ORDIN Nr. 213
din 17 martie 2010
pentru publicarea acceptarii
Instructiunilor din 2006 privind proiectarea si constructia navelor de
aprovizionare în larg, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin
Rezolutia MSC.235(82) a Comitetului Securitatii Maritime din 1 decembrie 2006
ACT EMIS DE:
MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 186 din 24 martie 2010
In temeiul prevederilor art. 12 lit. b) şi d) din
Ordonanţa Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 4 din
Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim şi pe
căile navigabile interioare, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare, precum şi ale art. 2 pct. 18 şi
art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea
şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii,
cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul transporturilor şi infrastructurii emite următorul ordin:
Art. 1. - Se publică Instrucţiunile din 2006
privind proiectarea şi construcţia navelor de aprovizionare în larg,
adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională prin
Rezoluţia MSC.235(82) a Comitetului Securităţii Maritime din 1
decembrie 2006, prevăzute în anexa care face parte integrantă din
prezentul ordin.
Art. 2. - Autoritatea Navală Română va lua
măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor specifice
cuprinse în anexă.
Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul transporturilor şi infrastructurii,
Constantin Dascalu,
secretar de stat
ANEXĂ
REZOLUŢIA MSC.235(82)
(adoptată la 1 decembrie 2006)
Adoptarea Instrucţiunilor din 2006 privind
proiectarea şi construcţia navelor de aprovizionare în larg
Comitetul Securităţii Maritime,
amintind art. 28(b) din Convenţia privind crearea
Organizaţiei Maritime Internaţionale referitor la funcţiile
comitetului,
amintind, de asemenea, Rezoluţia A.469(XII) prin
care Adunarea a adoptat Instrucţiunile privind proiectarea şi
construcţia navelor de aprovizionare în larg (Instrucţiuni OSV),
notând faptul că, în cazul adoptării
rezoluţiei mai sus menţionate, Adunarea a autorizat Comitetul să
amendeze Instrucţiunile ori de câte ori este necesar, în scopul includerii
noilor caracteristici ale navelor de aprovizionare în larg,
recunoscând că Instrucţiunile OSV au fost
adoptate în 1981 şi s-au bazat pe cerinţele Convenţiei SOLAS
1974, aşa cum a fost amendată în acel an, o serie de amendamente la
Convenţie şi alte instrumente IMO (de exemplu, Codul privind
stabilitatea intactă) care au fost adoptate începând cu această
dată şi care ar putea afecta Instrucţiunile,
dorind să menţină Instrucţiunile
OSV actualizate,
luând în considerare, la cea de-a optzeci şi doua
sesiune a sa, Instrucţiunile OSV revizuite care au fost propuse, la cea
de-a patruzeci şi opta sesiune a sa, de către Subcomitetul pentru
stabilitate şi linii de încărcare şi pentru siguranţa
navelor de pescuit, la care a contribuit şi Subcomitetul pentru
mărfuri periculoase, mărfuri solide şi containere:
1. adoptă Instrucţiunile din 2006 privind
proiectarea şi construcţia navelor de aprovizionare în larg, al
căror text este prevăzut în anexa la prezenta rezoluţie;
2. invită guvernele contractante să ia
măsurile corespunzătoare pentru a da efect Instrucţiunilor din
2006 privind proiectarea şi construcţia navelor de aprovizionare în
larg;
3. anulează Rezoluţia A.469(XII).
ANEXĂ la Rezoluţia MSC. 235(82)
INSTRUCŢIUNILE DIN 2006
privind proiectarea şi construcţia navelor
de aprovizionare în larg
INTRODUCERE
1. Aceste instrucţiuni au fost elaborate pentru
proiectarea şi construcţia navelor noi de aprovizionare în larg,
ţinând seama de promovarea siguranţei acestor nave şi a
personalului lor şi recunoscând caracteristicile unice de proiectare
şi exploatare a acestor nave.
2. In plus, aceste instrucţiuni asigură un
standard de siguranţă echivalent cerinţelor relevante din
Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii
omeneşti pe mare, aşa cum a fost amendată, şi, în special,
criteriilor de stabilitate din Codul privind stabilitatea în starea
intactă a navei aplicabile tuturor tipurilor de nave prevăzute de
instrumentele IMO (Codul IS), aşa cum au fost amendate.
3. Recunoscând că pentru unele zone limitate de
exploatare şi pentru anumite caracteristici de funcţionare nu este
rezonabilă aplicarea în totalitate a acestor instrucţiuni, a fost
introdusă posibilitatea acordării derogărilor, prin' conceptul
de „voiaj costier".
4. Prevederile aplicabile navelor de aprovizionare în
larg care transportă mai mult de 12 membri ai personalului pentru
instalaţiile industriale nu sunt incluse în aceste instrucţiuni.
5. Dacă o navă de aprovizionare în larg este
utilizată în scopuri speciale, de exemplu pentru asistenţă la
scufundări sau la inspecţii oceanografice, persoanele de la bord responsabile
cu aceste operaţiuni speciale trebuie considerate personal special.
6. Conţinutul acestor instrucţiuni a fost
revizuit în anul 2006 pentru a actualiza referirile din cuprinsul acestora în
scopul consolidării prevederilor privind compartimentarea şi
stabilitatea, al eliminării repetiţiilor din conţinutul
instrucţiunilor şi Codului IS, precum şi în scopul introducerii
unei documentaţii de conformitate corespunzătoare
instrucţiunilor.
1. Generalităţi
1.1. Aplicare
1.1.1. Fiecare navă nouă de aprovizionare în
larg puntată, cu lungimea mai mare sau egală cu 24 m, dar nu mai mare
de 100 m, trebuie să corespundă prevederilor părţilor 2
şi 3 din aceste instrucţiuni. Stabilitatea în starea intactă
şi după avaria unei nave cu o lungime mai mare de 100 m trebuie
să fie conform cerinţelor Administraţiei.
1.1.2. Părţile 4, 5, 6 şi 7 din aceste
instrucţiuni se aplică fiecărei nave noi de aprovizionare în
larg puntate care are un tonaj brut mai mare sau egal cu 500.
1.1.3. Dacă aceste instrucţiuni prevăd
standarde de siguranţă echivalente acelora din Convenţie şi
dacă se aplică Convenţia, atunci aceste instrucţiuni pot fi
aplicate conform prevederilor de echivalenţă din regula 5 din cap. I
al Convenţiei.
1.1.4. Navele prevăzute cu echipament de
poziţionare dinamică trebuie să corespundă
instrucţiunilor elaborate de către Organizaţie*.
1.1.5. Pentru o navă angajată în voiaje
costiere, principiile de la 1.3 ale acestei instrucţiuni trebuie să
ghideze Administraţia în dezvoltarea standardelor sale naţionale. O
administraţie poate autoriza derogări de la prevederile acestor
instrucţiuni pentru navele care efectuează voiaje costiere în
limitele coastelor sale dacă, în opinia acestei Administraţii,
condiţiile de exploatare privind conformitatea cu aceste instrucţiuni
sunt imposibile sau inutile.
1.1.6. Dacă nu se prevede în mod expres altfel, o
navă de aprovizionare în larg existentă trebuie să respecte
aceste instrucţiuni, în măsura în care se consideră posibil de
către Administraţie.
1.1.7. Dacă o navă, alta decât o navă de
aprovizionare în larg, aşa cum s-a definit la 1.2.1, efectuează un
serviciu similar, Administraţia trebuie să stabilească în ce
măsură aceasta respectă aceste instrucţiuni.
1.2. Definiţii
In sensul acestor instrucţiuni, dacă nu se
prevede în mod expres altfel:
1.2.1. Navă de aprovizionare în larg este o
navă:
.1 care efectuează, în principal, transporturi de
provizii, materiale şi echipamente la instalaţiile din larg; şi
.2 care are construcţii de locuit şi pasarele
situate în prova şi o punte expusă de marfă în pupa pentru
manipularea mărfii pe mare.
1.2.2. Navă nouă este o navă a
cărei chilă este pusă sau care se află într-un stadiu
similar de construcţie la 6 luni după data la care aceste
instrucţiuni au fost adoptate.
1.2.3. Navă existentă este o navă
care nu este o navă nouă.
1.2.4. Expresiile lungimea (L) a unei nave,
perpendiculare, etanş la apă şi linia de încărcare
de vară au sensurile definite în Protocolul din 1988 referitor la
Convenţia internaţională din 1966 asupra liniilor de
încărcare, aşa cum a fost amendat.
1.2.5. Administraţie este guvernul statului
al cărui pavilion nava este autorizată să îl arboreze.
1.2.6. Instalaţie din larg este o
construcţie navală amplasată într-un loc din larg.
1.2.7. Codul IS înseamnă Codul privind
stabilitatea intactă pentru toate tipurile de nave prevăzute de
instrumentele IMO, aşa cum a fost amendat.
1.2.8. Voiaj costier înseamnă un voiaj
efectuat în apropierea coastei unui stat, asa cum a fost definit de
Administraţia acestui stat.
1.2.9. Convenţie înseamnă
Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii
omeneşti pe mare, aşa cum a fost amendată.
1.3. Principii care reglementează voiajele
costiere
1.3.1. Administraţia care defineşte voiajele
costiere în sensul acestor instrucţiuni nu trebuie să impună
unei nave care este autorizată să arboreze pavilionul unui alt stat
şi care efectuează aceste voiaje conform unor standarde de proiectare
şi construcţie mai exigente decât acelea impuse unei nave autorizate
să arboreze pavilionul său. In niciun caz Administraţia nu
trebuie să impună unei nave autorizate să arboreze pavilionul
altui stat standarde mai exigente decât acelea menţionate în aceste
instrucţiuni pentru o navă care nu efectuează voiaje costiere.
1.3.2. Referitor la o navă care efectuează
în mod regulat voiaje costiere într-un alt stat, Administraţia trebuie
să prevadă standarde privind proiectarea şi construcţia
unei astfel de nave echivalente cel puţin cu acelea prevăzute de
guvernul statului unde nava efectuează voiaje, cu condiţia ca aceste
standarde să nu fie mai exigente decât aceste instrucţiuni în ceea ce
priveşte o navă care nu efectuează voiaje costiere.
1.3.3. O navă care îşi prelungeşte
voiajul cu un voiaj costier trebuie să respecte aceste instrucţiuni.
* Se face referire la Instrucţiunile pentru navele
cu sisteme de poziţionare dinamică (Circulara MSC/Circ.645) şi
la Instrucţiunile pentru instruirea operatorului sistemului de
poziţionare dinamică (DP) (Circulara MSC/Circ.738).
2. Stabilitatea în starea intactă
Nava trebuie să corespundă prevederilor
relevante pentru navele de aprovizionare în larg din Codul IS. Se va face
referire la apendicele 1 referitor la aspectele de exploatare privind
criteriile de stabilitate.
3. Compartimentare şi stabilitate după
avarie
3.1. Generalităţi
Luând în considerare, cu titlu de condiţii
iniţiale de încărcare înaintea inundării, condiţiile
standard de încărcare impuse de prevederile relevante din partea B a
Codului IS şi ipotezele situaţiei de avarie de la 3.2, nava trebuie
să corespundă criteriilor de stabilitate în caz de avarie, aşa
cum se prevede la 3.3.
3.2. Ipoteze de avarie
3.2.1. Trebuie să se ia în considerare faptul
că avaria s-a produs oriunde pe lungimea navei între pereţii
transversali etanşi la apă.
3.2.2. Dimensiunile ipotetice ale avariei vor fi
următoarele:
.1 extinderea pe lungime: navele cu lungimea (L) mai
mare de 43 m, 3 m plus 3% din lungimea navei. Pentru acele nave cu lungimea (L)
mai mică de 43 m, 10% din lungimea navei;
.2 extinderea transversală: extinderea
transversală a avariei trebuie considerată la 760 mm,
măsurată de la suprafaţa interioară a bordajului exterior,
perpendicular pe planul diametral al navei la nivelul liniei de încărcare
de vară;
.3 extinderea pe verticală: măsurată de
la faţa inferioară a punţii de marfă sau a prelungirii sale
pe toată înălţimea navei.
3.2.3. Un perete transversal etanş la apă
care se extinde din bordul navei, spre interior, pe o distanţă de 760
mm sau mai mult, la nivelul liniei de încărcare de vară care
uneşte pereţii longitudinali etanşi, se poate considera ca
perete transversal etanş la apă, în scopul efectuării calculelor
de avarie.
3.2.4. Dacă ţevile, conductele sau
tunelurile sunt situate în cadrul extinderii considerate a avariei, trebuie
să fie luate măsuri pentru evitarea extinderii inundării
progresive în compartimentele altele decât acelea considerate a fi inundabile
pentru fiecare caz de avarie.
3.2.5. Dacă avaria cu dimensiuni mai mici decât
acelea specificate la 3.2.2 produce o situaţie mult mai gravă,
trebuie luate în considerare aceste dimensiuni mai mici.
3.2.6. Dacă un perete transversal etanş la
apă este situat în cadrul extinderii transversale a unei avarii ipotetice
şi are o construcţie în baionetă mai mare de 3,05 m la nivelul
dublului fund sau al tancului lateral, atunci dublul fund sau tancurile
laterale adiacente porţiunii în baionetă a peretelui transversal
etanş la apă trebuie considerate ca inundate în mod simultan.
3.2.7. Dacă distanţa dintre pereţii
transversali etanşi la apă adiacenţi sau distanţa dintre
planurile transversale care trec prin construcţia în baionetă a
pereţilor este mai mică decât extinderea longitudinală a avariei
specificată la 3.2.2.1, numai unul dintre aceşti pereţi trebuie
să fie considerat eficient în sensul prevederilor de la 3.2.1.
3.3. Criterii de stabilitate după avarie
3.3.1. Linia de plutire finală, ţinând seama
de afundare, bandare şi asietă, trebuie să fie situată sub
marginea inferioară a tuturor deschiderilor prin care se poate produce o
inundare progresivă. Aceste deschideri trebuie să includă
conductele de aerisire şi acele deschideri care pot fi închise cu ajutorul
uşilor sau al capacelor gurilor de magazii etanşe la intemperii
şi pot exclude acele deschideri închise cu capace ale gurilor de vizitare
etanşe şi tambuchiuri, capace etanşe mici ale gurilor tancurilor
de marfă care menţin integritatea completă a punţii,
uşi etanşe glisante acţionate de la distanţă şi
hublouri fixe.
3.3.2. In stadiul final de inundare, unghiul de
înclinare datorat inundării nesimetrice nu trebuie să
depăşească 15°. Totuşi, acest unghi se poate majora
până la 17° dacă puntea nu este imersată.
3.3.3. Stabilitatea în stadiul de inundare trebuie
să fie calculată şi poate fi considerată suficientă
atunci când curba braţului de redresare are cel puţin 20° dincolo de
poziţia de echilibru şi dacă braţul de redresare rezidual
maxim este egal cu cel puţin 100 mm în acest domeniu. Deschiderile
neprotejate nu trebuie să fie imersate dacă unghiul de înclinare se
situează în limitele minime prevăzute ale stabilităţii
reziduale, în afară de cazul în care spaţiul respectiv a fost
considerat spaţiu inundabil în calculele de stabilitate după avarie.
In cadrul acestor valori ale unghiului se poate autoriza imersarea
deschiderilor prevăzute la 3.3.1 şi a tuturor celorlalte deschideri
care pot fi închise etanş la intemperii.
3.3.4. Administraţia trebuie să aibă
asigurarea că stabilitatea navei în stadiile intermediare de inundare este
suficientă.
3.4. Ipoteze pentru calculul stabilităţii
după avarie
3.4.1. Conformitatea cu prevederile de la 3.3 trebuie
să fie asigurată prin calcule care ţin seama de caracteristicile
de proiectare a navei, dispunere, configuraţie şi permeabilitatea
compartimentelor avariate, precum şi de repartiţia, densitatea
şi efectul suprafeţelor libere pentru lichide.
3.4.2. Permeabilitatea compartimentelor considerate a
fi avariate trebuie să fie după cum urmează:
Spaţii
Permeabilitate
Destinate rezervelor 60
Incăperi de
locuit 95
Incăperi de
maşini 85
Spaţii
goale 95
Spaţii pentru mărfuri
uscate 95
Permeabilitatea tancurilor trebuie să fie
compatibilă cu cantitatea de lichid transportată, aşa cum se
indică în condiţiile de încărcare de la 3.1. Permeabilitatea
tancurilor goale trebuie considerată a fi de cel puţin 95.
3.4.3. Efectul suprafeţei libere trebuie să
fie calculat la un unghi de înclinare transversală de 5° pentru fiecare
compartiment separat sau efectul lichidului liber dintr-un tanc trebuie să
fie calculat pentru toate valorile pozitive ale braţului de redresare
rezidual, prin evaluarea deplasării lichidelor prin calculul momentului de
transfer.
3.4.4. Suprafaţa liberă pentru fiecare tip de
lichid consumabil trebuie să fie evaluată pentru cel puţin
două tancuri situate unul lângă altul, în sens transversal, sau
pentru un singur tanc central. Tancul sau tancurile ce vor fi luate în
considerare trebuie să fie acelea la care efectul de suprafaţă
liberă este cel mai mare.
3.4.5. Ca alternativă, efectul real al
suprafeţei libere se poate utiliza cu condiţia ca Administraţia
să considere acceptabile metodele de calcul.
3.5. Compartimentare
3.5.1. Incăperile de maşini şi alte
încăperi de lucru şi de locuit situate în corpul navei trebuie
să fie separate unele de altele prin pereţi etanşi la apă.
3.5.2. Măsurile luate pentru a menţine
integritatea etanşeităţii la apă a deschiderilor din
pereţii etanşi la apă trebuie să corespundă
prevederilor relevante aplicabile navelor de marfă din cap. II-1 al Convenţiei.
3.5.3. Trebuie să fie instalat un perete de
coliziune care să respecte prevederile relevante pentru navele de
marfă din cap. II-1 al Convenţiei.
3.5.4. Un perete din picul pupa trebuie să fie
instalat şi etanşat până la puntea de bord liber. Totuşi,
peretele picului pupa poate avea o construcţie în baionetă sub puntea
de bord liber, cu condiţia ca gradul de siguranţă a navei în
ceea ce priveşte compartimentarea să nu fie redus.
4. Instalaţii de maşini şi
instalaţii electrice
Nava trebuie să corespundă prevederilor
relevante pentru navele de mărfuri prevăzute în părţile C,
D şi E din cap. II-1 al Convenţiei.
5. Protecţia contra incendiului
Nava trebuie să corespundă prevederilor
relevante pentru navele de mărfuri din cap. II-2 al Convenţiei.
6. Mijloace de salvare
Nava trebuie să corespundă prevederilor relevante
pentru navele de mărfuri din cap. III al Convenţiei.
7. Radiocomunicaţii
Nava trebuie să corespundă prevederilor
relevante pentru navele de mărfuri din cap. IV al Convenţiei.
8. Documentaţie
Administraţia, inspectorul său desemnat sau
organizaţia recunoscută care este oficial autorizată de
către Administraţie trebuie să emită un document de
conformitate, al cărui model este prevăzut în apendicele 2, după
ce aceasta s-a asigurat că nava corespunde prevederilor prezentelor
instrucţiuni.
9. Transportul în vrac al substanţelor lichide
nocive şi periculoase
O navă destinată transportului de
cantităţi limitate de substanţe lichide nocive sau periculoase
în vrac trebuie să se conformeze Instrucţiunilor pentru transportul
şi manipularea cantităţilor limitate de substanţe nocive
şi periculoase în vrac la bordul navelor de aprovizionare în larg,
aşa cum au fost amendate*.
* Se face referire la Instrucţiunile pentru
transportul şi manipularea cantităţilor limitate de
substanţe nocive şi periculoase în vrac la bordul navelor de
aprovizionare în larg [Rezoluţia A.673(16), aşa cum a fost
amendată].
Apendice 1
Aspecte privind exploatarea conform criteriilor de
stabilitate pentru navele de aprovizionare în larg
Următoarele aspecte privind exploatarea trebuie
să fie luate în considerare conform criteriilor de stabilitate
prevăzute în secţiunea 2 din instrucţiuni.
1. Criteriile de stabilitate prevăzute în Codul IS
sunt valorile minime; nu se recomandă valori maxime. Este recomandabil
să se evite valorile excesive, deoarece aceasta ar putea produce
forţe de acceleraţie care pot fi dăunătoare navei,
încărcăturii sale, echipamentului său şi transportului în
siguranţă al mărfii.
2. Dacă nava este echipată cu dispozitive
antiruliu, Administraţia trebuie să se asigure că criteriile de
stabilitate din Codul IS pot fi respectate atunci când se utilizează
aceste dispozitive.
3. O serie de factori, cum ar fi vântul din traversul
unei nave cu o suprafaţă mare de expunere la vânt, gheaţa,
caracteristicile de ruliu şi valurile din pupa etc, afectează
nefavorabil stabilitatea şi se recomandă Administraţiei să
ţină seama de acest lucru în măsura în care consideră
necesar.
Apendice 2
Model de document de conformitate pentru navele de
aprovizionare în larg
DOCUMENT DE CONFORMITATE
(sigiliul oficial)
Emis conform prevederilor
Instrucţiunilor din 2006 privind proiectarea si
construcţia navelor de aprovizionare în larg
[Rezoluţia MSC.235(82)]
sub autoritatea Guvernului
.........................................................................
(numele oficial complet al ţării) de
către
........................................................................
(titlul oficial complet al persoanei competente sau al
organizaţiei recunoscute de către Administraţie)
Caracteristicile navei*
Numele
navei........................................................................................................................................................................ ....................................
Numărul sau literele distinctive........................................................................................................................................................................ ............
Portul de
înmatriculare........................................................................................................................................................................ ........................
Tonajul
brut........................................................................................................................................................................ .......................................
Deadweightul........................................................................................................................................................................ .....................................
Numărul
IMO**........................................................................................................................................................................ ................................
Data la care s-a pus chila sau la care nava era într-un
stadiu similar de construcţie.........................................................................................................
Nava este scutită de aplicarea următoarelor
prevederi ale instrucţiunilor:
........................................................................................................................................................................ .........................................................
Se certifică prin prezentul că proiectarea
şi construcţia navei corespund prevederilor relevante ale
instrucţiunilor.
Emis la (locul emiterii
certificatului)........................................................................................................................................................................ ......
....................................................................
(data emiterii)
....................................................................
(semnătura autorităţii oficiale care
emite certificatul)
(după caz, sigiliul sau ştampila
autorităţii)
* In mod alternativ, caracteristicile navei se pot
trece orizontal în casete.
** In conformitate cu Schema cu numerele IMO de
identificare a navelor, adoptată de Organizaţie prin Rezoluţia
A.600(15).