ORDIN   Nr. 110 din 12 mai 2010

pentru aprobarea Instructiunii privind planificarea, organizarea, desfasurarea si evaluarea pregatirii prin exercitii a personalului structurilor Ministerului Administratiei si Internelor

ACT EMIS DE: MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 319 din 14 mai 2010

In temeiul art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare

ministrul administraţiei şi internelor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Instrucţiunea privind planificarea, organizarea, desfăşurarea şi evaluarea pregătirii prin exerciţii a personalului structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Şefii sau comandanţii structurilor centrale şi teritoriale din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor iau măsuri pentru aplicarea întocmai a prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. - Direcţia generală management operaţional din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor urmăreşte respectarea întocmai a prevederilor prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul administraţiei şi internelor,

Vasile Blaga

ANEXĂ

INSTRUCŢIUNE

privind planificarea, organizarea, desfăşurarea şi evaluarea pregătirii prin exerciţii a personalului structurilor Ministerului Administraţiei si Internelor

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. - Scopul prezentei instrucţiuni constă în asigurarea cadrului general de planificare, organizare, desfăşurare şi evaluare a activităţilor de pregătire prin exerciţii a personalului structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Art. 2. - Obiectivele pregătirii prin exerciţii sunt:

a) dezvoltarea capacităţii de interoperabilitate în sistem integrat, optimizarea şi creşterea calităţii managementului misiunilor specifice prin antrenarea structurilor de conducere;

b) creşterea capacităţii operaţionale a structurilor;

c) verificarea viabilităţii documentelor de conducere, standardelor şi procedurilor operaţionale de acţiune pentru gestionarea unor situaţii cu un grad ridicat de complexitate, testarea capacităţii de reacţie şi intervenţie;

d) verificarea din punct de vedere cantitativ şi calitativ a valorii structurilor de intervenţie stabilite prin planurile de acţiune;

e) verificarea disponibilităţii mijloacelor tehnice de comunicaţii şi a viabilităţii legăturilor de comunicaţii operative pentru asigurarea conducerii forţelor proprii şi a cooperării intra-şi interinstituţionale;

f) verificarea funcţionării, eficienţei şi compatibilităţii mijloacelor logistice din dotare stabilite pentru îndeplinirea misiunilor, precum şi a modului de gestionare a acestora;

g) exersarea cooperării intra/interinstituţionale şi/sau internaţionale, precum şi aplicarea procedurilor comune existente la nivelul UE şi NATO în domeniile de competenţă;

h) perfecţionarea standardelor şi procedurilor operaţionale; i) exersarea elaborării documentelor de conducere, informare si evaluare.

Art. 3. - Planificarea, organizarea, desfăşurarea şi evaluarea pregătirii prin exerciţii se realizează în baza următoarelor principii:

a) principiul concepţiei unitare de pregătire a tuturor structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor;

b) principiul alocării eficiente a resurselor umane, materiale şi financiare;

c) principiul integrării, prin sincronizarea activităţilor desfăşurate în centrele de conducere cu acţiunile din teren;

d) principiul standardizării, prin elaborarea şi aplicarea unor standarde şi proceduri comune de planificare, organizare, conducere şi executare a misiunilor;

e) principiul ritmicităţii, prin organizarea periodică a exerciţiilor, în funcţie de nevoile de pregătire a personalului structurilor;

f) principiul interoperabilităţii cu structurile similare din state membre NATO şi UE, prin întărirea cooperării în cadrul iniţiativelor bilaterale sau regionale şi cu organizaţiile internaţionale ce activează în domeniul de competenţă;

g) principiul libertăţii de acţiune, prin care fiecare comandant/şef este abilitat ca, pe baza misiunilor stabilite de eşalonul superior şi a reglementărilor în domeniu, să aplice concepţia de instrucţie proprie structurii pe care o comandă/conduce, cu respectarea standardelor şi procedurilor operaţionale în domeniu;

h) principiul responsabilităţii, prin care fiecare comandant/şef răspunde de realizarea nivelului de pregătire planificat;

i) principiul transparenţei, prin asigurarea informării oportune a publicului şi mass-mediei cu privire la activităţile de pregătire organizate de structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor şi la scopurile acestora, cu respectarea principiului „vocii unice";

j) principiul cooperării, prin corelarea în timp şi în spaţiu a acţiunilor structurilor Ministerului Administraţiei si Internelor si ale celorlalte forţe participante la desfăşurarea misiunilor stabilite în cadrul exerciţiului;

k) principiul previziunii, prin planificarea activităţilor de pregătire prin exerciţii în raport cu tendinţele şi evoluţia situaţiilor operative şi a celor de urgenţă ce pot afecta desfăşurarea în condiţii optime a acţiunilor.

Art. 4. - (1) Exerciţiile sunt concepute pe baza unor obiective generale/specifice/operaţionale bine definite, care impun participanţilor desfăşurarea unor activităţi creative, în vederea pregătirii şi îndeplinirii misiunilor operative specifice pe plan intern şi internaţional.

(2) Exerciţiile au un caracter intensiv şi aplicativ, pentru a asigura acumularea de noi cunoştinţe şi consolidarea principiilor de acţiune.

Art. 5. - Pentru planificarea, organizarea, desfăşurarea şi evaluarea exerciţiului se constituie, în principiu, următoarele structuri:

a) de conducere, formate din:

1. directorul/coordonatorul principal, în funcţie de complexitatea exerciţiului;

2. coordonatorul/responsabilul de proiect;

3. grupul de planificare, inclusiv cu specialişti pentru comunicaţii operative de conducere şi cooperare;

4. compartimente: evaluare, simulare şi vizitatori-observatori;

b) de execuţie, formate din:

1. centre (grupe) operative/dispecerate şi centre/puncte de comandă/operaţionale;

2. personal sau structuri ce urmează a fi antrenate;

3. punct de informare şi comunicare (PIC);

4. punct de consiliere psihologică;

c) de sprijin real, care nu fac parte din structurile antrenate şi asigură salvarea şi intervenţia medicală de primă urgenţă, logistica, măsurile de pază, ordine publică şi altele asemenea, pentru buna desfăşurare a exerciţiului, formate din:

1. echipaje de ordine publică;

2. echipe de prim ajutor medical, inclusiv sanitar-veterinare;

3. echipe de stingere a incendiilor;

4. echipe de salvare;

5. echipe logistice.

Art. 6. - (1) La exerciţiile internaţionale/regionale şi naţionale, crearea şi dimensionarea structurilor prevăzute la art. 5 se stabilesc în funcţie de obiectivele propuse, amploarea acţiunilor şi riscurile la care se pot expune participanţii.

(2) Pentru exerciţiile interne, crearea şi dimensionarea structurilor prevăzute la art. 5 se realizează în baza analizei directorului/coordonatorului principal de proiect cu privire la necesarul de specialişti şi structuri ce vor fi implicate în planificarea, organizarea şi desfăşurarea acestora.

(3) Dotarea de principiu a structurilor organizate în cadrul exerciţiului este prezentată în anexa nr. 1.

CAPITOLUL II

Nivelurile, tipurile de exerciţii şi definirea acestora

Art. 7. - In scopul realizării obiectivelor de pregătire, structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor planifică, organizează, desfăşoară şi evaluează exerciţii la nivel internaţional/regional, naţional şi intern.

Art. 8. - (1) Exerciţiile internaţionale/regionale reprezintă activităţile de pregătire a personalului, planificate şi organizate de structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor la care sunt invitate instituţiile similare din alte state să participe cu reprezentanţi sau forţe şi mijloace.

(2) Exerciţiile naţionale reprezintă activităţile de pregătire, planificate şi organizate de inspectoratele generale/similare cu structurile subordonate din două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale de la nivel judeţean, inclusiv din municipiul Bucureşti, la care sunt invitate să participe cu reprezentanţi sau forţe şi mijloace autorităţile administraţiei publice centrale şi instituţiile publice cu atribuţii în domeniu.

(3) Exerciţiile interne reprezintă activităţile planificate şi organizate de unităţile aparatului central al Ministerului Administraţiei şi Internelor, instituţiile şi structurile din subordinea/coordonarea ministerului, pentru pregătirea personalului propriu sau al componentelor subordonate dintr-o unitate administrativ-teritorială de la nivel judeţean/din municipiul Bucureşti, precum şi de către inspectoratele judeţene/similare cu structurile subordonate dispuse în localităţile din zona de competenţă.

Art. 9. - (1) Conducerea şi coordonarea activităţilor de planificare şi desfăşurare a exerciţiilor reprezintă atributul conducerii/comenzii structurii iniţiatoare.

(2) La activităţile de pregătire internaţionale/regionale şi naţionale organizate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, în care sunt implicate două sau mai multe structuri ale Departamentului ordine şi siguranţă publică, coordonarea participării acestora la procesul de planificare şi desfăşurare a exerciţiilor se realizează de către Direcţia generală management operaţional.

(3) La activităţile de pregătire internaţionale/regionale şi naţionale organizate de structurile Departamentului ordine şi siguranţă publică, la solicitarea acestora, reprezentanţii Direcţiei generale management operaţional participă la planificarea şi desfăşurarea exerciţiilor.

(4) Documentele de conducere a exerciţiilor internaţionale/regionale şi naţionale sunt înaintate Direcţiei generale management operaţional, pentru avizare, cu 30 de zile înainte de data începerii activităţii.

(5) Documentele de conducere a exerciţiilor interne, planificate şi organizate de către inspectoratele generale/similare cu instituţiile subordonate dintr-o unitate administrativ-teritorială de la nivel judeţean/din municipiul Bucureşti, se elaborează şi se aprobă la inspectoratele generale.

Art. 10. - Structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor planifică şi organizează următoarele tipuri de exerciţii:

a) de conducere, fără acţiune în teren (EXCON);

b) de pregătire prin simulare asistată de calculator (EXSIM);

c) cu forţe în teren (EXFT);

d) combinate (EXCOM).

Art. 11. - (1) EXCON se planifică şi se execută în scopul antrenării structurilor de management, cu sau fără utilizarea reală a sistemelor de comunicaţii.

(2) EXCON sunt destinate, de regulă, pregătirii structurilor de coordonare-conducere şi se desfăşoară fără implicarea unor forţe sau mijloace de intervenţie reale, în teren.

Art. 12. - (1) EXSIM se execută în scopul antrenării structurilor de management în planificarea, organizarea şi conducerea acţiunilor şi presupun rezolvarea unor situaţii operative într-un mediu virtual, creat prin sisteme informatice, programe şi tehnologii care simulează o misiune operativă, unde forţele sunt generate, desfăşurate şi deplasate prin mijloace electronice, conform deciziilor adoptate de către participanţi.

(2) EXSIM asigură aplicarea tehnicilor şi procedeelor de acţiune prevăzute în planurile operative şi permit flexibilitate în concepere şi organizare.

Art. 13. - (1) EXFT se desfăşoară la nivelul tuturor structurilor, pe baza unui scenariu ipotetic, în scopul antrenării personalului structurilor de management şi operative, pentru îndeplinirea misiunilor specifice în condiţii complexe, creşterea coeziunii şi realizării cooperării.

(2) EXFT se desfăşoară cu planificarea, organizarea şi utilizarea comunicaţiilor operative de conducere şi cooperare pe suportul Sistemului integrat de comunicaţii şi informatică (SICI) al Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Art. 14. - EXCOM se planifică şi se desfăşoară prin îmbinarea/utilizarea a cel puţin două exerciţii dintre cele prevăzute la art. 10 lit. a)-c).

Art. 15. - La stabilirea tipului de exerciţiu şefii/comandanţii structurilor iniţiatoare au în vedere următoarele elemente:

a) nivelul la care se organizează exerciţiul;

b) structurile ce se doreşte a fi antrenate/pregătite;

c) obiectivele stabilite a fi îndeplinite;

d) tipurile de misiuni pentru care urmează să fie antrenat personalul;

e) locurile de desfăşurare a exerciţiului şi facilităţile acestora;

f) resursele logistice şi financiare pe care le au la dispoziţie;

g) situaţia operativă din zona de responsabilitate a structurii, preconizată pentru perioada de desfăşurare a exerciţiului.

CAPITOLUL III

Planificarea şi desfăşurarea exerciţiilor

SECŢIUNEA 1

Planificarea exerciţiilor

Art. 16. - (1) Planificarea reprezintă totalitatea activităţilor premergătoare, prin care exerciţiul este programat, conceput, aprobat, finanţat şi organizat.

(2) Exerciţiile internaţionale/regionale se prevăd în planurile de relaţii internaţionale şi în planurile cu principalele activităţi ale structurilor organizatoare şi participante.

(3) Exerciţiile naţionale şi interne se prevăd în planurile cu principalele activităţi ale structurilor organizatoare şi participante.

(4) Activităţile care privesc realizarea exerciţiilor internaţionale/regionale şi naţionale se comunică secretariatelor tehnice permanente pentru a fi incluse în planurile anuale cu principalele activităţi ale:

a) Centrului Naţional de Conducere a Acţiunilor de Ordine Publică - pentru activităţile în domeniul ordinii publice;

b) Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă - pentru activităţile în domeniul situaţiilor de urgenţă.

(5) Activităţile prevăzute la alin. (4) lit. b) se transmit spre informare Centrului Naţional de Conducere a Acţiunilor de Ordine Publică, pentru aprobarea participării structurilor Departamentului ordine şi siguranţă publică la realizarea funcţiilor de sprijin.

(6) Structura organizatoare iniţiază demersurile pentru includerea exerciţiilor în Planul de relaţii internaţionale şi/sau în Planul cu principalele activităţi şi stabileşte în mod corespunzător responsabilităţi concrete din punct de vedere administrativ, tehnic, logistic, financiar etc. pentru componentele subordonate participante la exerciţiu.

Art. 17. - (1) Programarea exerciţiilor organizate la nivel internaţional/regional şi naţional se realizează pentru o perioadă de 2 ani şi se transmite anual, până la data de 15 decembrie, Direcţiei generale management operaţional, prin inspectoratele generale/similare.

(2) Direcţia generală management operaţional elaborează în luna decembrie a fiecărui an centralizatorul cu activităţile de pregătire în domeniul ordinii publice organizate în anul următor la nivel internaţional/regional şi naţional. Documentul se avizează de către directorul general al Direcţiei generale management operaţional şi se aprobă de secretarul de stat şef al Departamentului ordine şi siguranţă publică.

(3) După aprobare, un extras al centralizatorului cu principalele exerciţii planificate a se desfăşura cu implicarea SICI al Ministerului Administraţiei şi Internelor se transmite Direcţiei generale pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei.

Art. 18. - Programarea exerciţiilor interne se realizează anual şi se transmite eşalonului superior până la data de 15 decembrie a anului anterior.

Art. 19. - Stabilirea periodicităţii exerciţiilor este atributul conducerii/comenzii structurilor ministerului şi este determinată de necesităţile de pregătire a personalului pentru îndeplinirea misiunilor ce le revin, conform legislaţiei în vigoare, precum şi de resursele logistice şi financiare pe care le au la dispoziţie.

Art. 20. - Planificarea unui exerciţiu presupune derularea următoarelor etape principale:

a) programarea exerciţiului;

b) iniţierea elaborării documentelor de planificare şi conducere;

c) organizarea şi desfăşurarea conferinţelor de planificare în cazul exerciţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) şi (2), respectiv a instructajelor premergătoare în cazul exerciţiilor prevăzute la art. 8 alin. (3).

Art. 21. - (1) Şeful/Comandantul structurii care organizează exerciţiul desemnează:

a) directorul/coordonatorul principal al exerciţiului din cadrul conducerii/comenzii structurii;

b) coordonatorul/responsabilul de proiect al exerciţiului, care se subordonează nemijlocit directorului/coordonatorului principal al exerciţiului şi are atribuţii în coordonarea, elaborarea şi distribuirea documentelor;

c) grupul de planificare, din care fac parte, de regulă, reprezentanţi ai conducerii şi structurilor participante la exerciţiu şi care se subordonează nemijlocit directorului/coordonatorului principal al exerciţiului, răspunzând, în domeniul de competenţă, de planificarea detaliată şi de desfăşurarea exerciţiului.

(2) Persoanele desemnate potrivit alin. (1) trebuie să fie specialişti care, prin experienţa, funcţiile pe care le îndeplinesc şi cunoaşterea temeinică a reglementărilor în vigoare, pot realiza proiectarea, coordonarea activităţilor, controlul şi sprijinul exerciţiului.

Art. 22. - Pe durata procesului de planificare a exerciţiului şi de elaborare a documentelor de conducere specialiştii desemnaţi conform art. 21 alin. (1) desfăşoară următoarele activităţi:

a) directorul/coordonatorul principal:

1. aprobă structurile de execuţie şi de sprijin real necesare pentru îndeplinirea obiectivelor;

2. asigură comanda şi coordonarea forţelor participante;

3. emite ordine corespunzătoare pentru forţele aflate sub comanda şi controlul său;

4. asigură mijloacele necesare desfăşurării exerciţiului;

5. stabileşte locul de desfăşurare (raionul, zona şi altele asemenea);

6. coordonează activităţile de planificare, evaluare şi raportare;

7. asigură efectuarea instructajului de protecţie a muncii, premergător începerii exerciţiului;

8. asigură conducerea, coordonarea şi controlul exerciţiului;

9. stabileşte şi precizează situaţiile în care desfăşurarea exerciţiului poate fi oprită parţial sau total;

b) coordonatorul/responsabilul de proiect:

1. conduce procesul de planificare şi coordonează activitatea grupului de planificare;

2. asigură elaborarea documentelor asociate, în conformitate cu scenariul exerciţiului şi dispoziţiile/ordinele emise;

3. participă împreună cu directorul/coordonatorul principal şi grupul de planificare la conducerea operativă a exerciţiului;

c) grupul de planificare:

1. planifică şi organizează comunicaţiile operative intra şi interinstitutionale pentru structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor participante;

2. participă la conducerea operativă a exerciţiului;

3. urmăreşte îndeplinirea obiectivelor de pregătire;

4. planifică procesul de colectare a observaţiilor privind derularea exerciţiului si identificarea lecţiilor învăţate;

5. stabileşte structurile, forţele şi mijloacele care sunt necesare pentru îndeplinirea obiectivelor;

6. elaborează scenariul acceptabil şi fezabil, în baza misiunilor, sarcinilor şi condiţiilor de desfăşurare a exerciţiului;

7. elaborează variantele de secvenţe ale activităţilor majore, identifică şi recunoaşte locaţiile de desfăşurare şi stabileşte formele de instruire pentru îndeplinirea sarcinilor esenţiale ale misiunii;

8. stabileşte variantele pentru locaţiile exerciţiului şi distribuţia pe acestea, ţinând cont de factorul cost/beneficiu;

9. stabileşte nivelul optim de participare a structurilor implicate;

10. determină cerinţele de protecţie şi securitate a documentelor, luând în considerare: ordinea şi coordonarea tuturor elementelor fizice; personalul implicat; securitatea informaţională şi electronică; clasificarea documentelor; cerinţele de lucru şi editare; identificarea şi autentificarea/controlul accesului; identificarea autorităţii de publicare; cerinţe privind modul de operare la multiplele nivele;

11. stabileşte costurile pe baza amplorii exerciţiului şi a nivelului de participare şi asigură actualizarea permanentă a acestora;

12. prezintă directorului/coordonatorului principal al exerciţiului variantele în vederea luării deciziei;

13. elaborează documentele de planificare şi conducere a exerciţiului prevăzute la art. 43;

14. asigură, prin structurile de sprijin real, suportul logistic al exerciţiului din sursele destinate de către inspectoratele generale/similare.

Art. 23. - (1) Procesul de organizare pentru exerciţiile de nivel internaţional/regional şi naţional începe, în principiu, cu un an înaintea executării acestora şi se desfăşoară, de regulă, pe parcursul a 4 conferinţe de planificare şi a 1-3 ateliere de lucru, în funcţie de amploarea, scopul şi necesităţile de coordonare.

(2) Conferinţele prevăzute la alin. (1) sunt:

a) conferinţa preiniţială de planificare - CPIP;

b) conferinţa iniţială de planificare - CIP;

c) conferinţa principală de planificare - CPP; şi

d) conferinţa finală de planificare - CFP

(3) La CPP şi CFP participă şi reprezentanţii structurilor care şi-au asumat responsabilitatea implicării cu forţe şi/sau mijloace la exerciţiu.

Art. 24. - (1) CPIP reprezintă activitatea la care participă coordonatorul/responsabilul de proiect şi membrii grupului de planificare.

(2) In cadrul CPIP sunt analizate şi discutate următoarele aspecte: stadiul planificării preliminare şi elementele referitoare la pregătirea anterioară a proiectului exerciţiului, cadrul general al exerciţiului, perioadele de desfăşurare a procesului de planificare, rolurile şi responsabilităţile privind planificarea activităţilor următoare şi punctele de contact ale structurilor implicate, întocmindu-se o listă a participanţilor pentru corespondenţă şi difuzarea documentelor.

(3) CPIP se planifică şi se execută, de regulă, cu 12 luni înainte de data începerii exerciţiului.

Art. 25. - (1) CIP reprezintă activitatea la care participă aceleaşi persoane ca la CPIP, în scopul punerii de acord şi al actualizării documentelor de planificare.

(2) In cadrul CIP se finalizează, în principal, următoarele aspecte: etapizarea organizării exerciţiului, scenariul, forţele şi mijloacele participante, obiectivele şi alte probleme care se consideră necesare, compunerea echipei de proiectare şi participanţii la următoarele conferinţe de planificare.

(3) CIP se planifică şi se execută, de regulă, cu 9 luni înainte de data începerii exerciţiului.

Art. 26. - (1) CPP reprezintă activitatea la care participă coordonatorul/responsabilul de proiect, membrii grupului de planificare şi reprezentanţii structurilor implicate.

(2) In cadrul CPP se prezintă şi se analizează stadiul elaborării documentelor exerciţiului, dezbătându-se în continuare, pe grupuri de lucru, probleme specifice referitoare la: procedurile standard de operare, misiunile ce vor fi îndeplinite, detaliile, propunerile şi observaţiile primite, se aprobă stadiul desfăşurării procesului de planificare, se stabilesc activităţile ce trebuie continuate, se stabilesc şi se organizează recunoaşterile în teren (obiectiv), activităţile de control, evaluare şi raportare, de logistică şi alte aspecte necesare desfăşurării exerciţiului.

(3) CPP se planifică şi se execută, de regulă, cu 6 luni înainte de data începerii exerciţiului.

Art. 27. - (1) CFP reprezintă activitatea la care participă aceleaşi persoane ca la CPP.

(2) In cadrul CFP se analizează stadiul realizării tuturor documentelor şi se asigură finalizarea acestora, în vederea aprobării de către eşaloanele superioare.

(3) CFP se planifică şi se execută, de regulă, cu 2-3 luni înainte de data începerii exerciţiului.

Art. 28. -Atelierele de lucru se organizează, de regulă, între conferinţele de planificare, pentru rezolvarea problemelor de cooperare, întocmirea documentelor necesare conducerii şi desfăşurării exerciţiului, stabilirea procedurilor standard de operare sau punerii de acord asupra situaţiilor care trebuie rezolvate până la următoarea conferinţă de planificare.

Art. 29. - La terminarea fiecărei conferinţe de planificare sau fiecărui atelier de lucru se încheie o minută cu aspectele discutate/analizate, angajamentele participanţilor la exerciţiu, activităţile şi termenele de rezolvare etc.

Art. 30. - Pentru organizarea exerciţiilor interne nu este necesară desfăşurarea conferinţelor de planificare şi a atelierelor de lucru.

Art. 31. - Conducerea operaţională a exerciţiului se realizează de către directorul/coordonatorul principal, coordonatorul/responsabilul de proiect şi grupul de planificare şi reprezintă ansamblul de activităţi desfăşurate pentru îndeplinirea scopului şi obiectivelor stabilite, participarea forţelor şi mijloacelor de execuţie şi sprijin real.

Art. 32. -Analiza şi raportarea rezultatelor se realizează de către compartimentul evaluare şi include: analiza zilnică (briefing); raportul cu primele concluzii (FIR) la încheierea exerciţiului şi analiza postacţiune (AAR), elaborată la un interval de 30 de zile după desfăşurarea activităţii de pregătire.

SECŢIUNEA a 2-a

Desfăşurarea exerciţiului

Art. 33. - Exerciţiul debutează prin transmiterea, la ordinul directorului/coordonatorului principal, a mesajului „ÎNCEPEREA EXERCIŢIULUI", comunicat tuturor participanţilor de către Compartimentul simulare.

Art. 34. - (1) Exerciţiul începe prin înmânarea documentelor referitoare la situaţia operativă iniţială, misiunea ce trebuie executată, repartizarea sarcinilor şi sprijinul care trebuie acordat, în scopul asigurării pentru toţi participanţii a elementelor necesare desfăşurării activităţilor în condiţii optime.

(2) Documentele transmise participanţilor includ numai acele detalii care le sunt necesare în elaborarea propriilor dispoziţii/ordine şi asigurarea coordonării acţiunilor. Detaliile privind modalitatea în care aceştia îşi îndeplinesc misiunile trebuie să reiasă din documentele de planificare şi conducere elaborate pe timpul exerciţiului.

(3) Pe timpul exerciţiului executanţii trec succesiv la rezolvarea situaţiilor operative create prin lista de evenimente stabilită pe timpul procesului de planificare.

(4) In scopul eliminării apariţiei unor confuzii, toate documentele întocmite pe timpul exerciţiului au înscrise în antetul şi subsolul paginii cuvântul „EXERCIŢIU!", iar în cazul utilizării comunicaţiilor radio, transmiterea oricărui mesaj începe şi se finalizează prin utilizarea aceluiaşi cuvânt.

Art. 35. - (1) Dinamica acţiunilor (activităţilor) desfăşurate poate fi:

a) continuă, atunci când timpul operativ coincide cu cel astronomic; sau

b) discontinuă, atunci când se realizează prin salturi operative, în care situaţia nou-creată este o continuare a celei anterioare, dar se desfăşoară la un interval de timp determinat.

(2) Situaţiile create pe timpul desfăşurării exerciţiului se rezolvă dinamic, nu se intervine asupra deciziilor luate de către executanţi atunci când acestea sunt regulamentare şi justificate, chiar dacă ele sunt diferite de soluţia conducerii exerciţiului. In cazul în care necesitatea atingerii obiectivelor planificate sau desfăşurarea ulterioară a exerciţiului o impune, după fiecare soluţie adoptată se poate înmâna executanţilor o variantă optimă a conducerii.

(3) După fiecare etapă se planifică şi se desfăşoară de către conducerea exerciţiului o scurtă analiză (briefing) a activităţii executanţilor.

Art. 36. -In situaţia în care se cooperează cu alte structuri şi se realizează marcarea focului sau în cazul exerciţiilor care presupun trageri reale, se vor respecta prevederile regulamentelor, instrucţiunilor de specialitate, ordinelor emise pe această linie, precum şi precizările specifice menţionate în documentele de conducere a exerciţiului.

Art. 37. - (1) Punctul de informare şi comunicare (PIC), componentă a structurii de execuţie, se realizează, de regulă, la sediul structurii care organizează exerciţiul.

(2) Fiecare structură participantă asigură câte un reprezentant în PIC, care îl va consilia, în domeniul său de activitate, pe şeful PIC.

Art. 38. - Funcţiile PIC sunt următoarele:

a) furnizarea informaţiilor şi sprijinirea presei;

b) soluţionarea solicitărilor primite din partea publicului şi mass-mediei;

c) monitorizarea şi analizarea informaţiilor apărute în presă;

d) coordonarea comunicării şi informării;

e) asigurarea legăturii structurii de conducere cu mass-media;

f) administrarea paginii de internet destinate informării publicului;

g) elaborarea Planului de informaţii publice (PIP).

Art. 39. - PIC este constituit, de regulă, din 3 compartimente:

a) Structura de monitorizare, analiză şi sinteză - analizează informaţiile apărute în presă sau provenite din alte surse şi realizează materialele ce vor fi utilizate ca bază pentru relaţia ulterioară cu mass-media;

b) Structura de informare şi comunicare - lucrează direct cu publicul şi cu mass-media, primeşte întrebări, furnizează răspunsuri şi actualizează informaţia pe pagina de internet;

c) Structura de acreditare şi contact - instruieşte, acreditează şi însoţeşte reprezentanţii mass-mediei sau alte persoane care participă la locul exerciţiului ori vizitează zona de desfăşurare a acestuia.

Art. 40. - Compartimentul simulare are ca atribuţie principală introducerea incidentelor stabilite prin lista de evenimente, în scopul asigurării datelor şi informaţiilor referitoare la evoluţia situaţiei operative.

Art. 41. - Incheierea exerciţiului se realizează de către Compartimentul simulare, care va transmite participanţilor, la ordinul directorului/coordonatorului principal al exerciţiului, mesajul „TERMINAREA EXERCIŢIULUI".

Art. 42. - Premergător începerii exerciţiului se desfăşoară cu personalul structurilor participante instructajul privind protecţia muncii şi normele de protecţie a mediului ce trebuie respectate pe durata desfăşurării activităţilor.

SECŢIUNEA a 3-a

Documentele elaborate pentru planificarea şi conducerea exerciţiului

Art. 43. - Documentele de planificare şi conducere a exerciţiului sunt:

a) scenariul exerciţiului;

b) concepţia şi planul de desfăşurare;

c) statul de organizare;

d) lista de evenimente;

e) raportul de aprobare a desfăşurării exerciţiului;

f) alte documente necesare desfăşurării exerciţiului.

Art. 44. - Scenariul exerciţiului cuprinde elemente referitoare la: situaţia generală (date şi informaţii până la producerea incidentului/evenimentului), situaţia operativă specială (date referitoare la contextul social, incident/eveniment şi teren, condiţii hidro-meteorologice şi primele măsuri luate etc.) şi cerinţele conducerii pentru gestionarea situaţiei create.

Art. 45. - (1) Concepţia şi planul de desfăşurare reprezintă documentul de planificare şi conducere ce se întocmeşte în baza scenariului şi prezintă modul prin care se realizează îndeplinirea obiectivelor exerciţiului. Conţinutul trebuie să precizeze: elementele din scenariu, timpul operativ, etapele exerciţiului, situaţia operativă generală şi specială, acţiunile structurilor participante, obiectivele şi problemele ce se urmăresc, precum şi fondurile financiare necesare.

(2) Concepţia şi planul de desfăşurare se constituie ca anexe la raportul de aprobare a exerciţiului, document ce se înaintează eşalonului superior al structurii care organizează exerciţiul.

(3) Concepţia şi planul de desfăşurare se completează conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 46. - (1) Statul de organizare al exerciţiului este documentul în care sunt incluse persoanele ce încadrează structurile de conducere, execuţie şi sprijin real participante. Pe baza acestuia se realizează baza de calcul al fondurilor financiare necesare desfăşurării exerciţiului.

(2) In funcţie de poziţia în statul de organizare, participanţii la exerciţiu trebuie să poarte ecusoane pe care vor fi înscrise datele de identificare (gradul, numele şi prenumele), structura/compartimentul din care fac parte, perioada de valabilitate, nivelul de acces la documente clasificate, semnătura şi ştampila directorului/coordonatorului principal.

(3) Statul de organizare se completează, de principiu, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3.

Art. 47. - (1) Lista de evenimente reprezintă documentul cu caracter organizatoric prin care conducerea exerciţiului realizează încadrarea în timp a incidentelor şi punerea în situaţie operativă a structurilor de execuţie.

(2) Lista de evenimente se completează conform modelului prevăzut în anexa nr. 4.

Art. 48. - (1) Raportul de aprobare a exerciţiului este documentul ce se înaintează eşalonului imediat superior structurii care organizează activitatea, cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea acestuia.

(2) Etapele necesare elaborării rapoartelor sunt:

a) colectarea şi analiza observaţiilor-cheie;

b) dezvoltarea concluziilor şi recomandărilor;

c) identificarea lecţiilor învăţate;

d) stabilirea direcţiilor de acţiune şi a propunerilor pentru perfecţionarea activităţii;

e) elaborarea raportului şi promovarea acestuia spre aprobare;

f) transmiterea raportului la participanţi.

CAPITOLUL IV

Analiza şi evaluarea postexerciţiu. Lecţii învăţate

Art. 49. - (1) Analiza şi evaluarea postexerciţiu se realizează de Compartimentul evaluare din cadrul structurii de conducere a exerciţiului.

(2) Compartimentul evaluare desfăşoară următoarele activităţi:

a) controlează celulele de răspuns şi, dacă situaţia o impune, va direcţiona, prin structura de planificare, modul de acţiune a acestora în vederea atingerii obiectivelor exerciţiului;

b) desfăşoară analize zilnice cu personalul de planificare, în care se prezintă deficienţele constatate şi se propun soluţii în vederea îndeplinirii obiectivelor exerciţiului;

c) elaborează şi prezintă, la sfârşitul exerciţiului, primele concluzii ale evaluării cu privire la: desfăşurarea fluxului informaţional-decizional, modul de conducere şi acţiune a forţelor implicate, dotarea acestora şi cooperarea dintre structuri;

d) elaborează şi prezintă raportul final al exerciţiului.

Art. 50. - (1) Mesajele, briefingurile de luare a deciziei, rapoartele etc. care sunt produse de către participanţi pe timpul exerciţiului trebuie arhivate, în vederea analizării acestora şi întocmirii rapoartelor. Se colectează şi arhivează rapoartele oficiale ale structurilor de conducere, ordinele, notele informative, cerinţele formulate, deciziile luate, informaţiile vizuale şi documentaţiile privind îndeplinirea misiunilor.

(2) Pentru observarea participanţilor la exerciţiu sau a anumitor aspecte derulate pe timpul acestuia şi a efectului produs de acţiunile desfăşurate se pot numi observatori în cadrul Compartimentului evaluare. Aspectele semnalate de observatori vor fi colectate, iar rezultatele vor fi înaintate şefului Compartimentului evaluare şi conducerii exerciţiului, pentru a fi analizate şi utilizate la elaborarea raportului final al exerciţiului.

(3) Pe timpul desfăşurării exerciţiului participanţii trebuie să colecteze şi să proceseze observaţii, care să conducă la îmbunătăţirea activităţii specifice.

(4) Pentru analiza şi evaluarea activităţii vor fi avute în vedere aspectele referitoare la îndeplinirea sarcinilor participanţilor şi a obiectivelor specifice.

Art. 51. - Lecţiile învăţate reprezintă datele din cadrul analizei şi evaluării exerciţiului care se pot concretiza în direcţii de acţiune pentru remedierea neajunsurilor şi perfecţionarea pregătirii.

Art. 52. - In cadrul etapei de raportare şi analiză a exerciţiului se elaborează următoarele documente:

a) raportul iniţial;

b) raportul final;

c) rapoarte de analiză specifică.

Art. 53. - Raportul iniţial se întocmeşte de fiecare structură participantă la exerciţiu şi cuprinde evaluarea primară a participanţilor. Conducerea exerciţiului poate recomanda participanţilor să înscrie în raport aspecte specifice activităţii acestora. Acest raport se prezintă, de regulă, imediat după finalizarea exerciţiului.

Art. 54. - (1) Raportul final reprezintă documentul cel mai amplu referitor la exerciţiu pe care Compartimentul evaluare îl înaintează conducerii structurii care a organizat activitatea şi conţine evaluarea modului de îndeplinire a obiectivelor exerciţiului şi informaţiile primite de la participanţi. Acesta trebuie să cuprindă concluzii, recomandări şi, acolo unde lecţiile învăţate sunt identificate, măsuri de remediere/soluţionare.

(2) Etapele necesare elaborării raportului final sunt:

a) colectarea şi analiza observaţiilor-cheie;

b) dezvoltarea concluziilor şi recomandărilor;

c) identificarea lecţiilor învăţate;

d) stabilirea direcţiilor de acţiune şi a propunerilor pentru perfecţionarea activităţii;

e) elaborarea raportului şi promovarea acestuia spre aprobare;

f) transmiterea raportului la participanţi.

(3) Raportul final se prezintă eşalonului ierarhic superior după finalizarea activităţii, astfel:

a) la exerciţiile internaţionale/regionale şi naţionale, în maximum 30 de zile;

b) la exerciţiile interne organizate de inspectoratele generale/similare, în maximum 15 zile;

c) la exerciţiile interne organizate de structurile subordonate inspectoratelor generale/similare, în maximum 10 zile.

(4) După aprobare, un exemplar al raportului final va fi transmis fiecărei structuri participante la exerciţiu, în scopul remedierii neajunsurilor constatate de conducerea exerciţiului.

(5) Raportul final se întocmeşte conform modelului prevăzut în anexa nr. 5.

Art. 55. - Rapoartele de analiză specifică se elaborează de către echipele de evaluare, după modelul din documentele de planificare şi materialele de referinţă, atunci când în documentele exerciţiului sunt stipulate solicitări privind analiza unor obiective specifice.

Art. 56. - Inspectoratele generale/similare trebuie să cuprindă în rapoartele de evaluare a pregătirii continue în unităţi, transmise anual până la data de 15 decembrie Direcţiei formare iniţială şi continuă, o sinteză privind exerciţiile desfăşurate, obiectivele stabilite, deficienţele constatate, măsurile întreprinse pentru remedierea neajunsurilor şi creşterea nivelului de pregătire a personalului.

CAPITOLUL V

Asigurarea resurselor necesare planificării şi desfăşurării exerciţiilor

Art. 57. - Asigurarea resurselor necesare planificării şi desfăşurării exerciţiilor reprezintă totalitatea activităţilor desfăşurate pentru alocarea fondurilor financiare şi materialelor ce sunt utilizate în procesul de planificare şi derulare a exerciţiului propriu-zis.

Art. 58. - (1) Resursele materiale cuprind totalitatea mijloacelor tehnice, echipamentelor, utilajelor, materialelor, muniţiilor, explozivilor, carburanţilor, lubrifianţilor, poligoanelor, spaţiilor special amenajate, integral sau parţial, pentru planificarea şi desfăşurarea exerciţiului.

(2) Responsabilitatea pentru crearea, întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea continuă a bazei materiale revine tuturor şefilor/comandanţilor structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor care o au în înzestrare şi o utilizează în cadrul procesului de pregătire.

(3) Resursele materiale şi financiare se configurează în funcţie de nivelul, tipul şi obiectivele exerciţiului şi sunt stabilite de şefii/comandanţii structurilor participante, pe baza propunerilor grupului de planificare.

Art. 59. - (1) Asigurarea financiară a exerciţiilor cuprinde ansamblul de măsuri şi acţiuni executate de structurile de specialitate, în condiţiile prevăzute de lege, pentru fundamentarea, planificarea, solicitarea, repartizarea şi utilizarea fondurilor financiare necesare.

(2) Fondurile financiare necesare organizării pregătirii prin exerciţii se planifică şi se asigură anual, prin planurile cu principalele activităţi elaborate la nivelul structurilor care iniţiază sau participă la activitate.

(3) Structura care organizează exerciţiul transmite instituţiilor invitate să participe la activitate, până în luna noiembrie a anului anterior desfăşurării acestuia, datele necesare pentru includerea în planurile cu principalele activităţi şi asigurarea fondurilor financiare.

Art. 60. -Alocarea resurselor umane, materiale şi financiare pentru acţiunile programate se realizează conform priorităţilor stabilite prin documentele de planificare, cu încadrarea strictă în bugetul alocat la capitolele şi articolele din care sunt finanţate activităţile de pregătire.

CAPITOLUL VI

Dispoziţii finale

Art. 61. - (1) Structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor planifică şi organizează pregătirea personalului prin exerciţii, în conformitate cu prevederile prezentei instrucţiuni.

(2) Unităţile aparatului central, instituţiile şi structurile din subordinea/coordonarea Ministerului Administraţiei şi Internelor elaborează norme/precizări proprii pentru aplicarea prezentei instrucţiuni, în funcţie de specificul domeniului de competenţă.

Art. 62. - Şefii/Comandanţii unităţilor aparatului central, instituţiilor şi structurilor din subordinea/coordonarea Ministerului Administraţiei şi Internelor întreprind măsurile necesare pentru studierea, însuşirea şi aplicarea prezentei instrucţiuni.

Art. 63. -Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta instrucţiune.

ANEXA Nr. 1

Dotarea de principiu a structurilor organizate în cadrul exerciţiului

Nr. crt.	Structura		Tehnică şi mijloace	Documente şi materiale     Observaţii
I. Structuri de conducere
1.	Director/coordonator principal	- autoturism - staţie TETRA		- mapa documentară a exerciţiului
2.	Coordonatorul/responsabilul de proiect	- autoturism - staţie TETRA		- documentele de planificare a exerciţiului
3.	Grupul de planificare	- 1-2 autoturisme - staţii TETRA - 1-2 PC		- documentele de planificare a exerciţiului - spaţiu de lucru utilat şi separat de celelalte structuri de conducere
4.	Compartiment evaluare	- 1-2 autoturisme - staţii TETRA		- lista de evenimente şi fişe de evaluare - spaţiu de lucru	Pentru redactarea unor documente se foloseşte spaţiul de lucru al grupului de planificare.
5.	Compartiment simulare	- autoturism - staţie TETRA - 1-2 telefoane - fax - laptop sau PC		- lista de evenimente - schema fluxului de transmitere a evenimentelor - spaţiu de lucru utilat şi separat de celelalte structuri de conducere
6.	Compartiment vizitatori-observatori	- 1-2 autoturisme sau microbuz		- mapa documentară a exerciţiului include şi lista de evenimente.	Se organizează conform activităţii de protocol.
II. Structuri de execuţie
1.	Centre (grupe) operative/dispecerate şi centre/puncte de comandă/operaţionale	- dotarea conform reglementărilor în vigoare		- documentele de conducere şi cooperare existente la nivelul structurii
2.	Punct de informare şi comunicare	- 1-2 laptopuri sau PC cu acces la INTERNET - un autoturism - 2-3 telefoane		- spaţiu de lucru utilat şi separat de celelalte structuri de execuţie - Planul de informaţii publice - lista cu personalul media acreditat.
3.	Punct de consiliere psihologică	- un telefon - PC
III. Structuri de sprijin real
1.	- Mijloacele si materialele necesare desfăşurării exerciţiului - Staţii TETRA

NOTA:

Crearea şi dimensionarea acestor structuri se stabilesc în funcţie de amploarea exerciţiului şi riscurile la care se pot expune participanţii.

ANEXA Nr. 2

- Model -

Aprob                                           De acord, rog aprobaţi

Concepţia şi planul de desfăşurare a exerciţiului (internaţional/naţional/intern)

1. Scenariul (situaţia operativă generală)

2. Concepţia

Timp	Operativ
	Astronomic
Etape		I.	II.	III.	Bilanţ
Situaţia operativă specială

3. Planul de desfăşurare

Organizatori
Participanţi	Se specifică toate structurile implicate.
Loc de desfăşurare	Se specifică locul pentru fiecare etapă a exerciţiului.
Conducerea exerciţiului şi grupa de evaluare	Se specifică acţiunile desfăşurate în fiecare etapă a exerciţiului.
Persoane invitate
Structuri de execuţie (Se trec separat pentru fiecare instituţie participantă.)

4. Obiective

5. Probleme de urmărit

6. Costurile exerciţiului

Semnătura şefului structurii care organizează exerciţiul

................................................................

ANEXA Nr. 3

- Model -

Statul de organizare a exerciţiului

..............................................................

Nr. crt.	Denumirea funcţiei în cadrul exerciţiului	Numele şi prenumele	Structura în care este încadrat	Observaţii
A. Conducerea exerciţiului
1.	Director/coordonator principal
2.	Coordonator/responsabil de proiect
3.	Grupul de planificare
4.
A.1. Compartimentul evaluare
5.	Şef compartiment
6.	Evaluatori pe domenii de specialitate
7.

Nr. crt.	Denumirea funcţiei în cadrul exerciţiului	Numele şi prenumele	Structura în care este încadrat	Observaţii
A.2. Compartimentul simulare
8.	Şef compartiment
9.	Simulator
10.
11.	Marcare acţiuni reale
A.3. Punctul de informare şi comunicare
12.	Şef compartiment
13.	Responsabil presă reală
14.	Responsabil presă simulată
A.4. Compartimentul vizitatori-observatori
15.	Şef compartiment
16.	Membrii
B. Structuri de execuţie
B.1. Centre operaţionale la nivel naţional
17.	Centrul operaţional de comandă/Ministerul Administraţiei şi Internelor celulă de răspuns
18.	Centrul operaţional naţional/Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă celulă de răspuns
19.	Centrul operaţional aerian/Inspectoratul General de Aviaţie celulă de răspuns
B.2. Centre operaţionale la nivel regional/judeţean
20.	Centre operative/centre operaţionale aeriene/dispecerate
21.	Reprezentanţi ai structurilor antrenate
B.3. Structuri antrenate
22.	Comandant/şef
23.	Personalul structurii antrenate
C. Sprijin real
24.	Comandant/şef
25.	Personalul structurii de sprijin real

NOTĂ:

Punctele B.3 şi C se completează pentru fiecare structură în parte.

ANEXA Nr. 4

- Model -

Aprob

Conducătorul exerciţiului

Lista de evenimente a exerciţiului......................

Nr. eveniment	Data şi ora introducerii evenimentului	Evenimentul	Cine transmite	Cui se transmite	Reacţia care se aşteaptă	Cine răspunde de forţele participante în executarea simulării	Observaţii
1.	26.08 ora C	Inceperea exerciţiului	Compartiment simulare
2.

ANEXA Nr. 5

- Model -

De acord, rog aprobaţi                                                 Aprob

RAPORT FINAL

(structura de principiu)

1. Baza legală în temeiul căreia s-a organizat activitatea

2. Obiectivele stabilite

3. Descrierea pe scurt a modului de îndeplinire a fiecărui obiectiv

4. Neajunsuri şi deficienţe constatate

5. Resursele alocate şi eficienţa utilizării acestora

6. Propuneri de perfecţionare a activităţii

NOTA:

Pentru o mai bună evaluare a activităţii raportul poate include anexe necesare detalierii acţiunilor desfăşurate şi concluziilor rezultate.