Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

ORDIN Nr

ORDIN   Nr. 37 din 31 martie 2010

pentru aprobarea Normelor privind asigurarea protectiei la foc a personalului si bunurilor, pregatirea pompierilor si conducerea interventiei pe timpul operatiilor militare

ACT EMIS DE: MINISTERUL APARARII NATIONALE

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 240 din 15 aprilie 2010



Având în vedere Avizul nr. 45.762 din 22 februarie 2010 al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă,

pentru aplicarea prevederilor art. 18 lit. b) şi ale art. 47 alin. (1) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările ulterioare,

ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Normele privind asigurarea protecţiei la foc a personalului şi bunurilor, pregătirea pompierilor şi conducerea intervenţiei pe timpul operaţiilor militare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul apărării naţionale,

Gabriel Oprea

ANEXĂ

NORME

privind asigurarea protecţiei la foc a personalului şi bunurilor, pregătirea pompierilor şi conducerea intervenţiei pe timpul operaţiilor militare

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. - Verificarea îndeplinirii reglementărilor din prezentele norme revine şefilor operaţiilor militare, comandanţilor forţelor aflate în dislocare, persoanelor delegate de aceştia şi, după caz, persoanelor cu atribuţii de îndrumare şi control al activităţii de apărare împotriva incendiilor în Ministerul Apărării Naţionale.

Art. 2. - Răspunderea pentru asigurarea măsurilor Crash, Fire-Fighting and Rescue/prăbuşire, stingerea incendiului şi salvare, denumite în continuare CFR, revine comandaţilor/şefilor unităţilor şi formaţiunilor militare aflate în dislocare.

Art. 3. - Comandanţii/şefii unităţilor militare sunt obligaţi să asigure constituirea şi încadrarea formaţiunilor proprii de intervenţie în funcţie de natura şi nivelul riscurilor, particularităţile misiunilor şi gradul de protecţie ce trebuie asigurat personalului şi tehnicii, în componenţa acestora fiind incluse echipe specializate pentru evacuare, salvare, descarcerare, resuscitare, prevenirea, limitarea şi stingerea incendiilor.

Art. 4. - Personalul din cadrul formaţiunilor de intervenţie, denumit în continuare pompieri, care participă la operaţii militare trebuie să aibă pregătirea teoretică şi practică necesară îndeplinirii misiunilor specifice.

Art. 5. - Semnificaţia abrevierilor şi termenilor utilizaţi în prezentele norme este prevăzută în anexa nr. 1.

CAPITOLUL II

Cerinţe minime de competenţă pentru pompieri

Art. 6. - Nivelurile minime de competenţă sunt valabile pentru toţi pompierii şi se asigură prin instituirea unui sistem standardizat pentru pregătirea acestora, în scopul realizării unui nivel comun de experienţă şi dobândirii de abilităţi necesare pentru protecţia personalului, tehnicii de luptă, muniţiilor, facilităţilor esenţiale ale misiunii şi a altor resurse din zona acţiunii incendiului.

Art. 7. - (1) Formarea şi pregătirea pompierilor se realizează astfel încât aceştia să dobândească nivelurile minime de competenţă prevăzute în anexa nr. 2.

(2) Sistemul standardizat de pregătire se aplică în funcţie de particularităţi şi personalului care, în afara misiunilor de bază, intervine şi în sprijinul pompierilor sau asigură prima intervenţie.

Art. 8. - (1) Tehnica militară de luptă, muniţiile, facilităţile esenţiale ale misiunii, precum şi alte resurse logistice pot fi incendiate din surse multiple, inclusiv din acţiuni ostile.

(2) Pentru a nu afecta misiunea, trebuie ca toate incendiile să fie stinse rapid şi personalul rănit sau imobilizat să fie salvat şi să i se asigure îngrijire medicală de urgenţă.

Art. 9. - (1) Cerinţele minime de competenţă sunt standardizate pentru ca formaţiunile proprii/detaşamentele de intervenţie să desfăşoare acţiuni în comun cu pompierii celorlalte state partenere.

(2)  Prin pregătire se asigură formarea de echipe, care acţionează în toate potenţialele scenarii, furnizând suport pentru îndeplinirea misiunii.

(3)  Pentru respectarea strictă a cerinţelor de competenţă, pompierii trebuie să fie bine pregătiţi în vederea:

a) intervenţiei împotriva incendiilor;

b) folosirii comunicaţiilor;

c)  folosirii unui Protective Equipment and Self Contained Breathing Apparatus/echipament de protecţie şi aparat de respirat, denumite în continuare SCBA;

d)   executării operaţiunilor fundamentale de stingere a incendiilor;

e) executării operaţiunilor de salvare şi stingere a incendiilor la aeronave.

Art. 10. - (1) Programul de pregătire pentru operaţiuni de salvare la aeronavele NATO trebuie să familiarizeze pompierii cu aterizarea forţată şi procedurile de siguranţă şi de salvare a personalului.

(2)  Pompierii trebuie să participe la antrenamente simulate pentru stingerea incendiilor cauzate de carburanţii şi lubrifianţii utilizaţi în aviaţie.

(3) Exerciţiile de evacuare şi de salvare a echipajului dintr-o aeronavă sunt obligatorii, iar înainte de începerea acestora toate sistemele de ieşire ale aeronavei se asigură sau se dezactivează, în conformitate cu manualele tehnice, şi, atunci când este posibil, membrii echipajului aeronavei echipaţi în costumul complet de zbor ocupă poziţiile stabilite.

(4)   La aeronavele de dimensiuni mari sunt prioritare evacuarea unui număr mare de pasageri şi protejarea toboganelor.

(5) Aplicarea unor scenarii de incendiu dinamice trebuie să reflecte cât mai fidel condiţiile reale de intervenţie.

(6)  Stingerea cu succes a focului presupune o exploatare adecvată a autospecialelor, utilizarea corespunzătoare a agentului de stingere, comanda şi controlul acţiunii şi lucrul în echipă.

(7) In desfăşurarea intervenţiilor la incendiu este prioritară asigurarea securităţii persoanelor angrenate în această activitate.

Art. 11. - (1) Menţinerea abilităţilor pompierilor pentru intervenţia la fiecare tip de aeronavă se realizează prin exerciţii de antrenament executate astfel:

a) de două ori pe an, pentru evacuarea/salvarea echipajului la fiecare aeronavă desemnată, inclusiv aterizarea forţată şi aplicarea procedurilor de siguranţă;

b) permanent, pentru intervenţia la cabina de pilotaj, înainte de a intra în aeronavele echipate cu sisteme pirotehnice de catapultare; instructajul formaţiunii trebuie să fie executat de tehnicienii sistemului de catapultare;

c)  anual, pentru instruirea pompierilor în cazul apariţiei de modificări la sistemul de catapultare;

d) de două ori pe an în timpul zilei şi anual pe timp de noapte, pentru antrenamentele simulate de incendiu.

(2) Frecvenţa exerciţiilor de la alin. (1) lit. a) se măreşte dacă este cazul, la cererea şefului formaţiunii proprii de intervenţie.

Art. 12. - Facilităţile de antrenament pentru exerciţii trebuie să asigure cerinţele de protecţie a mediului şi condiţii realiste de instruire.

CAPITOLUL III

Baremul minim pentru pregătirea fizică a pompierilor

Art. 13. - (1) Pentru ca un pompier să îşi îndeplinească misiunile şi responsabilităţile cu forţă, promptitudine şi rezistenţă trebuie să îşi dezvolte permanent condiţia fizică.

(2) Programul de pregătire fizică prevede evaluări anuale la care sunt supuşi toţi pompierii.

(3)  Programul de pregătire fizică este un pachet complet, care asigură fiecărui pompier echipament, timp şi suport tehnic, pentru a-l determina să îşi îndeplinească obiectivele pregătirii fizice şi să îşi menţină starea de sănătate pe termen lung.

(4) Pompierilor li se alocă minimum 60 de minute pe schimb pentru menţinerea sau îmbunătăţirea nivelului lor de pregătire fizică, şedinţele desfăşurându-se individual sau sub supravegherea directă a personalului calificat.

(5) Pompierii au acces în timpul programului de 24 de ore la baza sportivă, seara sau dimineaţa, atunci când sunt asigurate condiţiile de securitate a bazei operaţionale.

(6) In spaţiile destinate formaţiunilor proprii de intervenţie trebuie instalate echipamente de pregătire fizică şi supraveghere cardiovasculară, pentru a permite pompierilor să îşi menţină/îmbunătăţească pregătirea fizică.

Art. 14. - (1) Condiţiile de proiectare a circuitului de antrenament şi condiţiile de evaluare a testului de pregătire fizică a pompierilor sunt prevăzute în anexa nr. 3.

(2) Condiţiile de desfăşurare şi probele testului de evaluare a pregătirii fizice a pompierilor sunt prevăzute în anexa nr. 4.

Art. 15. - Pentru obţinerea şi menţinerea unei bune condiţii fizice, pompierii susţin semestrial şi probele de pregătire fizică prevăzute în programele de pregătire fizică specifice Ministerului Apărării Naţionale.

CAPITOLUL IV

Cerinţe minime pentru intervenţia în scopul evacuării, salvării personalului, limitării şi stingerii incendiilor, înlăturării urmărilor exploziilor, înainte şi după atac

SECŢIUNEA 1

Generalităţi

Art. 16. - (1) Structurile cu responsabilităţi în planificarea şi conducerea operaţiunilor militare trebuie să iniţieze, să aprobe şi să coordoneze un plan de bază, care furnizează o forţă de răspuns rapidă, mobilă şi susţinută, pentru intervenţia în caz de incendii.

(2) Planul de bază trebuie să asigure pentru forţa de salvare mobilitate rapidă şi ridicată, supravieţuirea, lupta susţinută împotriva focului într-un mediu ostil sau în timpul operaţiunilor de luptă.

(3)  Planul de bază se pune în aplicare în cazarma de bază sau la o locaţie dislocată înainte, în timpul sau după ostilităţi.

Art. 17. - (1) Operaţiunile de intervenţie împotriva incendiilor într-un mediu ostil diferă radical de acţiunile desfăşurate pe timp de pace, în cazul dezastrelor naturale, pentru asistenţa umanitară sau în cazul acţiunilor de ajutorare ori evacuare a cetăţenilor.

(2) Procedurile trebuie să definească în mod clar rolurile, misiunile şi obiectivele formaţiunilor proprii de intervenţii.

Art. 18. - (1) Dezvoltarea capabilităţilor pentru lupta cu focul înainte şi după atac şi pentru salvare este obligatorie în cazul:

a) aeronavelor;

b) utilităţilor existente;

c) stingerii focului în depozitul de carburanţi şi lubrifianţi;

d) zonelor aglomerate de parcare ale aeronavelor;

e) amplasării celorlalte resurse logistice;

f) cartiruirii trupelor.

(2) Autospecialele de stingere a incendiilor şi echipamentele de intervenţie sunt destinate, în principal, susţinerii operaţiunilor de decolare/aterizare a aeronavelor şi desfăşurării acţiunilor de salvare a personalului şi tehnicii.

Art. 19. - (1) Pe timpul desfăşurării operaţiilor militare într-un mediu ostil, protecţia împotriva incendiilor are un rol esenţial.

(2) Dacă protecţia împotriva incendiilor nu este asigurată, efortul total de luptă al bazei este diminuat considerabil.

Art. 20. - Misiunea de protecţie la incendiu în operaţiunile de luptă constă în:

a) protecţia înaintea unui atac prin eliminarea sau reducerea pericolului pentru personal, aeronave şi instalaţii;

b)  protecţia în timpul atacului prin asigurarea integrităţii mijloacelor tehnice de intervenţie;

c)  protecţia după atac prin intervenţia pentru stingerea incendiilor care afectează în mod grav operaţiunile aeriene şi capacitatea de luptă.

Art. 21. - Factorii care trebuie luaţi în considerare pe timpul unui atac convenţional sunt:

a) extinderea incendiului;

b) incendierea instalaţiilor avariate;

c) reluarea atacului.

Art. 22. - Principalele măsuri ce se iau în timpul unui atac convenţional sunt:

a) stabilirea vehiculelor care sunt în stare de funcţionare;

b)   neutralizarea şi distrugerea muniţiilor/dispozitivelor explozive;

c) prevenirea contaminării;

d) decontaminarea.

Art. 23. - Printr-un scenariu, pompierii sunt angajaţi într-un mediu operaţional de luptă cu focul în 4 perioade de timp: anticipată, înainte de atac, în timpul atacului şi după atac.

SECŢIUNEA a 2-a

Perioada anticipată

Art. 24. - Perioada anticipată este perioada în care se identifică cerinţele şi se obţin resursele necesare pentru asigurarea intervenţiilor în situaţii ofensive sau defensive, după caz, şi aceasta include:

a) dezvoltarea planurilor de pregătire şi execuţie;

b) exersarea şi aprofundarea procedurilor;

c)  identificarea şi obţinerea echipamentului nou sau de rezervă;

d)   pregătirea pompierilor din formaţiunea proprie de intervenţie pentru desfăşurarea operaţiunilor;

e) alte operaţiuni asemănătoare.

SECŢIUNEA a 3-a

Perioada înainte de atac

Art. 25. - Perioada înainte de atac începe din momentul în care ameninţarea este detectată şi durează până la apariţia atacului sau până la încetarea ameninţării.

Art. 26. - Perioada înainte de atac include planificarea, pregătirea personalului şi tehnicii şi acţiunea propriu-zisă.

Art. 27. - (1) Planificarea scenariului şi mediului operaţional de luptă cu focul reprezintă elementul esenţial pentru o tranziţie de succes de la o perioadă la alta.

(2)   Amploarea ostilităţilor probabile se determină prin planificarea documentelor întocmite la toate nivelurile de comandă.

(3)  Planurile elaborate pentru perioada dinaintea atacului trebuie să fie disponibile la bazele operaţionale principale, ajutând semnificativ bazele operaţionale dislocate.

(4) Planurile pentru locaţiile propuse pentru operaţionalizare se aplică odată cu operaţionalizarea forţelor.

(5)   Factorii limitatori la stingerea incendiilor în timpul operaţiunilor militare ce trebuie luaţi în considerare la elaborarea documentelor de planificare sunt prevăzuţi în anexa nr. 5.

(6) Intocmirea documentelor de execuţie se face pe baza planificării iniţiale.

Art. 28. - La întocmirea planificărilor, pentru asigurarea rezervelor de apă se au în vedere:

a)  identificarea posibilităţilor de captare şi înmagazinare: bazine, turnuri de răcire, rezervoare, tancuri, pompe, sonde, puncte de furnizare şi sisteme mobile de distribuţie a apei;

b) verificarea funcţionării dispozitivelor de deschidere/închidere ale rezervoarelor de apă;

c)  realizarea căilor de acces operativ sau realizarea căilor alternative la sursele de alimentare cu apă auxiliare;

d) rutele alternative către sursele de apă;

e) aprovizionarea cu pompe, furtunuri şi echipamente;

f) instalarea de dispozitive pentru captarea apei din lacuri şi râuri.

Art. 29. - Pentru dispunerea dispersată a personalului şi a celorlalte elemente de logistică, la întocmirea planificărilor se au în vedere:

a)   terenul de bază în vederea localizării şi utilizării potenţialului natural al ariilor în scopul protejării personalului, vehiculelor, agenţilor de stingere şi echipamentelor;

b)   caracteristicile topografice ale terenului, cum ar fi: şanţurile, dealurile, care combinate cu plase de camuflaj permit asigurarea unui refugiu eficace, fără cheltuieli.

Art. 30. - (1) Echipamentele, vehiculele, agenţii de stingere de rezervă şi echipamentul specializat se amplasează în locaţii ce asigură protecţia împotriva efectelor armelor şi agenţilor chimici.

(2)  Protecţia personalului este primordială şi se realizează prin folosirea biutelor de pământ, întăririlor, blocurilor protectoare şi sacilor de nisip.

(3)  Planificările includ şi planurile de cooperare/sprijin cu componentele sistemului de prevenire şi stingere a incendiilor al naţiunii-gazdă/oficiale.

(4) In scopul evitării scurgerilor de combustibili, documentele de planificare prevăd şi activităţi care să asigure coordonarea cu elementele de sprijin logistic pentru carburanţi-lubrifianţi, precum şi întreţinerea şi repararea autospecialelor de stins incendii.

Art. 31. - Pompierii trebuie să fie pregătiţi pentru adaptarea rapidă la incendii, în timpul operaţiunilor de luptă, în scopul supravieţuirii şi acordării sprijinului direct operaţiunilor de zbor.

Art. 32. - (1) Pentru asigurarea prevenirii şi stingerii incendiului, forţele luptătoare şi formaţiunile de intervenţie trebuie să fie instruite temeinic în:

a)  tactici şi strategii pentru operaţiuni de luptă postatac, împotriva incendiului, în mediu infectat cu agenţi biologici, chimici sau în urma atacului cu arme convenţionale;

b)  procese de reabilitare şi decontaminare şi proceduri de răspuns la incendii pe timpul operaţiunilor defensive şi ofensive de luptă împotriva incendiului şi în condiţiile unor limitări ale echipamentului de protecţie;

c)  acţiuni la aeronavele desemnate din baza sau locaţia dislocată;

d)  acţiuni privind încărcarea/descărcarea muniţiei în/din aeronavă;

e)  acordarea primului ajutor personalului care desfăşoară misiuni în zone critice;

f)   acţiuni în caz de incendiu, folosirea stingătoarelor, hidranţilor şi instalaţiilor de stins incendii, în funcţie de riscurile generate de operaţiunile de luptă.

(2) Conştientizarea, în scopul protejării resurselor de acţiunea focului, se realizează prin instructaje, exerciţii şi informări periodice.

(3) Pentru evaluarea gradelor diferite de protecţie împotriva incendiului, la camparea forţelor combatante dislocate, coordonarea iniţială se realizează cu ofiţeri şi subofiţeri cu pregătire în domeniul apărării împotriva incendiilor din unităţile dislocate, asigurându-se:

a) trasee protejate la foc pentru vehicule;

b)  locuri de depozitare a reziduurilor, locuri pentru fumat şi folosirea focului deschis.

Art. 33. -In cadrul perioadei dinaintea atacului, personalul cu misiuni de prevenire şi stingere a incendiilor desfăşoară acţiuni pentru:

a) utilizarea echipamentelor de protecţie chimică;

b) utilizarea echipamentelor pentru stins incendii;

c) acordarea primului ajutor;

d) asigurarea cu apă;

e)  asigurarea plinului tancurilor cu combustibil şi agenţi de stingere;

f) asigurarea vehiculelor, echipamentelor, agenţilor, pieselor de schimb şi a altor echipamente necesare pentru protejarea zonelor;

g) asigurarea agentului de stingere a focului necesar pentru intervenţie şi rezervă, care se poziţionează în aceeaşi zonă de protecţie ca şi vehiculele;

h) utilizarea construcţiilor provizorii care prezintă siguranţă la incendiu pentru depozitarea agenţilor de stingere şi carburanţilor/lubrifianţilor care nu pot fi mutaţi şi adăpostirea reţelei radio de bază utilizate de formaţiunea de intervenţie împotriva incendiilor/prăbuşirilor.

Art. 34. -Amplasarea dispersată a vehiculelor se realizează îndeplinind următoarele condiţii:

a)  mascarea vehiculelor cu acoperire naturală unde este posibil;

b) amplasarea, dar nu mai mult de un vehicul într-o locaţie;

c) poziţionarea unui vehicul pentru a examina căile de rulare şi zonele de parcare a aeronavelor unde este posibil;

d) menţinerea vehiculelor la o distanţă de cel puţin 100 m de clădiri, aeronave şi alte potenţiale ţinte;

e)  poziţionarea vehiculelor astfel încât să nu fie distruse în totalitate la o singură trecere a avionului inamic.

SECŢIUNEA a 4-a

Perioada din timpul atacului

Art. 35. - (1) Perioada din timpul atacului este intervalul de timp care începe cu prima acţiune inamică asupra aerodromului şi se sfârşeşte când baza revine în starea în care se pot începe activităţile de refacere.

(2) Pe timpul atacului, pompierii şi resursele sunt dispersate în locaţii protejate de la un capăt la altul al bazei, astfel încât să asigure vizibilitate optimă pentru raportarea în orice moment a stării aerodromului.

(3) Intregul personal trebuie să fie protejat cu echipament corespunzător în funcţie de ameninţare.

(4) Măsurile prezentate la alin. (2) şi (3) sunt întârziate dacă nu a fost avertizată iminenţa atacului.

(5)  In cazul unui atac surprinzător pompierii încetează instantaneu operaţiunile de stingere şi utilizează echipamentul de protecţie adecvat.

(6) Pe timpul unui atac, supravieţuirea are prioritate faţă de toate celelalte activităţi, inclusiv lupta împotriva incendiului.

(7) Pompierii nu se adăpostesc în/sub autospecialele de stins incendii, cu excepţia situaţiei în care acestea sunt dispuse într-o zonă protejată.

SECŢIUNEA a 5-a

Perioada de după atac

Art. 36. - (1) Perioada de după atac este perioada imediat următoare atacului asupra bazei.

(2) Operaţiunile de prevenire şi stingere a incendiilor de după atac sunt cruciale pentru menţinerea operabilităţii bazei aeriene şi pentru generarea zborurilor/misiunilor de luptă.

(3) Acţiunile formaţiunii de intervenţie trebuie să asigure o tranziţie lentă către operaţiile de recuperare de după atac.

(4) Pe timpul recuperării capacităţii de intervenţie, pompierii desfăşoară acţiuni planificate care includ:

a)  refacerea măsurilor de protecţie deteriorate din locaţiile de dispersare;

b) redefinirea responsabilităţilor personalului;

c)  identificarea posibilităţilor de aprovizionare cu apă şi agenţi;

d)  asigurarea stării de operativitate a echipamentelor de sprijin;

e) formularea cererilor de completare a personalului;

f) menţinerea în stare de funcţionare a vehiculelor;

g) asigurarea funcţionării sistemului de comunicaţii.

Art. 37. - (1) Pompierii se pot confrunta cu numeroase incendii, distrugeri importante şi personal rănit care necesită acordarea primului ajutor.

(2)  Deplasarea spre zonele incendiate şi locaţiile unde se acordă ajutorul de urgenţă poate fi îngreunată de dispozitive neexplodate, cratere, deteriorări ale drumului şi dărâmături.

(3) In unele situaţii stingerea incendiilor şi operaţiunile de salvare trebuie să se realizeze cu număr redus de persoane, echipamente şi materiale.

(4)  Operabilitatea tehnicii de intervenţie şi agenţilor de stingere este afectată de numărul limitat de pompieri.

Art. 38. - Comandanţii operaţiunilor militare împreună cu şefii pompierilor decid următoarele:

a) focurile care sunt lăsate să ardă şi cele care se sting;

b) personalul care urmează să salveze unităţile specializate;

c) personalul care urmează să fie lăsat în grija camarazilor.

CAPITOLUL V

Asigurarea protecţiei la foc a bunurilor în funcţie de importanţa acestora în desfăşurarea acţiunilor

SECŢIUNEA 1

Generalităţi

Art. 39. - Realizarea evaluării riscului şi asigurarea managementului protecţiei la foc a bunurilor permit minimizarea probabilităţii de pierdere a acestora cauzate de începutul unui incendiu sau unei explozii în timpul operaţiilor militare.

Art. 40. - (1) Identificarea şi cuantificarea riscului operaţional al bunurilor NATO şi/sau naţionale se fac prin asigurarea unui management adecvat.

(2) Criteriile de evaluare a riscului se aplică în mod prioritar pentru operaţiunile de stabilizare neofensive, fiind luate în considerare şi în timpul operaţiilor ofensive, reducând probabilitatea degradării bunurilor cauzate de acte de terorism.

Art. 41. - Clasificarea şi consideraţiile pentru evaluarea riscurilor sunt prevăzute în anexa nr. 6.

SECŢIUNEA a 2-a

Factorul cerinţei militare

Art. 42. - Military Requirement Factor Based on Alternative Capabilites/Factorul cerinţei militare bazat pe capabilităţi alternative, denumit în continuare MRF, este un indicator utilizat pentru clasificarea fiecărei capabilităţi în acord cu impactul asupra operaţiunilor militare şi sustenabilităţii.

Art. 43. - (1) Aplicabilitatea MRF se face pe baza tabelelor prevăzute în anexa nr. 7.

(2) Cuantificarea MRF este prevăzută în anexa nr. 8.

SECŢIUNEA a 3-a

Minimizarea riscului

Art. 44. - (1) Minimizarea riscului se realizează prin angajarea uneia dintre următoarele măsuri:

a) separarea bunurilor-cheie, prin care se asigură cea mai bună protecţie pentru riscurile strategice, ce presupune că una dintre locaţiile separate va fi pierdută, şi care are un impact scăzut în reducerea riscului financiar, supravegherea bunurilor dispersate creând responsabilităţi suplimentare serviciilor care asigură securitatea zonei;

b)  utilizarea elementelor de separare rezistente la foc în interiorul clădirilor - oferă cea mai bună protecţie pentru riscurile strategice;

c)  montarea de sisteme de detecţie şi stingere automată a incendiului în zonele de risc importante, pe arii reduse - acest tip de protecţie este cel mai potrivit pentru un risc financiar ridicat;

d) montarea de sisteme de detecţie şi localizare pe arii mari;

e) dislocarea în teatrul de operaţii militare a pompierilor din serviciile de intervenţii la dezastre, iar dacă aceste servicii au fost deja dislocate de către naţiunile NATO participante, comandanţii militari trebuie să încurajeze folosirea acestor resurse pentru analiză şi consultanţă, mai ales atunci când modificarea condiţiilor generale atrage un alt risc asociat focului.

(2) Minimizarea riscului se realizează şi prin angajarea combinată a măsurilor enumerate la alin. (1).

CAPITOLUL VI

Pregătirea ghidurilor pentru răspuns la incendii

SECŢIUNEA 1

Generalităţi

Art. 45. - (1) Ghidurile pentru răspuns la incendii reprezintă totalitatea operaţiunilor întreprinse de personalul cu responsabilităţi în protecţia la incendiu şi asigură realizarea acţiunilor de urgenţă, în scopul protejării vieţii şi bunurilor materiale.

(2)   Pompierii care participă la misiuni trebuie să aibă capacitatea de a acţiona în cazul incendiilor, în medii periculoase sau la calamităţi.

(3) Fiecare unitate/formaţiune militară întocmeşte proceduri adaptate specificului şi condiţiilor de cartiruire, în scopul reducerii probabilităţii apariţiei incendiilor.

Art. 46. - Pompierii trebuie să fie pregătiţi să intervină conform ghidului de răspuns, organizaţi şi echipaţi pentru a minimaliza impactul şi consecinţele incendiilor.

Art. 47. - Ghidurile de răspuns pentru incendii se aplică în perimetrul zonei de dislocare, de către forţele proprii.

SECŢIUNEA a 2-a

Elaborarea ghidurilor de răspuns la incendii

Art. 48. - Ca urmare a apariţiei unui incendiu, comandantul forţelor dislocate numeşte un singur comandant/şef care execută următoarele activităţi:

a) analizează riscurile;

b) ia deciziile-cheie;

c)   controlează şi coordonează formaţiunea proprie de intervenţie şi alte forţe care vin în sprijin;

d)  îndeplineşte alte responsabilităţi de management al situaţiei;

e)  asigură controlul centralizat al incendiului prin structura sistemului de transmisiuni şi comunicaţii;

f)  asigură o singură direcţie pentru iniţierea şi gestionarea acţiunilor de răspuns ca urmare a apariţiei unui incendiu.

Art. 49. - Pentru asigurarea comunicaţiilor trebuie să se stabilească sisteme alternative la sistemele de bază, iar direcţionarea fluxului de informaţii să se realizeze de la comanda situaţiei, la formaţiunea de intervenţie care acţionează în prima linie.

Art. 50. - Sistemul de asigurare a asistenţei medicale trebuie să se realizeze prin următoarele activităţi:

a)  planificarea medicală pentru acţiunea la incendii trebuie să ia în considerare o mare varietate de situaţii, plecând de la inhalaţii de fum şi substanţe toxice până la situaţii grave: răniri cauzate de substanţe toxice, explozii, prăbuşiri, căderi de fragmente de materiale de construcţii, arsuri, fracturi şi expuneri la agenţi patogeni;

b) întocmirea planurilor de răspuns, luându-se în considerare mutarea/transportarea unui număr mare de persoane accidentate, trierea răniţilor la locul incendiului şi servicii funerare temporare.

Art. 51. - Securitatea la locul incendiului trebuie să se realizeze prin următoarele activităţi:

a) planificarea controlului mişcării personalului în zonă;

b)   stabilirea unui singur punct de acces verificat şi supravegheat;

c)  împrejmuirea amplasamentului şi controlul perimetrului pentru limitarea mişcării şi accesul personalului;

d) folosirea, când situaţia impune, a echipelor speciale de impunere şi menţinere a ordinii înaintea accesului în incintă a pompierilor.

Art. 52. - (1) Sprijinul operaţiilor pentru Explosive Ordonance Disposal/neutralizarea şi distrugerea muniţiilor/dispozitivelor explozive, denumite în continuare EOD, trebuie să se realizeze prin:

a)  aplicarea planurilor de răspuns, astfel încât să existe siguranţa că orice dispozitiv exploziv este eliminat înainte ca personalul să intre în zona incendiului;

b) verificarea existenţei dispozitivelor explozive de către un specialist EOD, în toate situaţiile în care se presupune existenţa acestora.

(2) Operaţiile EOD trebuie realizate în concordanţă cu STANAG-urile specifice.

Art. 53. - Acţiunea unităţilor de sprijin logistic după intervenţie presupune:

a)  realizarea unor servicii diverse, cum ar fi: curăţarea amplasamentului, servicii funerare, analize de mediu şi de siguranţă a construcţiilor;

b)  pregătirea informărilor detaliate asupra tuturor riscurilor, asociate cu sarcinile care le revin şi solicitarea echipamentului de protecţie adecvat.

Art. 54. - (1) Formaţiunea proprie de intervenţie trebuie să fie echipată şi pregătită pentru a răspunde la toate tipurile de riscuri generate de incendii.

(2) Factorii de decizie trebuie să cunoască capabilităţile formaţiunii, nivelul de dotare cu echipament de protecţie şi intervenţie şi modul de utilizare a acestuia, acţiunea membrilor formaţiunii şi forţelor care acţionează în sprijinul acesteia ca o forţă unitară de reacţie.

(3) Acţiunile formaţiunii se planifică înaintea, în timpul şi după situaţia apariţiei unui incendiu şi cuprind următoarele activităţi:

a) selectarea vehiculelor şi echipamentelor de intervenţie;

b) realizarea sistemului de evidenţă a personalului;

c)  stabilirea unui sistem de chemare din timpul liber a personalului şi a unui sistem specific de transmitere a instrucţiunilor;

d)  anticiparea modului de acţiune la incendiu în funcţie de natura situaţiei apărute;

e)   luarea în considerare a muniţiilor şi dispozitivelor neexplodate;

f)  stabilirea unui punct de control pentru accesul la locul situaţiei;

g) coordonarea forţelor care asigură securitatea şi suportul pentru implementarea ordinii la fiecare punct de acces, controlul maselor, facilităţi sau metode de evacuare;

h) coordonarea identificării, izolării, neutralizării şi eliminării dispozitivelor explozive;

i) stabilirea unui amplasament medical în cazul calamităţilor;

j) asigurarea asistenţei medicale şi coordonarea transportului răniţilor;

k) solicitarea de echipament specializat şi asistenţă de la autorităţile locale;

l) punerea la dispoziţie a facilităţilor de recuperare - odihnă, hrănire şi altele asemenea;

m) obţinerea serviciilor de deservire şi întreţinere sau de reparare a vehiculelor la locul situaţiei;

n) întocmirea procedurilor pentru aprovizionarea/ realimentarea echipamentelor, rezervelor de aer, surselor de lumină şi solicitarea de personal suplimentar la locul situaţiei;

o) obţinerea echipamentului specializat de la alte structuri, în scopul recuperării victimelor;

p) stabilirea unui amplasament de decontaminare şi coordonarea depozitării materialelor contaminate;

q) verificarea asigurării echipamentului de protecţie pentru toţi pompierii;

r) coordonarea refacerii amplasamentului după incident, stabilizarea, decontaminarea, conservarea şi asigurarea pazei acestuia;

s) coordonarea altor acţiuni în scopul securizării zonei.

(4) Activităţile enumerate la alin. (3) nu sunt limitative.

CAPITOLUL VII

Sistemul de comandă în situaţia producerii incendiilor

SECŢIUNEA 1

Generalităţi

Art. 55. - Pompierii care sprijină acţiunile NATO au un singur sistem de comandă pentru a acţiona în mod unitar şi eficient la incendiu.

Art. 56. - (1) Instalaţiile şi echipamentele sunt expuse la incendii potenţiale din cauza unor surse multiple, cum sunt:

a)  degajări de agenţi biologici şi/sau chimici provocate de terorişti atât accidental, cât şi intenţionat;

b)  degajări normale sau accidentale de substanţe chimice industriale;

c) bombardamente;

d)   întreruperea utilităţilor la infrastructură cauzate de accidente şi dezastre;

e) defecţiuni majore ale aeronavei sau instalaţiilor;

f) alte evenimente.

(2) Pentru reducerea la minim a impactului şi consecinţelor riscurilor menţionate la alin. (1), pompierii sunt organizaţi şi pregătiţi să intervină pe baza planurilor de răspuns întocmite la nivelul cazărmii de bază sau zonei de dislocare.

Art. 57. - (1) Sistemul de comandă organizat pentru intervenţii în caz de incendiu se stabileşte în limitele cazărmii sau zonei de dislocare.

(2) Sistemul de comandă poate fi extins dacă autorităţile civile solicită sprijin.

SECŢIUNEA a 2-a

Sisteme de comandă

Art. 58. - (1) In cadrul operaţiunilor militare se constituie un comandament pe baza ordinului emis de autoritatea de comandă şi control, care are următoarele responsabilităţi:

a) analiza riscului;

b) luarea deciziilor esenţiale;

c)  controlul la locul incendiului, prin stabilirea unui post de comandă la locul respectiv, care să permită obţinerea şi transmiterea centralizată a informaţiilor, în vederea conducerii unitare, iniţierii şi gestionării măsurilor de intervenţie în caz de urgenţă şi dirijării formaţiunii de intervenţie sau serviciilor subordonate;

d) gestionarea situaţiilor apărute.

(2) Controlul centralizat principal al incendiilor se asigură prin organizarea unor comandamente care, orientativ, au în componenţă următoarele elemente:

a) sediu central;

b) comandant;

c) şefii echipelor specializate din cadrul formaţiunii proprii de intervenţie;

d) şefii echipelor medicale de urgenţă.

Art. 59. - (1) Autoritatea centrală/locală poate solicita sprijin militar pe baza planurilor detaliate întocmite anterior.

(2) In cazul în care are nevoie de sprijin militar, autoritatea locală poate prelua comanda în cazul situaţiei respective.

(3)  In situaţia în care comanda situaţiei se exercită de autoritatea centrală/locală, comandantul militar este responsabil doar pentru personalul militar din subordine şi materialele/echipamentele din dotare.

(4) Comandantul formaţiunii de intervenţie asigură instruirea personalului subordonat privind sistemul de comandă local.

(5) Comandantul formaţiunii de intervenţie trebuie să asigure ca personalul, atât desemnat/distribuit, cât şi dislocat, să fie instruit în sistemul de comandă naţional, dacă acesta diferă de sistemul de bază utilizat de forţele proprii pentru serviciile de urgenţă.

CAPITOLUL VIII

Echipament standard minim pentru operaţiuni de salvare şi stingere a incendiilor pentru navele maritime capabile să transporte tehnică de aviaţie

SECŢIUNEA 1

Generalităţi

Art. 60. - Intervenţia pentru salvarea personalului şi stingerea incendiilor se face asigurându-se următoarele cerinţe:

a) siguranţa navei maritime şi salvarea vieţii personalului;

b)  minimizarea pagubelor la nava maritimă şi aeronava transportată;

c)  controlul permanent al riscurilor generate de activităţile specifice.

Art. 61. - In cazul unei intervenţii la un incendiu produs la o aeronavă se iau în considerare următoarele aspecte:

a) echipajul unei aeronave în flăcări poate supravieţui maximum 90 de secunde;

b) timpul de stingere/control al incendiilor interne sau externe trebuie să fie de maximum 60 de secunde;

c)   intervenţiile împotriva incendiului trebuie să asigure arderea controlată a focului pe o durată de timp suficientă pentru a asigura executarea completă a operaţiunii de salvare, urmând ca incendiul să fie stins rapid pentru punerea în siguranţă a navei maritime.

Art. 62. - Organizarea, nivelul de dotare cu echipament, încadrarea şi pregătirea pompierilor trebuie să asigure intervenţia optimă pentru salvarea personalului, limitarea şi stingerea incendiului.

SECŢIUNEA a 2-a

Suprafaţa critică

Art. 63. - (1) Suprafaţa critică este suprafaţa aeronavei care se protejează în timpul unui incendiu, pentru a facilita evacuarea în condiţii de securitate a personalului de la bordul aeronavei.

(2) Pe baza acestei suprafeţe critice se calculează cantitatea minimă de agent de stingere necesară pentru a proteja aeronava, până când operaţiunile de salvare sunt terminate.

(3)   Suprafaţa incendiată adiacentă fuselajului, Criticai Area/suprafaţa critică, denumită în continuare CA, în care se află personalul aeronavei, se controlează de către membrii formaţiunii de intervenţie şi se vizualizează ca două valori separate, Practicai Criticai Fire Are a/suprafaţă critică practică de incendiu, denumită în continuare PCA, şi Theoretical Criticai Fire Area/suprafaţă critică teoretică de incendiu, denumită în continuare TCA.

(4)  PCA reprezintă 2/3 din suprafaţa critică teoretică de incendiu.

(5) TCA este rectangulară.

(6)  Debitul de refulare se calculează pentru fiecare tip de aerodrom/heliport conform tabelelor prevăzute în anexele nr. 9, 11 şi 13.

(7)    Debitele calculate au caracter minimal şi se suplimentează pentru asigurarea navei maritime în timpul unui incendiu la aeronavele transportate.

SECŢIUNEA a 3-a

Agenţi de stingere

Art. 64. - Stingerea incendiului la aeronavă cauzat de combustibilii de hidrocarbură se face utilizând unul sau mai mulţi agenţi de stingere, prevăzuţi la art. 79 alin. (1).

Art. 65. -Agenţii de stingere se asigură prin dotarea navelor maritime cu cel puţin două din următoarele tipuri de stingătoare portabile:

a)  cu agent de stingere înăbuşitor/pulbere chimică pentru utilizarea împotriva incendiilor din clasa B - incendii incipiente cauzate de combustibili lichizi sau solizi lichefiaţi;

b)  cu dioxid de carbon sau gaz inert pentru utilizarea împotriva incendiilor din clasa B şi clasa C - incendii la motorul aeronavei şi la conductorii electrici interni.

Art. 66. - Pentru a permite folosirea simultană sau consecutivă trebuie asigurată compatibilitatea chimică între spumă şi agenţii de stingere.

Art. 67. - (1) Debitul de refulare trebuie să fie asigurat prin sistemele fixe sau mobile de producere a spumei.

(2)  Controlul pe 90% din suprafaţa critică trebuie să se realizeze sub un minut, această capabilitate asigurându-se tuturor suprafeţelor incendiului şi extinzându-se, la nevoie, pentru siguranţa navei maritime.

(3)  Pe nava maritimă trebuie păstrat agent de stingere suficient pentru executarea intervenţiei, precum şi o rezervă constituită în acest sens.

(4) Apa necesară controlului incendiului la o aeronavă, pentru salvare, răcirea armelor şi finalizarea stingerii incendiului, trebuie să se furnizeze prin pompe şi sisteme de distribuţie.

(5) Cantitatea suplimentară de apă trebuie asigurată pentru a susţine o perioadă scurtă de timp sistemele mobile de stingere a incendiilor.

SECŢIUNEA a 4-a

Protecţia navei maritime

Art. 68. - (1) Navele maritime care transportă tehnică de aviaţie se echipează cu sisteme de stins incendii amplasate pe punte, care acoperă întreaga suprafaţă, în funcţie de debitele de refulare stabilite în urma analizelor de risc.

(2) Navele maritime mari care transportă mai multe aeronave trebuie să fie prevăzute pe punte şi cu sisteme de stins incendii perimetrale.

(3)  Sistemele prevăzute la alin. (1) trebuie să asigure stingerea rapidă a oricărui foc şi formarea unui strat de spumă pe puntea de zbor pentru a preveni reizbucnirea focului.

SECŢIUNEA a 5-a

Protecţia armelor

Art. 69. - Prezenţa armelor trebuie luată în considerare, deşi nu reprezintă o prioritate în timpul operaţiunilor iniţiale de stingere a incendiului.

Art. 70. - (1) Comandanţii asigură echipamentul şi persoanele desemnate să acţioneze pentru răcirea armelor şi prevenirea supraîncălzirii acestora.

(2)  Operaţiunea de răcire este considerată finalizată când specialistul în tehnica de luptă consideră că armele sunt în siguranţă.

(3) Operaţiunea de răcire se efectuează cu precauţie pentru a se evita ruperea păturii de spumă.

SECŢIUNEA a 6-a

Formaţiunea proprie de intervenţie pentru operaţiuni maritime

Art. 71. - (1) Numărul pompierilor trebuie să fie suficient pentru a asigura controlul incendiului, manevrarea a cel puţin unui furtun şi scoaterea unei persoane afectate.

(2)   Când navele maritime transportă tehnică de luptă, numărul pompierilor trebuie să fie suplimentat.

(3)   Pentru salvarea echipajelor/pasagerilor, cel puţin 2 pompieri trebuie să poarte costum de protecţie la incendiu.

(4)  Pompierii trebuie să îndeplinească nivelurile minime de competenţă prevăzute în anexa nr. 2, în corelare cu procedurile de operare şi doctrina de instrucţie.

Art. 72. - Echipamentul de salvare, descarcerare şi aparatele de respirat se amplasează într-o magazie special destinată, situată pe puntea de zbor sau în apropierea acesteia, astfel încât accesul să fie facil şi prompt.

Art. 73. - Navele maritime capabile să transporte tehnică de aviaţie trebuie să fie echipate corespunzător şi să aibă instituite proceduri necesare prevenirii contaminării personalului şi navei.

SECŢIUNEA a 7-a

Sisteme de stins incendiul

Art. 74. - (1) Cantitatea de apă şi debitele de refulare necesare se asigură prin folosirea unei combinaţii de sisteme automate, monitoare, ajutaje şi hidranţi.

(2) Proporţia dintre debitul total de refulare şi cantitatea de agent de stingere trebuie controlată manual.

Art. 75. - (1) Navele maritime care au accesul limitat sau restricţionat la puntea de zbor trebuie să aibă în dotare tunuri de apă sau ţevi de refulare pentru stingerea incendiilor.

(2)  In cazul în care puntea de zbor se află la pupa, echipamentele prevăzute la alin. (1) trebuie să poată fi activate automat, de la un punct de comandă, dar să permită şi acţionarea manuală sau prin telecomandă.

(3)  Tunurile de stins incendiu se amplasează astfel încât soluţia să fie pompată către zona critică a avionului din orice parte a punţii de zbor.

Art. 76. - La proiectarea şi instalarea hidranţilor trebuie să se respecte următoarele:

a) pe navele maritime cu mai multe punţi de zbor se asigură minimum 2 hidranţi poziţionaţi la minim 20 m distanţă de fiecare parte a navei; fiecare hidrant se dotează cu un dispozitiv de producere a spumei sau cu un sistem centralizat dotat cu branşamente aspirante ori neaspirante pentru producerea spumei;

b)  la suprafeţele mari dintre punţi hidranţii se dispun pe fiecare parte a navei, la cel puţin 12-15 m distanţă, branşându-se la conductele care produc spumă;

c)  la navele maritime cu o singură punte de zbor, destinate salvării în caz de prăbuşire, hidranţii se amplasează la babord şi tribord adiacent punţii de zbor şi hangarului, branşându-se la conductele care produc spumă;

d) pentru stingerea unui incendiu izolat pe puntea de zbor se prevăd 2 hidranţi cu furtunuri suficiente.

CAPITOLUL IX

Categorii de identificare pentru servicii de stingere a incendiilor şi salvare pe aerodrom

SECŢIUNEA 1

Clasificarea aerodromurilor pentru asigurarea serviciilor de stingere a incendiilor şi salvare

Art. 77. - (1) Autoritatea decizională determină nivelul de protecţie cerut în funcţie de cea mai mare aeronavă care operează pe aerodrom.

(2) Aerodromurile se clasifică pentru asigurarea serviciilor de stingere a incendiilor şi salvare după lungimea totală şi lăţimea avionului, conform categoriilor prevăzute în anexa nr. 10.

Art. 78. - (1) Clasificarea aerodromului elimină calculele pentru stabilirea cantităţilor specifice de agenţi de stingere pentru fiecare tip de aeronavă.

(2) Cantităţile de apă necesare pentru producerea de spumă şi asigurarea debitului de refulare se asigură în conformitate cu valorile prevăzute în tabelele din anexa nr. 11.

(3)   Dacă, după selectarea categoriei corespunzătoare lungimii totale, lăţimea fuselajului aeronavei este mai mare decât valorile maxime prevăzute în anexa nr. 10, se alege categoria imediat următoare, mai mare.

SECŢIUNEA a 2-a

Agenţi de stingere

Art. 79. - (1) Incendiile la aeronavă provocate de combustibilii de hidrocarbură se sting folosindu-se unul sau mai multe tipuri de agenţi de stingere, cum ar fi:

a)  Aqueous Film-Forming Foam/spumă mecanică care formează peliculă pe bază de apă, denumită în continuare AFFF;

b)  Fluoroprotein Foam/spumă fluoroproteică, denumită în continuare FP, sau Film-forming Fluoroprotein Foam/spumă fluoroproteică ce formează peliculă, denumită în continuare FFFP;

c) Protein Foam/spumă proteică, denumită în continuare PF.

(2)  Agenţii de stingere prevăzuţi la alin. (1) trebuie să îndeplinească cerinţele din specificaţia U.S. Military MIL - F-24385 - Fire Extinguishing Agent Aqueous Film-Forming Foam (Afff) Liquid Concentrate, for Fresh and Sea Water/Agent de stingere a incendiilor - Concentrat lichid de tip film apos formator de spumă, pentru apă potabilă şi apă de mare şi cerinţele din Standardul UL-162 - Standard for Safety for Foam Equipment and Liquid Concentrates/Standard pentru siguranţa echipamentelor cu spumă şi concentratelor lichide.

(3) Agentul de stingere utilizat în cantităţi minime şi debitul de refulare conform tabelelor din anexa nr. 11 trebuie să îndeplinească cerinţele de performanţă la stingerea incendiilor şi reaprindere aplicabile din standardul MIL- F-24385, excepţie făcându-se atunci când FFFP are un debit de utilizare de 5,5 (L/min.)/m2.

(4)  Unul dintre următorii agenţi de stingere trebuie să fie disponibil pentru stingerea incendiilor la aeronavă:

a)  bicarbonat de potasiu sau bicarbonat de potasiu chimic uscat;

b) agent halogenat.

Art. 80. - (1) Cantităţile minime de apă pentru producerea spumei şi cantităţile minime de agenţi complementari necesari se asigură conform tabelelor prevăzute în anexa nr. 11, pe baza sistemului de clasificare a aerodromurilor.

(2) Pentru determinarea nivelului de agenţi de stingere, ca metodă alternativă, se foloseşte formula prevăzută în anexa nr. 13.

Art. 81. - In situaţia în care sunt utilizaţi simultan sau consecutiv spuma şi agenţii de stingere complementari, trebuie să fie asigurată compatibilitatea chimică dintre aceştia.

Art. 82. - Debitul de refulare a agentului de stingere trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

a)  să nu fie mai mic decât debitele specificate în tabelele prevăzute în anexa nr. 11;

b) la alte aeroporturi decât cele din categoriile 1, 2 şi 3, unde pot fi folosite ţevile de refulare manuale, debitele de refulare pentru spumă vor fi asigurate folosindu-se numai vehicule pentru Airfield Rescue and Fire-Fighting/misiuni de salvare pe aerodrom şi stingerea incendiilor, denumite în continuare ARFF, prevăzute în anexa nr. 12.

Art. 83. - (1) Rezervele de apă necesare pentru vehiculele de stingere a incendiilor trebuie să îndeplinească cerinţele din tabelele prevăzute în anexa nr. 13.

(2)   Rezervele de apă se păstrează în rezervoare sau echipamente structurale.

(3)   Pentru menţinerea capacităţii de luptă împotriva incendiilor trebuie să fie asigurate servicii de intervenţii pentru realimentarea cu apă a vehiculelor ARFF.

(4) Când rezervele de apă sunt limitate sau inexistente este necesar să se asigure un rezervor de apă cu două furtunuri de stins incendiul.

CAPITOLUL X

Dispoziţii finale

Art. 84. - Anexele nr. 1-13 fac parte integrantă din prezentele norme.

Prezentele norme implementează la nivelul Ministerului Apărării Naţionale următoarele acorduri de standardizare NATO, astfel:

Nr. crt.

STANAG

Modalitatea de implementare

Poziţia

1.

STANAG 3712, ediţia a 6-a

AIRFIELD RESCUE AND FIRE-FIGHTING (ARFF)

SERVICES IDENTIFICATION

Categorii de identificare pentru servicii de stingere a incendiilor şi salvare pe aeroport/ARFF

Cap. IX

Anexele nr. 10, 11, 12 şi 13

2.

STANAG 7051, ediţia a 3-a

MINIMUM REQUIREMENTS FOR CFR OPERATIONS IN SUPPORT OF SORTIE GENERATION IN A PRE/POST ATTACK ENVIRONMENT

Cerinţele minime pentru operaţiuni CFR în sprijinul desfăşurării misiunilor/raidurilor în mediul de pre/postatac

Cap. IV Anexa nr. 5

3.

STANAG 7145, ediţia a 4-a

MINIMUM CORE COMPETENCY LEVELS AND

PROFICIENCY OF SKILLS FOR FIRE FIGHTERS

ÎN TOTALITATE

Nivele de competenţă minime şi abilităţi pentru pompieri

Cap. II Anexa nr. 2

4.

STANAG 7162, ediţia 1

standardization of physical fitness maintenance programme for fire-fighters

Standardizarea programului de păstrare a condiţiei fizice a pompierilor

Cap. III Anexele nr. 3 şi 4

5.

STANAG 7179, ediţia 1 PLANNING GUIDELINES FOR FIRE AND EMERGENCY SERVICES RESPONSE TO MAJOR FIRE AND EMERGENCY INCIDENTS

Pregătirea ghidului pentru răspuns la situaţii de urgenţă şi incendii

Cap. VI

6.

STANAG 7183, ediţia 1

THE MINIMUM CRASH, FIRE-FIGHTING AND RESCUE (CFR) EQUIPMENT STANDARDS FOR AVIATION CAPABLE VESSELS

Asigurarea măsurilor la navele militare care transportă tehnică de aviaţie

Cap. VIII Anexa nr. 9

7.

STANAG 7184, ediţia 1

DEPLOYED OPERATIONS - ASSET PROTECTION

FIRE RISK ASSESSMENT AND MANAGEMENT

Evaluarea riscului şi managementul protecţiei la foc a bunurilor

Cap. V

Anexele nr. 6, 7 şi 8

8.

STANAG 7193, ediţia 1

INCIDENT COMMAND SYSTEM FOR FIRE AND

EMERGENCY SERVICES RESPONSES TO

INCIDENTS

Sistem de comandă pentru situaţii de urgenţă în caz de incendiu şi răspunsuri la incendii ale serviciilor de urgenţă

Cap. VII

ANEXA Nr. 1 la norme

GLOSAR

1. AFFF - Aqueous Film-Forming Foam/spumă mecanică care formează peliculă pe bază de apă

2.   FP - Fluoroprotein   Foam/spumă fluoroproteică sau   FFFP/Film-Forming   Fluoroprotein Foam/spumă fluoroproteică ce formează peliculă

3.  FFFP- Film-Forming Fluoroprotein Foam/spumă fluoroproteică ce formează peliculă

4.  PF- Protein Foam/spumă proteică

5. ARFF-Airfield Rescue and Fire-Fighting/misiuni de salvare pe aerodrom şi stingerea incendiilor

6.  CFR - Crash, Fire-Fighting and Rescue/prăbuşire, stingerea incendiului şi salvare

7.  Scala Borg - sistem de autoevaluare a capacităţii de rezistenţă la efort fizic a pompierilor

8.  RPE- Rating of Perceived Exertion/efortul maxim perceput de pompier în timpul parcurgerii testului de verificare a pregătirii fizice

9.  EOD - Explosive Ordonance Disposal/neutralizarea şi distrugerea muniţiilor/dispozitivelor explozive

10. SCBA - Protective Equipment and Self Contained Breathing Apparatus/echipament de protecţie şi aparat de respirat

11.  MRF- Military Requirement Factor Based on Alternative Capabilites/factor al cerinţei militare, bazat pe capabilităţi alternative

12.  CWDE - Chemical Warfare Defense Equipment/echipament de protecţie antichimic

13. PCA - Practicai Criticai Fire Area/suprafaţă critică practică de incendiu

14.  TCA - Theoretical Criticai Fire Area/suprafaţă critică teoretică de incendiu

15.  CA - Criticai Area/suprafaţă critică ce poate fi afectată de un incendiu

ANEXA Nr. 2 la norme

NIVELURILE

minime de competenţă pentru pompieri

Nr. crt.

Categoria de abilităţi

Procedura de îndeplinit

Scopul/Modul de însuşire sau acţionare/exemplificare

1.

Abilităţi şi cunoştinţe de bază

Organizarea formaţiunii proprii privind descrierea, principiile organizării, exemplificarea rolului echipei, exemplificarea rolului membrilor în cadrul echipei, îndatoriri, responsabilităţi, cunoaşterea misiunilor se realizează în scopul:

a)  cunoaşterii şi exemplificării procedurilor de acţiune standard, conexe şi diferenţelor dintre acestea;

b)   cunoaşterii şi aplicării  legislaţiei  naţionale şi  militare în domeniul apărării împotriva incendiilor;

c)   cunoaşterii componentelor de bază ale managementului sistemului pentru prevenirea şi stingerea incendiilor la nivel naţional, rolului pompierilor în cadrul sistemului de management şi rolului celorlalte componente ale sistemului care răspund la situaţii de incendiu;

d)  cunoaşterii şi exemplificării procesului pentru asumarea şi transferul comenzii între naţiunile care au adoptat „Sistemul de comandă al situaţiilor de incendiu".

Responsabilităţile de îndeplinit se realizează în scopul:

a) aplicării politicii de siguranţă a formaţiunii proprii de intervenţie;

b)  asigurării politicii de siguranţă în timpul pregătirii, evidenţei personalului şi a comunicaţiilor de urgenţă;

c) exploatării în siguranţă a autospecialelor şi echipamentelor din dotare, urcării şi coborârii personalului în/din autospeciale şi folosirii centurilor de siguranţă;

d) utilizării echipamentului şi îmbrăcămintei de protecţie;

e) asigurării securităţii în timpul operaţiunilor de urgenţă;

f)  acţionării în condiţii periculoase la clădiri, cauzate de foc, scurtcircuite, prăbuşiri structurale;

g) desfăşurării corecte a acţiunilor de urmat în caz de pericol;

h) evitării riscurilor generate de instalaţii şi echipamente electrice;

i) realizării procedurilor corecte pentru întreruperea utilităţilor la clădiri şi facilităţi;

j) iluminării la locul incendiului cu elemente de iluminare de urgenţă;

k) asigurării răspunsului la incendii prin identificarea, stabilirea

conţinutului şi implementarea procedurilor pentru diminuarea

pericolelor.

Modul de acţiune cu echipamentul sub tensiune

Utilizarea corectă a:

a)    fierăstrăului,    ventilatorului,    aerotermei,    turbosuflantei, generatorului;

b) utilajului de tăiere şi a berbecilor.

Modul de întrerupere a utilităţilor la clădiri şi facilităţi

Intreruperea în condiţii de siguranţă a:

a) curentului electric;

b) gazelor naturale.

Explicarea modului de manifestare a incendiului şi a reacţiilor chimice care se produc în timpul incendiului:

a)   condiţiile de producere/propagare a incendiului, riscurile asociate, acţiuni de diminuare/limitare: foc în fază incipientă, foc în propagare, ardere constantă, izbucnirea flăcării, ardere lentă şi întoarcerea flăcării;

b)  produsele rezultate în urma arderii: C02, CO, S02, anhidridă sulfuroasă, cianuri şi altele;

c)   modalităţile de transfer al căldurii: conducţie, convecţie, radiaţie, contact direct cu flacăra;

d) starea fizică a materiei: solidă, lichidă, gazoasă;

e)  concentraţiile de oxigen care afectează combustia: 20% - stadiu incipient, peste 20% - ardere constantă, 15% - ardere lentă;

f) bariera termică.

Descrierea tipurilor şi caracteristicilor materialelor, precum şi a substanţelor şi claselor de incendiu din care fac parte:

a) combustibili obişnuiţi;

b) combustibili lichizi;

c) echipament electric activ;

d) metale combustibile.

Nr. crt.

Categoria de abilităţi

Procedura de îndeplinit

Scopul/Modul de însuşire sau acţionare/exemplificare

Alegerea tipului de agent stingător să se realizeze în funcţie de clasa incendiului:

a) apă;

b) dioxid de carbon;

c) gaz inert;

d) spumă mecanică.

Modul de acţiune cu stingătoare portabile/transportabile pentru a stinge incendiile în fază incipientă la:

a) combustibili obişnuiţi;

b) combustibili lichizi;

c) echipament electric activ;

d) metale combustibile.

2.

Abilităţi şi cunoştinţe

privind sistemul de

comunicaţii

Cunoaşterea activităţii centrului de comunicaţii pentru a-l alarma în caz de incendiu:

a) descrierea procedurilor de raportare a incendiului sau a altor urgenţe prin telefon, dispozitiv de alarmare la incendiu, dispozitiv local de alarmare la incendiu sau linie directă de la facilităţile de control al traficului aerian;

b) acţionarea în caz de primire a alarmei sau de raportare a unei urgenţe prin sisteme publice de alertare, telefon, sistem-radio, sisteme private de alarmare la incendiu sau linie directă de la facilităţile de control al traficului aerian;

c)  utilizarea sistemului de comunicaţii din dotarea formaţiunii proprii de intervenţie se face acordându-se prioritate mesajelor de urgenţă în orice situaţii;

d) menţinerea echipamentului de comunicaţii al formaţiunii proprii de intervenţie în stare de funcţionare pentru a permite utilizarea acestuia în orice situaţii;

e) iniţierea unui mesaj ca urmare a raportării unui incendiu conţine toate informaţiile descrise în procedurile de operare standard şi este transmis cu promptitudine şefului formaţiunii;

f)  iniţierea unui raport ca răspuns la un incendiu la aeronavă conţine pe lângă informaţiile descrise în procedurile de operare standard şi informaţii specifice folosind formularele cu date de bază,   hărţi   şi   diagrame,   informaţii   esenţiale  despre  tipul aeronavei, pasagerii şi membrii echipajului, combustibilii încărcaţi, tipuri de muniţii şi materiale periculoase aflate la bord.

3.

Cunoaşterea şi modul de utilizare a echipamentului de protecţie şi aparatelor de respirat

Modul de păstrare, folosire, verificare şi întreţinere a fiecărui accesoriu al echipamentului de protecţie format din:

a) cască şi guler;

b) cizme;

c) mănuşi;

d) haine şi pantaloni de protecţie;

e) ochelari/mască pentru protecţia ochilor;

f) sistem de alarmare a personalului - PASS.

Modul de îmbrăcare şi dezbrăcare a echipamentului de protecţie se realizează în următoarea ordine:

a) cască şi guler;

b) cizme;

c) mănuşi;

d) haine şi pantaloni de protecţie;

e) ochelari/mască pentru protecţia ochilor;

f) sistem de alarmare a personalului - PASS.

Mediul în care este necesară folosirea aparatelor de respirat:

a) aer fără oxigen;

b) temperaturi înalte; c) fum;

d) atmosferă toxică asociată cu foc;

e) atmosferă toxică fără foc.

Procedura corectă pentru inspecţia aparatelor de respirat autonome se realizează în următoarea ordine:

a) tuburi de aer;

b) manometre;

c) alarma de presiune scăzută în stare de funcţionare;

d) furtunurile de conectare;

e) masca;

f) sistemul de harnaşament;

g) funcţionarea supapelor principale şi de by-pass/derivaţie.

Procedura corectă pentru a întreţine aparatele de respirat autonome se realizează în următoarea ordine:

a) inspecţia;

b) curăţarea;

c) igienizarea;

d) reumplerea tubului cu aer.

Nr. crt.

Categoria de abilităţi

Procedura de îndeplinit

Scopul/Modul de însuşire sau acţionare/exemplificare

Procedura corectă pentru a folosi în siguranţă aparatele de respirat autonome se realizează:

a) în condiţii de vizibilitate redusă;

b) prin maximizarea aerului disponibil în tubul de aer.

Echiparea şi dezechiparea rezervoarelor/buteliilor cu oxigen se realizează prin:

a) metoda peste cap;

b) metoda peste braţe;

c) metoda cu braţele în poziţie normală;

d) metoda echipării cu aparatul aşezat pe un suport.

Punerea şi scoaterea măştii pompierului se fac în următoarea ordine:

a) sistemul de fixare al regulatorului;

b) fixarea regulatorului pe mască.

Modul de acţiune în cazul procedurilor de urgenţă se realizează prin:

a) alegerea tehnicii de urgenţă;

b) asistarea pompierilor care au dificultăţi de respiraţie;

c)  deteriorarea măştii, harnaşamentului, tubului de respirat sau valvei de expirare;

d) respiraţia alternativă cu un singur tub;

e) defectarea totală a aparatelor de respirat;

f) schimbarea tubului de aer.

4.

Cunoaşterea şi

aplicarea operaţiunilor structurale de stingere a incendiilor

Pentru a intra în forţă într-o incintă, pompierul trebuie:

a)  să cunoască natura materialelor de construcţie, realizarea uşilor,    ferestrelor,    pereţilor,    pardoselilor,    planşeelor    şi acoperişurilor;

b) să exemplifice pericolele unei intrări în forţă prin uşi, ferestre, pereţi, pardoseli, planşee şi acoperişuri;

c)  să realizeze o intrare prin forţă prin uşi, ferestre, pardoseli, planşee, acoperişuri şi să neutralizeze sistemul de închidere;

d) să identifice, să mânuiască, să verifice, să cureţe şi să întreţină sculele şi utilajele necesare intrării prin forţă.

Pompierul trebuie să cunoască principiile, avantajele şi efectele ventilării în scopul:

a) salvării;

b) identificării consecinţelor acţiunii focului şi stingerii acestuia;

c) protejării bunurilor;

d) controlului răspândirii focului;

e) reducerii potenţialului flashover/incendierii totale;

f) reducerii potenţialului backdraft/de întoarcere a flăcării;

g) securităţii pompierilor;

h) identificării pericolelor inerente în timpul executării ventilaţiei;

i) determinării nevoii de ventilaţie.

Pompierul trebuie să fie familiarizat cu tipurile de ventilaţie de bază şi să fie capabil să explice avantajele/dezavantajele fiecărui tip de ventilaţie:

a) verticală;

b) orizontală;

c) deschidere trape;

d) mecanică;

e) presurizare mecanică - presurizare pozitivă;

f) hidraulică.

Pompierul trebuie să cunoască precondiţiile de izbucnire a flăcării/întoarcerii flăcării, astfel:

a) semnele pentru izbucnirea flăcării/întoarcerea flăcării;

b) cauzele care determină izbucnirea flăcării/întoarcerea flăcării;

c) efectele izbucnirii flăcării/întoarcerii flăcării;

d) evaluarea condiţiilor izbucnirii flăcării/întoarcerii flăcării;

e)  coordonarea acţiunilor în scopul preîntâmpinării izbucnirii flăcării/întoarcerii flăcării;

f) ventilarea în scopul preîntâmpinării izbucnirii flăcării/întoarcerii flăcării.

Determinarea integrităţii plafonului/planşeului se realizează pe baza cunoaşterii:

a) naturii construcţiei;

b) observaţiilor pompierilor;

c) timpului scurs de la începerea incendiului.

Nr. crt.

Categoria de abilităţi

Procedura de îndeplinit

Scopul/Modul de însuşire sau acţionare/exemplificare

Procedurile corecte trebuie cunoscute pentru diferitele metode de ventilaţie:

a) verticală;

b) orizontală;

c) deschiderea trapelor;

d) mecanică;

e) presurizare mecanică;

f) hidraulică.

Aplicarea metodei corecte de deschidere a ferestrelor cu sau fără unelte şi spargerea geamurilor şi uşilor de sticlă se realizează:

a) din interior spre exterior;

b) din exterior spre interior.

Asigurarea ventilaţiei orizontale a unei incinte, prin acţiunea colectivă a echipei, folosindu-se echipament complet de protecţie şi uneltele necesare, se realizează prin:

a) utilizarea corespunzătoare a uneltelor;

b) poziţionarea corectă a scărilor;

c) eliberarea ieşirilor de ventilaţie;

d) amplasarea corectă a dispozitivelor de ventilaţie;

e) eliberarea incintei de fum.

Asigurarea ventilaţiei verticale a unei incinte, prin acţiunea colectivă a echipei, folosindu-se echipament complet de protecţie şi uneltele necesare, se realizează prin:

a) utilizarea corespunzătoare a uneltelor;

b) poziţionarea corectă a scărilor;

c) crearea unui număr suficient de deschideri;

d) înlăturarea barierelor de ventilaţie;

e) evitarea compromiterii integrităţii structurii;

f) mutarea produselor de ardere din incintă;

g) retragerea în ordine a echipei când misiunea este îndeplinită.

Utilizarea frânghiilor şi nodurilor pentru a lega scule şi echipamente ca:

a) scări;

b) furtunuri şi ţevi de refulare;

c) stingătoare;

d) dispozitive şi unelte.

Utilizarea frânghiilor şi nodurilor pentru a securiza scările, furtunurile sau alte unelte, prin:

a) identificarea diferitelor tipuri de frânghii folosite în operaţiunile de stingerea incendiilor;

b)  explicarea diferenţei dintre coarda de lucru şi coarda de siguranţă.

Explicarea cazurilor în care este necesară înlocuirea scării de incendiu şi a corzii de lucru sau de siguranţă

Cunoaşterea modului de înlocuire

Identificarea, definirea părţilor de bază şi explicarea folosirii diferitelor tipuri de scări de serviciu la incendiu se fac pentru:

a) scările culisante;

b) scările pentru acoperiş;

c) scările extensibile;

d) scările de perete/dreaptă;

e) scările suspendate.

Demonstrarea procedurilor corecte de transport, ridicare şi coborâre a diferitelor scări de incendiu se realizează conform exemplificării:

a) 4,27 metri sau 4,5/5 metri scară simplă sau scară de perete/14 trepte;

b)  7,32 metri sau 8 metri scară extensibilă/24 trepte, ridicare dreaptă cu un pompier, ridicarea grinzii cu 2 pompieri, ridicarea scării cu 2 pompieri;

c)  10,675 metri sau 12 metri scară extensibilă/35 trepte, ridicare cu 3 pompieri;

d) scară culisantă, ridicare cu un pompier.

Demonstrarea  procedurilor de urcare     corectă,     sigură     şi executarea operaţiunilor de pe scara ridicată se fac prin:

a)  urcarea scărilor; scări poziţionate pe sol, scări suspendate, transportul uneltelor şi al echipamentului în timpul urcării sau coborârii şi evacuarea pe scară a persoanelor rănite;

b) ataşarea unei scări;

c) intervenţia pe scară, cu şi fără corzi de siguranţă.

Nr. crt.

Categoria de abilităţi

Procedura de îndeplinit

Scopul/Modul de însuşire sau acţionare/exemplificare

Demonstrarea instalării scărilor extensibile şi de perete, în cadrul echipei, în timpul intervenţiei se face prin:

a) ridicarea şi stabilizarea scării;

b) alegerea unghiului corespunzător pentru urcare;

c)   ridicarea şi fixarea scărilor extensibile până la înălţimea corespunzătoare;

d) rezemarea/fixarea corespunzătoare părţii de sus a scării.

Demonstrarea procedurilor corecte pentru poziţionarea şi utilizarea unei scări pentru acoperiş se face prin:

a) deschiderea cârligelor scării pentru acoperiş;

b) aşezarea scării pentru acoperiş contra scării principale;

c) urcarea scării principale cu scara pentru acoperiş pe umăr;

d)  urcarea până în vârful scării principale şi asigurarea/blocarea ei;

e) ridicarea scării pentru acoperiş până când cârligele sunt trecute de coama acoperişului.

Identificarea corectă, denumirea şi explicarea scopului diferitelor tipuri şi dimensiuni de furtunuri, adaptoare, racorduri, dispozitive, ţevi de refulare şi unelte adiacente furtunurilor se fac prin:

Cunoaşterea materialelor din dotarea formaţiunii proprii de intervenţie.

Explicarea măsurilor de precauţie luate pentru poziţionarea

pompierului/ajutorului acestuia în apropierea incendiului trebuie făcută prin:

a) arătarea pericolelor potenţiale pe timpul stingerii incendiului;

b) poziţionarea pompierului de la ajutaj şi a ajutorului acestuia;

c) eliminarea aerului din conducte;

d) orientarea permanentă în vederea evacuării în caz de pericol;

e) menţinerea poziţiei de siguranţă - aplecat.

Demonstrarea metodei corecte pentru avansarea liniei de atac trebuie făcută:

a) într-o incintă;

b) prin ridicarea unei scări până la etajul al II-lea;

c) prin urcarea pe casa scării interioare până la un etaj superior;

d) prin urcarea pe casa scării exterioare până la un etaj superior;

e) prin coborârea pe casa scării interioare până la un etaj inferior;

f) prin coborârea pe casa scării exterioare până la un etaj inferior;

g) prin căţărarea până la un etaj superior.

Demonstrarea metodelor corecte pentru îndeplinirea operaţiunilor de rutină cu furtunul se face prin:

a) rularea furtunului şi asigurarea lui cu cordiţă;

b) rularea furtunului pentru depozitare;

c) cuplarea şi decuplarea furtunurilor;

d) extinderea furtunurilor;

e) înlocuirea furtunurilor sparte;

f)  inspectarea, repararea, curăţarea, uscarea şi întreţinerea furtunurilor.

Demonstrarea ducerii furtunului într-o clădire, conectarea la un hidrant şi întinderea acestuia se fac astfel încât pompierul să fie capabil:

a) să transporte un pachet standpipe/hidrant portativ şi furtun;

b)   să   folosească   tot   echipamentul   conţinut   în   pachetul standpipe/hidrant portativ şi furtun;

c)  să conecteze furtunul la o conexiune a standpipe/hidrant portativ şi furtun;

d) să întindă furtunul de la standpipe şi să deschidă valva de la standpipe/hidrant portativ şi furtun.

Demonstrarea procedurilor corecte pentru folosirea unei linii de atac pe o scară se face prin:

a) intervenţia de pe scară cu o linie de atac;

b) mânuirea unui furtun sub presiune trecut peste o scară;

c) folosirea unui furtun sub presiune.

Demonstrarea procedurilor corecte pentru pomparea apei se face de către pompier în ordinea:

a) hidrant - pompă - incendiu (linie directă);

b) hidrant - pompă - hidrant (configuraţia inversă).

Demonstrarea practică a alimentării dintr-un rezervor se face prin:

Aplicarea procedurilor operaţionale.

Nr. crt.

Categoria de abilităţi

Procedura de îndeplinit

Scopul/Modul de însuşire sau acţionare/exemplificare

Demonstrarea amplasării unui rezervor de apă portabil se face prin:

Aplicarea procedurilor operaţionale.

Identificarea şi descrierea diferitelor tipuri de acţiune a focului se fac prin:

Aplicarea procedurilor operaţionale.

Exemplificarea metodelor de aplicare a jetului de apă şi rezultatele aplicării corespunzătoare a apei la un focar se fac prin:

Aplicarea procedurilor operaţionale.

Inţelegerea şi explicarea precauţiunilor în avansarea furtunurilor se fac având în vedere:

a) pericolele potenţiale pe timpul stingerii incendiului;

b) poziţionarea pompierului de la ajutaj şi a ajutorului acestuia;

c) eliminarea aerului din conducte înainte de intrarea în clădire;

d) orientarea permanentă în vederea evacuării în caz de pericol;

e) menţinerea poziţiei de siguranţă - aplecat.

Demonstrarea intervenţiei şi stingerea focului interior şi exterior care cuprinde materiale, precum: produse de lemn, haine, hârtie, piele, mobilier de birou şi altele asemănătoare se fac în scopul:

a) alegerii ţevii de refulare corecte şi a liniei de atac în funcţie de model şi debitul de refulare;

b) protejării împotriva expunerilor;

c) opririi propagării incendiului;

d) evitării zonelor cu pericol de prăbuşiri neprevăzute;

e) aplicării eficiente a jetului de apă;

f) stingerii focului.

Demonstrarea intervenţiei la un incendiu într-o incintă, ca parte a echipei, se face în scopul:

a) alegerii ţevii de refulare corecte şi a liniei de atac în funcţie de model şi debitul de refulare;

b) desfăşurării şi angajării corecte a liniei de atac;

c) amplasării corecte a scărilor;

d) accesului în aria de incendiu;

e) aplicării eficiente a jetului de apă;

f) abordării în siguranţă a incendiului;

g) alegerii tehnicilor de atac care facilitează stingerea;

h) localizării şi controlării focurilor ascunse;

i) menţinerii poziţiei corecte a corpului;

j) evitării şi gestionării riscurilor;

k) controlării şi stingerii focului.

Demonstrarea intervenţiei şi stingerea incendiului la un vehicul se fac prin:

a) alegerea ţevii de refulare corecte şi a liniei de atac în funcţie de model şi debitul de refulare;

b) alegerea uneltelor de mână corespunzătoare;

c) identificarea şi controlul scurgerilor de lichide inflamabile;

d)   menţinerea   protecţiei   la  explozie/inflamare  cauzată  de incendiu;

e) verificarea compartimentelor vehiculului;

f) finalizarea acţiunii de stingere.

Conştientizarea şi explicarea importanţei operaţiunii de salvare se realizează prin:

a) reducerea pierderilor bunurilor materiale;

b) localizarea şi stingerea focurilor ascunse;

c) responsabilizarea formaţiunii de pompieri;

d) informarea publică.

Definirea şi explicarea scopului examinării locului incendiului se fac prin:

a) căutarea focurilor ascunse;

b) stingerea focurilor ascunse;

c) protejarea şi păstrarea dovezilor/probelor;

d) asigurarea clădirii.

Exemplificarea indicatorilor focurilor ascunse se face prin:

a)  vizualizarea decolorării/decojirii vopselei, emisiilor de fum, fisurării tencuielii şi tapetului;

b) atingerea pereţilor şi a pardoselilor cu dosul mâinii;

c) sporirea atenţiei la sunetele de fisurare sau spargere şi suflul vaporilor;

d) utilizarea senzorilor electronici de detectare a căldurii.

Nr. crt.

Categoria de abilităţi

Procedura de îndeplinit

Scopul/Modul de însuşire sau acţionare/exemplificare

Explicarea procedurilor pentru identificarea/descoperirea focurilor ascunse se face prin:

a)  identificarea dispozitivelor de verificare şi explicarea modului de folosire a acestora;

b) desfacerea pereţilor, tavanelor şi pardoselilor;

c) îndepărtarea şi separarea materialelor arse.

Explicarea îndatoririlor pe care le au pompierii rămaşi la locul incendiului pentru asigurarea şi controlul securităţii se face prin:

a) raportarea tuturor faptelor;

b) securizarea locului incendiului;

c) protejarea şi păstrarea probelor.

Demonstrarea modului de verificare la locul incendiului se face prin:

a) controlarea integrităţii structurii;

b) descoperirea tuturor focurilor ascunse;

c) identificarea cauzei incendiului;

d) stingerea focului.

Explicarea procedurilor medicale se realizează pentru:

a) resuscitarea cardiovasculară;

b) acordarea primului ajutor medical în caz de urgenţă la adulţi şi copii.

Demonstrarea procedurilor corecte pentru conducerea căutării primare şi secundare se face:

Demonstrarea transportării persoanelor rănite folosind targa sau cărucioare se face prin:

Cu sau fără frânghii/furtun.

a) ridicarea şi transportarea de către un singur salvator;

b) transportarea de la extremităţi;

c) transportarea cu placa de lemn sau litiera;

d) tragerea cu haina de protecţie şi cu pătura;

e) improvizarea unei litiere.

Demonstrarea descarcerării din vehicul a persoanelor rănite se face prin:

a)  acţionarea ca o echipă, folosind unelte de descarcerare electrice sau neelectrice;

b)  stabilizarea vehiculului, deconectarea bateriei, prevenirea scurgerilor de combustibil;

c) folosirea uneltelor pentru eliberarea persoanelor rănite;

d) scoaterea persoanelor rănite fără provocarea altor răni;

e) acordarea primului ajutor medical, dacă este necesar.

Demonstrarea practică a atacului şi a stingerii incendiului din interior şi exterior se face în scopul explicării:

a) diferitelor tipuri de incendii la sol;

b) metodelor de stăpânire şi înăbuşire a incendiilor la sol;

c) măsurilor de siguranţă asociate cu incendiile la sol;

d)   alegerii  ţevii  de  refulare  şi  a furtunului  de  alimentare corespunzător debitului şi formei de pulverizare;

e) protejării împotriva expunerilor;

f) împiedicării extinderii focului;

g) folosirii eficiente a apei;

h) stingerii focului.

5.

Acţiunea pompierului, ca

membru al echipei,

pentru evacuarea/salvarea

din aeronavă şi stingerea incendiilor

Să aibă cunoştinţe despre comportarea incendiului cauzat de combustibilii de aviaţie privind:

a) caracteristicile fizice şi proprietăţile;

b) caracteristicile de ardere;

c) propagarea flăcării de la combustibil în aer liber;

d) debitul şi caracteristicile agentului pentru controlul şi stingerea incendiului;

e) managementul şi conservarea agentului.

Să fie pregătit pentru:

a)  folosirea echipamentului de protecţie în scopul stingerii incendiului la aeronavă;

b)  alegerea agentului de stingere a incendiului în funcţie de incendiu şi combustibil;

c)  utilizarea comunicaţiilor radio pe două benzi cu turnul de control al aeronavei şi alte subunităţi;

d) utilizarea hărţilor şi a schemelor;

e) inspectarea şi folosirea stingătoarelor.

Nr. crt.

Categoria de abilităţi

Procedura de îndeplinit

Scopul/Modul de însuşire sau acţionare/exemplificare

Să cunoască planul general al aerodromului, care include:

a) pistele, căile de rulare şi bretele, parcările aeronavelor;

b) localizarea punctelor de acces;

c) marcajele pe aerodrom, iluminatul şi semnalizarea;

d) ariile critice ale sistemului de dirijare la aterizare;

e) ariile izolate desemnate;

f) căile de circulaţie la sol;

g) locaţiile depozitelor de combustibil şi ale reţelelor de distribuţie;

h) planul topografic al aerodromului şi sistemele de drenaj;

i) facilităţile de mentenanţă a avioanelor şi facilităţile esenţiale pentru misiuni;

j) poziţionarea autospecialelor pentru  aplicarea eficientă a agentului de stingere;

k) zona topografică adiacentă sau din vecinătatea aerodromului.

Să aibă cunoştinţe despre aeronavele NATO în ceea ce priveşte:

a)  materialele de construcţie a aeronavelor: convenţionale şi compozite;

b) terminologia;

c) zonele de risc;

d) tipurile de carburant;

e) sistemele de frânare;

f) sistemele de stingere a incendiilor;

g) sistemele de oxigenare;

h) intrarea/ieşirea normală sau de urgenţă;

i) dispozitivele explozive, sistemele sub presiune şi hidraulice;

j) procedurile de aterizare forţată;

k) muniţiile;

l) pericolele asociate cu materialele compozite.

Să demonstreze că este capabil să stingă un incendiu de combustibil de avion în suprafaţă de cca. 40 m2 folosind un furtun de mână şi împrăştiind agent spumant dintr-o autospecială/ARFF prin:

a)  utilizarea corespunzătoare a echipamentului de protecţie si a SCBA;

b) folosirea tehnicii de aplicare corectă a agentului;

c) controlarea focului şi stingerea acestuia.

Să demonstreze că este capabil să stingă un incendiu de combustibil de avion în suprafaţă de cca. 190 m2 folosind tunul care împrăştie agent spumant dintr-o autospecială/ARFF prin:

a)  utilizarea corespunzătoare a echipamentului de protecţie si a SCBA;

b) folosirea tehnicii de aplicare corectă a agentului;

c) controlarea focului şi stingerea acestuia.

Să demonstreze că este capabil să stingă un incendiu tridimensional de combustibil de avion folosind furtunuri manuale care împrăştie agent spumant şi chimic uscat prin:

a)  utilizarea corespunzătoare a echipamentului de protecţie si a SCBA;

b) folosirea tehnicii de aplicare corectă a agentului;

c) controlarea focului şi stingerea acestuia.

Să demonstreze că este capabil să stingă un incendiu în interiorul unei aeronave folosind o autospecială/ARFF şi agentul potrivit prin:

a)  utilizarea corespunzătoare a echipamentului de protecţie si a a SCBA;

b) folosirea tehnicii corecte de intrare în avion;

c) selectarea agentului şi folosirea tehnicii de aplicare corectă a acestuia;

d) controlarea focului şi stingerea acestuia.

Să demonstreze că este capabil să stingă un incendiu la motorul aeronavei şi un incendiu auxiliar folosind o autospecială/ARFF şi agentul potrivit prin:

a)  utilizarea corespunzătoare a echipamentului de protecţie si a SCBA;

b) selectarea agentului şi folosirea tehnicii de aplicare corectă a acestuia;

c) controlarea focului şi stingerea incendiului.

Nr. crt.

Categoria de abilităţi

Procedura de îndeplinit

Scopul/Modul de însuşire sau acţionare/exemplificare

Să demonstreze că este capabil să stingă un incendiu la ansamblul de anvelope al aeronavei folosind o autospecială/ARFF şi agentul potrivit prin:

a)  utilizarea corespunzătoare a echipamentului de protecţie si a SCBA;

b) selectarea agentului şi folosirea tehnicii de aplicare corectă a acestuia;

c) controlarea focului şi stingerea incendiului.

Să demonstreze că este capabil să realimenteze autospecialele/ARFF la punctele de realimentare şi în timpul operaţiunilor de stingere prin:

a) racordarea la punctul de realimentare dispus cât mai aproape posibil de locul incendiului, la sursa adecvată de apă cu furtunuri potrivite  şi  conectori  sau  la  echipamentul  adecvat  pentru furnizarea şi pomparea spumei, combustibililor şi lubrifianţilor disponibili, după caz;

b)  operaţiuni de susţinere de alimentare a autospecialei de intervenţie ARFF cu ajutorul furtunurilor de la un hidrant sau pompă capabil/capabilă să furnizeze volumul de apă echivalent unei    autospeciale    la    capacitate    maximă    şi    utilizarea echipamentului disponibil adecvat pentru furnizarea spumei corespunzătoare şi a echipamentului de pompare pe baza debitului de refulare şi capacităţii echipamentului de pompare.

6.

Acţiunea echipei

pentru evacuarea/ salvarea

din aeronavă şi stingerea incendiilor

Demonstrarea capabilităţii pentru evacuarea unui membru al echipajului dintr-o aeronavă de luptă/atac folosind metodele de intrare normală şi de urgenţă se realizează în scopul:

a) intrării normale, în următoarele etape:

- acces prin zona destinată;

- oprirea motorului;

- scoaterea echipajului folosind sistemul de ieşire de siguranţă;

b) intrării de urgenţă, în următoarele etape:

- alegerea uneltelor potrivite pentru intrare prin forţă;

- intrarea prin forţă;

- oprirea motorului;

- scoaterea echipajului.

Demonstrarea capabilităţii pentru evacuarea unui membru al echipajului dintr-o aeronavă de bombardament folosind metodele de intrare normală şi de urgenţă se realizează în scopul:

a) intrării normale, în următoarele etape:

- acces prin uşa destinată echipajului;

- oprirea motorului;

- scoaterea echipajului folosind sistemul de ieşire de siguranţă;

- coordonarea căutării principale şi secundare;

b) intrării de urgenţă, în următoarele etape:

- alegerea uneltelor potrivite pentru intrare prin forţă;

- deschiderea trapei prin forţă sau largare;

- decuparea zonelor;

- intrarea;

- scoaterea echipajului;

- coordonarea căutării principale şi secundare;

- oprirea motorului.

7.

Demonstrarea capabilităţii pentru evacuarea echipajului şi pasagerilor dintr-o aeronavă cargo folosind metodele de intrare normală şi de urgenţă se realizează în scopul:

a) intrării normale, în următoarele etape:

- intrare normală prin uşi, uşile compartimentului cargo, rampe şi trape;

- oprirea motorului;

- oprirea sistemului de oxigen pentru pasageri;

- desfăşurarea evacuării de urgenţă;

- evacuarea echipajului şi a pasagerilor prin cea mai eficientă metodă;

- conducerea căutărilor principale şi secundare;

b) intrării de urgenţă, în următoarele etape:

- alegerea corectă a sculelor/uneltelor pentru intrarea prin forţă;

-  intrare de urgenţă prin uşi forţate, trape, ferestre sau alte decupări din structură;

- oprirea motorului;

- desfăşurarea evacuării de urgenţă;

- oprirea sistemului de oxigen al pasagerilor;

- evacuarea echipajului şi a pasagerilor prin cea mai eficientă metodă;

- conducerea căutărilor principale şi secundare.

Nr. crt.

Categoria de abilităţi

Procedura de îndeplinit

Scopul/Modul de însuşire sau acţionare/exemplificare

8.

Demonstrarea capabilităţii echipei pentru stabilirea ariei de triaj iniţial se face prin:

a) evaluarea fiecărui rănit;

b) stabilirea priorităţilor;

c) acordarea îngrijirilor medicale de urgenţă.

9.

Demonstrarea capabilităţii echipei pentru ventilarea unei aeronave cargo de mari dimensiuni prin deschiderea uşilor, trapelor şi prin mijloace mecanice se realizează prin:

a)  utilizarea uşilor şi trapelor deschise în funcţie de direcţia vântului;

b)  utilizarea ejectorului mecanic de fum plasat corect pentru a îndepărta fumul şi noxele;

c) realizarea ventilaţiei sub presiune pozitivă:

- alegerea, amplasarea şi utilizarea accesoriilor adecvate;

-  alegerea corectă a trapei pentru îndepărtarea optimă a fumului.

10.

Demonstrarea capabilităţii echipei pentru stingerea şi înlăturarea incendiilor la aeronavă se realizează prin:

a) alegerea corectă a mijloacelor tehnice;

b) localizarea şi stingerea tuturor focarelor;

c) păstrarea şi protejarea dovezilor;

d)  evitarea deteriorării ulterioare a avionului sau a conţinutului acestuia.

ANEXA Nr. 3 la norme

CONDIŢIILE

de proiectare a circuitului de antrenament şi condiţiile de evaluare a testului de pregătire fizică a pompierilor

1.  Proiectarea circuitului de antrenament - etape:

a) se marchează linia de start cu o bandă colorată;

b) se măsoară o distanţă de 20 m de la linia de start şi se marchează cu o bandă colorată - aceasta este linia de 20 m;

c)  se măsoară o distanţă de 20 m de la linia de start în direcţia opusă şi se marchează cu o bandă colorată - aceasta este linia de 40 m;

d) la linia de start se poziţionează un distribuitor tip B/C cu Ø = 75/100 mm;

e)  lângă linia de start: se marchează un punct pe perete, unde se va ridica scara de 3,6m/4m; se stabileşte sarcina de intrare prin forţă; se montează şi se stabilizează scara de 7,3m/8 m;

f) la linia de 20 m se aşează următorul echipament: scara de 3,6 m/4 m, două furtune de tip B/C Ø = 38 mm cu ajutaj, un manechin care cântăreşte 68,2 kg/70 kg, două furtunuri de 20 m cu diametrul Ø = 100 mm şi un furtun de 20 m cu secţiunea Ø= 65 mm.

2.   Condiţii de evaluare a testului de verificare a capacităţii fizice:

a)  la comanda „start", evaluatorul porneşte cronometrul şi pompierul începe să efectueze prima probă;

b) la sfârşitul acestei probe pompierului i se cere să puncteze un număr de pe scala Borg, conform tabelului de mai jos, care reflectă cât de dificilă i s-a părut proba respectivă;

c) această procedură se repetă la finalul fiecărei probe;

d)   scara Borg de măsurare a Rating of Perceived Exertion/efortului maxim perceput, denumit în continuare RPE, în timpul parcurgerii testului de verificare a pregătirii fizice de către pompier a fost dezvoltată să permită participantului să îşi măsoare în mod subiectiv efortul depus în timpul exerciţiului, luând în considerare nivelul personal de pregătire fizică, condiţiile de mediu înconjurător şi nivelele generale de oboseală;

e) scara Borg măsoară intensitatea exerciţiilor pe o scară de la 6 la 20 şi reprezintă un indicator important şi obiectiv în monitorizarea toleranţei la exerciţiile individuale; ratele efortului maxim perceput sunt strâns corelate cu bătăile inimii şi valorile calculate ale consumului de oxigen;

f) în timpul executării probelor, evaluatorul poate încuraja pompierul, astfel încât acesta să poată termina circuitul, accentuând că „mersul" de la 20 m şi 40 m între probe este introdus în circuit ca să permită pompierului să se odihnească;

g)  dacă un pompier indică pe scara Borg un nivel de percepere a exerciţiului „foarte greu" sau „foarte, foarte greu", atunci trebuie încurajat să utilizeze mersul pentru recuperarea adecvată înainte de începerea unei noi probe din circuit;

h) după terminarea tuturor probelor circuitului şi de îndată ce pompierul atinge linia de final, se opreşte cronometrul şi se înregistrează timpul final al examinării.

Scara Borg de măsurare a efortului maxim perceput (RPE)

Scara

Măsurarea

6

Foarte, foarte uşor

7

8

9

Foarte uşor

10

11

Destul de uşor

12

13

Cumva greu

14

15

Greu

16

17

Foarte greu

18

19

Foarte, foarte greu

20

ANEXA Nr. 4 la norme

CONDIŢIILE

de desfăşurare şi probele testului de evaluare a pregătirii fizice a pompierilor Desfăşurarea şi evaluarea testului de verificare a capacităţii fizice:

Circuitul constă în 10 probe simulate pentru pompieri, care trebuie să fie îndeplinite continuu şi consecutiv pe o suprafaţă betonată.

Fiecare probă a circuitului trebuie să fie terminată înainte de începerea unei noi probe, iar probele trebuie să fie completate secvenţial.

Intervalele de odihnă, constând în mersul pe distanţe de 20 m sau 40 m, sunt încorporate în fiecare probă, reprezentând îndeplinirea probelor la locul unui incendiu adevărat, mersul între probe permiţând pompierului să îşi redobândească respiraţia normală şi să se liniştească.

Din motive de siguranţă este imperativ ca pompierii să nu alerge în timpul testului.

Pentru realizarea circuitului, pompierii poartă şi folosesc întregul echipament specializat: ghete de pompieri, mănuşi, cască, pantalon şi SCBA.

Circuitul a fost conceput să fie terminat cu un tub de oxigen, de aceea nu se solicită umplerea rapidă sau înlocuirea rezervei de aer.

Inainte de începerea circuitului, evaluatorul verifică modul de echipare al pompierului şi rezerva de aer.

Probele susţinute în vederea verificării capacităţii fizice sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Nr. crt.

Proba

Activitatea, distanţa

Observaţii

1.

Furtunul

transportat cu o mână

Pentru această probă, pompierul duce într-o mână un furtun de 20 m rulat, cu Ø = 65 mm în secţiune, care cântăreşte 16,5 kg (20 kg) pe o distanţă de 20 m, atingând linia cu cel puţin un picior, şi se întoarce pe aceeaşi distanţă, ducând furtunul cu cealaltă mână. Furtunul este lăsat jos la linia de start când cel puţin un picior atinge linia.

Această   probă   simulează   cerinţa   de transport   al   unui   furtun   rulat   de   la autospeciala de intervenţie la hidrant sau la locul incendiului. Echipamentul trebuie transportat    de    la    maşină    la    locul incendiului, deoarece maşina trebuie să fie parcată la distanţă faţă de locul incendiului din motive de siguranţă.

Locul = linia de 20 m.

2.

Ridicarea scării de incendiu

Pentru această probă, pompierul ridică de la sol o scară de 3,6 m/4m, greutate de 13,6 kg/15 kg, o transportă pe o distanţă de 20 m şi o ridică pe un perete la o poziţie prestabilită.

Această   probă   simulează   cerinţa   de mutare a unei scări de la autospeciala de intervenţie la locul incendiului şi ridicarea acesteia pe perete.

Distanţa = 20 m

3.

Intinderea

furtunului sub

presiune

Pentru această probă, pompierul trebuie să ridice capătul cu ţeava de refulare a două furtune cuplate sub presiune în lungime de 40 m şi cu secţiunea de Ø= 38 mm şi să îl întindă pe o distanţă de 40 m. Pompierul plasează apoi ţeava de refulare a furtunului încărcat la semnul de la 40 m când cel puţin un picior atinge linia.

La locul incendiului, pompierul trebuie să tragă furtunul încărcat de la hidrant la locul incendiului. Distanţa = 20 m.

4.

Prima escaladare a scării

Pentru această probă, pompierului i se cere să urce şi să coboare 10 trepte ale unei scări de 7,3 m (8 m). Acest proces este repetat de 3 ori pentru un total de 30 trepte în sus şi 30 de trepte în jos. Pompierul trebuie să aibă ambele picioare pe treapta 10 înainte de coborâre. Pompierul trebuie să aibă ambele picioare pe sol înainte de urcare. Evaluatorul trebuie să strige pompierului cu voce tare numărul treptelor urcate şi coborâte. Este important să îi strige cu voce tare numai după ce a terminat de urcat sau coborât fiecare treaptă, fără să i se impună ritmul. Pompierul trebuie să îşi impună propriul ritm.

Aceasta probă reprezintă cerinţa de a urca şi coborî 3 rânduri de scări. Această sarcină echivalează cu urcarea şi coborârea a 10 trepte pe o scară de 7,3 m (8m) de 3 ori.

5.

Tragerea unui furtun

Pentru această probă, pompierul trebuie să tragă în viteză două furtunuri cuplate în lungime de 40 m, cu o secţiune de 100 mm, legate de alt furtun de 20 m, cu o secţiune de 65 mm, pe o distanţă de 40 m.   Pompierul trebuie să folosească tehnica mână peste mână.

Această probă simulează cerinţa de a trage echipament pe acoperiş sau într-o clădire în flăcări utilizând tehnica mână peste mână. Din motive de siguranţă în timpul evaluării este simulată o podea găurită   pentru   ca   pompierii   să   tragă echipamentul pe acoperiş.

Distanţa = 40 m.

Nr. crt.

Proba

Activitatea, distanţa

Observaţii

6.

Intrarea prin forţă

Pentru această probă, pompierului i se cere să mute o anvelopă, cântărind 100 kg, pe o distanţă de 40 cm peste o platformă situată la o înălţime de 75 cm, lovind anvelopa cu un ciocan/baros de 5 kg. Anvelopa este situată pe un stativ de lemn care este aşezat pe platformă. Ciocanul (barosul) poate fi ţinut în orice fel, iar pompierului i se permite să lovească de câte ori este nevoie pentru a muta anvelopa 40 cm. Anvelopa trebuie să treacă complet peste linia de final pentru a finaliza proba.

Această probă simulează intrarea prin forţă într-o clădire fie prin doborârea uşii, fie prin dărâmarea unui perete. Inălţimea reală a anvelopei de la nivelul podelei reprezintă înălţimea   la   care  în   mod   normal   un ciocan/baros  este   manevrat;  înălţimea până la drucărele uşi. Mişcarea anvelopei pe distanţa de 40 cm este corelată ştiinţific cu forţele necesare pentru a dărâma o structură în vederea accesului. Distanţa = 20 m.

7.

Scoaterea victimei

Pentru această probă, pompierului i se cere să tragă un manechin cântărind 70 kg pe o distanţă totală de 40 m. Manechinul  nu  poate fi tras de haine.  Deplasarea manechinului este făcută, ca şi pentru victimele umane, ţinându-l de sub braţe. Este permisă folosirea unei curele pe sub braţe. Manechinul este deplasat de la linia de 20 m la linia de start. Odată ce pompierul atinge linia de start cu cel puţin un picior, el trebuie să se întoarcă şi să tragă manechinul înapoi la linia de 20 m. Manechinul este poziţionat la linia de 20 m când pompierul pune cel puţin un picior pe linie.

Această probă simulează evacuarea răniţilor dintr-o structură în flăcări.

Distanţa = 40 m.

8.

A doua escaladare a

scării

Pompierului i se cere să escaladeze 10 trepte în sus şi 10 trepte în jos de două ori. Această probă este identică cu proba 4, cu deosebirea că pompierul urcă şi coboară numai de două ori în loc de trei. Pompierul se poate opri şi odihni de-a lungul îndeplinirii acestei sarcini; totuşi, din motive de siguranţă, pompierul va fi încurajat să se odihnească înainte de a doua urcare şi va fi descurajat să se odihnească pe treapta nr. 10. Ambele picioare trebuie să fie puse pe treapta a 10-a şi pe pământ, aşa cum este descris în proba 4.

9.

Coborârea scării de 3,6m (4m)

Pompierului i se cere să coboare de pe perete scara de 3,6 m/4 m, folosind orice tehnică. Lui/ei i se cere apoi să transporte scara pe o distanţă de 20 m, să atingă linia cu cel puţin un picior si apoi să pună jos scara la linia de 20 m.

Această probă simulează un scenariu real în care un pompier mută o scară la scena incendiului de la altă locaţie sau întoarcerea cu scara de la locul incendiului la autospeciala de intervenţie.

10.

Transportul unui distribuitor

Pentru această probă, pompierului i se cere să ridice un distribuitor de la linia de start şi să îl transporte la linia de 20 m şi apoi să se întoarcă şi să aducă distribuitorul la linia de start. Pompierul coboară distribuitorul înapoi pe pământ.

Această probă reprezintă cerinţa pentru un pompier să transporte un distribuitor la locul accidentului.

ANEXA Nr. 5 la norme

FACTORI   LIMITATORI

la stingerea incendiilor în timpul operaţiunilor militare ce trebuie luaţi în considerare la elaborarea documentelor de planificare

Factorii limitatori la stingerea incendiilor în timpul operaţiilor militare sunt:

a) Stingerea incendiilor în timpul operaţiunilor de război nu se realizează ca pe timp de pace, pompierii confruntându-se cu mai multe probleme importante şi riscuri majore.

b)   Lipsa unui Chemical Warfare Defense Equipment/ echipament de protecţie antichimic adecvat, denumit în continuare CWDE, face ca protecţia împotriva focului în cazul unui atac chimic să fie minimă sau chiar inexistentă. Când CWDE existent este voluminos, induce disconfort termic şi limitează performanţele fizice ale pompierilor. Când utilizează CWDE, pompierii nu trebuie să se lupte cu focul şi nici să întreprindă acţiuni de salvare, mai puţin atunci când acolo este o probabilitate rezonabilă de salvare a unor vieţi omeneşti sau de păstrare a bunurilor importante pentru misiune, fără să îşi pună viaţa în pericol.

c)   Lipsa unei aprovizionări adecvate cu apă limitează semnificativ operaţiile de stingere a incendiilor şi de salvare.

d) Condiţiile climaterice pot varia de la foarte rece la foarte cald, de la perioade umede la uscate şi de la umiditate scăzută la umiditate ridicată şi pot reduce performanţele.

e)   Protecţia la foc a personalului, vehiculelor şi a echipamentelor este un risc până când măsurile protective sunt stabilite. Vehiculele de stingere a incendiilor nu sunt blindate şi e posibil să fie serios avariate în timpul atacului.

Riscuri asumate şi modalităţi de reducere a acestora în timpul operaţiunilor de stingere a incendiilor înainte şi după atac

Eficacitatea pompierilor va fi afectată de factori de stres fizici şi psihici datorită operaţiilor de răspuns de urgenţă susţinute şi diminuării personalului.

Atacurile adversarului pot să includă agenţi nucleari, biologici şi chimici/NBC.

Sistemul principal de distribuţie a apei poate fi afectat în timpul atacului şi nu poate fi utilizabil în totalitate pentru scopurile pompierilor.

Acţiunile de răspuns ale formaţiunii de intervenţie pot fi întârziate din cauza muniţiei neexplodate, craterelor/resturilor formate pe drumuri, căi de rulare, pistă, bretele şi dispozitivelor explozive improvizate proiectate să rănească oamenii.

Formaţiunea de intervenţie la incendii nu va avea resursele să acţioneze în vederea stingerii focurilor din clădiri, să răspundă situaţiilor de salvare şi să sprijine toate acţiunile de stingere a incendiilor apărute la mai multe avioane în acelaşi timp.

Autospecialele de stingere a incendiilor şi echipamentele trebuie să fie disponibile pentru faza iniţială a operaţiunilor de război.

La aerodromurile mari, resursele de protecţie la foc împotriva incendiilor vor fi prepoziţionate înaintea atacului.

ANEXA Nr. 6 la norme

Clasificarea riscului

Nr. crt.

Categoria de risc

Caracteristici

1.

Risc de categoria 1

a) reprezintă cea mai mare categorie de risc;

b) are potenţialul de a compromite operaţiunile militare şi sustenabilitatea;

c) prezintă potenţialul unor pierderi financiare inacceptabile pentru o naţiune;

d)  nivelul de toleranţă la riscul financiar se determină de autoritatea care este capabilă să clarifice ce pierderi financiare sunt acceptabile pentru o naţiune proporţional cu riscul.

2.

Risc de categoria a 2-a

a) are potenţialul de a compromite operaţiunile militare şi sustenabilitatea;

b) naţiunea consideră riscul financiar tolerabil.

3.

Risc de categoria a 3-a

a) are potenţial de pierderi financiare inacceptabile pentru naţiune;

b) riscul pentru operabilitatea militară şi sustenabilitate este considerat tolerabil;

c) autoritatea naţională este capabilă să clarifice ce pierderi financiare sunt acceptabile pentru naţiune proporţional cu nivelul riscului;

d) în anumite circumstanţe, obiectivele strategice generale pot predomina în faţa unor riscuri financiare.

4.

Risc de categoria a 4-a

a) este riscul cel mai scăzut;

b) nu compromite capacitatea operaţională şi/sau sustenabilitatea;

c) nu prezintă potenţial pentru pierderi financiare inacceptabile naţiunii.

Consideraţii pentru evaluarea riscului

                                                                                                              - mii USD -

Valoarea

MRF

Risc

Mai mare de        *

3 sau mai puţin

Risc categoria 1

Mai puţin de        *

3 sau mai puţin

Risc categoria 2

Mai mare de        *

4

Risc categoria 3

Mai puţin de        *

4

Risc categoria 4

* Valoarea de referinţă stabilită de autoritatea naţională desemnată.

ANEXA Nr. 7 la norme

Factorul cerinţe militare/MRF

- bazat pe capabilităţi alternative -

MRF

Capabilitatea are

Capabilitatea are

Capabilitatea are

Capabilitatea are

1.

NICIO ALTERNATIVĂ

2.

0 ALTERNATIVĂ

3.

2 ALTERNATIVE

4.

MAI MULT DE 2 ALTERNATIVE

Acest tabel este folosit de autoritatea naţională desemnată pentru a determina aplicabilitatea factorilor MRF pentru fiecare capabilitate desfăşurată. O simplă secvenţă numerică de la 1 - maximum până la 4 - minimum este utilizată pentru clasificarea fiecărei capabilităţi în acord cu impactul asupra operaţiunilor militare şi sustenabilităţii.

Factorul cerinţe militare/MRF

- bazat pe gruparea bunurilor -

MRF

Pierderea a mai mult de 10% din bunuri este

Pierderea a mai mult de 33% din bunuri este

Pierderea a mai mult de 50% din bunuri este

Pierderea a mai mult de 50% din bunuri este

1.

ACCEPTABILĂ

2.

NEACCEPTABILĂ

3.

NEACCEPTABILĂ

4.

ACCEPTABILĂ

Acest tabel trebuie folosit de către autoritatea naţională desemnată pentru determinarea cerinţelor militare aplicabile bunurilor comune dislocate. De exemplu: starea de fixaţie din interiorul unei încăperi, definită ca zonă separată prin perete rezistent la foc, dintr-o clădire sau bunuri depozitate într-o locaţie unde izbucnirea focului poate conduce la pierderea acestora. O numerotare simplă de la 1 - mare la 4 - scăzut este folosită pentru a cataloga bunurile în conformitate cu impactul asupra operaţiilor şi capacităţii de susţinere a efortului militar.

ANEXA Nr. 8 la norme

Cuantificarea factorului cerinţe militare/MRF

Nivel MRF

Definiţie/detalieri

Impact

Observaţii

MRF 1 CRITIC

Funcţiune susţinută de un bun/o capabilitate critică, pentru operaţiunile militare în dislocare.

Bunul/Capabilitatea nu este dublat/dublată altundeva şi odată pierdut/pierdută cauzează perturbări neacceptabile ale operaţiunii.

a) pierderea bunului ar anula o capabilitate militară indispensabilă;

b) pierderea a mai mult de 10% din bunurile-cheie într-un incendiu este inacceptabilă.

Se încadrează câteva facilităţi (clădiri) sau conţinutul lor cheie: facilităţi de reparaţii unice şi alte bunuri care sunt critice pentru susţinerea continuităţii operaţiunilor.

Nivel MRF

Definiţie/detalieri

Impact

Observaţii

MRF 2 MAJOR

Funcţiunea asigurată de un bun/o capabilitate este dublată printr-o singură alternativă ce nu poate fi folosită imediat.

a) pierderea bunului/ capabilităţii sau a unuia dintre cele două compartimente rezistente la foc ar însemna că 50% din bunurile militare ar fi pierdute;

b) pierderea a mai mult de 33% din totalul bunurilor/capabilităţilor aflate în ambele clădiri/facilităţi sau în ambele compartimente rezistente la foc ar putea fi acceptabilă, neavând un impact major asupra operaţiunii.

Mai multe facilităţi/clădiri şi/sau conţinutul lor se includ în această categorie: facilităţi de comandă şi control, producţie şi asamblare de explozivi şi depozitele asociate.

MRF 3 IMPORTANT

Funcţiunea asigurată de un bun/o capabilitate sau conţinutul acestora este dublată de către alte două alternative. Acestea ar putea cuprinde: 3 clădiri separate sau două clădiri separate, dintre care una are două compartimente rezistente la foc, ori o clădire cu 3 compartimente rezistente la foc.

Prima consecinţă (ca urmare a incendiului) în termenii pierderii conţinutului depinde de modalităţile de distribuire între clădiri/compartimente. Următoarele afirmaţii sunt reprezentative pentru criteriul MRF 3:

a) pierderea bunului/capabilităţii sau a unuia dintre cele

3 compartimente rezistente la foc ar însemna că 33% din bunurile militare ar fi pierdute;

b) pierderea a mai mult de 50% a bunurilor-cheie în orice incendiu nu este acceptabilă.

Mai multe facilităţi/clădiri ar putea fi incluse în această categorie: bunul/capabilitatea este una dintre cele 3 facilităţi conţinând piese de schimb pentru un tip de navă, avion sau vehicul blindat. Considerând pierderea totală a oricărei facilităţi dintre cele 3, atunci disponibilitatea pieselor de schimb nu depăşeşte 33% din cerinţele planificate.

MRF 4 NESEMNIFICATIV

Funcţiunea asigurată de bun/capabilitate sau componentele-cheie este dublată de alternative multiple.

a) pierderea

bunului/capabilităţii sau a compartimentelor rezistente la foc ar avea un efect minim asupra capabilităţilor militare;

b) pierderea a mai mult de 50% din totalul bunurilor este tolerabilă, fără impact asupra operaţiunilor militare.

Majoritatea clădirilor/facilităţilor neimportante ar putea fi incluse în această categorie: clădiri fără rol militar, clădiri de antrenament, biserici, teatre, săli de lectură.

ANEXA Nr. 9 la norme

CALCULUL

necesarului substanţei de stingere la navele militare care transportă tehnică de aviaţie

- elicoptere -

Cantităţi şi debite de refulare minime de agent de stingere

Categoria heliportului

AFFF sau FFFP folosit de 5,5 ori

Fluoroproteină sau spumă fluoroproteică

Spumă proteică

Apă [litri]

Debit [litri/minut]

Apă [litri]

Debit [litri/minut]

Apă [litri]

Debit [litri/minut]

H-1

1.508

225

1.647

250

1.696

275

H-2

1.983

425

2.295

550

2.404

625

H-3

2.597

750

3.132

1.000

3.319

1.100

Categoria heliportului după lungimea şi lăţimea de gabarit ale elicopterului

Categoria heliportului

Lungimea elicopterului [m]

Lăţimea fuselajului [m]

Suprafaţa critică practică de incendiu   (PCA)

[mp]

H-1

0...15.2

0...1.53

34,8

H-2

15,2...24,4

1,53...2,13

78,0

H-3

24,2...36,6

2,13...2,43

133,8

Calculul cantităţii totale de apă

1. Cantităţile de agent de stingere au fost calculate folosind formule cunoscute. Totalul cantităţilor este bazat pe:

a) cantitatea (Q1) folosită pentru a obţine un minut de control al suprafeţei critice practice;

b) cantitatea (Q2) necesară pentru controlul focului după primul minut sau pentru stingerea lui ori pentru amândouă;

c) cantitatea (Q3) necesară pentru controlul focului în interior şi operaţiuni de salvare. Cantitatea totală este suma cantităţilor enunţate.

2. Sunt folosite următoarele valori: a)AFFF=5,5[l/min.]/mp;

b) Fluoroproteină sau FFFP = 7,5 [l/min.]/mp;

c) Spumă proteică = 8,2 [l/min.]/mp.

3. Cantitatea totală de apă: Qt=Q1+Q2+Q3, unde:

a)Q1 = PCAxARx 1 [min.];

b)Q2 = 100% xQ1;

c) Q3 = 225 [L] x 5 [min.].

NOTE:

1.  Lungimea totală a elicopterului = dimensiunea maximă cu rotoarele în funcţiune

2.  Lăţimea fuselajului = lăţimea fuselajului fără trenul de aterizare, măsurată în exteriorul cabinei

3.  PCA- Practicai Criticai Fire Area/Suprafaţă critică practică de incendiu = 1/2 din lungimea totală x 3 lăţimea fuselajului

4. Categoria heliportului pentru un anume elicopter este bazată pe lungimea totală a elicopterului sau pe lăţimea fuselajului. Dacă după selectarea categoriei corespunzătoare lungimii totale a elicopterului lăţimea totală este mai mare decât valorile maxime corespunzătoare din tabelul, atunci categoria heliportului este cea imediat următoare mai mare.

5.  Pentru a asigura debitele şi cantităţile de refulare minime de agent de stingere indicate în tabelul, este necesar ca heliportul să fie dotat cu cel puţin o autospecială de stins incendiu.

6. Stingător portabil AFFF = stingător portabil cu spumă mecanică care formează peliculă pe bază de apă

ANEXA Nr. 10 la norme

CATEGORIILE

aerodromului după lungimea totală şi lăţimea avionului

Categoria aerodromului

Lungimea totală a avionului, exclusiv valoarea de:

Lăţimea totală a avionului, exclusiv valoarea de:

NFPA

FAA

ICAO

ft

m

ft

m

1

GA-1

1

30

9

6,6

2

2

GA-1

2

39

12

6,6

2

3

GA-2

3

59

18

9,8

3

4

A

4

78

24

13

4

5

A

5

90

28

13

4

6

B

6

126

39

16,4

5

7

C

7

160

49

16,4

5

8

D

8

200

61

23

7

9

E

9

250

76

23

7

10

10

300

91

25

8

NOTE:

1. NFPA - National Fire Protection Associations

2. FAA - Federal Aviation Administration

3. ICAO - International Civil Aviation Organization

ANEXA Nr. 11 la norme

CANTITĂŢILE   MINIME

de agenţi de stingere şi debitele de refulare

Categoria aerodromului

AFFF sau FFFP folosind un debit de refulare de 5,5

Spumă fluoroproteinică care formează pelicula

Spumă proteină

Potasiu bicarbonat

Halon 1211

apă

debit de refulare

apă

debit de refulare

apă

debit de refulare

debit de refulare

debit de refulare

litri

litri/min.

litri

litri/min.

litri

litri/min.

kg

kg/min.

kg

kg/min.

1

536,428

272,76

740,998

340,95

822,826

386,41

45,4

2,27

45,4

2,27

2

886,47

590,98

1.227,42

818,28

1.363,8

886,47

90,8

2,27

90,8

2,27

3

3.045,82

1.045,58

3.691,352

1.409,26

3.950,474

1.522,91

136,2

2,27

136,2

2,27

4

6.068,91

1.772,94

7.355,428

2.409,38

7.869,126

2.613,95

136,2

2,27

136,2

2,27

5

12.556,052

3.750,45

15.201,824

5.159,71

16.251,95

5.591,58

204,3

2,27

204,3

2,27

6

17.020,23

5.000,6

21.384,384

6.728,08

23.125,502

7.364,52

204,3

2,27

204,3

2,27

7

22.170,842

6.546,24

28.512,512

8.955,62

31.049,18

9.773,9

204,3

2,27

204,3

2,27

8

35.358,788

8.637,4

44.587,168

11.819,6

48.278,52

12.933,37

408,6

4,54

408,6

4,54

9

43.505,22

10.910,4

55.865,794

15.001,8

60.811,842

15.820,08

408,6

4,54

408,6

4,54

10

53.479,144

14.092,6

69.671,996

18.638,6

76.154,592

20.911,6

408,6

4,54

408,6

4,54

NOTE:

1. FFFP - îndeplineşte cerinţele MIL specifice.

2. Halon 1211 - sau alte alternative halon aprobate.

Categoria aerodromului

AFFF sau FFFP folosind debit de refulare de 5,5

Spumă fluoroproteinică care formează pelicula

Spumă proteină

Potasiu bicarbonat

Halon 1211

apă

debit de refulare

apă

debit de refulare

apă

debit de refulare

debit de refulare

debit de refulare

litri

litri/min.

litri

litri/min.

litri

litri/min.

kg

kg/min.

kg

kg/min.

1

446,63

225

616,96

290

685

322

45

2,25

45

2,25

2

738

500

1.022

680

1.135,5

738

90

2,25

90

2,25

3

2.536

800

3.073,4

1.165

3.290

1.268

135

2,25

135

2,25

4

5.053

1.500

6.125

2.000

6.552

2.176

135

2,25

135

2,25

5

10.455

3.000

12.657

4.300

13.532

4.656

205

2,25

205

2,25

6

14.171

4.000

17.805

5.600

19.256

6.132

205

2,25

205

2,25

7

18.460

5.500

23.740

7.450

25.852

8.038

205

2,25

205

2,25

8

29.440

7.000

37.124

9.850

40.197

10.768

410

4,5

410

4,5

9

36.223

9.000

46.514

12.500

50.632

13.172

410

4,5

410

4,5

10

44.526

11.700

58.010

15.500

63.407

17.411

410

4,5

410

4,5

NOTE:

1. FFFP - îndeplineşte cerinţele MIL specifice.

2. Halon 1211 - sau alte alternative halon aprobate.

ANEXA Nr. 12 la norme

NUMĂRUL   MINIM

de vehicule ARFF asigurate la fiecare aerodrom

Categoria aerodromului

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Numărul de vehicule

1

1

1

1

2

2

3

3

4

4

ANEXA Nr. 13 la norme

FORMULA

pentru determinarea nivelului de agenţi de stingere a incendiului şi echipamentul necesar pentru combaterea unui accident la un avion

Nivelul de agenţi de stingere a incendiilor şi echipamentul necesar pentru combaterea unui incendiu la avion se determină pentru un avion dat folosindu-se următoarea formulă:

Q = Q1 + Q2 + Q3,

unde:

Q1 este cantitatea de apă necesară pentru controlul PCA;

Q2 este cantitatea de apă necesară pentru menţinerea controlului sau stingerea focului rămas ori amândouă;

Q3 este cantitatea de apă necesară pentru stingerea incendiului în interior.

Metoda de calculare a valorilor pentru fiecare componentă a lui Q este prezentată mai jos:

Cantitatea Q1 - cantitatea necesară pentru a obţine controlul timp de un minut în PCA.

Formula pentru apa necesară pentru controlul Q1 în suprafaţa PCA ca: Q1 = PCA x R x T se exprimă

unde:

PCA = (0,67) x TCA; TCA = L (K + W);

L = lungimea avionului;

W= lăţimea avionului;

R = debit de refulare al agentului selectat;

T= timpul de aplicare (1 minut);

K= valori arătate mai jos:

feet/picioare

metri

K

=

39, unde L< 39

K

=

12, unde L< 12

K

=

46, unde 39 < L<59

K

=

14, unde 12 < L< 18

K

=

56, unde 59 < L<79

K

=

17, unde 18 < L<24

K

=

98, unde L>79

K

=

30, unde L>24

NOTĂ:

TCA- este un dreptunghi a cărui dimensiune longitudinală este lungimea totală a avionului, lăţimea include fuselajul şi se extinde suplimentar cu o distanţă predeterminată care depinde de lăţimea totală, astfel că lungimea avionului înmulţită cu lăţimea calculată este egală cu dimensiunea TCA.

Cantitatea Q2 - cantitatea necesară pentru controlul focului după primul minut ori pentru stingerea completă a focului sau pentru amândouă.

Valorile pentru Q2 ca procent din Q1

Categoria aerodromului

Q2%Q1

Categoria aerodromului

Q2%Q1

1

0

6

100

2

27

7

129

3

30

8

152

4

58

9

170

5

75

10

190

Cerinţele debitului de apă Q3 pentru operaţiunile de stingere a incendiului în interior

Cerinţele debitului de apă Q3

Categoria aerodromului

Q3 Equals (U.S. gal)

Q3 Equals (Litri)

1

0

0

2

0

0

3

60 gpm 5 min. = 300 gal

228 litri 5 min. = 1.140 litri

4

60 gpm 10 min. = 600 gal

228 litri 10 min. = 2.280 litri

5

125 gpm 10 min. = 1.250 gal

475 litri 10 min. = 4.750 litri

6

125 gpm 10 min. = 1.250 gal

475 litri 10 min. = 4.750 litri

7

125 gpm 10 min. = 1.250 gal

475 litri 10 min. = 4.750 litri

8

250 gpm 10 min. = 2.500 gal

950 litri 10 min. = 9.500 litri

9

250 gpm 10 min. = 2.500 gal

950 litri 10 min. = 9.500 litri

10

250 gpm 10 min. = 2.500 gal

950 litri 10 min. = 9.500 litri

Debitele de refulare cerute pentru 3 tipuri generice de spumă necesare pentru stingerea incendiului într-un m2 sau un ft2 de suprafaţă PCA sunt după cum urmează:

a) AFFF = 5,5 (L/min.) m2 x 0,13 gpm/ft2;

b) FP1 = 7,5 (L/min.) m2 x 0,18 gpm/ft2;

c) PF = 8,2 (L/min.) m2 x 0,20 gpm/ft2.

NOTĂ:

FP1 = trebuie menţionat că unele FP sunt produse la 5,5 L/min. sau 0,13 gpm/ft2.

Model de calcul pentru aerodrom categoria 4 şi spumă AFFF

TCA = L ( K + W ) = 77,8 (56+12,9) = 5.360 ft2

PCA = 2/3 x TCA = 2/3 x 5.360 ft2 = 3.573 ft2

Q1 = 0,13 gpm/ft2 x 3.573 ft2 x 1 = 464 gal

Q2 = 58% x Q1= 0,58 x 464= 269 gal

Q3 = 600 gal

Q = Q1 + Q2 + Q3 = 464 + 269 + 600 = 1.333 gal - rotunjit 1.335 gal.

Toate tabelele prezentate în anexă au fost preluate din ediţia 1998 a N.F.P.A. 403 - Standard for Aircraft Resque and Fire-Fighting Services at Airports.


SmartCity5

COMENTARII la Ordinul 37/2010

Momentan nu exista niciun comentariu la Ordinul 37 din 2010
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat OUG 106 2020
    Aveți nevoie de un împrumut rapid și urgent, cu o rată a dobânzii relativ mică, de până la 3%? Oferim credite de afaceri, credite personale, credite pentru locuințe, credite auto, credite pentru studenți, credite de consolidare a datoriilor e.t.c. indiferent de scorul dvs. de credit. Avem garanția că oferim servicii financiare numeroșilor noștri clienți din întreaga lume. Cu pachetele noastre flexibile de împrumut, împrumuturile pot fi procesate și transferate împrumutatului în cel mai scurt timp posibil, contactați-ne prin e-mail: (midland.credit2@gmail.com) și asistați la o experiență financiară care schimbă viața.
ANONIM a comentat Legea 198 2017
    Sunt Alexander Magnus, un împrumutat privat și legitim. Căutați un împrumut de afaceri, împrumut de Crăciun, împrumuturi personale, credite ipotecare, împrumuturi auto, împrumuturi pentru studenți, împrumuturi de consolidare negarantate, garanție, capital de risc etc. ... Sau pur și simplu refuzați un împrumut de la o bancă sau instituție financiară pentru unul sau mai multe motive? Sunteți soluțiile potrivite pentru credit! Oferim împrumuturi întreprinderilor și persoanelor fizice cu o rată a dobânzii scăzută și accesibilă de 3%. Deci, dacă sunteți interesat de un împrumut urgent și garantat. Pentru mai multe informații, vă rugăm să ne trimiteți un e-mail astăzi Via: alexandermagnus.loan@gmail.com
ANONIM a comentat OUG 153 2002
    Ești bărbat sau femeie de afaceri? Sunteți într-o mizerie financiară sau aveți nevoie de fonduri pentru a vă începe propria afacere? Trebuie să plătiți împrumuturile datoriei lor sau să vă achitați facturile sau să începeți o afacere plăcută? Aveți un scor de credit scăzut și vă va fi greu să obțineți împrumut de capital de la băncile locale / alte instituții financiare? Aveți nevoie de un împrumut sau finanțare din orice motiv, cum ar fi: a) Împrumut personal, extinderea afacerii, b) Înființarea afacerii, educație, c) Consolidarea datoriilor, d) Împrumuturi cu bani grei Oferim împrumut la o rată a dobânzii redusă de 3% și cu garanție și nu Garanție, oferim împrumuturi personale, împrumuturi de consolidare a datoriilor, risc capital Capital, împrumut de afaceri, împrumut pentru educație, ipotecă sau Împrumuturi pentru orice motiv". Cu toate acestea, metoda noastră oferă posibilitatea de a specifica valoarea împrumutului necesar și, de asemenea, durata pe care o puteți permite, vă oferă o șansă reală de a obține fondurile de care aveți nevoie! Aceste împrumuturi personale pot fi aprobate indiferent de creditul dvs. și există o mulțime de clienți fericiți care susțin această cerere. Dar nu veți obține doar împrumutul personal de care aveți nevoie; Aceasta este promisiunea noastră: garantăm cea mai mică rată pentru toate împrumuturile cu beneficii colaterale gratuite. Ne străduim să lăsăm o impresie pozitivă de durată prin depășirea așteptărilor clienților mei în tot ceea ce fac. Scopul nostru este să vă tratăm cu demnitate și respect, oferind în același timp servicii de cea mai înaltă calitate. E-mail: midland.credit2@gmail.com Nume companie: MIDLAND CREDIT HOME Vizitați-ne la: www.midlandcreditonline.com
ANONIM a comentat Decretul 460 2020
    Mi-am luat deja cardul ATM programat și gol pentru a retrage zilnic 5.500 USD timp de șase luni. Sunt atât de fericit de acest lucru, deoarece l-am primit pe al meu săptămâna trecută și l-am folosit pentru a obține deja 33.000 de dolari. Georg Bednorz Hackers dă cărțile pentru a ajuta pe cei săraci și nevoiași, deși este ilegal, dar este ceva drăguț și el nu este ca alte escrocherii care pretind că au cărțile ATM goale. Nimeni nu este prins când folosește cardul. primește-l pe al tău de la Georg Bednorz Hackers astăzi! Trimiteți un e-mail la georgbednorzhackers@gmail.com sau trimiteți-i un mesaj text / WhatsApp prin +1 (262) 355-8285
ANONIM a comentat OUG 75 2005
    Oferim împrumuturi persoanelor care au nevoie de asistent financiar cu o dobândă mică de 3%. Pentru a obține un împrumut cu această companie, puteți spune suma exactă a împrumutului de care aveți nevoie și timpul în care puteți rambursa împrumutul. deci, dacă sunteți interesat, vă rugăm să ne contactați cu detaliile de mai jos. E-mail: protonloan2020@hotmail.com sau WHATSAPP +1 (204) 410-2623
ANONIM a comentat OUG 75 2005
    Oferim împrumuturi persoanelor care au nevoie de asistent financiar cu o dobândă mică de 3%. Pentru a obține un împrumut cu această companie, puteți spune suma exactă a împrumutului de care aveți nevoie și timpul în care puteți rambursa împrumutul. deci, dacă sunteți interesat, vă rugăm să ne contactați cu detaliile de mai jos. E-mail: protonloan2020@hotmail.com sau WHATSAPP +1 (204) 410-2623
ANONIM a comentat OUG 153 2002
    Ești bărbat sau femeie de afaceri? Sunteți într-o mizerie financiară sau aveți nevoie de fonduri pentru a vă începe propria afacere? . Acordăm împrumuturi legitime persoanelor serioase sau firmelor de afaceri care au nevoie de împrumuturi. Suntem o firmă de împrumut înregistrată, care este pregătită să satisfacă nevoile persoanelor care aspiră să fie mai mari în prima linie a acumulării de capital. Împrumuturile noastre sunt oferite la o rată a dobânzii subvenționată, care este favorabilă tuturor cetățenilor din întreaga lume și din diferite țări. .Suntem pregătiți să vorbim cu dvs. despre cum vă putem satisface nevoile financiare. Dacă sunteți interesați de această ofertă extraordinară, contactați-ne astăzi pentru un împrumut urgent. Aveți o idee de afaceri, dar nu aveți finanțe, aveți un istoric de credit slab, solicitați soluții pentru soluționarea problemei dvs. așteptați răspunsul dvs. urgent la acest AD sau trimiteți-ne un e-mail la: (midland.credit2@gmail.com) Imprumuturi personale Împrumuturi pe zi Finanțarea vehiculelor Imprumut pentru casa Consilierea datoriei Împrumut de afaceri Împrumut de student Împrumut de consolidare Împrumut medical De asemenea, sunt disponibile asigurări de viață / proprietate. Contactați-ne astăzi la adresa de e-mail :( midland.credit2@gmail.com) Pentru mai multe informații.
ANONIM a comentat Legea 198 2017
    Sunteţi în nevoie de un împrumut rapid şi urgent cu o rată a dobânzii relativ scăzută la 3%? Oferim credite de afaceri, credite personale, credite acasă, credite auto, student credite, credite de consolidare a datoriilor etc indiferent de scorul de credit. Suntem garantați că vom oferi servicii financiare numeroșilor noștri clienți din întreaga lume. Cu pachetele noastre flexibile de creditare, împrumuturile pot fi procesate și transferate împrumutatului în cel mai scurt timp posibil, contactați-ne prin e-mail:(midland.credit2@gmail.com) și asistați la o experiență financiară în schimbare.
ANONIM a comentat Ordin 400 2020
    Căutați un împrumut de afaceri, împrumuturi personale, ipoteci, împrumuturi auto, împrumuturi pentru studenți, împrumuturi de consolidare a datoriilor, împrumuturi negarantate, capital de risc etc. Sunteți la locul potrivit Soluțiile dvs. de împrumut! Sunt un creditor privat care împrumută persoane fizice și companii la o rată a dobânzii scăzută și la o rată a dobânzii accesibilă de 3%. Contactați-ne prin e-mail: jx.finance447@gmail.com
ANONIM a comentat Legea 535 1945
    Căutați un împrumut de afaceri, împrumuturi personale, ipoteci, împrumuturi auto, împrumuturi pentru studenți, împrumuturi de consolidare a datoriilor, împrumuturi negarantate, capital de risc etc. Sunteți la locul potrivit Soluțiile dvs. de împrumut! Sunt un creditor privat care împrumută persoane fizice și companii la o rată a dobânzii scăzută și la o rată a dobânzii accesibilă de 3%. Contactați-ne prin e-mail: jx.finance447@gmail.com
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu