai susţine teza în perioada respectivă. In cazuri excepţionale, dacă un elev se simte rău şi solicită părăsirea temporară a sălii, el este însoţit de unul dintre asistenţi până la înapoierea în sala de clasă; în această situaţie timpul alocat rezolvării subiectelor nu va fi prelungit.

(11)  Pentru elaborarea lucrării scrise elevii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor şi a desenelor folosesc numai creion negru. Pentru teza de la disciplina Matematică elevii pot să utilizeze instrumente de desen. Se interzice folosirea, în timpul tezelor, a mijloacelor de calcul. Se foloseşte numai hârtia distribuită de către asistenţi.

(12)  Elevii care doresc să corecteze o greşeală taie fiecare rând din pasajul greşit cu o linie orizontală. In cazul în care unii elevi, din diferite motive - corectări numeroase, greşeli care ar putea fi interpretate drept semn de recunoaştere - doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, primesc alte coli tipizate. Acest lucru este consemnat de către asistenţi în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Colile folosite iniţial se anulează pe loc, menţionându-se pe ele „Anulat", şi se semnează de către cei 2 asistenţi.

(13) In timpul desfăşurării tezelor, asistenţii nu dau elevilor nicio indicaţie, nu discută între ei şi nu rezolvă subiectul de teză. Unul dintre asistenţi stă în faţa clasei, celălalt în spatele clasei şi nu au alte preocupări în afară de supraveghere. In cazul în care aceştia încalcă aceste dispoziţii, preşedintele comisiei poate decide înlocuirea lor şi, dacă este cazul, poate face şi propunere de începere a procedurii de cercetare disciplinară.

(14)  In timpul desfăşurării tezelor, asistenţii răspund de asigurarea ordinii şi a liniştii în sala de clasă, de respectarea de către elevi a tuturor prevederilor prezentei metodologii. Asistenţii au obligaţia să verifice dacă elevii au pătruns în sală cu materiale interzise prin prezenta metodologie sau cu alte materiale care le-ar permite ori facilita rezolvarea subiectelor de teză şi să ia măsurile ce se impun. De asemenea, asistenţii nu permit elevilor să comunice în niciun fel între ei sau cu exteriorul şi sesizează preşedintele comisiei asupra oricărei încălcări a prezentei metodologii.

(15) Eventualele fraude sau tentative de fraudă, alte nereguli în desfăşurarea tezei, semnalate asistenţilor de către elevi ori sesizate de membrii comisiei, de asistenţi sau de către delegaţii Comisiei Naţionale ori ai comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti vor fi comunicate imediat preşedintelui comisiei. Acesta este obligat să verifice şi să ia măsurile ce se impun conform prezentei metodologii. Aceste situaţii sunt consemnate în procese-verbale, care se arhivează împreună cu documentele comisiei. Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti va fi informată imediat despre orice situaţie specială.

(16) In situaţia în care, potrivit prevederilor prezentei metodologii, un elev este eliminat din sală, preşedintele marchează pe teză, cu cerneală sau pix roşu, „Fraudă", pune nota 1 (unu) şi semnează.

(17)  In timpul desfăşurării tezelor, în sălile în care se desfăşoară teza au voie să intre numai:

a) preşedintele şi membrii comisiei din unitatea de învăţământ;

b) persoane delegate de către Comisia Naţională sau de către comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti pentru a controla desfăşurarea corectă a tezelor.

(18) După ce îşi încheie lucrările, elevii numerotează foile, sub îndrumarea asistenţilor, numai cu cifre arabe, în partea de jos a paginii, în colţul din dreapta, indicând pagina curentă şi numărul total de pagini, de exemplu sub forma 3/5, pentru pagina a treia, dacă elevul a scris în total 5 pagini. Se vor numerota toate paginile pe care elevul a scris, inclusiv acelea pe care sunt scrise doar câteva rânduri, partea nescrisă fiind barată de către asistenţi. După încheierea numerotării, elevii predau asistenţilor lucrările şi semnează pentru confirmarea predării lucrării şi a numărului de pagini.

(19) La primirea lucrărilor, asistenţii barează spaţiile nescrise, verifică numărul de pagini şi îl trec în procesele-verbale de predare-primire pe care le semnează elevii, precum şi în rubrica prevăzută pe prima pagină a lucrării.

(20) La expirarea celor 120 de minute acordate, elevii predau lucrările în faza în care se află, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit. Trei elevi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări.

(21)  Ciornele şi lucrările anulate se strâng separat şi se păstrează în unitatea de învăţământ.

(22)  La finalizarea tezei, asistenţii predau, sub semnătură, lucrările scrise preşedintelui şi celorlalţi membri ai comisiei. Aceştia verifică dacă numărul lucrărilor predate corespunde cu numărul semnăturilor din procesul-verbal de predare a lucrărilor scrise, dacă numărul de pagini al fiecărei lucrări coincide cu cel înscris pe lucrare şi în procesul-verbal şi dacă spaţiile nescrise au fost barate.

Art. 24. - Formatul foilor tipizate şi modalitatea completării acestora se reglementează printr-o procedură care va fi transmisă ulterior.

CAPITOLUL VI

Evaluarea tezelor

Art. 25. - (1) Evaluarea fiecărei teze se face de către 2 profesori:

a)   în unitatea de învăţământ, de către profesorul de specialitate care a predat la clasă;

b) în centrul de evaluare, de către un profesor evaluator din afara unităţilor de învăţământ de la care provin tezele.

(2) Evaluarea tezelor se face cu respectarea strictă a baremului unic de evaluare, pe baza unui punctaj pe scara 1-100, acordându-se 90 de puncte pentru răspunsurile corecte şi complete şi 10 puncte din oficiu. După evaluare, fiecare profesor stabileşte nota prin împărţirea la 10 a punctajului obţinut de elev, fără rotunjire, şi o trece pe teză.

(3) In cazul în care diferenţa dintre notele celor 2 profesori evaluatori este de cel mult un punct, se calculează şi se trece pe lucrare nota finală, calculată ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor acordate de cei 2 profesori evaluatori. Această notă este cea care se va lua în calcul pentru media de admitere în clasa a IX-a.

(4) In cazul în care diferenţa dintre notele acordate de către cei 2 profesori, cel din unitatea de învăţământ şi cel din centrul de evaluare, este mai mare de 1 punct, teza va fi recorectată de alţi 2 profesori evaluatori din centrul de evaluare, stabiliţi de preşedintele comisiei, şi nota acordată de aceştia, calculată conform alin. (3), va fi nota finală.

(5) Nota finală menţionată la alin. (3), respectiv alin. (4) se rotunjeşte astfel:

a)  la nota întreagă imediat superioară, dacă fracţiunile de punct sunt cuprinse în intervalul 0,50 - 0,99;

b)  la nota întreagă imediat inferioară, dacă fracţiunile de punct sunt cuprinse în intervalul 0,01-0,49.

(6)  Nota finală şi nota rotunjită se trec pe lucrare şi se semnează de preşedintele comisiei din centrul de evaluare.

(7)  Nota rotunjită, obţinută prin algoritmul de mai sus, este nota care se trece în catalogul clasei ca notă pentru teza la disciplina respectivă.

Art. 26. - (1) Activitatea de evaluare se desfăşoară astfel:

a) în unitatea de învăţământ - maximum 3 zile de şcoală, inclusiv ziua în care s-a susţinut proba;

b)  în centrele de evaluare - maximum 4 zile de şcoală, astfel încât comunicarea rezultatelor către unităţile de învăţământ să se facă în maximum 8 zile de şcoală de la susţinerea probei.

(2) Inainte de începerea evaluării, preşedintele comisiei din unitatea de învăţământ, respectiv cel al comisiei din centrul de evaluare are obligaţia de a asigura, pentru fiecare disciplină la care se organizează evaluarea, prezentarea subiectelor şi a baremelor de evaluare, atenţionând asupra obligativităţii de a se respecta întocmai baremul de evaluare. Scopul acestei atenţionări este de a diminua diferenţele dintre profesorii evaluatori în aplicarea baremului de evaluare. Se interzic interpretările personale şi efectuarea de modificări în baremul de evaluare.

(3)  Evaluarea tezelor se realizează pe baza baremelor de evaluare de câte 2 profesori - cel din unitatea de învăţământ şi cel din centrul de evaluare.

(4) In unitatea de învăţământ, tezele de la aceeaşi disciplină, grupate pe clase, sunt amestecate de preşedinte şi de membrii comisiei, pentru a fi distribuite profesorilor de specialitate de la clasă.

(5) In centrul de evaluare, tezele de la aceeaşi disciplină sunt amestecate de preşedinte şi de ceilalţi membri ai comisiei, sunt numerotate de la 1 la n şi grupate în seturi, fiecare set conţinând cel mult 150 de lucrări.

(6)  Profesorii evaluatori primesc tezele de la preşedintele comisiei din unitatea de învăţământ, respectiv din centrul de evaluare şi realizează evaluarea în unitatea de învăţământ, respectiv în centrul de evaluare.

(7) Profesorii evaluatori evidenţiază răspunsurile greşite prin subliniere cu pix, stilou sau creion de culoare roşie.

(8) Profesorii evaluează tezele respectând prevederile art. 25 alin. (2).

(9) Profesorul de specialitate, respectiv profesorul evaluator trece punctajul obţinut de elev, conform prevederilor din prezenta metodologie, în borderoul întocmit în baza baremului de evaluare şi transcrie pe fiecare teză nota acordată.

(10) Fiecare profesor care participă la evaluarea tezei semnează notele acordate lucrărilor evaluate şi borderoul de evaluare şi le predă preşedintelui comisiei din unitatea de învăţământ, respectiv din centrul de evaluare.

(11) Preşedintele comisiei din centrul de evaluare calculează şi trece pe lucrare nota finală, calculată conform prevederilor art. 25 alin. (3) sau (4), precum şi nota rotunjită, calculată conform prevederilor art. 25 alin. (5). Cele două note sunt însoţite de semnătura preşedintelui comisiei din centrul de evaluare.

Art. 27. - (1) Profesorul care predă la clasă are obligaţia de a analiza, împreună cu elevii, în prima oră de clasă după primirea rezultatelor de la centrul de evaluare, tezele şi rezultatele obţinute la acestea. In urma acestei analize, elevii pot depune eventualele contestaţii la comisia din unitatea de învăţământ. Contestaţia, semnată de elev şi de părinte/tutorele legal instituit, se depune la comisia din unitatea de învăţământ, în cel mult 7 zile de la data primirii în şcoală a rezultatelor din centrul de evaluare.

(2) Profesorul care predă la clasă are obligaţia de a trece în catalog notele obţinute la teze. Nota trecută în catalog este nota rotunjită, calculată conform prevederilor art. 25 alin. (5).

(3) Pentru lucrările ale căror rezultate nu au fost contestate, trecerea notelor în catalog se face în prima oră care se desfăşoară la clasă după încheierea perioadei de depunere a contestaţiilor. Pentru lucrările ale căror rezultate au fost contestate, trecerea notelor în catalog se face în prima oră care se desfăşoară la clasă după comunicarea rezultatelor de la contestaţii.

CAPITOLUL VII

Rezolvarea contestaţiilor

Art. 28. - (1) Reevaluarea tezelor ale căror rezultate au fost contestate se realizează de către comisia de contestaţii judeţeană/a municipiului Bucureşti. Organizarea se face astfel încât, de la data susţinerii probei şi până la anunţarea rezultatelor finale, după contestaţii, să nu treacă mai mult de 20 de zile lucrătoare.

(2)  Durata prevăzută pentru toate procedurile de evaluare menţionate anterior se reduce în mod corespunzător pentru sesiunile speciale de teze, astfel încât să fie respectate termenele legale de încheiere a situaţiei şcolare a elevilor.

(3)  Acţiunile desfăşurate în centrele de evaluare privind evaluarea tezelor ale căror note sunt contestate sunt respectate şi în cadrul centrelor de contestaţii.

(4)  Pentru lucrările care au primit iniţial note finale cuprinse între 4,50-4,99, inclusiv notele 4,50 şi 4,99, sau o notă finală cel puţin egală cu 9,50, nota definitivă este nota acordată de comisia de contestaţii.

(5) Pentru lucrările care au primit iniţial alte note decât cele menţionate la alin. (4), nota definitivă este cea acordată de comisia din centrul de contestaţii, dacă între nota finală dată de comisia din centrul de evaluare şi nota finală dată de comisia din centrul de contestaţii este o diferenţă de cel puţin 0,50 puncte. Dacă diferenţa dintre cele două note este mai mică de 0,50 puncte, nota definitivă a tezei reevaluate este cea acordată de comisia din centrul de evaluare.

(6)  Notele care se au în vedere la stabilirea diferenţelor menţionate la alin. (5) sunt notele finale, calculate conform art. 25 alin. (3).

CAPITOLUL VIII

Răspunderea disciplinară

Art. 29. - (1) Respectarea întocmai a prezentei metodologii este obligatorie pentru toate persoanele implicate în această activitate.

(2) Incălcarea normelor prezentei metodologii constituie abatere disciplinară. Personalul didactic de predare-învăţare, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământ, implicat în desfăşurarea tezelor, răspunde disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce îi revin, precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului instituţiei.

Art. 30. - (1) Cadrele didactice care comit fapte cu caracter infracţional legate de organizarea şi desfăşurarea tezelor cu subiect unic, cum ar fi furnizarea soluţiilor problemei, înlocuiri de lucrări, falsificări de lucrări, ce permit sau favorizează fraudarea probei ori care au manifestări ce atestă neglijenţă în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, sunt sancţionate în conformitate cu prevederile legale. După caz, Comisia Naţională sau comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti sesizează în scris organele de cercetare penală.

(2)  Prevederile alin. (1) se aplică şi persoanelor care au contribuit la elaborarea sau transmiterea subiectelor/baremelor de evaluare pentru tezele cu subiect unic şi au întreprins acţiuni care au constat în divulgarea parţială sau integrală a subiectelor/baremelor de evaluare.

(3)  In cazul în care se constată diferenţe mai mari de 1,5 puncte, în plus sau în minus, între notele acordate iniţial şi notele obţinute la contestaţii sau la reevaluările stabilite prin prezenta metodologie, inspectoratele şcolare analizează situaţia pentru a stabili cauzele şi eventualii vinovaţi pentru aceste situaţii. In cazuri justificate se va declanşa procedura de cercetare disciplinară pentru sancţionarea vinovaţilor.

(4)  Sancţiunile aplicate în urma abaterilor săvârşite de cadrele didactice în timpul participării la comisiile prevăzute în prezenta metodologie sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual.

(5)   Comisia Naţională, respectiv comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti pot decide ca persoanelor care încalcă prevederile prezentei metodologii să li se interzică dreptul de a participa la comisiile organizate pentru tezele cu subiect unic sau la alte examene naţionale.

CAPITOLUL IX

Dispoziţii finale

Art. 31. - Tezele şi documentele întocmite pentru buna desfăşurare a acestora se păstrează în arhiva unităţii de învăţământ la care se susţine teza pe o perioadă de 2 ani.

Art. 32. - (1) Elevii surprinşi având asupra lor materiale care ar putea fi folosite pentru copiat sau mijloace de comunicare cu exteriorul, cei surprinşi copiind în timpul desfăşurării tezelor, comunicând cu ceilalţi elevi sau comiţând alte fapte menite să le favorizeze rezolvarea subiectelor primesc nota 1 la teza respectivă; tentativa de fraudă se pedepseşte în acelaşi mod.

(2) In situaţia în care frauda este dovedită după evaluarea tezei, nota obţinută prin fraudă se anulează şi se înlocuieşte cu nota 1.

(3)  Orice abatere comisă de elevi şi dovedită cu probe se sancţionează conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar.

Art. 33. - (1) Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti decide reevaluarea, prin sondaj, a unui număr de teze relevant statistic, urmărindu-se astfel corectitudinea respectării baremelor de evaluare, fără a modifica notele tezelor.

(2) Comisia Naţională poate decide reevaluarea, prin sondaj, a unui număr de teze, urmărindu-se astfel corectitudinea respectării baremelor de evaluare, reevaluarea unui număr de lucrări, fără a modifica notele tezelor.

(3)  Notele obţinute de elevi la teze nu se modifică în urma acestor reevaluări.

(4)  Pe baza raportului privind rezultatul acestor reevaluări, inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti ia măsuri conform Statutului personalului didactic şi prezentei metodologii.

Art. 34. - (1) Comisia din unitatea de învăţământ asigură condiţii de egalizare a şanselor pentru elevii cu deficienţe, prin adaptarea procedurilor în funcţie de particularităţile individuale şi de cele specifice deficienţei respective.

(2) Exemple de asemenea adaptări sunt:

a) asigurarea posibilităţii de comunicare prin utilizarea sistemului Braille pentru elevii nevăzători, respectiv a limbajului mimico-gestual pentru elevii cu deficienţe de auz (inclusiv posibilitatea asigurării, după caz, a unui interpret autorizat);

b)  mărirea cu cel mult o oră a timpului destinat efectuării lucrării scrise de către elevii cu deficienţe motorii sau neuro-motorii, care îi împiedică să scrie normal, sau de către cei cu deficienţe vizuale grave;

c) asigurarea scrisului cu caractere mărite la elevii ambliopi;

d) transmiterea prin dictare, pentru elevii cu anumite deficienţe, a informaţiilor corespunzătoare tezei afişate/prezentate vizual;

e) realizarea tezei prin dictarea conţinutului acesteia de către elevul cu deficienţe către un profesor asistent de altă specialitate decât cea la care se desfăşoară teza respectivă. Se interzice profesorului asistent să corecteze dictarea realizată de elevul cu deficienţe.

(3) Elevii cu deficienţe din unităţile de învăţământ pot beneficia, după caz, de prevederile alin. (2) în baza certificatului de încadrare în gradul de handicap sau a unei adeverinţe medicale.

(4) Comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti pot aproba şi alte proceduri de susţinere a tezelor cu subiect unic pentru elevii cu deficienţe, la propunerea comisiilor din unităţile de învăţământ, cu informarea Comisiei Naţionale.

(5) In situaţii excepţionale, pentru elevii imobilizaţi la pat, temporar sau definitiv, pentru cei şcolarizaţi la domiciliu, precum şi pentru cei care suferă de boli contagioase, comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti pot organiza susţinerea tezei la locul imobilizării, simultan cu toţi elevii din ţară. Aprobarea se dă pe baza documentului medical care atestă imposibilitatea deplasării sau a susţinerii probei în colectivitate şi se comunică în scris Comisiei Naţionale.

Art. 35. - (1) Elevii cu cerinţe educative speciale integraţi în şcolile de masă, precum şi cei din învăţământul special care parcurg curriculumul şcolii de masă susţin teza cu subiect unic.

(2) Elevii cu cerinţe educative speciale integraţi în şcolile de masă, precum şi cei din învăţământul special care parcurg curriculumul specific învăţământului special    sau care beneficiază de adaptări curriculare, în baza planurilor de intervenţie personalizată, susţin teza cu subiect unic numai la solicitarea scrisă a părinţilor sau a întreţinătorilor legali.

Art. 36. - Elevii înscrişi la clasele cu frecvenţă redusă din unităţile de învăţământ gimnazial susţin teza cu subiect unic la clasele a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar 2008-2009, conform calendarului.

Art. 37. - Elevii care au absentat la tezele cu subiect unic în perioadele stabilite prin calendarul tezelor cu subiect unic îşi încheie situaţia şcolară conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4.925/2005.

Art. 38. - Conducerile unităţilor de învăţământ asigură popularizarea prezentei metodologii prin următoarele categorii de activităţi:

a) afişarea la avizierul şcolii;

b) prezentarea în cadrul consiliului profesoral;

c)  prezentarea în colectivele de elevi ai claselor a VII-a şi a VIII-a;

d) organizarea unor întâlniri cu părinţii în vederea informării acestora;

e) alte activităţi menite a aduce la cunoştinţa celor interesaţi prevederile referitoare la tezele cu subiect unic.

Art. 39. - (1) Conducerea fiecărei unităţi de învăţământ în care se susţin teze cu subiect unic este responsabilă pentru stabilirea programului şcolar pentru zilele în care sunt programate tezele cu subiect unic.

(2)  Stabilirea programului şcolar pentru zilele în care sunt programate tezele cu subiect unic se va face astfel încât să fie asigurată parcurgerea integrală a curriculumului la toate disciplinele.

(3)  Conducerea unităţii de învăţământ este obligată să informeze elevii, părinţii şi inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti referitor la programul adaptat, stabilit pentru zilele în care se desfăşoară teze cu subiect unic.

Art. 40. - (1) Se interzice cu desăvârşire colectarea sau favorizarea acţiunii de colectare a unor fonduri materiale ori băneşti de la elevi, de la părinţii acestora sau de la orice persoană care are rude în rândul elevilor, fonduri care au ca destinaţie asigurarea meselor ori a altor beneficii pentru membrii comisiilor din unităţile de învăţământ sau de evaluare.

(2) Conducerile unităţilor de învăţământ vor lua toate măsurile pentru informarea cadrelor didactice, elevilor şi părinţilor referitor la prevederile alin. (1) şi pentru a nu permite încălcarea acestora.

Art. 41. - In vederea respectării prevederilor prezentei metodologii şi pentru asigurarea corectitudinii desfăşurării tezelor cu subiect unic, preşedinţii comisiilor vor solicita declaraţii scrise de la fiecare membru al comisiei. In declaraţia-tip cadrul didactic precizează că îşi asumă responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale şi că, în cazul constatării unor nereguli în activitatea sa din cadrul comisiei, ştie că se vor lua măsuri de sancţionare care pot merge până la excluderea din învăţământ, în funcţie de gravitatea abaterii, în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic şi ale art. 292 din Codul penal.

Art. 42. - Cadrele didactice care participă la activitatea comisiilor nominalizate în prezenta metodologie beneficiază de plată pentru activitatea desfăşurată. Modalităţile de plată sunt stabilite prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului.

ANEXA Nr. 3

ATRIBUŢIILE

membrilor comisiilor constituite pentru organizarea şi desfăşurarea tezelor cu subiect unic pentru clasele a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar 2008-2009

Atribuţiile membrilor comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de organizare a tezelor cu subiect unic

I. Preşedintele comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de organizare a tezelor cu subiect unic, denumită în continuare comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti, are următoarele atribuţii:

1.   nominalizează centrele de evaluare şi unităţile de învăţământ arondate acestora, în baza hotărârii consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar;

2.  nominalizează centrul de contestaţii, în baza hotărârii consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar;

3.   răspunde de organizarea şi desfăşurarea tezelor, în condiţiile stabilite prin metodologia prevăzută în anexa nr. 2, denumită în continuare metodologie, pe tot teritoriul judeţului/al municipiului Bucureşti;

4.  soluţionează problemele de finanţare a acţiunilor legate de organizarea şi desfăşurarea tezelor, sesizate de către directorii de şcoli;

5.  ia măsuri, împreună cu membrii comisiei, pentru dotarea şcolilor cu logistica necesară pentru buna desfăşurare a tezelor - ştampile-tip, copiatoare în stare de funcţionare care să permită multiplicarea subiectelor de teză pentru fiecare elev, computer, telefon, fax, consumabile;

6.   ia măsuri pentru dotarea centrelor de evaluare şi a centrului de contestaţii cu logistica necesară pentru buna desfăşurare a evaluării/reevaluării tezelor - copiatoare în stare de funcţionare, computer, telefon, fax, consumabile;

7. deleagă inspectori şcolari de specialitate, reprezentanţi ai comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, pentru monitorizarea organizării şi desfăşurării tezelor, precum şi a evaluării acestora;

8.  se adresează în scris direcţiilor judeţene de sănătate, pentru a asigura prezenţa personalului medical în fiecare unitate şcolară în perioada desfăşurării tezelor cu subiect unic, precum şi consiliilor locale, operatorilor de energie electrică, operatorilor de cablu, operatorilor de telefonie etc, în scopul asigurării condiţiilor corespunzătoare pentru desfăşurarea tezelor;

9.   realizează, împreună cu membrii comisiei, instruirea preşedinţilor comisiilor din unităţile de învăţământ, ai comisiilor din centrele de evaluare şi ai comisiilor din centrul de contestaţii cu privire la desfăşurarea tezei, cu cel mult 48 de ore înaintea declanşării activităţilor specifice fiecărei comisii;

10.    participă, împreună cu membrii comisiei şi cu informaticianul, la activităţile de preluare şi de transmitere a subiectelor pentru teza cu subiect unic către unităţile de învăţământ;

11. preia, pe bază de proces-verbal, împreună cu un membru al comisiei, catalogul tezelor cu subiect unic, completat cu notele obţinute de către elevi la teze, de la reprezentanţii comisiei din centrul de evaluare, respectiv din centrul de contestaţii;

12.  coordonează preluarea baremelor de evaluare de pe website-ul M.E.C.T şi transmiterea lor către unităţile de învăţământ, respectiv către centrele de evaluare care nu au conexiune la internet;

13.   verifică, împreună cu membrii comisiei, existenţa baremelor de evaluare în formă tipărită şi desfăşurarea acţiunii de multiplicare a acestora în toate centrele de evaluare, respectiv de contestaţii;

14.  operează, în situaţii justificate, schimbări ale membrilor comisiilor din unităţile de învăţământ, ai comisiilor din centrele de evaluare şi ai comisiilor din centrul de contestaţii;

15.  sesizează imediat Comisiei Naţionale de Organizare a Tezelor cu Subiect Unic, denumită în continuare Comisia Naţională, orice situaţie a cărei rezolvare nu este prevăzută în Metodologia de organizare şi desfăşurare a tezelor cu subiect unic pentru clasele a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar 2008-2009, prevăzută în anexa nr. 2, denumită în continuare metodologie.

16. coordonează informarea zilnică a Comisiei Naţionale cu privire la situaţiile speciale din ziua respectivă;

17.   coordonează transmiterea situaţiilor statistice, în conformitate cu solicitările Comisiei Naţionale;

18.  coordonează, la sfârşitul anului şcolar 2008-2009, centralizarea notelor înscrise în catalogul tezelor cu subiect unic al fiecărei unităţi de învăţământ, în vederea realizării bazei de date necesare admiterii elevilor în ciclul inferior al liceului;

19.  coordonează elaborarea şi transmiterea către Comisia Naţională a rapoartelor privind organizarea şi desfăşurarea fiecărei perioade de teze, în termen de 5 zile de la încheierea acesteia;

20.   asigură confidenţialitatea subiectelor din momentul primirii şi până în momentul terminării probei.

II. Membrii comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii:

1.   verifică, împreună cu preşedintele comisiei, dotarea şcolilor cu logistica necesară pentru buna desfăşurare a tezelor- ştampile-tip, copiatoare în stare de funcţionare care să permită multiplicarea subiectelor de teză pentru fiecare elev, computer, telefon, fax, consumabile;

2.  propun, împreună cu preşedintele comisiei, consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar membrii comisiilor din unităţile de învăţământ, în vederea numirii acestora, prin decizie a inspectorului şcolar general, respectând principiul compatibilităţii cu atribuţiile în cadrul comisiei;

3.  propun, împreună cu preşedintele comisiei, consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, respectând principiile competenţei în evaluare şi al compatibilităţii, membrii comisiilor din centrele de evaluare, în vederea numirii acestora, prin decizie a inspectorului şcolar general, cu 48 de ore înainte de data stabilită pentru teză;

4.  propun, împreună cu preşedintele comisiei, consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, respectând principiile competenţei în evaluare şi al compatibilităţii, membrii comisiilor din centrul de contestaţii, în vederea numirii acestora, prin decizie a inspectorului şcolar general, cu 48 de ore înainte de data stabilită pentru rezolvarea contestaţiilor;

5. participă la instruirea preşedinţilor comisiilor din unităţile de învăţământ, ai comisiilor din centrele de evaluare şi ai comisiilor din centrul de contestaţii cu privire la desfăşurarea tezei, cu cel mult 48 de ore înaintea declanşării activităţilor specifice fiecărei comisii;

6.  participă, împreună cu preşedintele comisiei, la procesul de transmitere a subiectelor pentru teza cu subiect unic către unităţile de învăţământ;

7.   participă la preluarea baremelor de evaluare de pe website-ul M.E.C.T. şi transmiterea lor către unităţile de învăţământ, respectiv către centrele de evaluare care nu au conexiune la internet;

8.  verifică, împreună cu preşedintele comisiei, existenţa baremelor de evaluare în formă tipărită şi desfăşurarea acţiunii de multiplicare a acestora în toate centrele de evaluare, respectiv de contestaţii;

9. participă, împreună cu preşedintele comisiei, la preluarea, pe bază de proces-verbal, a catalogului tezelor cu subiect unic, completat cu notele obţinute de către elevi la teze, de la reprezentanţii comisiei din centrul de evaluare, respectiv din centrul de contestaţii;

10. elaborează rapoarte privind organizarea şi desfăşurarea tezelor cu subiect unic, în termen de 5 zile de la încheierea fiecărei perioade de teze;

11. asigură confidenţialitatea subiectelor din momentul primirii şi până în momentul terminării probei.

III. Informaticianul din comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti are următoarele atribuţii:

1. preia baremele de evaluare de pe website-ul M.E.C.T. şi le transmite centrelor de evaluare care nu au conexiune la internet;

2. transmite Comisiei Naţionale, sub coordonarea preşedintelui comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, situaţiile speciale din ziua respectivă;

3. elaborează şi transmite, sub coordonarea preşedintelui comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, situaţiile statistice, în conformitate cu solicitările Comisiei Naţionale;

4. participă la elaborarea şi la transmiterea rapoartelor privind organizarea şi desfăşurarea tezelor cu subiect unic;

5. participă, sub coordonarea preşedintelui comisiei, la centralizarea notelor înscrise în catalogul tezelor cu subiect unic provenit din fiecare unitate de învăţământ, în vederea realizării bazei de date necesare admiterii elevilor în ciclul inferior al liceului;

6.  participă, împreună cu membrii comisiei desemnaţi în acest scop, la procesul de transmitere a subiectelor pentru teza cu subiect unic către unităţile de învăţământ;

7. asigură confidenţialitatea subiectelor din momentul primirii şi până în momentul terminării probei.

Atribuţiile membrilor comisiei din unitatea de învăţământ

I. Preşedintele comisiei din unitatea de învăţământ are următoarele atribuţii:

1.  asigură pregătirea sălilor în care se susţin tezele, într-un număr optim, astfel încât elevii să fie aşezaţi câte unul în bancă, în ordine alfabetică, la nivelul fiecărei clase;

2.  verifică, împreună cu membrii comisiei, modul în care au fost completate cataloagele tezelor cu subiect unic cu numele elevilor, iniţiala tatălui, prenumele elevilor şi cu numele disciplinelor la care aceştia susţin tezele cu subiect unic;

3.  asigură existenţa, în număr suficient, a copiatoarelor pentru multiplicarea variantei de subiecte;

4. asigură, sub coordonarea preşedintelui comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, ştampila-tip, precum şi numărul corespunzător al colilor tipizate şi consumabilele necesare bunei desfăşurări a tezei;

5. realizează, în baza unui proces-verbal, instruirea asistenţilor cu privire la desfăşurarea tezei şi repartizarea acestora în săli şi predă fiecăruia lista cu numele elevilor repartizaţi alfabetic în clasă, coli tipizate, coli ştampilate, borderoul de predare/primire în care semnează elevii, etichete, fişa de atribuţii;

6. verifică întocmirea borderoului de predare/primire în care semnează elevii pentru a confirma numărul de pagini ale tezei elaborate;

7. asigură confidenţialitatea subiectelor din momentul primirii şi până în momentul terminării probei;

8.  multiplică, împreună cu membrii comisiei, varianta de subiecte într-un număr egal cu numărul elevilor şi asigură, împreună cu membrii comisiei, distribuirea în plicuri sigilate a variantei de subiecte extrase la fiecare clasă, în număr egal cu numărul elevilor din clasa respectivă;

9. aplică ştampila-tip peste colţul închis şi lipit al lucrării, fără a semna lucrarea, înainte de ieşirea primului elev din sala în care se susţine teza;

10.  nu permite ca în spaţiile în care se desfăşoară tezele cu subiect unic să pătrundă persoane străine, neautorizate de comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti sau neprevăzute de metodologie;

11. asigură pregătirea sălilor în care se desfăşoară prima evaluare a tezelor cu subiect unic;

12. preia baremele de evaluare de pe website-ul M.E.C.T.;

13. primeşte, împreună cu membrii comisiei, tezele cu subiect unic de la asistenţi, pe bază de proces-verbal, le grupează pe clase, le amestecă, le numerotează de la 1 la n şi le distribuie profesorului de specialitate de la clasă, pentru a fi evaluate, în maximum 3 zile lucrătoare;

14.  asigură instruirea profesorilor de specialitate, pentru fiecare disciplină la care se organizează evaluarea, cu scopul de a prezenta subiectele, de a atenţiona asupra obligativităţii de respectare întocmai a baremului de evaluare, de a interzice interpretările personale şi efectuarea de modificări în baremul de evaluare;

15. preia zilnic, împreună cu membrii comisiei, după terminarea programului de evaluare şi de notare, pachetele de teze şi borderourile individuale de notare, închise în plicuri sigilate, cu proces-verbal, pentru a fi păstrate în case de fier sau în dulapuri metalice, închise şi sigilate;

16. preia, împreună cu un membru al comisiei, după încheierea acţiunii de evaluare, borderourile întocmite şi semnate de fiecare profesor de specialitate şi tezele evaluate;

17. asigură, împreună cu un membru al comisiei, transportul, predarea tezelor şi a catalogului tezelor cu subiect unic, în deplină siguranţă, cu proces-verbal, la centrul de evaluare;

18.  primeşte, împreună cu un membru al comisiei, tezele evaluate, catalogul electronic şi două exemplare ale catalogului tezelor cu subiect unic, în formă tipărită, completate cu notele obţinute de elevi, ştampilate şi semnate, de la centrul de evaluare, pe bază de proces-verbal, asigurând transportul acestora, în deplină siguranţă, la unitatea de provenienţă;

19.  verifică, împreună cu membrii comisiei, corectitudinea calculului notelor finale şi al notelor rotunjite, precum şi concordanţa dintre notele înscrise pe teze şi cele din cataloagele tezelor cu subiect unic; ulterior, coordonează afişarea notelor obţinute la teze în loc vizibil;

20. transmite profesorilor de specialitate care îşi desfăşoară activitatea la clasele a VII-a şi a VIII-a tezele evaluate şi o copie a listei cu rezultatele obţinute de elevi;

21. verifică modul în care profesorul clasei a efectuat analiza tezei şi a rezultatelor împreună cu elevii clasei;

22.  primeşte eventualele contestaţii;

23.  resecretizează, împreună cu un membru al comisiei, tezele ale căror note au fost contestate;

24. asigură, împreună cu un membru al comisiei, transportul, în deplină siguranţă, şi predarea, cu proces-verbal, la centrul de contestaţii, a tezelor ale căror note au fost contestate şi a unui exemplar tipărit al catalogului;

25.  primeşte, împreună cu un membru al comisiei, de la centrul de contestaţii, cu proces-verbal, tezele reevaluate şi un exemplar tipărit, ştampilat şi semnat, al catalogului tezelor cu subiect unic completat cu notele obţinute de elevi în urma rezolvării contestaţiilor, asigurând transportul acestora, în deplină siguranţă, la unitatea de provenienţă;

26.  coordonează afişarea notelor obţinute la teze în urma rezolvării contestaţiilor, în loc vizibil;

27. transmite profesorilor de specialitate de la clasele a VII-a şi a VIII-a tezele reevaluate şi o copie a listei cu rezultatele finale;

28.  elaborează, împreună cu membrii comisiei, şi transmite comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, în termen de 3 zile de la încheierea fiecărei perioade de teze, rapoarte privind organizarea şi desfăşurarea acesteia;

29. verifică, înainte de încheierea semestrului, corectitudinea înscrierii notelor de la teze în cataloagele clasei;

30. asigură păstrarea tezelor în şcoală timp de 2 ani.

II. Membrii comisiei din unitatea de învăţământ au următoarele atribuţii:

1. verifică, împreună cu preşedintele comisiei, modul în care au fost completate cataloagele tezelor cu subiect unic cu numele elevilor, iniţiala tatălui, prenumele elevilor şi cu numele disciplinelor la care aceştia susţin tezele cu subiect unic;

2.  afişează, pe uşa fiecărei săli, lista nominală cu elevii repartizaţi, în ordine alfabetică, pe fiecare clasă;

3. participă la instruirea asistenţilor cu privire la desfăşurarea tezei;

4. asigură confidenţialitatea subiectelor din momentul primirii şi până în momentul terminării probei;

5.  multiplică, împreună cu preşedintele comisiei, varianta de subiecte într-un număr egal cu numărul elevilor şi realizează, împreună cu preşedintele comisiei, distribuirea în plicuri sigilate a variantei de subiecte extrase la fiecare clasă, în număr egal cu numărul elevilor din clasa respectivă;

6.  primesc, împreună cu preşedintele comisiei, tezele cu subiect unic de la asistenţi, pe bază de proces-verbal, le grupează pe clase, le amestecă, le numerotează de la 1 la n şi le distribuie profesorului de specialitate care predă la clasă, pentru a fi evaluate;

7.  preiau zilnic, împreună cu preşedintele comisiei, după terminarea programului de evaluare şi de notare, pachetele de teze şi borderourile individuale de notare, închise în plicuri sigilate, cu proces-verbal, pentru a fi păstrate în case de fier sau în dulapuri metalice, închise şi sigilate;

8. preiau, împreună cu preşedintele comisiei, după încheierea acţiunii de evaluare, borderourile întocmite şi semnate de fiecare profesor de specialitate şi tezele evaluate;

9.  asigură, împreună cu preşedintele comisiei, transportul, predarea tezelor şi a catalogului tezelor cu subiect unic, în deplină siguranţă, cu proces-verbal, la centrul de evaluare;

10. participă, împreună cu preşedintele comisiei, la preluarea tezelor evaluate şi a două exemplare ale catalogului tezelor cu subiect unic, în formă tipărită, completat cu notele obţinute de elevi, ştampilate şi semnate, de la centrul de evaluare, pe bază de proces-verbal, asigurând transportul acestora, în deplină siguranţă, la unitatea de provenienţă;

11. verifică, împreună cu preşedintele comisiei, corectitudinea calculului notelor finale şi al notelor rotunjite, precum şi concordanţa dintre notele înscrise pe teze şi cele din cataloagele tezelor cu subiect unic şi afişează notele obţinute la teze în loc vizibil;

12. resecretizează, împreună cu preşedintele comisiei, tezele ale căror note au fost contestate;

13. asigură, împreună cu preşedintele comisiei, transportul şi predarea tezelor ale căror note au fost contestate şi a unui exemplar tipărit al catalogului electronic, în deplină siguranţă, cu proces-verbal, la centrul de contestaţii;

14. participă, alături de preşedintele comisiei, la preluarea de la centrul de contestaţii, cu proces-verbal, a tezelor reevaluate, a catalogului electronic şi a unui exemplar tipărit, ştampilat şi semnat, completat cu notele obţinute de elevi în urma rezolvării contestaţiilor, asigurând transportul acestora, în deplină siguranţă, la unitatea de provenienţă;

15. afişează notele obţinute la teze în urma rezolvării contestaţiilor, în loc vizibil;

16. elaborează, împreună cu preşedintele comisiei, în termen de 3 zile de la încheierea fiecărei perioade de teze, rapoarte privind organizarea şi desfăşurarea acesteia.

III. Asistenţii care fac parte din comisia din unitatea de învăţământ au următoarele atribuţii:

1.  participă la instruirea cu privire la desfăşurarea tezei, realizată de preşedintele şi de membrii comisiei;

2. semnează procesul-verbal de instruire;

3. primesc de la preşedintele comisiei lista nominală cu elevii repartizaţi alfabetic în fiecare clasă, coli tipizate pentru teză, coli ştampilate pentru ciorne, etichete şi borderoul de predare/primire în care semnează elevii pentru a confirma numărul de pagini ale tezei elaborate, fişa de atribuţii; semnează procesul-verbal în care se consemnează numărul de coli tipizate pentru teză şi numărul de coli pentru ciorne;

4.  verifică aşezarea elevilor câte unul în bancă, în ordine alfabetică, conform listelor primite de la preşedintele comisiei;

5.  verifică, înainte de aducerea subiectelor în săli, să nu existe asupra elevilor materiale ajutătoare: manuale, dicţionare, notiţe, însemnări etc, care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi orice mijloace electronice de calcul sau de comunicare;

6.  explică elevilor modul de desfăşurare a tezei, modul de completare a datelor personale pe foaia tipizată, înainte de aducerea subiectelor în săli;

7.  distribuie fiecărui elev câte o coală de hârtie tipizată pe care elevul scrie cu majuscule numele său, prenumele tatălui, toate prenumele personale şi completează citeţ celelalte date de pe colţul ce urmează a fi lipit; atrage atenţia că înscrierea numelui elevului pe foile tipizate în afara rubricii care se sigilează, precum şi orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării atrag anularea lucrării scrise respective;

8.  distribuie elevilor atâtea coli tipizate şi ciorne ştampilate câte le sunt necesare; elevii vor completa pe fiecare dintre acestea datele personale, în colţul care urmează să fie lipit;

9.  primesc subiectele multiplicate, în plicuri sigilate, de la preşedintele şi de la membrii comisiei, verifică integritatea acestora, le deschid şi le distribuie fiecărui elev;

10.  distribuie elevilor care susţin teza la matematică într-o limbă a minorităţilor naţionale, simultan, subiectul atât în limba maternă, cât şi în limba română;

11. răspund de asigurarea ordinii şi a liniştii în sala de clasă;

12. informează elevii că timpul de lucru este de două ore din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor pentru fiecare elev;

13. se asigură ca, din momentul distribuirii subiectelor, niciun elev să nu părăsească sala decât dacă predă teza şi semnează de predarea acesteia, dar nu mai devreme de o oră de la distribuirea subiectelor în săli;

14. însoţesc, în cazuri excepţionale, elevii care se simt rău şi solicită părăsirea temporară a sălii, până la înapoierea în sala de clasă;

15.  explică elevilor modul de desfăşurare a tezei şi le reamintesc că:

- timpul destinat elaborării unei teze este de 120 de minute, socotit din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fotocopiate pentru fiecare elev;

-  pentru elaborarea tezei trebuie să folosească numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor şi a desenelor trebuie să folosească numai creion negru;

-  este interzisă folosirea în timpul tezei a mijloacelor de calcul;

-  trebuie să folosească numai hârtia distribuită de către asistenţi;

- subiectele rezolvate pe ciornă sau pe foaia cu subiectele fotocopiate nu se iau în considerare;

- dacă doresc să corecteze o greşeală, trebuie să taie cu o linie orizontală fiecare rând din pasajul greşit;

-  au obligaţia de a păstra liniştea în timpul desfăşurării tezelor cu subiect unic, de a nu comunica cu ceilalţi elevi şi de a nu folosi materiale interzise de metodologie;

16.  distribuie coli tipizate elevilor care din diferite motive doresc să îşi transcrie teza, fără a depăşi timpul stabilit; anulează pe loc vechea teză, menţionând pe coală „Anulat"; semnează lucrările anulate (acestea se păstrează în condiţiile stabilite pentru teze);

17.  supraveghează elevii în timpul desfăşurării tezei, astfel încât unul dintre asistenţi stă în faţa clasei, celălalt în spatele clasei; nu au alte preocupări în afară de supraveghere;

18.  interzic elevilor să comunice între ei sau cu exteriorul şi sesizează preşedintele comisiei cu privire la orice încălcare a metodologiei;

19.  comunică imediat preşedintelui comisiei eventualele tentative de fraudă, alte nereguli în desfăşurarea tezei;

20.  preiau lucrările elevilor la expirarea celor 120 de minute acordate; elevii predau lucrările în faza în care se află, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit;

21. instruiesc elevii ca la încheierea tezelor aceştia să numeroteze toate paginile pe care au scris, inclusiv acelea pe care au scris doar câteva rânduri, numai cu cifre arabe, în partea de jos a paginii, în colţul din dreapta, indicând pagina curentă şi numărul total de pagini, (de exemplu, sub forma 3/5, pentru pagina a treia, dacă elevul a scris în total 5 pagini);

22.  barează, la primirea tezelor, spaţiile nescrise, verifică numărul de pagini şi îl trec în procesele-verbale de predare-primire pe care le semnează elevii, precum şi în rubrica prevăzută pe prima pagină a lucrării;

23.  strâng separat ciornele şi lucrările anulate; acestea se păstrează în unitatea de învăţământ;

24. transportă tezele din sala de clasă în sala în care acestea se predau, sub semnătură, preşedintelui şi celorlalţi membri ai comisiei, care verifică dacă numărul tezelor predate corespunde cu numărul semnăturilor din procesul-verbal de predare a tezelor şi dacă numărul de pagini al fiecărei teze coincide cu cel înscris pe lucrare şi în procesul-verbal.

Asistenţilor le este interzis:

-  să pătrundă în sală cu telefoane mobile, cu mijloace electronice de calcul sau de comunicare, precum şi cu ziare, reviste, cărţi;

- să discute între ei în timpul desfăşurării tezelor, să dea indicaţii elevilor, să rezolve subiectul de teză sau să aibă alte preocupări.

Atribuţiile membrilor comisiei din centrul de evaluare

I. Preşedintele comisiei din centrul de evaluare are următoarele atribuţii:

1.  organizează şi răspunde de desfăşurarea activităţii în centrul respectiv;

2.  participă la instructajul organizat de comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti, la data şi ora anunţată;

3.   răspunde, împreună cu toţi membrii comisiei şi cu profesorii evaluatori, de securitatea tezelor, pe perioada cât acestea se află în centrul de evaluare;

4.  primeşte, împreună cu membrii comisiei, pe bază de proces-verbal, tezele aduse de la fiecare unitate de învăţământ arondată, spre a fi evaluate, şi catalogul tezelor cu subiect unic;

5.  preia, împreună cu informaticianul, baremele de evaluare de pe website-ul M.E.C.T.;

6.   pregăteşte, pentru evaluare, împreună cu membrii comisiei, pachetele de teze, astfel: amestecă toate tezele primite în centrul de evaluare la aceeaşi disciplină, apoi le grupează în pachete şi le numerotează de la 1 la n. Pachetele cuprind minimum 50 şi maximum 150 de teze. Introduce pachetele de teze în dosare/plicuri, după ce pe fiecare teză a fost scris şi numărul de ordine al dosarului/plicului;

7. asigură, împreună cu membrii comisiei, instruirea profesorilor evaluatori, pentru fiecare disciplină la care se organizează evaluarea, cu scopul de a diminua diferenţele dintre evaluatori în aplicarea baremului de evaluare;

8. stabileşte sălile în care lucrează profesorii evaluatori, ţinând cont că în fiecare sală trebuie să se afle cel puţin 3 profesori evaluatori;

9. predă, împreună cu 2 membri ai comisiei, dosarele/plicurile cu tezele numerotate, cu proces-verbal de predare-primire, profesorilor evaluatori. Procesul-verbal va conţine data, ora, numele persoanelor care predau/preiau tezele, numele disciplinei, numărul tezelor predate/preluate şi numerele de ordine ale acestora;

10.  ia măsuri ca pe perioada evaluării să nu intre în săli, în afara profesorilor evaluatori înşişi, decât preşedintele comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, reprezentanţii Comisiei Naţionale, persoane delegate de comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti pentru a controla desfăşurarea tezelor, în conformitate cu prevederile metodologiei;

11. preia zilnic, împreună cu membrii comisiei, după terminarea programului de evaluare şi de notare, pachetele de teze şi borderourile individuale de notare, închise în plicuri sigilate, cu proces-verbal, pentru a fi păstrate în case de fier sau în dulapuri metalice, închise şi sigilate;

12. preia, după încheierea acţiunii de evaluare, borderourile întocmite şi semnate de fiecare profesor evaluator, tezele evaluate şi semnează notele acordate de cei 2 profesori care au evaluat teza, în conformitate cu prevederile metodologiei;

13.  după ce toate tezele la o disciplină au fost evaluate şi notate, coordonează activitatea de deschidere a lucrărilor, în prezenţa membrilor comisiei şi a profesorilor evaluatori, şi de înregistrare imediată a notelor în catalogul tezelor cu subiect unic - nota obţinută prin rotunjire şi nota finală, cu două zecimale, obţinută prin media aritmetică a notelor acordate de profesorii care au evaluat teza; verifică dacă toate notele au fost transcrise corect de pe teze în catalogul tezelor;

14.  predă, împreună cu membrii comisiei, plicurile cu tezele evaluate, catalogul electronic şi două exemplare din forma tipărită a catalogului tezelor cu subiect unic completat, semnate de preşedinte, de un membru al comisiei şi de profesorii evaluatori şi ştampilate, reprezentanţilor comisiei din unitatea de învăţământ de provenienţă, pe bază de proces-verbal, pentru a fi transportate în unităţile de învăţământ;

15.  predă, împreună cu un membru al comisiei, catalogul electronic al tezelor cu subiect unic completat cu notele elevilor comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de contestaţii, pe bază de proces-verbal;

16.  elaborează, împreună cu membrii comisiei, şi transmite, prin intermediul informaticianului, în termen de două zile de la încheierea activităţii în centrul de evaluare, rapoarte privind organizarea şi desfăşurarea acesteia comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti;

17.   se asigură că toate persoanele care fac parte din componenţa comisiei nu fac publice informaţii cu privire la conţinutul lucrărilor scrise evaluate în cadrul centrului respectiv.

II. Membrii comisiei din centrul de evaluare au următoarele atribuţii:

1. participă, împreună cu preşedintele comisiei, la îndrumarea activităţii persoanelor din centru care au sarcini privind organizarea şi desfăşurarea tezelor;

2.  primesc, alături de preşedintele comisiei şi la cererea acestuia, în zilele în care se susţin teze, prin proces-verbal, lucrările scrise aduse de delegaţii de la fiecare unitate de învăţământ arondată, spre a fi evaluate;

3.  participă, alături de preşedintele comisiei, la pregătirea pentru evaluare a pachetelor de teze, astfel: amestecă toate tezele primite în centrul de evaluare la aceeaşi disciplină, apoi le grupează în pachete şi le numerotează de la 1 la n. Pachetele cuprind minimum 50 şi maximum 150 de teze. Introduc pachetele de teze în dosare/plicuri, după ce pe fiecare teză a fost scris şi numărul de ordine al dosarului/plicului;

4.  participă, alături de preşedintele comisiei, la sesiunea de instruire pentru profesorii evaluatori, pentru fiecare disciplină la care se organizează evaluarea, cu scopul de a diminua diferenţele dintre profesorii evaluatori în aplicarea baremului de evaluare;

5.    participă la predarea dosarelor/plicurilor cu tezele numerotate, cu proces-verbal de predare-primire, profesorilor evaluatori;

6.  preiau zilnic, împreună cu preşedintele comisiei, după terminarea programului de evaluare şi de notare, pachetele de teze şi borderourile individuale de notare, închise în plicuri sigilate, cu proces-verbal, pentru a fi păstrate în case de fier sau în dulapuri metalice, închise şi sigilate;

7.  răspund, împreună cu preşedintele comisiei şi cu profesorii evaluatori, de securitatea tezelor şi de asigurarea confidenţialităţii cu privire la conţinutul acestora, pe perioada în care acestea se află în centrul de evaluare;

8.  participă, împreună cu preşedintele comisiei şi cu profesorii evaluatori, la deschiderea lucrărilor, după ce toate lucrările scrise de la o disciplină au fost evaluate şi notate, şi înregistrează imediat notele în catalogul tezelor cu subiect unic - nota obţinută prin rotunjire şi nota finală, cu două zecimale, obţinută prin media aritmetică a notelor acordate de profesorii evaluatori;

9.  participă, alături de preşedintele comisiei şi la cererea acestuia, la predarea plicurilor cu tezele evaluate şi a două exemplare din forma tipărită a catalogului tezelor cu subiect unic completat, semnat de preşedinte, de un membru al comisiei şi de profesorii evaluatori şi ştampilat, reprezentanţilor comisiei din unitatea de învăţământ de provenienţă, pe bază de proces-verbal, pentru a fi transportate în unităţile de învăţământ;

10.  participă, împreună cu preşedintele comisiei, la predarea catalogului electronic al tezelor cu subiect unic completat cu notele elevilor comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de contestaţii, pe bază de proces-verbal;

11. elaborează, împreună cu preşedintele comisiei, în termen de două zile de la încheierea activităţii în centrul de evaluare, rapoarte privind organizarea şi desfăşurarea acesteia.

III. Profesorul evaluator din centrul de evaluare are următoarele atribuţii:

1.  participă la instruirea pe care o organizează preşedintele şi membrii comisiei înainte de începerea corectării, pentru fiecare disciplină. Scopul instruirii este de a diminua diferenţele dintre profesorii evaluatori în aplicarea baremului de evaluare. Semnează procesul-verbal de instruire;

2. evaluează şi notează, conform metodologiei, tezele repartizate;

3. înregistrează punctajele şi notele în borderouri de evaluare separate, defalcate unitar la nivel de disciplină în cadrul centrului de evaluare, respectând baremul de evaluare;

4.   predă, cu proces-verbal, preşedintelui şi membrilor comisiei, zilnic, după terminarea programului de evaluare şi de notare, pachetele de teze şi borderourile individuale de notare, închise în plicuri sigilate, pentru a fi păstrate;

5.   predă, cu proces-verbal, preşedintelui şi membrilor comisiei, după încheierea acţiunii de evaluare, seturile de teze, borderourile individuale originale de notare, semnate, închise în plicuri sigilate;

6. trece notele obţinute de elevi pe fiecare teză, cu cerneală roşie, şi semnează, numai după ce preşedintele comisiei se asigură că între notele acordate de cei 2 profesori care au evaluat teza este o diferenţă de cel mult un punct;

7.  asistă la trecerea notei finale pe teză de către preşedintele comisiei şi semnează nota finală;

8.  asistă la deschiderea lucrărilor, în prezenţa preşedintelui şi a membrilor comisiei, după ce toate lucrările scrise la o disciplină au fost evaluate şi notate;

9.  verifică, la cererea preşedintelui comisiei, corectitudinea transcrierii notelor de pe lucrări în catalog;

10.   semnează cataloagele tezelor (în forma tipărită a catalogului tezelor cu subiect unic), completate cu notele de la teze, pe fiecare pagină, la rubrica prevăzută în acest scop;

11.  asigură confidenţialitatea cu privire la conţinutul lucrărilor scrise care i-au fost repartizate spre evaluare.

IV.  Informaticianul din centrul de evaluare are următoarele atribuţii:

1.  preia, sub coordonarea preşedintelui comisiei, baremele de evaluare de pe website-ul M.E.C.T.;

2.    participă, la solicitarea preşedintelui comisiei, la înregistrarea notelor în catalogul tezelor cu subiect unic;

3.   transmite, sub coordonarea preşedintelui comisiei, rapoarte privind organizarea şi desfăşurarea activităţii în centrul de evaluare către comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti.

Atribuţiile membrilor comisiei din centrul de contestaţii

I. Preşedintele comisiei din centrul de contestaţii are următoarele atribuţii:

1.  organizează şi răspunde de desfăşurarea activităţii în centrul respectiv;

2.  participă la instructajul organizat de comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti, la data şi ora anunţată;

3.   răspunde, împreună cu toţi membrii comisiei şi cu profesorii evaluatori, de securitatea tezelor, pe perioada cât acestea se află în centrul de contestaţii;

4.   primeşte, împreună cu membrii comisiei, pe bază de proces-verbal, cataloagele şi tezele aduse de la fiecare unitate de învăţământ arondată, spre a fi reevaluate;

5.  preia, împreună cu un membru al comisiei, pe bază de proces-verbal, catalogul electronic al tezelor cu subiect unic de ia comisia de evaluare;

6.  preia, împreună cu informaticianul, baremele de evaluare de pe website-ul M.E.C.T.;

7.    pregăteşte pentru evaluare, împreună cu membrii comisiei, pachetele de teze, astfel: amestecă toate tezele primite în centrul de contestaţii la aceeaşi disciplină, apoi le grupează în pachete şi le numerotează de la 1 la n. Pachetele cuprind maximum 100 de teze. Introduce pachetele de teze în dosare/plicuri, după ce pe fiecare teză a fost scris şi numărul de ordine al dosarului/plicului;

8.  asigură, împreună cu membrii comisiei, o sesiune de instruire pentru profesorii evaluatori, pentru fiecare disciplină la care se organizează evaluarea, cu scopul de a diminua diferenţele dintre profesorii evaluatori în aplicarea baremului de evaluare;

9.  stabileşte sălile în care lucrează profesorii evaluatori, ţinând cont că 2 profesori care evaluează acelaşi set de lucrări trebuie să lucreze în săli diferite şi că în fiecare sală trebuie să se afle cel puţin 3 profesori evaluatori;

10. predă, împreună cu 2 membri ai comisiei, dosarele/plicurile cu tezele numerotate, cu proces-verbal de predare-primire, profesorilor evaluatori. Procesul-verbal va conţine data, ora, numele persoanelor care predau/preiau tezele, numele disciplinei, numărul tezelor predate/preluate şi numerele de ordine ale acestora;

11.  ia măsuri ca pe perioada evaluării să nu intre în săli, în afara profesorilor evaluatori înşişi, decât preşedintele comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, reprezentanţii Comisiei Naţionale, persoane delegate de comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti pentru a controla desfăşurarea tezelor, în conformitate cu prevederile metodologiei;

12.   preia zilnic, împreună cu membrii comisiei, după terminarea programului de evaluare şi de notare, pachetele de teze şi borderourile individuale de notare, închise în plicuri sigilate, cu proces-verbal, pentru a fi păstrate în case de fier sau în dulapuri metalice, închise şi sigilate;

13. preia, după încheierea acţiunii de evaluare, borderourile întocmite şi semnate de fiecare profesor evaluator, tezele evaluate şi semnează notele acordate de cei 2 profesori evaluatori, respectând prevederile metodologiei;

14.  după ce toate tezele la o disciplină au fost evaluate şi notate, coordonează activitatea de deschidere a lucrărilor, în prezenţa membrilor comisiei şi a profesorilor evaluatori, şi de înregistrare imediată a notelor în catalogul tezelor cu subiect unic - nota obţinută prin rotunjire şi nota finală, cu două zecimale, obţinută prin media aritmetică a notelor acordate de profesorii care au evaluat teza; verifică dacă toate notele au fost transcrise corect de pe teze în catalogul tezelor;

15.  predă, împreună cu membrii comisiei, plicurile cu tezele reevaluate, catalogul electronic şi exemplarul tipărit al catalogului tezelor completat cu notele obţinute în urma rezolvării contestaţiilor, semnat de preşedinte, de un membru al comisiei şi de profesorii evaluatori şi ştampilat, reprezentanţilor comisiei din unitatea de învăţământ de provenienţă, pe bază de proces-verbal, pentru a fi transportate în unităţile de învăţământ;

16.  predă, împreună cu un membru al comisiei, catalogul tezelor cu subiect unic completat cu notele elevilor comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, pe bază de proces-verbal;

17. elaborează, împreună cu membrii comisiei, şi transmite, prin intermediul informaticianului, în termen de două zile de la încheierea activităţii în centrul de contestaţii, rapoarte privind organizarea şi desfăşurarea acesteia comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti;

18.   se asigură că toate persoanele care fac parte din componenţa comisiei nu fac publice informaţii cu privire la conţinutul lucrărilor scrise reevaluate în cadrul centrului respectiv.

II. Membrii comisiei din centrul de contestaţii au următoarele atribuţii:

1. participă, împreună cu preşedintele comisiei, la îndrumarea activităţii persoanelor din centru care au sarcini privind organizarea şi desfăşurarea tezelor;

2.  primesc, alături de preşedintele comisiei şi la cererea acestuia, pe bază de proces-verbal, lucrările scrise aduse de delegaţii de la fiecare unitate de învăţământ, spre a fi reevaluate;

3.  participă, alături de preşedintele comisiei, la pregătirea pentru reevaluare a pachetelor de teze;

4.  participă, alături de preşedintele comisiei, la sesiunea de instruire pentru profesorii evaluatori, pentru fiecare disciplină la care se organizează evaluarea, cu scopul de a diminua diferenţele dintre profesorii evaluatori în aplicarea baremului de evaluare;

5.   participă la predarea dosarelor/plicurilor cu tezele numerotate, cu proces-verbal de predare-primire, profesorilor evaluatori;

6.  preiau zilnic, împreună cu preşedintele comisiei, după terminarea programului de evaluare şi de notare, pachetele de teze şi borderourile individuale de notare, închise în plicuri sigilate, cu proces-verbal, pentru a fi păstrate în case de fier sau în dulapuri metalice, închise şi sigilate;

7. răspund, împreună cu preşedintele comisiei şi cu profesorii evaluatori, de securitatea tezelor şi de asigurarea confidenţialităţii cu privire la conţinutul acestora, pe perioada în care acestea se află în centrul de contestaţii;

8. participă, împreună cu preşedintele comisiei şi cu profesorii evaluatori, la deschiderea lucrărilor, după ce toate lucrările scrise de la o disciplină au fost evaluate şi notate, şi înregistrează imediat notele în catalogul tezelor cu subiect unic- nota obţinută prin rotunjire şi nota finală, cu două zecimale, obţinută prin media aritmetică a notelor acordate de profesorii evaluatori;

9.  participă, alături de preşedintele comisiei şi la cererea acestuia, la predarea plicurilor şi a catalogului tezelor cu subiect unic completat, semnat de preşedinte, de un membru al comisiei şi de profesorii evaluatori şi ştampilat, reprezentanţilor comisiei din unitatea de învăţământ de provenienţă, pe bază de proces-verbal, pentru a fi transportate în unităţile de învăţământ;

10. participă, împreună cu preşedintele comisiei, la predarea catalogului tezelor cu subiect unic completat cu notele elevilor comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, pe bază de proces-verbal;

11. elaborează, împreună cu preşedintele comisiei, în termen de două zile de la încheierea activităţii în centrul de contestaţii, rapoarte privind organizarea şi desfăşurarea acesteia.

III. Profesorul evaluator din centrul de contestaţii are următoarele atribuţii:

1.  participă la instruirea pe care o organizează preşedintele şi membrii comisiei înainte de începerea corectării, pentru fiecare disciplină. Scopul instruirii este de a diminua diferenţele dintre profesorii evaluatori în aplicarea baremului de evaluare. Semnează procesul-verbal de instruire;

2.  evaluează şi notează tezele repartizate, conform metodologiei;

3. înregistrează punctajele şi notele în borderouri de evaluare separate, defalcate unitar la nivel de disciplină, respectând baremul de evaluare;

4. predă, cu proces-verbal, preşedintelui şi membrilor comisiei, zilnic, după terminarea programului de evaluare şi de notare, pachetele de teze şi borderourile individuale de notare, închise în plicuri sigilate, pentru a fi păstrate;

5. predă, cu proces-verbal, preşedintelui şi membrilor comisiei, după încheierea acţiunii de evaluare, seturile de teze, borderourile individuale originale de notare, semnate, închise în plicuri sigilate;

6. trece notele obţinute de elevi pe fiecare teză, cu cerneală roşie, şi le semnează, în conformitate cu prevederile metodologiei;

7. asistă la trecerea notei finale pe teză de către preşedintele comisiei şi semnează nota finală;

8. asistă la deschiderea lucrărilor, în prezenţa preşedintelui şi a membrilor comisiei, după ce toate lucrările scrise la o disciplină au fost evaluate şi notate;

9. verifică, la cererea preşedintelui comisiei, corectitudinea transcrierii notelor de pe lucrări în catalog;

10. semnează cataloagele tezelor (în forma tipărită a catalogului tezelor cu subiect unic), completate cu notele de la teze, pe fiecare pagină, la rubrica prevăzută în acest scop;

11. asigură confidenţialitatea cu privire la conţinutul lucrărilor scrise care i-au fost repartizate spre reevaluare.

IV. Informaticianul din centrul de contestaţii are următoarele atribuţii:

1.  preia, sub coordonarea preşedintelui comisiei, baremele de evaluare de pe website-ul M.E.C.T.;

2. participă, la solicitarea preşedintelui comisiei, la înregistrarea notelor în catalogul tezelor cu subiect unic;

3. transmite, sub coordonarea preşedintelui comisiei, rapoarte privind organizarea şi desfăşurarea activităţii în centrul de contestaţii către comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti.

ANEXA Nr. 4

Programele pentru disciplinele la care se susţin teze cu subiect unic de către elevii claselor a VII-a si a VIII-a

PROGRAMA

pentru teza cu subiect unic la disciplina Limba şi literatura română

Clasa a VII-a

2008-2009

I. PRECIZĂRI

Prezenta programă pentru tezele cu subiect unic la disciplina Limba şi literatura română vizează obiectivele de referinţă din programa şcolară revizuită pentru clasa a VII-a, referitoare la capacitatea de receptare a mesajului scris şi la capacitatea de exprimare scrisă, în diferite situaţii de comunicare. Subiectele pentru teze vor fi în acord cu obiectivele de referinţă, cu activităţile de învăţare şi conţinuturile din această programă şcolară, care intră în vigoare în anul şcolar 2008-2009. In tabelul de mai jos sunt incluse exemple de sarcini de lucru/cerinţe care pot apărea în tezele cu subiect unic pentru disciplina Limba şi literatura română.

Prin tezele cu subiect unic, în evaluarea unităţilor de conţinut care privesc domeniul limba română se au în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie), de evidenţiere a valorilor stilistice, a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare.

In evaluarea unităţilor de conţinut ale domeniului lectură, sarcinile de lucru implică cerinţe care privesc înţelegerea unui text dat, literar (identificarea ideilor principale, a unor trăsături generale şi particulare ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.) sau nonliterar, precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text dat (rezumat, caracterizare de personaj). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere competenţele de redactare a unor texte descriptive, narative şi dialogate, precum şi a unor texte care presupun exprimarea motivată a unei atitudini/a unei opinii proprii.

Pentru obiectivele de referinţă care privesc capacitatea de receptare şi de producere a mesajelor orale, profesorii vor organiza activităţi specifice şi vor realiza evaluarea de parcurs a acestora.

II. OBIECTIVE DE REFERINŢA DIN PROGRAMA ŞCOLARA ŞI EXEMPLE DE SARCINI DE LUCRU

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris

Obiective de referinţă	Exemple de sarcini de lucru corespunzătoare activităţilor de învăţare şi conţinuturilor din programă
3.1. să citească o varietate de texte literare sau nonliterare, demonstrând înţelegerea sensului acestora	- identificarea diferenţelor dintre textele literare şi nonliterare - identificarea semnificaţiilor unor texte literare şi nonliterare, în vederea comentării sensului lor global
3.2. să recunoască modalităţile specifice de organizare a textului epic şi procedeele de expresivitate în textul liric	- identificarea structurii textelor epice şi lirice: structuri în textele epice (timp, spaţiu, acţiune, personaje; modalităţi de caracterizare a personajelor1) şi lirice (concordanţa dintre forma fonetică şi grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta) - identificarea măsurii, a tipurilor de rimă şi de ritm învăţate (iambic şi trohaic) - identificarea şi explicarea rolului unor procedee de expresivitate artistică (epitet, comparaţie, repetiţie, enumeraţie, hiperbolă, metaforă, antiteză; repetiţia fonetică - aliteraţia) - identificarea trăsăturilor specifice ale genului epic şi liric în diferite texte literare, la prima vedere, sau în textele studiate, aparţinând următoarelor specii literare: nuvela, imnul

1 Conţinuturile marcate cu bold în prezenta programă pentru tezele cu subiect unic vor fi evaluate în semestrul al II-lea.

3.3. să sesizeze corectitudinea şi valoarea expresivă a categoriilor gramaticale2 şi lexicale învăţate, într-un text citit

- identificarea şi utilizarea mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea) - identificarea şi utilizarea relaţiilor de sinonimie, antonimie, omonimie şi polisemie studiate - explicarea sensului unor paronime şi utilizarea lor corectă într-un context dat - sesizarea schimbării semnificaţiei unor cuvinte în funcţie de contextul în care apar - identificarea şi explicarea pleonasmului - sesizarea rolului utilizării categoriilor morfologice şi sintactice2 într-un text şi a valorii expresive a categoriilor gramaticale şi lexicale învăţate - sesizarea rolului semnelor ortografice şi de punctuaţie din textul dat

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

Obiective de referinţă	Exemple de sarcini de lucru corespunzătoare activităţilor de învăţare şi conţinuturilor din programă
4.1. să îşi exprime în scris opinii şi atitudini	- redactarea nuanţată, în raport cu structura si cu motivaţiile personale, a unui text - motivarea opţiunilor pentru idei, fapte, întâmplări, personaje, atitudini etc, selectate din textul dat sau utilizate în propriile compuneri
4.2.  să utilizeze corect şi nuanţat categoriile semantice învăţate 4.3.  să organizeze secvenţele textuale în funcţie de o cerinţă specifică	- utilizarea în contexte diferite a sinonimelor, a antonimelor, a omonimelor şi a paronimelor - dispunerea în pagină a diferitelor texte - structurarea unui text în secvenţe distincte, în funcţie de tipul acestuia (rezumatul, caracterizarea unui personaj, comentarea unor secvenţe din textele studiate sau a titlului unui text; compuneri narative, descriptive, informative; cererea) - scrierea îngrijită, lizibilă şi corectă a textelor
4.4. să utilizeze corect flexiunea nominală şi verbală2 în textul scris, precum şi semnele ortografice şi de punctuaţie	- utilizarea corectă a părţilor de vorbire flexibile şi neflexibile în textele redactate - construirea corectă şi expresivă a unui text din punct de vedere sintactic - utilizarea adecvată a formelor verbale prin raportare la cronologia faptelor relatate - utilizarea conectorilor adecvaţi la nivelul propoziţiei şi al frazei - folosirea unor grupuri verbale şi nominale pentru a spori expresivitatea comunicării - ortografierea unor structuri verbale şi nominale; reformularea unor enunţuri care conţin erori de natură morfologică şi sintactică - utilizarea corectă a semnelor de ortografie şi de punctuaţie
4.5. să redacteze texte diverse, folosind diferite modalităţi pentru realizarea expresivităţii textului	- identificarea ideilor/unor idei principale într-un text la prima vedere şi relaţionarea idee principală - idee secundară; rezumarea unui text literar - identificarea unor trăsături ale personajelor din texte la prima vedere şi a modalităţilor de caracterizare; caracterizarea unui personaj - realizarea unor descrieri prin ordonarea detaliilor în funcţie de propriile percepţii/propria imaginaţie (obiecte, tablouri din natură, fenomene; persoane sau personaje considerate drept modele) - redactarea unor compuneri narative, descriptive şi dialogate, în care să valorifice categoriile semantice şi gramaticale învăţate; inserarea dialogului în compuneri - construirea unor scurte povestiri - comentarea unei/unor secvenţe din textele studiate - comentarea semnificaţiei/semnificaţiilor titlului - redactarea unor cereri în diferite scopuri

2 Pentru obiectivele de referinţă 3.3 şi 4.4, la teza cu subiect unic pe semestrul I se vor avea în vedere noţiunile de fonetică (actualizare), lexicul (actualizare; noţiuni nou-studiate) şi doar acele elemente de morfosintaxa (actualizate prin studiul la clasă al textelor-suport, până la data susţinerii tezei) necesare redactării corecte a diferitelor tipuri de texte/de compuneri; domeniul morfosintaxa (capitolul „Conţinuturi. Elemente de construcţie a comunicării": 3.4.1-3.4.5) va fi evaluat pe semestrul al II-lea.

PROGRAMA

pentru teza cu subiect unic la disciplina Limba şi literatura română

Clasa a VIII-a

2008-2009

I. PRECIZĂRI

Prezenta programă pentru tezele cu subiect unic la disciplina Limba şi literatura română vizează obiectivele de referinţă din programa şcolară pentru clasa a VIII-a referitoare la capacitatea de receptare a mesajului scris şi la capacitatea de exprimare scrisă, în diferite situaţii de comunicare. Subiectele pentru teze vor fi în acord cu obiectivele de referinţă, cu activităţile de învăţare şi conţinuturile din programa şcolară pentru clasa a VIII-a. In tabelul de mai jos sunt incluse exemple de sarcini de lucru/cerinţe care pot apărea în tezele cu subiect unic la disciplina Limba şi literatura română.

Prin tezele cu subiect unic, în evaluarea unităţilor de conţinut care privesc domeniul limba română se au în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie), de subliniere a valorilor stilistice şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare.

In evaluarea unităţilor de conţinut ale domeniului lectură, sarcinile de lucru implică cerinţe care privesc înţelegerea unui text dat, literar sau nonliterar (identificarea ideilor principale, a unor trăsături generale şi particulare ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar sau nonliterar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, identificarea ideilor principale, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte funcţionale (cerere, invitaţie), argumentative (exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind textul dat/indicat, motivarea apartenenţei la un gen literar), reflexive şi imaginative (scrisoare, alte compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente, evidenţierea trăsăturilor unui obiect într-o descriere/într-un portret, scurte naraţiuni, continuarea logică a unor dialoguri etc).

Pentru obiectivele de referinţă care privesc capacitatea de receptare şi de producere a mesajelor orale, profesorii vor organiza activităţi specifice şi vor realiza evaluarea de parcurs a acestora.

II. OBIECTIVE DE REFERINŢA DIN PROGRAMA ŞCOLARA Şl EXEMPLE DE SARCINI DE LUCRU

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris

Obiective de referinţă	Exemple de sarcini de lucru corespunzătoare activităţilor de învăţare şi conţinuturilor din programă
3.1. să dovedească înţelegerea unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date	- diferenţierea între sensul propriu şi sensul figurat al cuvintelor în funcţie de context - recunoaşterea sensului figurat al unor cuvinte într-un context dat - identificarea ideilor principale dintr-un text dat - identificarea modurilor de expunere şi a felului în care  acestea se combină într-un text dat - identificarea ordinii logice şi cronologice a ideilor/a întâmplărilor dintr-un text - identificarea unor elemente de structurare a textului narativ: timpul, spaţiul naraţiunii, logica acţiunii, construcţia personajului - identificarea unor elemente de structurare a textului liric - identificarea elementelor de versificaţie: măsură, rimă, ritm, vers, strofă - identificarea semnificaţiei unor procedee de expresivitate artistică în textele date; alegoria, inversiunea1 - identificarea unor trăsături ale genurilor liric, epic şi dramatic
3.2. să sesizeze valoarea expresivă a categoriilor morfosintactice2, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului, a categoriilor semantice studiate, a ortografiei şi punctuaţiei	- identificarea arhaismelor, a regionalismelor şi a neologismelor şi a rolului lor în textele date - recunoaşterea unor cuvinte aparţinând unei familii lexicale, a cuvintelor derivate, compuse sau obţinute prin conversiune - recunoaşterea categoriilor semantice studiate: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice, paronime - identificarea pleonasmului - sesizarea rolului semnelor ortografice şi de punctuaţie din textul dat - identificarea unor valori stilistice ale nivelurilor fonetic, lexical şi morfosintactic într-un text dat - identificarea rolului părţilor de propoziţie şi a propoziţiilor într-un text dat - identificarea şi utilizarea unor elemente de sintaxă a propoziţiei şi a frazei (probleme de acord; funcţii sintactice; tipuri de propoziţii - regente şi subordonatele indicate de programă; cuvinte şi construcţii incidente; relaţii sintactice; topică şi punctuaţie; valori stilistice ale folosirii acestora în textul dat)

1  Conţinuturile marcate prin bold sunt valabile numai pentru semestrul al II-lea.

2 Sintaxa propoziţiei şi a frazei (capitolul „Conţinuturi. Elemente de construcţie a comunicării": 3.1, 3.4.1.-3.4.6 din programa şcolară, 2003) va face obiectul evaluării pe semestrul al II-lea; pentru semestrul I se vor avea în vedere noţiunile de fonetică şi lexicul (actualizare; noţiuni nou-studiate).

3.3. sa identifice valori morale într-un text, exprimându-şi impresiile şi preferinţele

- identificarea unor elemente morale în textele studiate (nuvela; fragmente - romanul, comedia) sau la prima vedere şi exprimarea motivata a propriei atitudini faţa de acestea

4. Dezvoltarea capacitaţii de exprimare scrisa

Obiective de referinţa	Exemple de sarcini de lucru corespunzatoare activitaţilor de învaţare şi conţinuturilor din programa
4.1. sa redacteze texte diverse, adaptându-le la situaţia de comunicare concreta	- redactarea unor texte reflexive şi imaginative (scrisoare; compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente cu ocazia unui eveniment personal, social sau cultural; evidenţierea unor trasaturi ale unui obiect - peisaj, opera de  arta,   persoana - într-o  descriere/într-un   portret;  scurte   naraţiuni; continuarea unor dialoguri etc.) - redactarea unor texte funcţionale: cerere, invitaţie - redactarea unor compuneri despre texte literare studiate sau la prima vedere - rezumat; caracterizare de personaj; motivarea apartenenţei unui text, studiat sau la prima vedere, la un gen literar: epic (nuvela, romanul), liric, dramatic (comedia) - comentarea sumara a unor secvenţe din operele studiate (fragmentele studiate din speciile literare: romanul, comedia) sau a unor texte la prima vedere, prin exprimarea motivata a unei opinii privind structura textului, procedeele de expresivitate şi semnificaţiile textului şi/sau ale mesajului acestuia - exprimarea argumentata a unui punct de vedere privind textul dat/indicat
4.2. sa utilizeze, în redactare, cunoştinţele de lexic şi de morfosintaxa, folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie, în vederea obţinerii coerenţei şi coeziunii unui text propriu	- utilizarea corecta şi adecvata a elementelor de lexic - utilizarea corecta a elementelor de morfosintaxa în redactarea unui text - utilizarea adecvata a semnelor ortografice - aplicarea corecta a semnelor de punctuaţie la nivelul propoziţiei şi al frazei - realizarea expresivitaţii cu ajutorul semnelor de punctuaţie

PROGRAMA

pentru teza cu subiect unic la disciplina Limba şi literatura germana materna*)

Evaluation - 7. Klasse

Clasa a VII-a

2008-2009

I. Semester

I. Literatur

1.  Wiedergabe des Inhalts eines Textes:

a.  die Nacherzahlung

b.  die Inhaltsangabe;

2.Beantworten von Schltisselfragen zu einem Text;

3. Anderung der Erzahlperspektive eines gegebenen Textes;

4. Fortsetzen und Umformen von Texten;

5. Entwerfen von Dialogen zwischen Gestalten;

6. Personenbeschreibung verfassen;

7. Verfassen eines personlichen Briefes.

II. Sprachbetrachtung

1. Bereicherung des Wortschatzes:

a. Zusammenstellen von Wortfamilien: Ableitung und Zusammensetzung;

b.  Wortfetder,

2. Umwandlung der direkten in indirekte Rede und umgekehrt;

3.  Angemessene Verwendung des Konjunktivs;

4.  Die richtigen Prapositionen zu einem gegebenen Verb finden und damit Satze bilden;

5. Das richtige Einsetzen von Prapositionen und den Fall des Substantivs bestimmen;

6. Pluralformen von Substantiven richtig anwenden.

*) Programa este reprodusa în facsimil.

II. Semester

I. Literatur

1. Wiedergabe des Inhalts eines Textes:

a. die Nacherzahlung

b. die inhaitsangabe:

2. Die eigene Meinung zu einem gegebenen Thema mit Beispielen begriinden;

3. Erfassen destieferen Sinnes einer Ballade/eines Erzahlgedichts;

4. Erkennen des Bezugs zwischen Stilfiguren (Epitheton, Metapher, Vergleich, Personifizierung ) und Gefuhl im Stimmungsgedicht / in der Ballade;

5. Erkennen der Wesensziige der Ballade;

6. Beantworten von Schllisselfragen zu einem Text;

7. anderung der Erzahlperspektive eines gegebenen Textes;

8. Fortsetzen und Umformen von Texten;

9. Entwerfen von Dialogen zu einem gegebenen Thema;

II. Sprachbetrachtung

1. Identifizierung von Adverbialbestimmungen:

Lokal-, Temporal-, Modal-, Kausal-, Final-, Konsekutiv- und Konzessivbestimmung;

2. Identifikation und Bestimmen der adverbialen Nebensatze:

Lokal-, Temporal-, Modal-, Kausal-, Final-, Konsekutiv- und Konzessivastz,

3. Einsetzen von passenden Konjunktionen und den dureri sie adverbialen Gliedsatz bestimmen;

4. Form der Nebensatze:

a. eingeleitete: Konjunkftonaisatz, Reiativsatz, indirekter Fragesatz:

b.  uneigeleitete: Infinitivgruppe, Paftzipiaigruppe, verkappter Nebensatz

5.  Umwandlung von uneingeleiteten Nebensatzen in eingeleitete Nebensatze und umgekehrt.

PROGRAMA

pentru teza cu subiect unic la disciplina Limba şi literatura germana materna*)

Evaluation - 8. Klasse

Clasa a VIII-a

2008-2009

I. Semester

I. Literatur

1. Personliche Meinung aubern und begrunden;

2. Wiedergabe des Inhalts eines Textes:

a. die Nacherzahlung

b. die inhaitsangabe:

3. Texte aufgrund von Fragen erschlieflen;

4. Texte fortsetzen oder umformen;

5. Erfassen des tieferen Sinnes eines Textes;

6. Sprachliche Mittel in einem Text erkennen: die Ballade und das Naturgedicht;

7.anderung der Erzahlperspektive;

8. Gattungsspezifische Merkmale erkennen: die Ballade

9. Verfassen eines Dialogs zu einer gegebenen Situation.

II. Sprachbetrachtung

1. Bereicherung des Wortschatzes:

a.  die Wortfamilie: Abieitung und Zusammensetzung,

b.  das Wortfetd,

c.  Homonyme, Synonyme, Antonyme;

2.Identifikation und Bestimmen von Satzgliedern: Subjekt, Pradikat, Objekt, Attribut, Konditionaibestimmung;

3.Identifikation und Bestimmen von Nebensatzen: Subjekt-, Pradikativ-, Attribut-, Objekt-, Konditionaisatz;

*) Programa este reprodusa în facsimil.

4.    Form der Nebensatze:

a. eingeleitete: Konjunktionaisatz, Reiativsatz, indirekter Fragesatz;

b.uneingeleitete: Infmitivgruppe, Patizipiaigruppe, verkappter Nebensatz

5. Umwandlung von Satzgliedern in Nebensatze und umgekehrt;

II. Semester

I. Literatur

1. Personliche Meinung aufiern und begriinden;

2. Wiedergabe des Inhalts eines epischen Textes:

a. Nacherzahlung,

b. Inhaitsangabe;

3. Texte aijfgrund von Fragen erschliefien;

4. Texte fortsetzen oder umformen;

5. Erfassen des tieferen Sinnes eines Textes;

6. Charakterisierung einer Gestalt aus einer Kurzgeschichte;

7. anderung der Erzahlperspektive;

8. Gattungsspezifische Merkmale erkennen: die Kurzgeschichte;

9.  Verfassen eines Tagebucheintrags;

10.  Verfassen eines personlichen Briefes.

II. Sprachbetrachtung

1. Erkennen der Wortarten und Verwenden der richtigen Wortformen:

a) das Substantiv (mit Schwerpunkt auf Deklination, Pronomen und Praposition);

b) das Adjektiv (Steigerung);

c)  das Verb (mit Schwerpunkt auf: Hilfsverben, Modaiverben, Aktiv-Passiv,   Konjunktiv, Zeitformen).

PROGRAMA

pentru teza cu subiect unic la disciplina Limba şi literatura maghiara*)

Clasa a VII-a

2008-2009

I.  FEJLESZTESI KOVETELMENYEK

3.  A szbvegolvasas kepessegenek fejlesztese

4.  Az irasbeli kifejezokepesseg (fogalmazas) fejlesztese

II.  RESZLETES KOVETELMENYEK, TEVEKENYSEGPELDAK

3. A szovegolvasas kepessegenek fejlesztese

Reszletes kbvetelmenyek	Tevekenysegpeldak
3.2. az irodalmi es nem irodalmi kommunikacios helyzet felismerese kulonbbzo mufaju irodalmi es nem irodalmi szbvegekben	-    gyakorlatok a kommunikacios helyzet es a szoveg irodalmi/nem irodalmi jellegenek az osszekapcsolasara;
3.3. az irodalmi szoveg nyelvi megalkotottsaganak felfedezese, az irodalmi formak es kodok szerepenek megragadasa a lirai es epikai muvek szervezodeseben	verstani gyakorlatok; gyakorlatok a szbkepek es a retorikai alakzatok felismeresere es ertelmezesere;   lirai   es epikai mufajok sajatossagainak felismerese; a beszedhelyzet felismerese: a beszelo es a targy, a beszelo es a cimzett szbvegbeli viszonyanak megragadasa; a ter- es idoszerkezet, a szereplok szbvegbeli megalkotottsaganak a megfigyelese; a teny es fikcib megkulbnbbztetese

*) Programa este reprodusa in facsimil.

3.4.a szbvegben megjelenitett ertekek, ertekrendek erzekelese; a hangnemek megkiilonboztetese

-  gyakorlatok a szereploi ertekrend(ek) es az   elbeszeloi ertekrend megkulbnbbztetesere -  gyakorlatok a hangnem ertekelo szerepenek megallapitasara, hangnenn  es   nyelvi  formak  kapcsolatanak  megragadasara (atalakitasi gyakorlatok)

4. Az irasbeli kifejezokepesseg (fogalmazas) fejlesztese

Reszletes kovetelmenyek	Tevekenysegpeldak
4.1. kulonbozo tipusu szovegek alkotasa	szovegalkotasi gyakorlatok: kulonbozo leiro, elbeszelo es ervelo szovegek alkotasa, hirdetes irasa, monolog alkotasa, velemeny es ellenvelemeny kifejtese
4.2. valtozatos szokincs, a tanult kategoriak helyes es arnyalt hasznalata	mondatalkotasi gyakorlatok: mondatok tomoritese, bovitese; a beszelo szandekahoz igazodo mondatok alkotasa, a szorend megvalasztasa
4.3.attekintheto, ertelemtukrozo szdvegtagolas	sajat szoveg megszerkesztese, atalakitasi gyakorlatok, bovites, tomorites
4.4.tudatos helyesiras	helyesirasi gyakorlatok
4.5.szemelyesseg a szovegalkotasban	sajat allaspont megfogalmazasa, velemenynyilvanitas megadott vagy valasztott temarol, olvasmanyairol

III. TARTALMAK

I. felev

1. Irodalomolvasas

1.2. Irodalmi formak as kddok

1.2.1. Szokepek: metafora, megszemelyesites. Hasonlat, Retorikai alakzatok: az ismetles valtozatai (gondolatritmus, fokozas), parhuzam, ellentet.

1.2.2. Verstani alapfogalmak: ritmus, hangsulyos ritmus, sorfajtak, rim, rimfajtak.

1.2.3. Epikal mufajok: nepballada, muballada.

1.2.4. Az epikai muvek jellemzoi: tbrtenetmondas, elbeszelo, elbeszeloi nezopont, szereplok, Kihagyasos szerkesztesmod.

1.2.5. Lira, liraisag, lirai mufajok: dai.

1.2.6. Beszedhelyzet(ek) a koznapi es irodalmi szovegekben: a beszelonek a targyhoz es a cimzetthez valo viszonya.

1.2.7. Ertek, megjelenitett ertekek, ertekrend.

1.2.8. Hangnemek: tragikus, targyilagos, humoros hangvatel.

2. A logikus as calszerti nyelvhasznalat: kozfesformak

· a monolog

· jellemzes

· a szoveg megszerkesztese es atszerkesztese

3. A kozles epit6elemei: a mondat, a szd, a hang

3.2. A szo

3.2.1. A szokeszlet gazdagitasanak modjai: belso eszkozokkel (a)   szoteremtes (indulatszavak, hangutanzo szavak), (b) szoalkotassal (igekepzes, nevszokepzes).

3.2.2.  Az egyjelentesii szavak, A tbbbjelentesu szavak. A szinonimak (rokon ertelmii szavak). Az antonimak (ellentetes jelentesu szavak). A paronimak (hasonlo alaku szavak).

II. felev

1. Irodalomolvasas

1.2. Irodalmi formak es kadok

1.2.1. Szokepek: metafora, megszemelyesites, allegoria. Hasonlat. Retorikai alakzatok: az ismetles valtozatai (felsorolas, halmozas, fokozas), parhuzam, ellentet.

1.2.2. Verstani alapfogalmak: ritmus, hangsulyos ritmus, sorfajtak, rim, rimfajtak.

1.2.3. Epikai mufajok: elbeszeles/novella, humoreszk.

1.2.4.  Az epikai muvek jellemzoi: tortenetmondas, elbeszelo, elbeszeloi nezopont, szereplok. Terszerkezet es idoszerkezet.

1.2.5. Lira, liraisag, lirai mufajok: szatira.

1.2.6. Beszedhelyzet(ek) a koznapi es irodalmi szovegekben: a beszelonek a targyhoz es a cimzetthez valo viszonya. Teny es fikcio.

1.2.7. Ertek, megjelenitett ertekek, ertekrend,

1.2.8. Hangnemek: szatirikus, tragikus, targyilagos, humoros hangvetel.

2. A logikus es calszeru nyetvhasznalat: kozlasformak

· monolog

· leiras

· jellemzes

· maganlevel

· meghivo

· hirdetes

· a szoveg megszerkesztese es atszerkesztese

3. A kozIas apitdelemei: a mondat, a sz6, a hang

3.2. A szo

3.2.1. A szakeszlet gazdagitasanak madjai; belso eszkozakkel   (b)   szoalkotassal (szoosszetetei).

3.2.3. Az osszetett szo es a szoszerkezet.

3.3. A mondat

Az egyszerii mondat. Allito es tagado mondat. Modalitas szerinti osztalyozas (kijelento, kerdo, felkialto, felszolito).

Az egyszeru mondat szerkezete, elemzese. Az allitmany es fajtai. Az alany. A targy. A hatarozo es kifejezesmodjai. Ajelzo es fajtai (minoseg, mennyiseg_; birtokos).

Szoszerkezetek. Mellerendelo szoszerkezetek. Az alany es az allitmany egyeztetese.

Targyas, jelzos, hatarozos szoszerkezetek.

IV. Megjegyzesek

Az egyseges dolgozat teteleinek osszeallitasa a fenti tartalmak szerint tortenik, figyelembe veve a VII. osztalyos tanterv kovetelmenyeit, tevekenyseg-leirasait es kifejtett tartalmait, valamint a tanulok eletkori sajatossagait.

Az egyseges dolgozatiras ideje ket ora, a maximalisan elerheto pontszam 100, a megjelenes 10 pontot er. A pontszamok atszamitasa jeggye ugy tortenik, hogy a pontszamot elosztjuk tizzel, majd kerekitunk az atlagszamitas szabalyai szerint.

PROGRAMA

pentru teza cu subiect unic la disciplina Limba si literatura maghiara*)

Clasa a VIII-a 2008-2009

I.  FEJLESZTESI KOVETELMENYEK

3. A szovegolvasas kepessegenek fejlesztese

4. Az irasbeli kifejezokepesseg (fogalmazas) fejlesztese

II. RESZLETES KOVETELMENYEK, TEVEKENYSEGPELDAK

3. A szovegolvasas kepessegenek fejlesztese

Reszletes kovetelmenyek	Tevekenysegpeldak
3.2. a reszek es a szovegegesz jelentesenek megragadasa	-    gyakorlatok a szovegreszek (pi. mondatok,   mondattombok, bekezdesek) kozbtti kapcsolatok      megragadasara, a szovegreszek, illetve a szovegegesz    jelentese     kozotti ka pcso lattere mtesre;
3.3. az irodalmi es nem irodalmi kommunikacios helyzet jellemzoinek megragadasa, ludatositasa es megkiilonboztetese	-  gyakorlatok a szo szerinti es atvitt jelentes felismeresere -  gyakorlatok a kommunikacios helyzet es a szovegtipus viszonyanak megfigyelesere es ertelmezesere -  gyakorlatok az irodalmi es koznapi kommunikacios   helyzet felismeresere, megkulonboztetesere: pl. a maganlevel es koltoi level megkulonboztetese; -  gyakorlatok a nem  irodalmi szovegek     feldolgozasara: lenyegkiemeles, ok-okozati osszefiiggesek, lenyeges elemek es jellemzo reszletek,      alapgondolat es mellekgondolatok elkulonitese

*) Programa este reprodusa in facsimil.

3.4. az irodalmi formak es kodok szerepenek megragadasa a szbvegszervezodesben	az epikus es lirai alkotasok mufaji jegyeinek megragadasa, lirai es epikai mijfajvaltozatok dsszehasonlitasa, ertelmezese gyakorlatok a  retorikai alakzatok, a szokepek es a hasonlat szerepenek felfedezesere lirai es epikai alkotasokban; -    gyakorlatok a hangsulyos es idomertekes verseles felismeresere a ter- es idoszerkezet lirai es epikai alkotasokban, a szerepldk szdvegbeli megalkotottsaganak megfigyelese epikus muvekben, teny es fikcio megkulbnbbztetese
3.5.az irodalmi muvek ertekviszonyainak, hangnemenek megragadasa	gyakorlatok az ertekek, ertekrend felfedezesere, bizonyos nyelvi formak ertekelo szerepenek a felfedezesere -    a hangnemek felismerese
3.6. a szoveg adott szempontok szerinti ertelmezese es ertekelese	-     ertelmezes adott szempontok menten -     velemenynyilvanitas

4. Az irasbeli kifejezokepesseg (fogalmazas) fejlesztese

Reszletes kdvetelmenyek	Tevekenysegpeldak
4.1. kulonbozo szovegtipusok / szdvegmufajok alkotasa	funkcionalis szovegek (maganlevel, meghivo, hivatalos level, kerveny) alkotasa -  ertekezo, leiro,  elbeszelo  fogalmazas,  jellemzes,   parbeszed, monolog irasa
4.2. a szoveg megszerkesztese, tagolasa	-     tagolasi es szerkesztesi gyakorlatok: tematartas, a gondolatmenet egyenessege, megszakitatlansaga es eloremozgasa, a reszek dsszefuggese, a bevezetes es a befejezes osszekapcsolasa; idorend, az esemenyek sorrendje az elbeszelo fogalmazasban (elozmeny-esemeny-kdvetkezmeny vagy ok-okozat-befejezo gondolat), terbeli elrendezes a leirasban (egesz-resz-egesz, tavoli-kdzeli-tavoli), kiilso-belso tulajdonsagok rendje a jellemzesben, tetel-bizonyftas/cafolat az ervelo/ertekezo fogalmazasban - gyakorlatok nezopontvaltasra: az elbeszelo szemelyenek a kivalasztasa, a mondanivalo megtervezese a nezopontnak megfeleloen - dsszekevert mondatsor helyes sorrendbe allitasa, bekezdes irasa tetelmondat alkalmazasaval, bevezetes, befejezes irasa -  a szoveg atszerkesztese, bovites, tomorites
4.3. a nyelvi-nyelvtani ismeretek alkalmazasa	- szokincsgyakorlatok, a szofajok gyakorlasa, szojelentestani gyakorlatok (alapjelentes, jelentesvaltozas: metaforikus, metonimikus), mondatalkotasi, mondatbovitesi, -szukitesi es mondatkapcsolasi gyakorlatok
4.4. a nyelvi-stilisztikai ismeretek alkalmazasa	- a stilus adekvatsaga (vilagossag, tomorseg, szabatossag) es szepsege (szemleletesseg, elenkseg, valasztekossag, hangulatossag) a szdvegalkotasban
4.5.tudatos helyesiras	helyesirasi gyakorlatok -    az irasjelek (a  pont,  a  vesszo,  a kettospont,  a  kerdojel, a felkialtojel, a gondolatjel, az idezojel, a kdtojel, a pontosvesszd) helyes alkalmazasa
4.6.szemelyesseg a szdvegalkotasban	- a tema val kapcsolatos szemelyes nezopont ervenyesitese a szdvegalkotasban

III. TARTALMAK

I. felev

1. Irodalomotvasas

1.2. Irodalmi formak &s kddok

1.2.1. Szokepek: metafora, allegoria, szinesztezia. Hasonlat. Retorikai alakzatok: az ismetles valtozatai (gondolatritmus, felsorolas, halmozas, fokozas), parhuzam, ellentet.

1.2.2. Verstani alapfogalmak: hangsulyos ritmus, rimfajtak, idomertekes verseles, versiabak

1.2.3.  Epika: tortenetmondas, elbeszelo, elbeszeloi nezopont, szereplo, szereplok rendszere; epikai miifajok: elbeszeles/novella, humoreszk.

1.2.4. Lira, liraisag, lirai en; lirai mufajok: dai, leiro kbltemeny; kdltoi level.

1.2.5. Beszedhelyzet(ek) a koznapi es irodalmi szbvegekben: a beszelonek a targyhoz es a cimzetthez valo viszonya; teny es fikcio; elbeszelo, elbeszeloi nezopont. Terszerkezet, idoszerkezet az epikai muvekben.

1.2.6. Ertek: megjelenitett ertekek, ertekrend.

1.2.7. Hangnemek: szatirikus, tragikus, targyilagos, humoros hangvetel.

2. A togikus es calszeru nyelvhasznalat: kozlesformak

Az ertekezo fogalmazas szerkesztese. Irodalmi muvek egyeni ertelmezese irasban. Maganlevel. Meghivo.

3. A kozlas epitoelemei: a mondat, a szd, a hang.

3. 2. A szo.

3.2.2.  Alapjelentes. Jelentesvaltozas (metafora, metonimia) a koznyelvben es a szepiroi nyelvben.

3.2.3. A szo szerkezete (ismetles).

3.3. Az egyszeru mondat es elemzese (ismetles).

II. felev

1. Irodalomolvasas

1.2.  Irodalmi formak es kodok

1.2.1. Szokepek: metafora, allegoria, szinesztezia. Hasonlat. Retorikai alakzatok: az ismetles valtozatai (gondolatritmus_; felsorolas, halmozas, fokozas), parhuzam, ellentet.

1.2.2. Verstani alapfogalmak: hangsulyos ritmus, rimfajtak, idomertekes verseles, verslabak, hexameter, pentameter, disztichon.

1.2.3. Epika: tortenetmondas, elbeszelo, elbeszeloi nezopont, szereplo, szereplok rendszere; epikai mufajok: anekdota, regeny.

1.2.4. Lira, liraisag, lirai en; lirai mufajok: epigramma, oda, himnusz.

1.2.5. Beszedhelyzet(ek) a koznapi es irodalmi szovegekben: a beszelonek a targyhoz es a cimzetthez valo viszonya; teny es fikcio; elbeszelo, elbeszeloi nezopont. Terszerkezet, idoszerkezet a lirai es epikai muvekben.

1.2.6. Ertek: megjelenitett ertekek, ertekrend.

1.2.7. Hangnemek: iinnepelyes, patetikus, szatirikus, tragikus, targyilagos, humoros hangvetel.

2. A logikus as c&szeru nyelvhasznalat: kozlasformak

Az ertekezo fogalmazas szerkesztese. Maganlevel. Meghivo. Hivatalos level: kerveny.

3. A kOzfes apit6elemei: a mondat, a szd, a hang.

3. 2. A szo.

3.2.4. A nevmasok (mutato, kerdo, vonatkozo, hatarozatlan, altalanos). A kbtoszo.

3.3. A mondat.

Az osszetett mondat. Az alarendelo mondatok (alanyi, allitmanyl jelzos, targyas, hatarozoi mellekmondat). A mellerendelo mondatok. Az osszetett mondat elemzese. 3.5. A nyelvi valtozatok (koznyelv, csoportnyelvek).

IV. Megjegyzesek

Az egyseges dolgozat teteleinek osszeallitasa a fenti tartalmak szerint tortenik, figyelembe veve a VIII. osztalyos tanterv kovetelmenyeit, tevekenyseg-leirasait es kifejtett tartalmait, valamint a tanulok eletkori sajatossagait.

Az egyseges dolgozatiras ideje ket ora, a maximalisan elerheto pontszam 100, a megjelenes 10 pontot er. A pontszamok atszamitasa jeggye ugy tortenik, hogy a pontszamot elosztjuk tizzel, majd kerekitunk az atlagszamitas szabalyai szerint.

PROGRAMA

pentru teza cu subiect unic la disciplina Limba şi literatura sarba*)

Clasa a VII-a 2008-2009

Semestrul I

A.   Literatura

B.   Gramatica

Semestrul II

A.   Literatura

B.   Gramatica

PROGRAMA

pentru teza cu subiect unic la disciplina Limba şi literatura sarba*)

Clasa a VIII-a 2008-2009

Semestrul I

A.   Literatura

*) Programa este reprodusa in facsimil.

B.   Gramatica

Semestrul II.

A.  Literatura

B.   Gramatica

PROGRAMA

pentru teza cu subiect unic la disciplina Limba şi literatura slovaca*)

Clasa a VII-a

2008-2009

Upresnenie:

Tematicke okruhy  pre  pisomnu   pracu     zo  slovenskeho jazyka  a literatiiry vychadzaju  z cierov zhrnutych v osnovach pre slovensky jazyk a literaturu   pre VII. rocnik a vzfahujii sa na schopnosti ziakov vnimaf napisany odkaz a vyjadrovaf sa pisomne v roznych situaciach komunikacie. V hodnoteni obsahovych jednotiek textu sa beru do ohl'adu:

-  porozumenie textu - literarny text - identifikovanie hlavnych myslienok, vseobecnych vlastnosti, vyjadrenie vlastnej mienky;

- netiterarny text, siohy- obsah, charakterizovanie osob atd'.

-  redigovanie opisnych textov, dialogov, rozpravania ako aj inych textov, ktore predpokiadaju motivovane rozpravanie, vyjadrenie vlastnej mienky.

3. Rozvijanie schopnosti pre vnimanie pisaneho odkazu

Referencne ciele

3.1.  - spoznaf specit'tcke sposoby organizovania epickeho textu a postupy expresivnosti v lyrickom texte

-  identifikovanie a vysvetlenie ulohy niektorych umeleckych prostriedkov (epiteta, porovnania, vymenovanie, metafora, antiteza) v neznamych textoch

-  identifikovanie a vysvetlenie preneseneho vyznamu niektorych slov v neznamom texte

-  identifikovanie niektorych vlastnosti epickeho a lyrickeho zanru   atudovanych textov

-  identifikovanie niektorych vlastnosti epickeho alebo lyrickeho druhu v atudovanych textoch: umela balada, novela

3.2. - urcif gramaticke kategorie v danom texte

- vyznam pravopisnych javov v danom texte

- zmena vyznamu niektorych slov v roznych kontextoch

- synonyma, homonyma, antonyma

- delenie slov na slabiky, urcenie poctu slabik v slovach

- delenie jednoduchej vety podl'a roznych kriterii, rozbor, vetne cleny

*) Programa este reprodusa in facsimil.

3.3. -porozumenie roznych literarnych a neliterarnych textov

-  identifikovanie hlavnych myslienok v literarnom a neliterarnom texte

-  identifikovanie niektorych vlastnosti osfib v neznamom texte 4. Rozvijanie schopnosti pisania Referencne ciele

4.1. - spravne pouzivanie neologizmov

- spravne pouzivanie antonym, synonym, homonym a polysemantickych slov vo vetach

4.3. - sklonovanie a casovanie vpisanom texte, spravne pouzivanie diakritickych znamienok

-  pouzivanie ohybnych a neohybnych slovnych druhov v textoch

-  expresivne tvorenie textov

-  pouzivanie spojovacich znamienok v tvoreni viet

4.4. - spravne tvorenie textov, pouzivanie adekvatnej struktury a graficke ulozenie textov na papieri -tvorenie adekvatnych odpovedi na dane otazky

- vzhlad a citatefnost textov

4.5.  - tvorenie textov a pouzivanie roznych umeleckych prostriedkov v texte

- spravne usporiadanie detailov v opise/ vyuztiie opisu -tvorenie dialogov

-  napisanie obsahu studovanych alebo neznamych textov

-  charakterizovanie postav v studovanych textoch

4.6.  - pisomne vyjadrenie viastneho nazoru

- vyjadrenie vlastnej mienky o texte alebo o teme primeranej veku ziaka

-  predstavenie roznych modelov z prostredia, v ktorom zije : rodina, skoia, osobnosti z roznych oblasti, postavy z romanov alebo inych diel

Navrhnute texty:

J.C.Hronsky : Noc, Andrej Siadkovic: Martin, P.O.Hviezdosiav: Hajnikova lena, Jozef Gregor Tajovsky: Prve hodinky, Ernest Hemingway: Starec a more.

Jan Botto: Smrt' Janosikova, Janko Jesensky: Doktor, L!udova balada: Isli nudei horou, P.O Hviezdoslav: Zuzanka Hraskovie, Milo Urban: Jasek Kutliak spod Bucinky.

PROGRAMA

pentru teza cu subiect unic la disciplina Limba si literatura slovaca*)

Clasa a VIII-a

2008-2009

Upresnenie:

Tematicke okruhy  pre  pisomnu  pracu    zo  slovenskeho jazyka  a literatury vychadzaju  zeietov zhrnutych v osnovach pre slovensky jazyk a literaturu   pre VIII. rocnik a vzfahuju sa na schopnosti ziakov vnimaf napisany odkaz a vyjadrovaf sa pisomne v roznych situaciach komunikacie. V hodnoteni obsahovych jednotiek textu sa berii do ohfadu:

-  porozumenie textu - literarny text, slohy - identifikovanie hlavnych myslienok, vseobecnych vlastnosti, vyjadrenie vlastnej mienky;

- neliteramy text - obsah, charakterizovanie osob atd'.

-  tvorenie opisnych textov, dialogov, rozpravania ako aj inych textov, ktore predpokladaju motivovane rozpravanie, vyjadrenie vlastnej mienky.

-  zostavenie funkcneho textu ( ziadosf, pozvanka), argumentativnych textov ( vyjadrenie vlastnej mienky o danom texte ako aj zaradenie textu do literarneho druhu), reflexivnych a obrazotvornych textov (list, slohove prace, v ktorych si mazu vyjadrif vlastne city, opis, portret, dialogy, kratke rozpravania)

3. Rozvijanie schopnosti pre vnimanie pisaneho odkazu Referencne ciele

3.1. - porozumenie literarneho alebo neliterarneho textu na zakiade danych poziadaviek

- rozdiel medzi priamym a prenesenym vyznamom slov, podla kontextu

- identifikovanie hlavnych myslienok v texte

-  identifikovanie logickeho a chronologickeho poradia myslienok alebo dejov v danom texte

- identifikovanie struktury textu: cas, priestor, logika deja, postavy

-  identifikovanie struktury lyrickeho textu

- identifikovanie prvkov basne: rym rytmus, vers, sloha, miera

-  identifikovanie vlastnosti zanrov: lyricky, epicky a dramaticky

3.2.- vystihnutie expresivnej hodnoty morfosyntaktickych kategorii, obohatenie slovnika, semantickych kategorii, pravopisu, interpunkeie

- identifikovanie archaizmov, regionalizmov, neologizmov a ich ulohy v texte

- spoznanie niektorych slov, odvodenych slov, zlozenych slov

-  spoznanie studovanych semantickych kategorii: synonyma, homonyma, antonyma. polysemanticke slova

- vystihnutie diakritickych a interpunkcnych znamienok v danom texte

- identifikovanie syntaktickych zloziek vety a suvetia (syntakticke funkeie, typy suvetl - prirad'ovacte, podrad'ovacie, slovosled, interpunkeia, stylisticke hodnoty a ich pouzivanie v danom texte)

*) Programa este reprodusa in facsimil.

3.3. - identifikovanie moralnych hodndt v texte a vyjadrovanie vlastnej mienky

- identifikovanie prvkov moraiky v studovanych a neznamych textoch a motivovane vyjadrenie vlastneho postoja

4. Rozvijanie schopnosti pisania Referencne ciele

4.1. - tvorif rozne texty a prisposobit ich ku konkretnym situaciam komunikacie

- tvorenie reflexivnych a obrazotvornych textov (list, siohove prace, vystihnutie urcitych vlastnosti predmetov alebo osob. kratke rozpravanie, dialog)

- tvorenie funkcnych textov: ziadosf, pozvanka

-tvorenie slohovych prac o studovanych literarnych textoch: obsah, charakteristika postav

4.2.  - vyuzivanie vedomosti z morfologie syntaxe a lexikologie, pouzivanie diakritickych a interpunkcnych znamienok v tvorent suvislych textov

- spravne pouzivanie prvkov zo slovnej zasoby

- spravne pouzivanie prvkov z morfologie a syntaxe v zostavovani textu

- spravne aplikovanie interpunkcnych znamienok vo vetach a suvetiach

Navrhnute texty:

Jozef Gregor Tajovsky: iliebky, Martin Kukucin: Rysava jalovica, Samo Chalupka: Mor hol, Martin Razus: Matka, Pavol Bujtar: Aneta

Jozef Gregor Tajovsky: Statky-zmatky, Bozena SJancikova Timrava: fapakovci, Ivan Krasko:Ofcova rol'a, Andrej Sladkovic: Marina

PROGRAMA

pentru teza cu subiect unic la disciplina Limba şi literatura ucraineana*)

Clasa a VII-a

2008-2009

1. CONŢINUTURI

Pentru evaluarea prin teza cu subiect unic se vor avea in vedere urmatoarele conţinuturi prevazute in programa şcolara:

1. Lectura:

1.1 .Cartea element cultural:ediţia, colecţia, asterixul, subsol, bibliografia

1.2,Teoria literaturii:

1.2.1 .Opera literara. Construcţia operei literare. Opere poetice şi in proza: opera lirica (poezia, imnul, satira) şi opera epica (povestirea, schiţa). Descrierea in poezie şi proza (portretul).

1.2.2.Mijloace artistice. Repetiţia. Antiteza. Metafora. Personificare. Epitet.

1.2.3.Versul. Rima. Ritmul (iambic, trohaic).

1.3.Textul.

1.3.1 Texte literare: populare, biblice, culte. Texte non literare (utilitare).

1.3.2.Tipuri de texte:colomeica, cantec popular, povestirea, schiţa, descrierea, imnul şi satira etc.

SEMESTRUL I

*) Programa este reprodusa in facsimil.

SEMESTRUL II

3.Elemente de construcţie a comunicarii.

SEMESTRUL I

SEMESTRUL II

PROGRAMA

pentru teza cu subiect unic la disciplina Limba şi literatura ucraineana*)

Clasa a VIII-a

2008-2009

I CONŢINUTURI

1. Lectura

1.1.Teoria literara.

1.1.1.Structura operei literare. Actualizarea-prin analiza unor texte a cunoştinţelor referitoare la structura textelor narative (logica acţiunii. timpul, spaţiul)Actualizarea prin analiza unor texte literare a structurii textelor lirice.

1.1.2.Figurile de stil (actualizare).Inversiunea.Repetiţia.Invocaţia.Interogaţia

Şi exclamaţia retorica .Antiteza.

1.1.3.Versificaţia (actualizare) ritm, rima, piciorul metric.

1.1.4.Genuri şi specii (actualizare): genul epic, liric, dramatic.

SEMESTRUL I:

SEMESTRUL II:

2.Limba şi comunicare.

*) Programa este reprodusa in facsimil.

3.Elemente de construcţie a comunicarii.

SEMESTRUL I

SEMESTRUL II

PROGRAMA

pentru teza cu subiect unic la disciplina Matematica

Clasa a VII-a

2008-2009

I.  STATUTUL DISCIPLINEI

Teza la disciplina Matematica in anul şcolar 2008-2009 are statut obligatoriu. Teza la disciplina Matematica este o proba scrisa cu durata de 2 ore.

II.  OBIECTIVELE DE EVALUARE:

1. utilizarea noţiunii de numar real şi a relaţiilor dintre mulţimile de numere studiate;

2.  identificarea proprietaţilor operaţiilor cu numere reale;

3.  aplicarea operaţiilor cu numere reale in calcule variate;

4.  aproximarea numerelor reale, a soluţiilor unor ecuaţii sau ale unor inecuaţii;

5.  aplicarea in rezolvarea problemelor a elementelor de logica şi de teoria mulţimilor;

6.  utilizarea elementelor de calcul algebric;

7.  utilizarea proprietaţilor figurilor geometrice in probleme de demonstraţie şi de calcul;

8.  reprezentarea, prin desen, a unor figuri geometrice cunoscute;

9.  utilizarea instrumentelor geometrice;

10.  transpunerea in limbaj matematic a enunţului unei probleme;

11.  investigarea valorii de adevar a unor enunţuri şi construirea unor generalizari;

12.  abordarea eficienta a problemelor propuse;

13.  redactarea coerenta şi completa a soluţiei unei probleme.

III. CONŢINUTURI

In conformitate cu programa şcolara revizuita pentru disciplina Matematica (clasa a VII-a), temele programei pentru teza la disciplina Matematica sunt:

SEMESTRUL I

ALGEBRĂ

1.  Mulţimea numerelor raţionale

• Mulţimea numerelor raţionale |_| ; reprezentarea numerelor raţionale pe axa numerelor, opusul unui număr raţional; valoarea absolută (modulul);

• Operaţii cu numere raţionale, proprietăţi

• Compararea şi ordonarea numerelor raţionale

• Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor

• Ecuaţia de forma ax + b - 0, cu

• Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor

2.  Mulţimea numerelor reale

• Rădăcina pătrată a unui număr natural pătrat perfect

•Algoritmul de extragere a rădăcinii pătrate dintr-un număr natural; aproximări

•  Exemple de numere iraţionale; mulţimea numerelor reale |_|; modulul unui număr real: definiţie, proprietăţi; compararea şi ordonarea numerelor reale; reprezentarea numerelor reale pe axa numerelor prin aproximări;

• Reguli de calcul cu radicali: scoaterea factorilor de sub radical, introducerea factorilor sub radical:

• Operaţii cu numere reale (adunare, scadere, inmulţire, imparţire, ridicare la putere, raţionalizarea numitorului de forma

• Media geometrica a doua numere reale pozitive

GEOMETRIE

1.  Patrulatere

• Patrulater convex (definiţie, desen)

• Suma masurilor unghiurilor unui patrulater convex

• Paralelogram; proprietaţi

• Paralelograme particulare: dreptunghi, romb şi patrat; proprietaţi

• Trapez, clasificare; trapez isoscel, proprietaţi •Arii (triunghiuri, patrulatere)

2. Asemanarea triunghiurilor

• Segmente proporţionale

•  Teorema paralelor echidistante. Imparţirea unui segment in parţi proporţionale cu numere (segmente) date. Teorema lui Thales. Teorema reciproca a teoremei lui Thales.

• Linia mijlocie in triunghi; proprietaţi. Centrul de greutate al unui triunghi

• Linia mijlocie in trapez; proprietaţi

SEMESTRUL al II-lea

ALGEBRĂ

1. Calcul algebric

• Calcule cu numere reale reprezentate prin litere: adunare/scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la putere, reducerea termenilor asemenea

• Formule de calcul prescurtat (a±b)2 = a2 ± 2ab + b2; (a-b)(a+b) = a2-b2, unde

• Descompuneri în factori utilizând reguli de calcul în |_|

• Ecuaţia de forma x2 = a, unde

2.  Ecuaţii şi inecuaţii

• Proprietăţi ale relaţiei de egalitate în mulţimea numerelor reale

• Ecuaţii de forma ax + b = 0,mulţimea soluţiilor unei ecuaţii; ecuaţii echivalente

• Proprietăţi ale relaţiei de inegalitate „<" pe mulţimea numerelor reale

• Inecuaţii de forma ax+b > 0, (<, = , =),

• Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor şi inecuaţiilor

GEOMETRIE

1. Asemănarea triunghiurilor

•Triunghiuri asemenea

• Criterii de asemănare a triunghiurilor

• Teorema fundamentală a asemănării

2.  Relaţii metrice în triunghiul dreptunghic

• Proiecţii ortogonale pe o dreaptă

• Teorema înălţimii

• Teorema catetei

• Teorema lui Pitagora; teorema reciproca a teoremei lui Pitagora

• Noţiuni de trigonometrie in triunghiul dreptunghic: sinusul, cosinusul, tangenta şi cotangenta unui unghi ascuţit

• Rezolvarea triunghiului dreptunghic

NOTA:

Elaborarea subiectelor pentru teza se va realiza in conformitate cu prevederile prezentei programe. Subiectele nu vizeaza conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar reprezinta doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea curriculumului, la atingerea obiectivelor de referinţa si a obiectivelor-cadru.

PROGRAMA

pentru teza cu subiect unic la disciplina Matematică

Clasa a VIII-a

2008-2009

I.  STATUTUL DISCIPLINEI

Teza la disciplina Matematică în anul şcolar 2008-2009 are statut obligatoriu. Teza la disciplina Matematică este o probă scrisă cu durata de 2 ore.

II.  OBIECTIVELE DE EVALUARE:

1.  utilizarea noţiunii de număr real şi a relaţiilor dintre mulţimile de numere studiate;

2.  identificarea proprietăţilor operaţiilor cu numere reale;

3. aplicarea operaţiilor cu numere reale în calcule variate;

4. aproximarea numerelor reale, a soluţiilor unor ecuaţii, inecuaţii sau ale unor sisteme de ecuaţii;

5. aplicarea în rezolvarea problemelor a elementelor de logică şi de teoria mulţimilor;

6.  utilizarea elementelor de calcul algebric;

7.  identificarea unor dependenţe funcţionale şi a unor reguli de formare a şirurilor;

8. aplicarea teoriei specifice funcţiei de forma

9.  utilizarea proprietăţilor figurilor geometrice şi corpurilor geometrice în probleme de demonstraţie şi de calcul;

10.  reprezentarea, prin desen, a unor figuri geometrice şi a unor corpuri geometrice cunoscute;

11.  utilizarea instrumentelor geometrice;

12. transpunerea în limbaj matematic a enunţului unei probleme;

13.  investigarea valorii de adevăr a unor enunţuri şi construirea unor generalizări;

14. abordarea eficientă a problemelor propuse;

15.  redactarea coerentă şi completă a soluţiei unei probleme.

III. CONŢINUTURI

In conformitate cu programa şcolară revizuită pentru disciplina Matematică (clasa a VIII-a), temele programei pentru teza la disciplina Matematică sunt:

SEMESTRUL I

ALGEBRĂ

• Numere reale

 . Forme de scriere a unui număr real. Reprezentare de axă. Aproximări. Valoarea absolută a unui număr real. Intervale

Operaţii cu numere reale de forma, (adunarea, scăderea, înmulţirea, ridicarea la putere, împărţirea). Raţionalizarea numitorului de forma

Calcul cu numere reale reprezentate prin litere: adunare, scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la putere cu exponent întreg

Formule de calcul prescurtat:

(a ±b)  = a2 ± 2ab + b2  (a + b)(a- b) = a2 - b2; (a + b + c)2 = a2 + b  + c2 + 2ab + 2bc + 2ac

Descompuneri în factori

Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere (amplificare şi simplificare)

GEOMETRIE

• Relaţii între puncte, drepte şi plane

Corpuri geometrice cunoscute: cub, paralelipiped dreptunghic, piramidă, tetraedru, cilindru, con, sferă (descriere, reprezentare în plan, desfăşurare; prezentarea corpurilor rotunde drept corpuri de rotaţie)

Puncte, drepte, plane: convenţii de desen şi de notaţie. Determinarea dreptei; determinarea planului

Poziţii relative a două drepte în spaţiu (exemplificare pe corpurile studiate); axioma paralelelor; relaţia de paralelism în spaţiu

Unghiuri cu laturile respectiv paralele; unghiul a două drepte în spaţiu; drepte perpendiculare

Poziţii relative ale unei drepte faţă de un plan. Dreapta perpendiculară pe un plan; distanţa de la un punct la un plan; înălţimea piramidei

Poziţii relative a două plane. Plane paralele; distanţa dintre două plane paralele

Prisma; înălţimea prismei; prismă dreaptă

Secţiuni paralele cu baza în corpurile studiate; trunchiul de piramidă

• Proiecţii ortogonale pe un plan Proiecţii de puncte, drepte, segmente

Unghiul unei drepte cu un plan; lungimea proiecţiei unui segment

Teorema celor trei perpendiculare; calculul distanţei de la un punct la o dreaptă

SEMESTRUL al II-lea

ALGEBRĂ

• Numere reale

Operaţii cu rapoarte de numere reale reprezentate prin litere

• Funcţii

Noţiunea de funcţie. Funcţii definite pe mulţimi finite, exprimate cu ajutorul unor diagrame, tabele, formule, reprezentare grafică

Funcţii  de tipul unde  A  este   o   mulţime  finită; reprezentarea geometrică a graficului funcţiei.

Funcţii   de   tipul  reprezentarea geometrică a graficului funcţiei. Punctele de intersecţie ale graficului unei funcţii cu axele de coordonate; punctul de intersecţie al graficelor a două funcţii; coliniaritatea a trei sau a mai multor puncte. Aplicarea teoriei specifice funcţiilor în probleme de geometrie plană

•    Ecuaţii, sisteme şi inecuaţii

Ecuaţii de forma ax + b = 0, unde a şi b sunt numere reale. Ecuaţii de forma ax+by+c - 0, unde a, b, c sunt numere reale.

prin metoda substituţiei şi prin metoda reducerii.

Inecuaţii de forma ax + b> 0, (=, <, = ) unde a şi b sunt numere reale

Rezolvarea unor probleme cu ajutorul ecuaţiilor şi al sistemelor de ecuaţii

GEOMETRIE

• Proiecţii ortogonale pe un plan

Unghi diedru; unghi plan corespunzator diedrului; unghiul a doua plane; plane perpendiculare Calculul unor distanţe şi masuri de unghiuri pe feţele sau in interiorul corpurilor studiate

• Calcul de arii şi volume

Aria şi volumul unui corp geometric

Aria laterala, aria totala şi volumul prismei drepte cu baza triunghi echilateral, patrat sau hexagon regulat

Aria laterala, aria totala şi volumul piramidei triunghiulare regulate, piramidei patrulatere regulate şi piramidei hexagonale regulate

Aria laterala, aria totala şi volumul trunchiului de piramida triunghiulara regulata, trunchiului de piramida patrulatera regulata şi trunchiului de piramida hexagonala regulata.

NOTA:

Elaborarea subiectelor pentru teza se va realiza in conformitate cu prevederile prezentei programe. Subiectele nu vizeaza conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar reprezinta doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea curriculumului, la atingerea obiectivelor de referinţa şi a obiectivelor-cadru.

PROGRAMA

pentru teza cu subiect unic la disciplina Istorie

Clasa a VIII-a

2008-2009

I.  PRECIZARI

Disciplina Istorie, la care se susţin teze cu subiect unic in clasa a VIII-a in anul şcolar 2008-2009, are statut opţional.

Teza la disciplina Istorie este o proba scrisa cu durata de doua ore.

Prezenta programa pentru tezele cu subiect unic cuprinde atat obiective de evaluare, formulate pe baza obiectivelor de referinţa, cat şi conţinuturi ale programei şcolare pentru clasa a VIII-a, care a fost revizuita şi aprobata prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetarii in anul 2003. Obiectivele de referinţa selectate vizeaza inţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului in istorie, cunoaşterea şi identificarea surselor istorice, investigarea şi interpretarea faptelor şi a proceselor istorice, inţelegerea şi utilizarea adecvata a limbajului de specialitate. Conţinuturile au fost selectate in funcţie de parcurgerea programei şcolare pana la data desfaşurarii tezei cu subiect unic, in fiecare semestru al anului şcolar 2008-2009.

Pentru obiectivele de referinţa şi conţinuturile programei şcolare, necuprinse in prezenta programa pentru tezele cu subiect unic, profesorii vor organiza activitaţi specifice şi vor realiza evaluari de parcurs ale acestora.

II.  OBIECTIVELE DE EVALUARE

1. Incadrarea faptelor istorice in durate variate ale timpului istoric

2. Selectarea, utilizarea şi analizarea informaţiilor furnizate de surse istorice

3. Compararea faptelor istorice, stabilind asemanari şi deosebiri

4.  Utilizarea, in contexte noi, a termenilor istorici

5.  Prezentarea unei perioade istorice, in funcţie de anumite repere1

III.  CONŢINUTURI

SEMESTRUL I

1. Civilizaţii preistorice şi antice

Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- legatus augusti (guvernator), dava, villa rustica, vicus, romanizare, urbanizare, collegia;

- sincretism religios, limes, daci liberi.

Conţinuturi

• Geto-dacii şi contactele cu lumea mediteraneana

• Regalitate şi religie

• Integrarea geto-dacilor in lumea romana

2.  Romanitatea orientala in mileniul marilor migraţii

Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- sedentari şi migratori;

- creştinism, continuitate, etnogeneza;

- romanitatea orientala.

Conţinuturi

• Romanitate şi creştinism

• Formarea poporului roman şi a limbii romane

3. Statul medieval şi instituţiile sale

Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- jude, cnezat, voievodat, descalecat, „ţara";

- domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie;

- curtea domneasca, „oastea cea mare";

- adunarea ţarii, comitat, ţinut, judeţ, district, scaun;

- instituţiile statale intre doua modele: cel bizantin şi cel occidental.

Conţinuturi

• Transilvania de la voievodat la principat

• Semnificaţia intemeierii statelor medievale Valahia, Ţara Moldovei, Dobrogea

• studiu de caz: Diploma Cavalerilor Ioaniţi

1 Obiectivul marcat cu bold este valabil numai pentru semestrul al II-lea.

SEMESTRUL AL II-LEA

4. Constituirea Romaniei moderne

Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- locotenenta domneasca, adunari ad-hoc, caimacam, secularizare;

- constituţie, monarhie constituţionala, partide politice, vot censitar, „partida naţionala";

- constituirea statului naţional roman;

- orientari in politica externa;

- mişcarea de emancipare in teritoriile romaneşti aflate sub dominaţie straina.

Conţinuturi

• Revoluţia din 1848-1849

• Unirea şi reformele lui Alexandru Ioan Cuza

• studiu de caz: Constituţia din 1866

• studiu de caz: Memorandumul

• Cucerirea independenţei de stat şi unirea Dobrogei

• Razboiul pentru intregirea naţionala

• Formarea statului naţional unitar

• studiu de caz: Rezoluţia de la Alba Iulia

5.  Romania intre democraţie şi autoritarism

Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- vot universal, regenţa;

- decret-lege, cenzura, regim autoritar;

- democraţia interbelica şi problemele ei.

Conţinuturi

• studiu de caz: Integrarea provinciilor romaneşti şi statutul minoritaţilor

• Monarhia constituţionala şi partidele politice in Romania interbelica

• studiu de caz: Constituţia din 1923

NOTA:

Elaborarea subiectelor se va realiza in conformitate stricta cu prevederile prezentei programe, aprobata prin ordin al ministrului educaţiei, cercetarii şi tineretului. Subiectele nu vizeaza conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar reprezinta doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea curriculumului, la atingerea obiectivelor-cadru şi a obiectivelor de referinţa.

PROGRAMA

pentru teza cu subiect unic la disciplina Geografie

Clasa a VIII-a

2008-2009

I.  STATUTUL DISCIPLINEI

Teza la disciplina Geografie (Geografia Romaniei) in anul şcolar 2008-2009 are un statut opţional, la alegere cu disciplina Istoria romanilor.

Teza la disciplina Geografie este o proba scrisa cu durata de doua ore.

II.  OBIECTIVELE DE EVALUARE

Prin susţinerea tezei la disciplina Geografie elevii trebuie:

1. sa utilizeze adecvat limbajul geografic;

2. sa localizeze corect, in spaţiu şi in timp, elementele de baza ale spaţiului geografic al Romaniei (atat cele de geografie fizica, cat şi cele de geografie umana);

3. sa clasifice, folosind criterii de ordonare (cantitative, calitative, cronologice şi teritoriale);

4.  sa explice relaţii intre grupuri de componente (de exemplu: intre relief şi clima, intre relief şi aşezari omeneşti etc);

5.  sa identifice principalele elemente naturale şi socioeconomice reprezentate pe un suport cartografic;

6. sa caracterizeze, dupa un algoritm dat, elementele semnificative ale unitaţilor teritoriale majore;

7. sa compare doua unitaţi de relief dupa caracteristicile geografice solicitate, stabilind asemanari şi deosebiri;

8. sa coreleze intre ele elementele de baza ale spaţiului geografic romanesc.

III. CONŢINUTURI

In conformitate cu programa şcolara revizuita pentru disciplina Geografie (clasa a VIII-a), temele programei pentru teza la disciplina Geografie sunt:

SEMESTRUL I

• Romania - poziţia geografica

• Relieful

-  armonia şi proporţionalitatea reliefului

- formarea şi evoluţia reliefului

- unitaţile majore de relief ale Romaniei: Carpaţii şi depresiunea colinara a Transilvaniei, dealurile şi podişurile, campiile, Delta Dunarii şi platforma continentala

SEMESTRUL II

• Clima

- factorii care determina şi influenţeaza clima

- elemente climatice

• Hidrografia

- factorii care determina şi influenţeaza hidrografia

- Dunarea şi raurile interioare; lacurile

-  Marea Neagra

• Vegetaţia, fauna şi solurile

- vegetaţia naturala

- fauna

- solurile

• Populaţia

- numarul populaţiei şi evoluţia numerica

- repartiţia geografica şi densitatea populaţiei

•Aşezarile omeneşti

- vechimea şi evoluţia aşezarilor umane

- aşezarile rurale şi tipologia lor

- aşezarile urbane

- clasificarea oraşelor

- caracterizarea geografica a oraşului Bucureşti şi a altor oraşe principale (laşi, Constanţa, Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov)

• Organizarea administrativ-teritoriala •Agricultura

- premisele naturale ale dezvoltarii agriculturii

- cultura plantelor şi industrializarea produselor vegetale

- creşterea animalelor şi prelucrarea industriala a produselor animaliere

• Industria

- industria extractiva

- industria energetica şi industria energiei electrice: industria extractiva a resurselor energetice, prelucrarea resurselor energetice, repartiţia teritoriala a energiei electrice (centre de producţie)

- industria metalurgica

- industria chimica, industria lemnului, industria materialelor de construcţie

- repartiţia geografica a industriei

NOTA:

Nu este obligatoriu conţinutul harţilor de la capitolele „Agricultura" şi „Industria".

Elaborarea subiectelor se va realiza in conformitate cu prevederile prezentei programe pentru teza 2008-2009. Subiectele nu vizeaza conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar reprezinta doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea curriculumului, la atingerea obiectivelor de referinţa şi a obiectivelor-cadru.