ORDONANTA
URGENTA Nr. 7 din 2 februarie 2011
pentru modificarea si
completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 111 din 11 februarie 2011
Având în vedere necesitatea asigurării condiţiilor
legislative şi instituţionale pentru asigurarea dezvoltării durabile, coerente
şi integrate a teritoriului naţional se impune adoptarea rapidă a unor măsuri
de armonizare a activităţilor de planificare urbană şi teritorială, în
conformitate cu principiile europene ale dezvoltării teritoriale şi urbane
durabile asumate de România prin semnarea Agendei teritoriale europene, a
Cartei de la Leipzig privind oraşele europene durabile, a Declaraţiei de la
Toledo privind regenerarea integrată şi a Convenţiei europene a peisajului.
Neadoptarea unor măsuri urgente
în vederea:
- clarificării responsabilităţilor şi atribuţiilor
administraţiei publice de specialitate;
- consolidării rolului autorităţilor publice de garant
al dezvoltări durabile şi coerente a teritoriului naţional, în calitate de
responsabil în procesul de planificare şi control al dezvoltării localităţilor;
- reducerii drastice a practicilor urbanismului
derogatoriu, practici care au dus la un proces de transformare internă
incoerentă a localităţilor şi de extindere necontrolată ce a determinat
disfuncţii şi costuri uneori imposibil de suportat pentru comunităţile locale,
ocupări şi desfiinţări ale spaţiilor verzi, ce au generat probleme grave de
mediu, precum şi o avalanşă de situaţii litigioase care au afectat securitatea
juridică a investiţiilor;
- descurajării şi eliminării practicilor de modificare
a reglementărilor urbanistice existente pentru intrarea în legalitate a unor
construcţii ilegale, executate fără autorizaţie de construire sau fără
respectarea prevederilor acesteia, fapt ce duce la imposibilitatea aplicării
prevederilor Directivei 2001/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului
din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe
asupra mediului şi Directivei 85/337/CEE a Consiliului din 27 iunie 1985
privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra
mediului;
- clarificării modului de prelungire a termenelor de
valabilitate ale planurilor urbanistice generale, în condiţiile în care pentru
41% dintre unităţile administrativ-teritoriale acestea au fost deja depăşite,
iar în lipsa unor prevederi legale clare hotărârile de consiliu local de prelungire
a valabilităţii au fost anulate de către prefecţi, având drept consecinţă
lipsirea autorităţilor administraţiei publice locale de instrumentele legale de
gestiune a teritoriului, implicit imposibilitatea eliberării de către acestea a
autorizaţiilor de construire;
- introducerii unor facilităţi pentru localităţile
mici, care în prezent sunt lipsite de resurse umane şi financiare, atât în a-şi
asigura funcţionarea structurii de specialitate, cât şi în vederea asigurării
finanţării revizuirii documentaţiilor de urbanism;
- corelării nevoilor de dezvoltare a municipiilor şi
oraşelor cu necesitatea dezvoltării localităţilor din imediata vecinătate a
acestora, prin elaborarea de strategii de dezvoltare teritorială zonală
periurbană/metropolitană, asigurându-se astfel dezvoltarea durabilă şi
echilibrată a localităţilor, precum şi limitarea extinderii excesive şi
nejustificate a intravilanului pe terenuri cu valoare ecologică, peisageră sau
agricolă, va avea un impact
negativ asupra dezvoltării armonioase şi durabile a teritoriului naţional, va
duce la afectarea în mod ireparabil a mediului de viaţă al locuitorilor, la
distrugerea peisajelor naturale şi construite, la pierderea identităţii
arhitecturale şi culturale a localităţilor urbane şi rurale, elemente care ar
conduce la reale dificultăţi în ceea ce priveşte o funcţionare optimă a
activităţii autorităţilor administraţiei publice de specialitate, la scăderea
atractivităţii localităţilor afectate şi la reducerea competitivităţii pe plan
european a oraşelor şi regiunilor României.
Deoarece, în caz contrar, nu se poate asigura
îndeplinirea obligaţiei statului de garantare a dreptului constituţional al
cetăţenilor la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic prin
activităţile de urbanism şi amenajare a teritoriului, iar neadoptarea de măsuri
imediate, prin ordonanţă de urgenţă, ar conduce la agravarea situaţiilor mai
sus menţionate,
în considerarea faptului că aceste elemente vizează
interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a
căror reglementare nu poate fi amânată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României,
republicată,
Guvernul României adoptă
prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. I. - Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 10 iulie 2001, cu modificările şi completările
ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 1. - (1) Teritoriul României este parte a avuţiei
naţionale de care beneficiază toţi cetăţenii ţării, inclusiv prin gestionarea
proceselor de dezvoltare prin activităţile de amenajare a teritoriului,
urbanism sau de dezvoltare urbană durabilă ale autorităţilor publice centrale şi
locale.
(2) Autorităţile administraţiei
publice sunt gestionarul şi garantul acestei avuţii, în limitele competenţelor
legale.
(3) In vederea asigurării
dezvoltării echilibrate, coerente şi durabile a teritoriului naţional,
autorităţile administraţiei publice locale îşi armonizează deciziile de
utilizare a teritoriului, în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice.
(4) Statul, prin intermediul autorităţilor publice, are
dreptul şi datoria de a asigura, prin activitatea de urbanism şi de amenajare a
teritoriului, condiţiile de dezvoltare durabilă şi respectarea interesului
general, potrivit legii.
(5) Gestionarea spaţială a
teritoriului urmăreşte să asigure indivizilor şi colectivităţilor dreptul de
folosire echitabilă şi responsabilitatea pentru o utilizare eficientă a
teritoriului, condiţii de locuire adecvate, condiţii de muncă, de servicii şi
de transport ce răspund diversităţii nevoilor şi resurselor populaţiei,
reducerea consumurilor de energie, asigurarea protecţiei peisajelor naturale şi
construite, conservarea biodiversităţii şi crearea de continuităţi ecologice,
securitatea şi salubritatea publică, raţionalizarea cererii de deplasări,
calitate estetică şi arhitecturală,
protejarea identităţii arhitecturale şi culturale a localităţilor urbane şi
rurale."
2. La articolul 9,
litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,c) gestionarea în spiritul
dezvoltării durabile a resurselor naturale şi a peisajelor naturale şi
culturale;".
3. Articolul 15 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 15. - Activităţile de amenajare a teritoriului şi
de urbanism au ca obiect:
a) cercetarea în domeniul
amenajării teritoriului şi al urbanismului şi elaborarea studiilor de
fundamentare a strategiilor, politicilor şi documentaţiilor de amenajare a
teritoriului şi de urbanism;
b) constituirea, întreţinerea, extinderea şi
dezvoltarea bazei de date urbane şi teritoriale standardizate şi compatibile,
inclusiv în conformitate cu directiva INSPIRE transpusă prin Ordonanţa
Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru
informaţii spaţiale în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 190/2010;
c) elaborarea strategiilor,
politicilor şi programelor de dezvoltare urbană şi teritorială;
d) elaborarea documentaţiilor de amenajare a
teritoriului;
e) elaborarea documentaţiilor de urbanism;
f) gestionarea documentaţiilor
de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
g) elaborarea de acte cu caracter normativ sau de
normative în domeniu;
h) monitorizarea şi controlul privind transpunerea în
fapt a strategiilor, politicilor, programelor şi operaţiunilor de amenajare a
teritoriului şi de urbanism."
4. Articolul 17 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 17. - Activitatea de amenajare a teritoriului şi
de urbanism la nivel naţional este coordonată de Guvern, care stabileşte, în
baza strategiilor naţionale de dezvoltare, prin Programul de guvernare, linii
directoare, politici sectoriale, programe şi proiecte prioritare."
5. La articolul 18
alineatul (1), după litera c) se introduc cinci noi litere, literele c1)-c5), cu următorul cuprins:
,,c1) iniţierea şi
coordonarea elaborării sau actualizării documentaţiilor de amenajare a
teritoriului şi de urbanism pentru zonele care cuprind monumente istorice
înscrise în lista patrimoniului mondial;
c2) identificarea,
delimitarea şi stabilirea prin hotărâre a Guvernului, cu consultarea
autorităţii administraţiei publice centrale responsabile din domeniul mediului,
a celei responsabile din domeniul culturii şi patrimoniului naţional, după caz,
precum şi a autorităţilor administraţiei publice locale, a teritoriilor cu
valoare remarcabilă prin caracterul lor de unicitate şi coerenţă peisageră,
teritorii având valoare particulară în materie de arhitectură şi patrimoniu
natural sau construit ori fiind mărturii ale modurilor de viaţă, de locuire sau
de activitate şi ale tradiţiilor industriale,
artizanale, agricole ori forestiere;
c3) întocmirea de
regulamente-cadru de urbanism, arhitectură şi peisaj, care se aprobă prin
hotărâre a Guvernului şi se detaliază ulterior prin planurile urbanistice
generale, pentru teritoriile identificate la lit. c2), în vederea conservării şi punerii în valoare a acestora şi a
păstrării identităţii locale;
c4) stabilirea,
împreună cu autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă cu
domeniul turismului, a unităţilor administrativ-teritoriale sau a zonelor
turistice de interes naţional, respectiv zona costieră, zone montane şi alte
categorii de teritorii stabilite prin acte normative pentru care iniţiază şi
coordonează documentaţii de urbanism şi amenajare a teritoriului şi
regulamente-cadru de urbanism şi arhitectură în vederea asigurării condiţiilor
de dezvoltare durabilă şi de păstrare
a identităţii locale, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
c5) iniţierea
planurilor de amenajare a teritoriului zonal regional care fundamentează din
punct de vedere teritorial planurile de dezvoltare regională;".
6. La capitolul III,
titlul secţiunii a 2-a se modifică şi va avea următorul cuprins:
„SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice
judeţene"
7. După articolul 24
se introduce un nou articol, articolul 241,
cu următorul cuprins:
„Art. 241. -
Preşedintele consiliului judeţean, prin structura din cadrul aparatului de
specialitate a Consiliului judeţean condusă de arhitectul-şef, are următoarele
atribuţii în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului:
a) asigură elaborarea de proiecte de strategii de
dezvoltare teritorială şi le supune aprobării consiliului judeţean;
b) asigură elaborarea
planurilor de amenajare a teritoriului judeţean;
c) propune asocierea, în
condiţiile legii, a judeţului cu comunele şi oraşele interesate şi coordonează
elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului zonale;
d) supune aprobării consiliului judeţean, în baza
referatului tehnic al arhitectului-şef, documentaţiile de amenajare a
teritoriului;
e) acţionează pentru
respectarea şi punerea în practică a prevederilor documentaţiilor de amenajare
a teritoriului aprobate."
8. La capitolul III,
titlul secţiunii a 3-a se modifică şi va avea următorul cuprins:
„SECŢIUNEA a 3-a
Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice
locale"
9. După articolul 27
se introduce un nou articol, articolul 271, cu următorul cuprins:
„Art. 27T - Primarul/Primarul general al municipiului
Bucureşti, prin structura responsabilă cu urbanismul condusă de arhitectul-şef
din cadrul aparatului de specialitate, are următoarele atribuţii în domeniul
urbanismului:
a) asigură elaborarea de proiecte de strategii de
dezvoltare urbană şi teritorială şi le supune aprobării consiliului
local/general;
b) asigură elaborarea
planurilor urbanistice aflate în competenţa autorităţilor publice locale, în
conformitate cu prevederile legii;
c) supune aprobării consiliului
local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în baza referatului tehnic
al arhitectului-şef, documentaţiile de urbanism, indiferent de iniţiator;
d) acţionează pentru
respectarea şi punerea în practică a prevederilor documentaţiilor de urbanism
aprobate."
10. Articolul 32 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 32. - (1) In cazul în care prin cererea pentru
emiterea certificatului de urbanism se solicită o
modificare a prevederilor documentaţiilor de urbanism aprobate pentru zona
respectivă sau dacă condiţiile specifice ale amplasamentului ori natura
obiectivelor de investiţii o impun, autoritatea publică locală are dreptul ca,
după caz, prin certificatul de urbanism:
a) să respingă în mod
justificat cererea de modificare a prevederilor documentaţiilor de urbanism
aprobate;
b) să condiţioneze autorizarea
investiţiei de elaborarea şi aprobarea de către autoritatea publică locală
competentă a unui pian urbanistic zonal;
c) să condiţioneze autorizarea investiţiei de
elaborarea unui plan urbanistic zonal, prin grija investitorului privat, în
condiţiile legii, şi de aprobarea acestuia de către autoritatea publică locală,
numai în situaţia solicitării construirii de parcuri industriale, parcuri
tehnologice, supermagazine, hipermagazine, parcuri comerciale, parcuri
culturale, zone de producţie, zone de dezvoltare a unor ansambluri rezidenţiale
noi, infrastructură de transport, în situaţia extinderii intravilanului
localităţii cu cel puţin 10.000 m2 pentru funcţiuni de locuire sau cu cel puţin 5.000 m2 pentru funcţiuni de servicii sau
producţie;
d) să condiţioneze autorizarea
investiţiei de elaborarea şi aprobarea unui plan urbanistic
de detaliu;
e) să permită întocmirea
documentaţiei tehnice pentru autorizaţia de construire, în situaţia solicitării
construirii pe o parcelă în cadrul unui front continuu construit preexistent în
care clădirile de pe parcelele adiacente au acelaşi regim de înălţime cu cel
solicitat.
(2) Pentru situaţiile prevăzute
la alin. (1) lit. c), iniţierea planului urbanistic zonal se face după
obţinerea unui aviz de oportunitate întocmit de arhitectul-şef şi aprobat, după
caz, conform competenţei, de preşedintele consiliului judeţean, cu avizul
prealabil al primarului localităţii, de primarul localităţii, respectiv
primarul general al municipiului Bucureşti.
(3) Avizul de oportunitate se emite în baza unei
solicitări scrise, cuprinzând următoarele elemente:
a) piese scrise, respectiv memoriu tehnic explicativ,
care va cuprinde prezentarea investiţiei/operaţiunii propuse, indicatorii
propuşi, modul de integrare a acesteia în zonă, prezentarea consecinţelor
economice şi sociale la nivelul unităţii teritoriale de referinţă şi la nivelul
localităţii, categoriile de costuri ce vor fi suportate de investitorii privaţi
şi categoriile de costuri ce vor cădea în sarcina autorităţii publice locale;
b) piese desenate, respectiv
încadrarea în zonă, plan topografic/cadastral cu zona de studiu actualizat,
conceptul propus - plan de situaţie cu prezentarea funcţiunilor, a
vecinătăţilor şi a limitelor servitutilor propus a fi instituite, modul de
asigurare a acceselor, utilităţilor.
(4) Prin avizul de oportunitate se stabilesc următoarele:
a) teritoriul care urmează să
fie reglementat prin Planul urbanistic zonal;
b) categoriile funcţionale ale
dezvoltării şi eventualele servituti;
c) reglementări obligatorii sau
dotări de interes public necesare;
d) reglementări privind
asigurarea acceselor, parcajelor, utilităţilor;
e) capacităţi şi indicatori maximali pentru volumele de
marfă vehiculate, emisii de noxe.
(5) După aprobarea Planului urbanistic zonal sau de
detaliu se poate întocmi documentaţia tehnică în vederea obţinerii autorizaţiei
de construire, exclusiv cu respectarea reglementărilor urbanistice
aprobate."
11. Articolul 35 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 35. - (1) Activitatea de amenajare a teritoriului
şi de urbanism la nivel naţional este coordonată de Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Turismului.
(2) Controlul statului privind aplicarea prevederilor
cuprinse în documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, avizate
şi aprobate conform legii, este asiguratele Inspectoratul de Stat în
Construcţii, precum şi de instituţia arhitectului-şef al judeţului.
(3) In acest sens, direcţiile
de specialitate din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului,
Inspectoratul de Stat în Construcţii şi arhitecţii-şefi ai judeţelor
colaborează permanent în vederea ducerii la îndeplinire
a prevederilor alin. (2)."
12. La articolul 351 alineatul (4) se abrogă.
13. Articolul 36 se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„Art. 36. - (1) In cadrul aparatului de specialitate al
consiliului judeţean, respectiv în cadrul aparatului de specialitate al
primarului/Primarului general al municipiului Bucureşti se organizează şi
funcţionează, potrivit legii, structuri de specialitate în domeniul amenajării
teritoriului şi urbanismului, In cazul judeţelor şi municipiilor structura
responsabilă se organizează ca direcţie generală sau direcţie, în cazul oraşelor
structura responsabilă se organizează ca direcţie sau serviciu, în cazul
comunelor structura responsabilă se organizează la nivel de compartiment.
(2) Conducătorul structurii de
specialitate din cadrul aparatelor consiliilor judeţene sau primăriilor are
statutul de arhitect-şef şi reprezintă autoritatea tehnică în domeniul
amenajării teritoriului şi urbanismului din cadrul administraţiei publice
judeţene şi locale.
(3) Arhitectul-şef desfăşoară o activitate de interes
public, ale cărui scopuri principale sunt dezvoltarea durabilă a comunităţii,
coordonarea activităţilor de dezvoltare teritorială, amenajarea teritoriului şi
urbanism, protejarea valorilor de patrimoniu şi a calităţii arhitecturale la
nivelul unităţii administrativ-teritoriale.
(4) Arhitectul-şef nu poate fi subordonat unui alt
funcţionar public din cadrul aparatului de specialitate al preşedintelui
consiliului judeţean sau al primarului, indiferent de tipul structurii pe care
o conduce, direcţie generală, direcţie sau serviciu.
(5) In activitatea lor, arhitecţii-şefi sunt sprijiniţi
de Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism, comisie cu rol
consultativ care asigură fundamentarea tehnică de specialitate în vederea
luării deciziilor.
(6) Arhitecţii-şefi cooperează
permanent cu direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Dezvoltării
Regionale şi Turismului în vederea transpunerii liniilor directoare de
dezvoltare durabilă la nivel naţional, politicilor sectoriale, programelor
naţionale şi proiectelor prioritare.
(7) Arhitectul-şef al municipiului Bucureşti convoacă
lunar şi ori de câte ori este necesar arhitecţii-şefi ai sectoarelor în vederea
comunicării şi corelării deciziilor, în limitele legii, în scopul asigurării
coerenţei dezvoltării teritoriului, protejării valorilor de patrimoniu şi
calităţii urbane şi arhitecturale.
(8) La şedinţe se analizează
modul în care sunt duse la îndeplinire hotărârile Consiliului General al
Municipiului Bucureşti şi ale consiliilor locale privind aprobarea strategiilor
de dezvoltare şi a planurilor de urbanism şi se prezintă informări reciproce
privitoare la activitatea în domeniul urbanismului şi autorizării
construcţiilor la nivelul sectoarelor, avându-se în vedere corelarea
activităţilor din domeniu.
(9) In vederea profesionalizării şi asigurării
structurilor de specialitate necesare dezvoltării coerente şi durabile,
comunele care nu pot asigura organizarea structurii de specialitate în domeniul
amenajării teritoriului şi urbanismului în cadrul aparatului pot forma
asociaţii de dezvoltare intercomunitară, constituite în condiţiile legii,
împreună cu alte comune sau cu oraşe, în vederea asigurării furnizării în comun
a serviciilor publice privind planificarea urbană şi teritorială, eliberarea
certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire.
(10) Pentru comunele care nu
aparţin unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară, constituite în condiţiile
legii, în vederea furnizării în comun a serviciilor publice privind
planificarea urbană şi teritorială, eliberarea certificatelor de urbanism şi a
autorizaţiilor de construire, atribuţiile arhitectului-şef vor fi îndeplinite
de către un funcţionar public din aparatul de
specialitate al primarului, având cursuri de formare
profesională în domeniul urbanismului şi autorizării construcţiilor.
(11) In situaţia în care această cerinţă nu este
îndeplinită, atribuţiile vor fi îndeplinite de către structura de specialitate
de la nivel judeţean, pe bază de convenţie.
(12) Structura de specialitate
condusă de arhitectul-şef al judeţului, al municipiului Bucureşti, al
municipiului sau al oraşului îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a) iniţiază, coordonează din
punct de vedere tehnic elaborarea, avizează şi propune spre aprobare
strategiile de dezvoltare teritorială urbane, precum şi documentaţiile de
amenajare a teritoriului şi de urbanism;
b) convoacă şi asigură dezbaterea lucrărilor Comisiei
tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism;
c) întocmeşte, verifică din
punct de vedere tehnic şi propune emiterea avizelor de oportunitate, a
certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire;
d) urmăreşte punerea în aplicare a strategiilor de
dezvoltare urbană şi a politicilor urbane, precum şi a documentaţiilor de
amenajare a teritoriului şi de urbanism;
e) asigură gestionarea,
evidenţa şi actualizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a
teritoriului;
f) organizează şi coordonează
constituirea şi dezvoltarea băncilor/bazelor de date urbane;
g) coordonează şi asigură informarea publică şi
procesul de dezbatere şi consultare a publicului în vederea promovării
documentaţiilor aflate în gestiunea sa;
h) participă la elaborarea planurile integrate de
dezvoltare şi le avizează din punctul de vedere al conformităţii cu
documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism legal aprobate;
i) avizează proiectele de investiţii publice din
punctul de vedere al conformităţii cu documentaţiile de amenajare a
teritoriului şi de urbanism legal aprobate."
14. După articolul 36
se introduce un nou articol, articolul 361, cu următorul cuprins:
„Art. 361. - Funcţia
de arhitect-şef este ocupată, în condiţiile legii, de un funcţionar public,
specialist atestat de Registrul urbaniştilor din România, având formaţia
profesională după cum urmează:
a) de arhitect diplomat,
urbanist diplomat, arhitect sau urbanist, absolvent de masterat, la nivelul
judeţelor, municipiilor reşedinţă de judeţ, municipiului Bucureşti şi
sectoarelor municipiului Bucureşti;
b) de arhitect diplomat,
urbanist diplomat, arhitect sau urbanist absolvent cu licenţă şi maşter sau
studii postuniversitare în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, la
nivelul municipiilor;
c) de arhitect diplomat, urbanist diplomat, arhitect sau
urbanist ori de inginer urbanist şi inginer în domeniul
construcţiilor absolvent de maşter sau studii postuniversitare în domeniul
urbanismului şi amenajării teritoriului, la nivelul oraşelor;
d) cel puţin de arhitect
diplomat, urbanist diplomat sau de conductor arhitect, inginer sau subinginer
în domeniul construcţiilor, având cursuri de formare profesională în domeniul
urbanismului şi autorizării construcţiilor, la nivelul comunelor."
15. La articolul 37,
alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 37. - (1) In scopul
îmbunătăţirii calităţii deciziei referitoare la dezvoltarea spaţială durabilă,
în coordonarea preşedinţilor consiliilor judeţene şi a primarilor de municipii
şi oraşe, respectiv a
primarului general al municipiului Bucureşti se constituie Comisia tehnică de
amenajare a teritoriului şi urbanism, ca organ consultativ cu atribuţii de
analiză, expertizare tehnică şi consultanţă, care asigură fundamentarea tehnică
a avizului arhitectului-şef."
16. La articolul 37,
după alineatul (1) se introduc trei noi
alineate, alineatele (11)-(13), cu următorul cuprins:
„(11) Membrii
comisiei sunt specialişti atestaţi din domeniul urbanismului, arhitecturii,
monumentelor istorice, arheologiei, precum şi din domeniul sociologiei,
economiei, geografiei, ingineri constructori, ingineri de reţele edilitare,
transport.
(12) Comisia tehnică
de amenajare a teritoriului şi urbanism de la nivelul consiliilor judeţene şi
al municipiilor fundamentează din punct de vedere tehnic emiterea avizului
arhitectului-şef pe baza avizelor emise anterior de instituţiile competente.
(13) Avizul
arhitectului-şef este un aviz tehnic care înglobează şi corelează punctele de
vedere ale instituţiilor avizatoare competente şi nu se supune deliberării
consiliului judeţean/consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti,
după caz."
17. La articolul 37, alineatul (5) se abrogă.
18. La articolul 43,
alineatul (2) se abrogă.
19. După articolul 43
se introduce un nou articol, articolul 431, cu următorul cuprins:
„Art. 431. - (1) In
vederea asigurării dezvoltării coerente şi durabile, corelării priorităţilor de
dezvoltare şi eficientizării investiţiilor publice, valorificării resurselor
naturale şi culturale, autorităţile administraţiei publice locale ale
unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul aglomerărilor urbane şi zonelor
metropolitane definite conform legii elaborează strategia de dezvoltare
teritorială zonală periurbană/metropolitană ca documentaţie de planificare
teritorială integrată pentru fundamentarea planurilor urbanistice generale.
(2) Strategia prevăzută la
alin. (1) se elaborează în cadrul unui parteneriat format din reprezentanţi ai
consiliului judeţean şi ai autorităţilor administraţiilor publice locale din
oraşul-centru polarizator, împreună cu toate comunele învecinate, şi, după caz,
din reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.
(3) Strategia de dezvoltare
teritorială zonală periurbană/metropolitană se finanţează de către partenerii
asociaţi şi/sau de consiliul judeţean şi se aprobă de către consiliul judeţean,
cu avizul parteneriatului periurban.
(4) Pentru localităţile de rang
1, strategia de dezvoltare teritorială zonală periurbană/metropolitană a
teritoriului zonal periurban/metropolitan se iniţiază de către consiliul
judeţean sau de către oraşul-centru polarizator.
(5) In cazul municipiului
Bucureşti, iniţierea strategiei de dezvoltare teritorială zonală
periurbană/metropolitană se poate face de către Consiliul General al
Municipiului Bucureşti şi/sau de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Turismului, în condiţiile legii."
20. La articolul 44, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 44. - (1) Documentaţiile de urbanism sunt
rezultatul unui proces de planificare urbană referitoare la un teritoriu
determinat, prin care se analizează situaţia existentă şi se stabilesc obiectivele, acţiunile, procesele şi măsurile de amenajare
şi de dezvoltare durabilă a localităţilor. Documentaţiile de urbanism se
elaborează de către colective interdisciplinare formate din specialişti atestaţi
în condiţiile legii."
21. La articolului 46, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„Art. 46. - (1) Planul urbanistic general are atât
caracter director şi strategic, cât şi caracter de reglementare şi reprezintă
principalul instrument de planificare operaţională, constituind baza legală
pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare. Fiecare unitate
administrativ-teritorială are obligaţia să îşi întocmească şi să îşi aprobe
Planul urbanistic general, care se actualizează periodic la cel mult 10
ani."
22. La articolul 46,
după alineatul (1) se introduc cinci noi
alineate, alineatele (11)-(15), cu următorul cuprins:
„(11) Cu cel puţin
18 luni înaintea datei de depăşire a termenului de valabilitate a Planului
urbanistic general, consiliul local al comunei, oraşului,
municipiului/Consiliul General al Municipiului Bucureşti este sesizat de către
primar în legătură cu necesitatea actualizării planului, la notificarea
arhitectului-şef al localităţii sau judeţului.
(12) Pe baza referatului
de specialitate al arhitectului-şef, primarul va declanşa procedura de
achiziţie a serviciilor de actualizare a Planului urbanistic general şi de
prelungire a termenului de valabilitate a Planului urbanistic general în
vigoare.
(13) Termenul de valabilitate
a Planului urbanistic general se prelungeşte pe bază de hotărâre a consiliului
local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti până la intrarea în vigoare
a noului plan urbanistic general, dar fără a depăşi 2 ani de la data depăşirii
termenului de valabilitate.
(14) Pentru comune
sau oraşele sub 10.000 de locuitori, în situaţia în care de la aprobarea
Planului urbanistic general nu au intervenit schimbări în dezvoltarea unităţii
administrativ-teritoriale care să justifice actualizarea acestuia, cu minimum
18 luni înaintea datei de expirare a valabilităţii acestuia, primarul va demara
procedura de prelungire a valabilităţii prin hotărâre a consiliului local, cu
avizul prealabil al arhitectului-şef al judeţului, obţinut în baza analizei
informaţiilor statistice disponibile privind dinamica economică, socială şi
teritorială, precum şi strategiilor şi programelor de dezvoltare de la nivel
judeţean şi/sau naţional aprobate.
(15) In situaţia
obţinerii avizului favorabil, primarul va propune consiliului local prelungirea
valabilităţii Planului urbanistic general pentru o perioadă de maximum 3 ani de
la data expirării acestuia. In caz contrar, primarul propune consiliului local
demararea procedurii de achiziţie a serviciilor de actualizare a documentaţiei
de urbanism."
23. După articolul 46
se introduce un nou articol, articolul 461,
cu următorul cuprins:
„Art. 461. - Planul
urbanistic general cuprinde piese scrise şi desenate cu privire la:
a) diagnosticul prospectiv, realizat pe baza analizei
evoluţiei istorice, precum şi a previziunilor economice şi demografice,
precizând nevoile identificate în materie de dezvoltare economică, socială şi
culturală, de amenajare a spaţiului, de mediu, locuire, transport, spaţii şi
echipamente publice şi servicii;
b) strategia de dezvoltare spaţială a localităţii;
c) regulamentul local de urbanism aferent acestuia;
d) planul de acţiune pentru
implementare şi programul de investiţii publice."
24. La articolul 47,
alineatele (3)-(5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(3) Elaborarea de planuri urbanistice zonale este
obligatorie pentru:
a) zonele centrale ale localităţilor;
b) zonele construite protejate;
c) parcurile industriale, parcurile de activităţi sau
tehnologice;
d) zonele destinate
hipermagazinelor şi/sau parcurilor comerciale;
e) zonele de producţie;
f) parcurile culturale;
g) zonele de dezvoltare a unor ansambluri rezidenţiale
noi; h) infrastructura de transport;
i) zonele supuse restructurării sau regenerării urbane;
j) zona costieră/zonele de protecţie a ţărmului mării,
pe o adâncime de minimum 200 m;
k) alte zone stabilite de
autorităţile publice centrale sau locale, potrivit legii, pentru zone omogene
din punct de vedere funcţional şi morfologic sau pentru suprafeţe mai mari de
10.000 m2.
(4) Delimitarea zonelor pentru care se întocmesc planuri
urbanistice zonale obligatorii se face, de regulă, în
Planul urbanistic general.
(5) Prin Planul urbanistic zonal se stabilesc, în baza
analizei contextului social, cultural istoric, urbanistic şi arhitectural, reglementări
cu privire la regimul de construire, funcţiunea zonei, înălţimea maximă admisă,
coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului
(POT), retragerea clădirilor faţă de aliniament şi distanţele faţă de limitele
laterale şi posterioare ale parcelei, caracteristicile arhitecturale ale clădirilor, materialele admise."
25. Articolul 48 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 48. - (1) Planul urbanistic de detaliu are
exclusiv caracter de reglementare specifică pentru o parcelă în relaţie cu
parcelele învecinate. Planul de urbanism nu poate modifica planurile de nivel
superior, ci poate doar detalia modul specific de construire în raport cu
funcţionarea zonei şi cu identitatea arhitecturală a acesteia, în baza unui studiu
de specialitate.
(2) Planul urbanistic de detaliu reglementează
retragerile faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei, accesurile
auto şi pietonale, conformarea arhitectural-volumetrică, modul de ocupare a
terenului.
(3) Planul urbanistic de detaliu se elaborează numai
pentru reglementarea amănunţită a prevederilor
stabilite prin Planul urbanistic general sau Planul urbanistic zonal."
26. După articolul 48
se introduce un nou articol, articolul 481, cu următorul cuprins:
„Art. 481. - (1)
Toate documentaţiile de urbanism se realizează în format digital şi format
analogic, la scara adecvată, în funcţie de tipul documentaţiei, pe suport
topografic realizat în coordonate în sistemul naţional de referinţă Stereo
1970, actualizat pe baza ortofotoplanurilor sau pe baza unor măsurători la
teren, cu respectarea şi integrarea limitelor imobilelor înregistrate în
evidenţele de cadastru şi publicitate imobiliară, puse la dispoziţie de
oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară.
(2) Limitele propuse prin documentaţiile de urbanism se
stabilesc în coordonate în sistemul naţional de referinţă Stereo 1970 şi vor
urmări, de regulă, elementele liniare stabile în timp.
(3) Baza topografică se
avizează de oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară, iar un exemplar al
documentaţiei de urbanism se înaintează acestora după aprobarea conform
prevederilor legale, în termen de 15 zile, pentru preluarea informaţiilor în
sistemul de evidenţă de cadastru şi publicitate imobiliară.
(4) Toate restricţiile impuse prin documentaţiile de
urbanism legal aprobate se fac publice de către autorităţile publice locale
responsabile cu aprobarea planului, inclusiv prin publicarea pe site-ul
instituţiei."
27. La articolul 49,
alineatele (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(2) Regulamentul local de urbanism pentru întreaga
unitate administrativ-teritorială, aferent Planului
urbanistic general, sau pentru o parte a acesteia, aferent Planului urbanistic
zonal, cuprinde şi detaliază prevederile referitoare la modul concret de
utilizare a terenurilor, precum şi de amplasare, dimensionare şi realizare a
volumelor construite, amenajărilor şi plantaţiilor, materiale şi culori, pe
zone, în conformitate cu caracteristicile arhitectural-urbanistice ale
acestora, stabilite în baza unui studiu de specialitate.
(4) Prevederile regulamentelor locale de urbanism sunt diferenţiate pentru fiecare unitate teritorială
de referinţă, zonă şi subzonă a acesteia."
28. La articolul 49,
după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul
cuprins:
„(5) Avizarea sau aprobarea unor documentaţii de urbanism ale căror prevederi referitoare la amplasament,
funcţiune, volumetrie şi aspectul arhitectural, conformarea şi amplasarea
golurilor, materialele utilizate, învelitoare, paletă cromatică încalcă, după
caz, Codul civil, legislaţia specifică privind dreptul de proprietate,
sănătatea şi siguranţa populaţiei, mediul, protecţia patrimoniului de orice
natură sau protecţia peisajului este interzisă."
29. Articolul 50 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 50. - Iniţiativa elaborării documentaţiilor de
amenajare a teritoriului şi de urbanism aparţine exclusiv autorităţilor
administraţiei publice, cu excepţia planurilor urbanistice zonale prevăzute la
art. 32 alin. (1) lit. c), pentru zonele prevăzute la art. 47 alin. (3) lit.
c)-h), şi a planurilor urbanistice de detaliu, care pot fi iniţiate şi de către
persoane fizice şi juridice interesate, numai în baza unui certificat de
urbanism şi, după caz, a unui aviz de oportunitate."
30. La articolul 51,
alineatul (1) se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„Art. 51. - (1) Activităţile de amenajare a
teritoriului şi de urbanism prevăzute în prezenta lege se finanţează din
bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale şi din bugetul de
stat, precum şi din alte surse legal constituite."
31. Articolul 53 se
abrogă.
32. La articolul 54,
alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Planurile urbanistice zonale prevăzute la art. 32
alin. (1) lit. c), precum şi planurile urbanistice de detaliu, cu excepţia
celor prevăzute la alin. (1), se finanţează de persoanele juridice sau
persoanele fizice interesate."
33. La articolul 55,
alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) In cazul documentaţiilor de urbanism aprobate,
entitatea achizitoare poate organiza, în condiţiile legii, concurs de soluţii
urbanistice, deschis specialiştilor din domeniu, finanţat din fondurile
prevăzute la alin. (1)."
34. La articolul 56,
după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alineatele (6) şi (7), cu
următorul cuprins:
„(6) Documentaţiile de
amenajare a teritoriului sau de urbanism, elaborate conform legislaţiei în
vigoare, care au avizele şi acordurile prevăzute de lege şi solicitate prin
certificatul de urbanism se promovează de către primar, în vederea aprobării
prin hotărâre a consiliului local/general, pe baza referatului de specialitate
al arhitectului-şef, în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării
documentaţiei la registratura primăriei.
(7) In termen de maximum 30 de zile de la finalizarea
dezbaterii publice şi înaintarea expunerii de motive
elaborate de primar/preşedintele consiliului judeţean şi a raportului de
specialitate elaborat de către arhitectul-şef, consiliul judeţean sau local are
obligaţia să emită o hotărâre prin care aprobă sau respinge documentaţia de
amenajare a teritoriului sau urbanism."
35. După articolul 56
se introduc două noi articole, articolele 561 şi 562, cu următorul cuprins:
„Art. 561. - Nu pot
fi iniţiate şi aprobate documentaţii de urbanism care au ca scop intrarea în
legalitate a unor construcţii edificate fără autorizaţie de construire sau care
nu respectă prevederile autorizaţiei de construire.
Art. 562. - Anularea
hotărârilor de aprobare a documentaţiilor de urbanism emise cu încălcarea
prevederilor legale se cere, în condiţiile legii, de prefect, în urma
controlului de legalitate sau la sesizarea inspectorului general al
Inspectoratului de Stat în Construcţii, a arhitectului-şef al judeţului sau a
autorităţilor centrale de specialitate, în termenele prevăzute de lege."
36. La anexa nr. 1
„Categorii de documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism,
competenţe de avizare şi de aprobare a acestora", după numărul curent 1 se
introduce un nou număr curent, numărul curent 11, cu următorul cuprins:
|
Nr. crt.
|
Categorii de documentaţii
|
Avizează
|
Aprobă
|
|
„11.
|
Zonal regional
|
• Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional •Agenţiile de
dezvoltare regională
• Organismele centrale şi teritoriale interesate
|
Guvernul"
|
37. La anexa nr. 1, numerele curente 21, 81,
82, 9, 10, 12, 121 şi 122 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
|
Nr. crt.
|
Categorii de documentaţii
|
Avizează
|
Aprobă
|
|
„21.
|
Zonal, pentru localităţi care cuprind monumente istorice înscrise
în Lista patrimoniului mondial
|
• Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Turismului
• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
• Consiliul judeţean
• Organisme centrale şi teritoriale interesate
|
Guvernul
|
|
|
|
81.
|
Localităţi care cuprind monumente istorice înscrise în Lista
patrimoniului mondial
|
• Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
• Consiliul judeţean
• Organisme centrale şi teritoriale interesate
|
Guvernul
|
|
82.
|
Municipii, oraşe şi comune care cuprind monumente, ansambluri sau
situri înscrise în Lista monumentelor istorice şi zonele lor de protecţie
|
• Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
• Consiliul judeţean
• Organisme centrale şi teritoriale interesate
|
Consiliul local/Consiliul General al
Municipiului Bucureşti
|
|
9.
|
Zona centrală a municipiului Bucureşti
|
• Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
• Organisme centrale şi teritoriale interesate
|
Consiliul General al Municipiului Bucureşti
|
|
10.
|
Zona centrală a municipiului
|
• Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
• Consiliul judeţean
• Organisme centrale şi teritoriale interesate
|
Consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti
|
|
…
|
|
12.
|
Zone protejate ori asupra cărora s-a instituit un tip de restricţie
prin acte normative sau documentaţii de urbanism, precum şi cele care
depăşesc limita unei unităţi administrativ-teritoriale
|
• Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
• Consiliul judeţean
• Organisme centrale şi teritoriale interesate
|
Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti
|
|
121.
|
Zone protejate care cuprind monumente istorice înscrise în Lista
patrimoniului mondial
|
• Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
• Consiliul judeţean
• Organisme centrale şi teritoriale interesate
|
Guvernul
|
|
122.
|
Zone construite protejate ori zone care cuprind monumente, ansambluri sau situri înscrise în Lista monumentelor istorice
şi zonele lor de protecţie
|
• Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
• Consiliul judeţean
• Organisme centrale şi teritoriale interesate
|
Consiliile locale/ Consiliul General al
Municipiului Bucureşti"
|
38. La anexa nr. 1,
după numărul curent 122 se introduc trei noi numere curente, numerele curente 123,124 şi 125, cu următorul cuprins:
|
Nr. crt.
|
Categorii de documentaţii
|
Avizează
|
Aprobă
|
|
„123.
|
Zone turistice de interes naţional, respectiv zona costieră, zone
montane şi alte categorii de teritorii stabilite prin acte normative în
vederea asigurării condiţiilor de dezvoltare durabilă şi de păstrare a
identităţii locale, iniţiate de Guvern
|
• Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Turismului
• MinisterufCulturii şi Patrimoniului Naţional
• Ministerul Mediului şi Pădurilor
• Consiliul judeţean
• Consiliile locale
• Organisme centrale şi teritoriale interesate
|
Guvernul
|
|
124.
|
Zone situate în extravilanul
municipiilor, oraşelor şi comunelor
|
• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
• Consiliul judeţean
• Organisme centrale şi teritoriale interesate
|
Consiliile locale/ Consiliul General al
Municipiului Bucureşti
|
|
125.
|
Alte zone
|
• Organisme centrale şi teritoriale
|
Consiliile locale/ Consiliul General al
Municipiului Bucureşti"
|
39. La anexa nr. 1,
numărul curent 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:
|
Nr. crt.
|
Categorii de documentaţii
|
Avizează
|
Aprobă
|
|
„14.
|
Alte imobile
|
• Consiliul judeţean
• Organisme centrale şi teritoriale
|
Consiliile locale"
|
40. La anexa nr. 2
„Definirea termenilor utilizaţi în lege", după expresia „Parcelare"
se introduce o nouă expresie, expresia „Peisaj", cu următoarea definiţie:
„Peisaj - desemnează o
parte de teritoriu, perceput ca atare de către populaţie, cu valoare
remarcabilă prin caracterul său de unicitate şi coerenţă, rezultat al acţiunii
şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani, cuprinzând'zone naturale
sau/şi construite având valoare particulară în materie de arhitectură şi patrimoniu
ori fiind mărturii ale modurilor de viaţă, de locuire, de activitate sau ale
tradiţiilor, agricole ori forestiere, artizanale sau industriale."
41. La anexa nr. 2,
expresia „Zonă protejată" şi definiţia acesteia, aflate după expresia „Zonă de risc'
natural", precum şi expresia „Zona funcţională de interes" se abrogă.
42. La anexa nr. 2,
expresia „Zonă de protecţie" se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Zonă de protecţie -
suprafaţa delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu construit sau natural,
al unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apă etc.
şi în care se instituie servituti de utilitate publică şi de construire pentru
păstrarea şi valorificarea acestor resurse şi bunuri de patrimoniu şi a
cadrului natural aferent. Zonele de protecţie sunt stabilite prin acte
normative specifice, precum şi prin documentaţii de amenajare a teritoriului
sau urbanism, in baza unor studii de specialitate."
43. La anexa nr. 2,
expresia „Zonă protejată", aflată după expresia „Zonă funcţională de
interes", se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Zonă protejată - zonă
coerentă naturală sau construită, delimitată geografic şi/sau topografic,
determinată de existenţa unor valori de patrimoniu natural şi/sau cultural a
căror protejare prezintă un interes public şi declarată ca atare pentru
atingerea obiectivelor specifice de conservare şi reabilitare a valorilor de
patrimoniu. Statutul de zonă protejată creează asupra imobilelor din interiorul
zonei servituti de intervenţie legate de desfiinţare, modificare, funcţionalitate,
distante,' înălţime,
volumetrie, expresie arhitecturală, materiale,
finisaje, împrejmuiri, mobilier urban, amenajări şi plantaţii şi este stabilit
prin documentaţii de urbanism specifice aprobate."
44. La anexa nr. 2,
expresia „Unitate teritorială de referinţă (UTR)" se modifică şi va avea
următorul cuprins:
„Unitate teritorială de referinţă (UTR) - subdiviziune urbanistică a teritoriului unităţii
administrativ-teritoriale, delimitată pe limite cadastrale, caracterizată prin
omogenitate funcţională şi morfologică din punct de vedere urbanistic şi
arhitectural, având ca scop reglementarea urbanistică omogenă. UTR se
delimitează, după caz, în funcţie de relief şi peisaj cu caracteristici
similare, evoluţie istorică unitară într-o anumită perioadă, sistem parcelar şi
mod de construire omogen, folosinţe de aceeaşi natură a terenurilor şi
construcţiilor, regim juridic al imobilelor similar."
Art. II. -Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de urbanism elaborate în baza
unui certificat de urbanism sau a unui aviz de oportunitate emis înainte de 1
februarie 2011 se vor face în condiţiile prevederilor legale aplicabile înainte
de intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgentă, dar nu mai târziu de 1 februarie 2012.
Art. III. - Planurile de
urbanism generale al căror termen de valabilitate a fost depăşit la data
intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi pentru care a fost
iniţiată procedura de achiziţie a elaborării/actualizării pot fi prelungite
prin hotărâre a consiliului local până la data aprobării noii documentaţii, dar
nu mai mult de 2 ani de la data publicării prezentei ordonanţe de urgenţă.
Art. IV. - Planurile de urbanism generale al căror termen de valabilitate a
fost depăşit şi pentru care nu a fost iniţiată procedura de achiziţie a'
actualizării, precum şi cele al căror termen de valabilitate urmează să fie
depăşit în mai puţin de 18 luni intră sub incidenţa art. 46 din Legea nr.
350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin
prezenta ordonanţă de urgenţă, cu reducerea termenului de notificare în mod
corespunzător.
Art. V. - Menţinerea în funcţie a arhitecţilor-şefi care nu îndeplinesc
condiţiile prevăzute la art. 361 din Legea nr. 350/2001, cu modificările şi completările
ulterioare, este condiţionată de absolvirea de către aceştia a masteratelor sau
studiilor postuniversitare în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului,
pentru categoriile prevăzute la art. 361 alin. (1) lit. a)-c) din Legea nr. 350/2001, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi a cursurilor de formare profesională
continuă de specialitate organizate de instituţiile publice cu atribuţii în
domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, pentru categoriile prevăzute
la art. 361 alin.
(1) lit. d) din Legea nr. 350/2001, cu modificările şi completările ulterioare,
în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
Art. VI. - In termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei
ordonanţe de urgenţă, autorităţile administraţiei publice
locale, cu sprijinul Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism
prevăzute la art. 37 din Legea nr. 350/2001, cu modificările şi completările
ulterioare, astfel cum a fost modificată şi completată prin prezenta ordonanţă
de urgenţă, vor identifica zonele pentru care vor fi elaborate planuri
urbanistice zonale potrivit legii, în raport cu strategia de dezvoltare şi planurile
de investiţii.
Art. VII. - Pentru
municipiile de rang 0 şi 1, elaborarea strategiilor de dezvoltare teritorială
zonală periurbană/ metropolitană este obligatorie în termen de 3 ani de la
intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, iar pentru cele de rang 2
şi 3 este opţională.
Art. VIII. -
Dispoziţiile art. I pct. 35, referitoare la art. 561 din Legea nr. 350/2001, cu modificările şi completările
ulterioare, intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2012.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemnează:
Ministrul dezvoltării regionale şi turismului,
Elena Gabriela Udrea
Ministrul administraţiei şi internelor,
Constantin-Traian Igaş
Ministrul culturii şi patrimoniului naţional,
Kelemen Hunor
Ministrul mediului şi pădurilor,
Laszlo Borbely
Ministrul finanţelor publice,
Gheorghe Ialomiţianu