NORME
Nr. 12 din 15 decembrie 2003
privind supravegherea solvabilitatii si expunerilor mari ale institutiilor de
credit
ACT EMIS DE: BANCA NATIONALA A ROMANIEI
PUBLICATE IN: MONITORUL OFICIAL NR. 51 din 21 ianuarie 2004
Avand in vedere prevederile art. 26 alin. (2) lit. a) din Legea nr.
101/1998 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, cu modificarile si
completarile ulterioare, ale art. 38 alin. 1 si 2, art. 45 lit. a) si c), art.
66, 68^1, 83^6 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancara, cu
modificarile si completarile ulterioare, ale art. 19 alin. (1) din Legea nr.
541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul
locativ, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
99/2003, precum si ale art. 3 alin. 2, art. 171 alin. 2 si ale art. 284 alin. 2
din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile
cooperatiste de credit, aprobata si modificata prin Legea nr. 200/2002, cu
modificarile ulterioare,
in temeiul dispozitiilor art. 50 alin. 1 din Legea nr. 101/1998, cu
modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 93 din Legea nr. 58/1998,
cu modificarile si completarile ulterioare,
Banca Nationala a Romaniei emite prezentele norme.
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 1
Sfera de aplicare
Prezentele norme se aplica institutiilor de credit, persoane juridice
romane, si reglementeaza supravegherea solvabilitatii si expunerilor mari, pe
baza individuala si consolidata.
Art. 2
Definitii
Termenii si expresiile urmatoare au semnificatia prevazuta de Legea nr.
58/1998 privind activitatea bancara, cu modificarile si completarile
ulterioare: institutie de credit, autorizatie, sucursala, autoritate competenta,
institutie financiara, stat membru de origine, stat membru gazda, control,
societate prestatoare de servicii auxiliare sau conexe.
De asemenea, pentru scopul aplicarii prezentelor norme, termenii si
expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
1. zona A - toate statele membre si toate celelalte tari care sunt membre
depline ale Organizatiei de Cooperare si Dezvoltare Economica (O.C.D.E.),
precum si acele tari care au incheiat acorduri speciale de imprumut cu Fondul
Monetar International (F.M.I.) in cadrul acordurilor generale de imprumut ale
F.M.I., precum si Romania. Totusi, orice tara care isi reesaloneaza datoria
publica externa este exclusa din zona A pe o perioada de 5 ani;
2. zona B - toate tarile care nu sunt incluse in zona A;
3. institutii de credit din zona A - toate institutiile de credit
autorizate in statele membre, in conformitate cu art. 4 din Directiva nr.
2.000/12/EC, inclusiv sucursalele lor in tari terte, si toate societatile
private si institutiile publice care corespund definitiei institutiei de credit
si autorizate in alte tari din zona A, inclusiv sucursalele lor, precum si
toate institutiile de credit autorizate in Romania, in conformitate cu normele
Bancii Nationale a Romaniei care reglementeaza autorizarea institutiilor de
credit, inclusiv sucursalele lor;
4. institutii de credit din zona B - toate societatile private si
institutiile publice, autorizate in afara zonei A, care corespund definitiei
institutiei de credit, inclusiv sucursalele lor din zona A;
5. sector nebancar - toti imprumutatii, altii decat institutiile de credit,
asa cum au fost definite la pct. 3 si 4, banci centrale, administratiile
centrale, regionale si locale, Comunitatile Europene, Banca Europeana de
Investitii (BEI) si bancile de dezvoltare multilaterala, asa cum sunt ele
definite la pct. 6;
6. banci de dezvoltare multilaterala - Banca Internationala pentru
Reconstructie si Dezvoltare si Corporatia Financiara Internationala, Banca
Interamericana de Dezvoltare, Banca Asiatica de Dezvoltare, Banca Africana de
Dezvoltare, Fondul de Restructurare al Consiliului Europei, Banca Nordica de
Investitii, Banca de Dezvoltare din Caraibe, Banca Europeana pentru
Reconstructie si Dezvoltare, Fondul European de Investitii si Corporatia Interamericana
de Investitii;
7. elemente din afara bilantului, care prezinta un risc ridicat, un risc
mediu, un risc moderat si un risc scazut - elementele mentionate la art. 6 pct.
2 si care sunt prezentate in anexa nr. I;
8. expuneri - reprezinta, in scopul aplicarii prevederilor art. 8, 9 si 10,
activele si elementele din afara bilantului, nete de provizioane, mentionate la
art. 6 si in anexele nr. I si III, fara aplicarea ponderarilor sau gradelor de
risc prevazute; riscurile mentionate in anexa nr. III trebuie calculate in
conformitate cu metoda descrisa in anexa nr. II; vor fi excluse din definirea
expunerilor elementele deduse din fondurile proprii; expunerile nu vor
cuprinde:
- in cazul operatiunilor pe curs de schimb, expunerile inregistrate in
cursul normal al decontarii pe durata a 48 de ore de la efectuarea platii; sau
- in cazul operatiunilor de cumparare sau de vanzare de titluri, expunerile
inregistrate in cursul normal al decontarii pe perioada a 5 zile lucratoare de
la data efectuarii platii ori de la data efectuarii livrarii, in functie de
care dintre aceste operatiuni a intervenit mai devreme;
9. un singur debitor - orice persoana sau grup de persoane fizice si/sau
juridice fata de care institutia de credit are o expunere si:
- care constituie, daca nu se dovedeste altfel, un singur risc, deoarece
una dintre ele detine, direct sau indirect, controlul asupra celeilalte ori
celorlalte; sau
- intre care nu exista o relatie de control in sensul exprimat la prima
liniuta, dar care trebuie sa fie considerate ca reprezentand un singur risc,
deoarece intre ele exista asemenea legaturi incat, daca una dintre ele s-ar
confrunta cu probleme financiare, exista o probabilitate considerabila ca
cealalta sau toate celelalte sa se confrunte cu dificultati de rambursare;
10. burse recunoscute - reprezinta burse recunoscute de Banca Nationala a
Romaniei, care:
a) functioneaza regulat;
b) au reguli, stabilite sau aprobate de autoritatile competente din tara de
origine a bursei, care definesc atat conditiile de functionare a bursei,
conditiile de acces pe aceasta bursa, cat si conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca un contract inainte de a putea fi efectiv tranzactionat pe bursa;
c) dispun de un mecanism de compensare care prevede ca acele contracte care
sunt mentionate in anexa nr. III sunt supuse cerintelor in materie de marje
zilnice ce ofera o protectie adecvata in opinia autoritatilor competente;
11. societate-mama - in scopul supravegherii pe baza consolidata si al
controlului expunerilor mari, reprezinta o societate-mama in sensul prevazut de
normele Bancii Nationale a Romaniei care stabilesc regulile generale de
consolidare;
12. filiala - in scopul supravegherii pe baza consolidata si al controlului
expunerilor mari, reprezinta o societate-filiala in sensul prevazut de normele
Bancii Nationale a Romaniei care stabilesc regulile generale de consolidare.
CAP. 2
Indicatorul de solvabilitate
Art. 3
Principii generale
1. Indicatorul de solvabilitate exprima fondurile proprii, asa cum sunt
definite in normele Bancii Nationale a Romaniei care reglementeaza fondurile
proprii ale institutiilor de credit, ca proportie din totalul activelor si
elementelor din afara bilantului, nete de provizioane, ajustate in functie de
risc conform cu art. 5.
2. Indicatorii de solvabilitate ai institutiilor de credit vor fi calculati
pe baza individuala.
3. Indicatorii de solvabilitate ai institutiilor de credit care sunt
societati-mama vor fi calculati pe baza consolidata, in conformitate cu
metodele stabilite in prezentele norme, in normele Bancii Nationale a Romaniei
care stabilesc regulile generale de consolidare, precum si in normele Bancii
Nationale a Romaniei care stabilesc regulile contabile de consolidare.
4. De asemenea, in scopul supravegherii repartizarii adecvate a capitalului
in cadrul unui grup bancar, Banca Nationala a Romaniei poate solicita, in
conformitate cu prevederile art. 13, unei societati-mama, care este institutie
de credit, si calcularea unui indicator subconsolidat atat in ceea ce priveste
societatea-mama, cat si in ceea ce priveste oricare dintre filialele acesteia
care se supun autorizarii si supravegherii Bancii Nationale a Romaniei.
5. Institutiile de credit vor raporta Bancii Nationale a Romaniei,
trimestrial, indicatorii de solvabilitate calculati pe baza individuala,
potrivit pct. 2, si, semestrial, indicatorii de solvabilitate calculati pe baza
consolidata potrivit pct. 3.
In ceea ce priveste indicatorii de solvabilitate calculati pe baza
subconsolidata, prevazuti la pct. 4, raportarea se va efectua potrivit
prevederilor art. 13.
6. Activele si elementele din afara bilantului vor fi evaluate in
conformitate cu reglementarile contabile armonizate cu Directiva nr. 86/635/CEE
si cu Standardele Internationale de Contabilitate aplicabile institutiilor de
credit.
Art. 4
Numaratorul indicatorului de solvabilitate: fonduri proprii
Fondurile proprii, asa cum sunt definite in normele Bancii Nationale a
Romaniei care reglementeaza fondurile proprii ale institutiilor de credit,
constituie numaratorul indicatorului de solvabilitate.
Art. 5
Numitorul indicatorului de solvabilitate: active si elemente din afara
bilantului, ajustate in functie de risc
1. In conformitate cu dispozitiile art. 6, se atribuie elementelor de activ
grade de risc de credit exprimate prin ponderi procentuale. Valoarea din bilant
a fiecarui activ va fi inmultita cu ponderea adecvata pentru a se obtine o
valoare ajustata in functie de risc.
2. In cazul elementelor din afara bilantului, enumerate in anexa nr. I, se
va efectua un calcul in doua etape, descris la art. 6 pct. 2.
3. In cazul elementelor din afara bilantului, mentionate la art. 6 pct. 3,
costurile potentiale de inlocuire a contractelor, in cazul neonorarii
obligatiei de catre contrapartida, se calculeaza prin aplicarea metodei
descrise in anexa nr. II. Aceste costuri vor fi inmultite cu ponderile aferente
contrapartidei care figureaza la art. 6 pct. 1, cu exceptia ponderilor de 100%
care vor fi inlocuite cu ponderi de 50% pentru a se obtine valori ajustate in
functie de risc.
4. Suma valorilor ponderate in functie de risc ale activelor si elementelor
din afara bilantului, mentionate la pct. 2 si 3, constituie numitorul
indicatorului de solvabilitate.
Art. 6
Ponderi de risc
1. Urmatoarele ponderi se vor aplica diferitelor categorii de active:
a) Pondere zero
1. numerar si elemente echivalente;
2. elemente de activ constituind creante asupra administratiilor centrale
si bancilor centrale din zona A;
3. elemente de activ constituind creante asupra Comunitatilor Europene;
4. elemente de activ constituind creante garantate in mod direct, expres,
irevocabil si neconditionat de catre administratiile centrale si bancile
centrale din zona A sau de Comunitatile Europene;
5. elemente de activ constituind creante asupra administratiilor centrale
si bancilor centrale din zona B, exprimate si finantate in moneda nationala a
imprumutatului;
6. elemente de activ constituind creante garantate in mod direct, expres,
irevocabil si neconditionat de catre administratiile centrale si bancile
centrale din zona B, exprimate si finantate in moneda nationala comuna
garantului si imprumutatului;
7. elemente de activ garantate, in mod adecvat in opinia Bancii Nationale a
Romaniei, printr-un colateral sub forma de titluri emise de administratiile
centrale sau de bancile centrale din zona A ori de titluri emise de
Comunitatile Europene sau de depozite in numerar plasate la institutia
imprumutatoare sau de certificate de depozit ori de instrumente similare emise
de catre institutia imprumutatoare si incredintate acesteia;
8. elemente de activ deduse din fondurile proprii.
b) Pondere 20%
1. elemente de activ constituind creante asupra BEI;
2. elemente de activ constituind creante asupra bancilor de dezvoltare
multilaterala;
3. elemente de activ constituind creante garantate in mod direct, expres,
irevocabil si neconditionat de catre BEI;
4. elemente de activ constituind creante garantate in mod direct, expres,
irevocabil si neconditionat de catre bancile de dezvoltare multilaterala;
5. elemente de activ constituind creante asupra administratiilor regionale
sau locale din zona A;
6. elemente de activ constituind creante garantate in mod direct, expres,
irevocabil si neconditionat de catre administratiile regionale sau locale din
zona A;
7. elemente de activ constituind creante asupra institutiilor de credit din
zona A, dar care nu constituie fonduri proprii ale acestor institutii;
8. elemente de activ constituind creante cu scadenta reziduala mai mica ori
egala cu un an, asupra institutiilor de credit din zona B, dar care nu
constituie fonduri proprii ale acestor institutii;
9. elemente de activ garantate in mod direct, expres, irevocabil si
neconditionat de catre institutiile de credit din zona A;
10. elemente de activ constituind creante cu scadenta reziduala mai mica
sau egala cu un an si care sunt garantate in mod direct, expres, irevocabil si
neconditionat de catre institutii de credit din zona B;
11. elemente de activ garantate, in mod adecvat in opinia Bancii Nationale
a Romaniei, cu colateral sub forma de titluri emise de BEI sau de bancile de
dezvoltare multilaterala;
12. elemente reprezentand numerar in curs de incasare.
c) Pondere 50%
1. imprumuturi integral garantate, in mod adecvat in opinia Bancii
Nationale a Romaniei, cu ipoteci in favoarea institutiei de credit, de ranguri
superioare ipotecilor instituite in favoarea altor creditori asupra unei
proprietati rezidentiale care este sau va fi ocupata ori data cu chirie de
imprumutat. Valoarea proprietatii va fi calculata pe baza unor criterii de
evaluare riguros definite prin dispozitii legislative, reglementari sau prin
prevederi administrative, care, in opinia Bancii Nationale a Romaniei, sunt
considerate adecvate. Evaluarea va fi efectuata cel putin o data pe an.
Imprumuturi integral garantate, in mod adecvat in opinia Bancii Nationale a
Romaniei, cu actiuni in societati finlandeze din domeniul locativ care
functioneaza in conformitate cu Legea finlandeza privind societatile din
domeniul locativ din 1991 sau cu legislatia echivalenta ulterioara, acordate in
legatura cu proprietati rezidentiale care sunt ori vor fi ocupate sau date cu
chirie de imprumutat. Titluri acoperite cu creante ipotecare (mortgage-backed
securities) - care pot fi tratate in acelasi mod cu imprumuturile acordate,
mentionate la primul alineat, daca acestea sunt echivalente in ceea ce priveste
riscul de credit. Institutiile de credit trebuie sa se asigure in special ca:
(i) aceste titluri sunt complet si direct acoperite printr-un ansamblu de
ipoteci care sunt de aceeasi natura cu cele definite la primul alineat si sunt
perfect sanatoase, din punct de vedere al capacitatii de rambursare a
creditului ipotecar, in momentul crearii titlurilor acoperite cu creante
ipotecare;
(ii) un drept de rang superior celor instituite in favoarea altor creditori
asupra activelor ipotecate este detinut fie direct de investitorii in titluri
acoperite cu creante ipotecare, fie in contul lor printr-un administrator
fiduciar (trustee) sau un reprezentant mandatat, in aceeasi proportie ca si cea
a titlurilor detinute;
2. cheltuieli inregistrate in avans si venituri angajate, care nu au fost
deduse din fondurile proprii: aceste active sunt supuse ponderarii care
corespunde contrapartidei in cazul in care institutia de credit este in masura
sa o determine in conformitate cu reglementarile contabile armonizate cu
Directiva nr. 86/635/CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate
aplicabile institutiilor de credit; daca nu se poate determina contrapartida,
se aplica o pondere fixa de 50% .
d) Pondere 100%
1. elemente de activ constituind creante asupra administratiilor centrale
si bancilor centrale din zona B, cu exceptia cazului in care sunt exprimate si
finantate in moneda nationala a imprumutatului;
2. elemente de activ constituind creante asupra administratiilor regionale
sau locale din zona B;
3. elemente de activ constituind creante cu scadenta reziduala mai mare de
un an, asupra institutiilor de credit din zona B;
4. elemente de activ constituind creante asupra sectoarelor nebancare din
zona A si din zona B;
5. imobilizari corporale, in sensul reglementarilor contabile armonizate cu
Directiva nr. 86/635/CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate
aplicabile institutiilor de credit;
6. portofolii de actiuni, participatii si alte elemente componente ale
fondurilor proprii ale altor institutii de credit, care nu sunt deduse din
fondurile proprii ale institutiilor creditoare;
7. toate celelalte active, cu exceptia celor care sunt deduse din fondurile
proprii.
2. Tratamentul descris mai jos se aplica elementelor din afara bilantului,
altele decat cele mentionate la pct. 3. In prima etapa aceste elemente vor fi
incadrate in functie de categoriile de risc care figureaza in anexa nr. I.
Elementele care prezinta risc maxim vor fi luate in calcul la valoarea lor
totala; elementele care prezinta un risc mediu, intr-un procent de 50% din
valoarea lor totala; cele care prezinta un risc moderat, intr-un procent de
20%, in timp ce valoarea elementelor care prezinta un risc scazut va fi
considerata zero. A doua etapa consta in inmultirea valorilor elementelor din
afara bilantului, ajustate in modul descris mai sus, cu ponderile aferente
contrapartidelor relevante, in conformitate cu tratamentul prevazut pentru
elementele de activ de la pct. 1. In cazul acordurilor de vanzare si
rascumparare de active (repo) si al angajamentelor ferme de cumparare la
termen, ponderile vor fi cele atasate activelor in cauza si nu contrapartidelor
din tranzactii. Partea capitalului subscris si nevarsat la Fondul European de
Investitii va fi ponderata cu 20% .
3. Metoda prevazuta in anexa nr. II va fi aplicata elementelor din afara
bilantului, enumerate in anexa nr. III, cu exceptia:
- contractelor tranzactionate pe burse recunoscute;
- contractelor pe cursul de schimb (fara contractele pe aur) a caror
scadenta initiala este de 14 zile calendaristice sau mai putin.
4. In cazul in care elementele din afara bilantului sunt garantate in mod
direct, expres, irevocabil si neconditionat, ele vor fi ponderate ca si cand
acestea ar fi fost asumate fata de garant si nu fata de contrapartida. In cazul
in care expunerea potentiala rezultata din tranzactiile din afara bilantului
este garantata integral, in mod adecvat in opinia Bancii Nationale a Romaniei,
cu oricare dintre activele recunoscute ca si colateral la pct. 1 lit. a)
subpct. 7 si pct. 1 lit. b) subpct. 11, ponderea aplicata va fi zero sau de
20%, in functie de colateralul in discutie.
Se va aplica o pondere de 50% elementelor din afara bilantului, reprezentate
de garantii avand caracterul substitutelor de credit si care sunt integral
garantate, in mod adecvat in opinia Bancii Nationale a Romaniei, cu ipoteci
care indeplinesc conditiile de la pct. 1 lit. c) subpct. 1, cu conditia ca
garantul sa beneficieze de un drept direct asupra unui asemenea colateral.
5. In cazul in care elementele de activ si elementele din afara bilantului
beneficiaza de o pondere mai mica datorita existentei garantiilor directe,
exprese, irevocabile si neconditionate sau colateralului acceptabil in opinia
Bancii Nationale a Romaniei, ponderea mai mica va fi aplicata doar partii care
este garantata sau care este acoperita integral de colateral.
Art. 7
Nivelul indicatorului de solvabilitate
1. Institutiile de credit sunt obligate sa mentina in permanenta
indicatorul definit la art. 3 la un nivel de cel putin 12% .
2. In cazul in care indicatorul scade sub nivelul de 12%, institutiile de
credit in cauza vor lua masurile adecvate in vederea restabilirii, cat mai
repede cu putinta, a nivelului minim al acestui indicator.
CAP. 3
Expuneri mari
Art. 8
Raportarea expunerilor mari
1. Expunerea unei institutii de credit fata de un singur debitor este
considerata ca fiind expunere mare atunci cand valoarea acesteia este egala sau
depaseste 10% din fondurile proprii ale institutiei de credit respective.
2. O institutie de credit va raporta Bancii Nationale a Romaniei orice
expunere mare, asa cum este aceasta definita la pct. 1.
Raportarea tuturor expunerilor mari se va efectua trimestrial.
3. Institutiile de credit vor dispune de proceduri administrative si
contabile sanatoase, impreuna cu mecanisme adecvate de control intern, in
scopul identificarii si inregistrarii tuturor expunerilor mari si a schimbarilor
care pot interveni asupra lor, in conformitate cu definitiile si cerintele din
prezentele norme, si pentru monitorizarea acestor expuneri in functie de
politica fiecarei institutii de credit in materie de expuneri.
Art. 9
Limitele aplicabile expunerilor mari
1. O institutie de credit nu poate inregistra o expunere fata de un singur
debitor, a carei valoare depaseste 25% din fondurile proprii.
2. In cazul in care acest un singur debitor are in componenta sa cel putin
un membru al grupului institutiei de credit raportoare, iar membrul respectiv
este societatea-mama, filiala a societatii-mama sau filiala a institutiei de
credit raportoare, procentul prevazut la pct. 1 va fi redus la 20% .
3. Valoarea cumulata a expunerilor mari ale unei institutii de credit nu
poate depasi 800% din fondurile ei proprii.
4. O institutie de credit trebuie sa respecte in permanenta limitele cu
referire la expunerile mari, stabilite la pct. 1, 2 si 3. Daca, intr-un caz
exceptional, expunerile depasesc aceste limite, este necesara raportarea
imediata a acestei situatii Bancii Nationale a Romaniei - Directia
supraveghere, care poate acorda, atunci cand circumstantele o justifica, un
termen limita pana la care institutia de credit sa se conformeze cu limitele
impuse.
5. Banca Nationala a Romaniei poate recunoaste, la solicitarea unei
institutii de credit, exceptarea de la aplicarea pct. 1, 2 si 3 a expunerilor
inregistrate fata de membrii grupului institutiei de credit, prevazuti la pct.
2, care sunt inclusi in supravegherea pe baza consolidata careia i se supune
respectiva institutie de credit, in conditiile in care aceasta este efectuata
in conformitate cu legislatia relevanta din Romania, Directiva nr. 2000/12/EC
sau cu standardele echivalente in vigoare intr-o tara terta si, totodata,
exista masuri care sa asigure repartizarea adecvata a riscurilor in interiorul
grupului.
6. Pentru fiecare dintre expunerile de mai jos se va excepta de la
aplicarea prevederilor pct. 1, 2 si 3 partea calculata ca diferenta intre
valoarea expunerii respective si rezultatul inmultirii acesteia cu ponderea
aferenta:
a) Pondere 0%
1. elemente de activ constituind creante si elemente din afara bilantului
constituind expuneri inregistrate fata de administratiile centrale si bancile
centrale ale tarilor din zona A;
2. elemente de activ constituind creante si elemente din afara bilantului
constituind expuneri inregistrate fata de Comunitatile Europene;
3. elemente de activ constituind creante si elemente din afara bilantului
constituind expuneri garantate in mod direct, expres, irevocabil si
neconditionat de administratiile centrale si bancile centrale din zona A sau de
Comunitatile Europene;
4. elemente de activ constituind creante si elemente din afara bilantului
constituind expuneri inregistrate fata de administratiile centrale sau bancile
centrale din zona B, exprimate si finantate in moneda nationala a
imprumutatului;
5. elemente de activ si elemente din afara bilantului constituind expuneri
garantate, in mod adecvat in opinia Bancii Nationale a Romaniei, printr-un
colateral sub forma de titluri emise de administratiile centrale, bancile
centrale din zona A sau Comunitatile Europene ori sub forma de depozite in
numerar plasate la institutia imprumutatoare, certificate de depozit sau
instrumente similare emise de institutia imprumutatoare si incredintate
acesteia.
b) Pondere 20%
1. elemente de activ constituind creante si elemente din afara bilantului
constituind expuneri inregistrate fata de institutiile de credit din zona A,
dar care nu constituie fonduri proprii ale acestor institutii;
2. elemente de activ constituind creante si elemente din afara bilantului
constituind expuneri inregistrate fata de institutiile de credit din zona B, cu
scadenta reziduala mai mica sau egala cu un an, dar care nu constituie fonduri
proprii ale acestor institutii.
3. elemente de activ constituind creante si elemente din afara bilantului
constituind expuneri inregistrate fata de administratiile regionale sau locale
din zona A;
4. elemente de activ constituind creante si elemente din afara bilantului
constituind expuneri garantate in mod direct, expres, irevocabil si
neconditionat de catre administratiile regionale sau locale din zona A.
c) Pondere 50%
1. imprumuturi garantate, in mod adecvat in opinia Bancii Nationale a
Romaniei, cu ipoteci in favoarea institutiei de credit, de ranguri superioare
ipotecilor instituite in favoarea altor creditori asupra proprietatii
rezidentiale; totusi valoarea exceptata nu va putea depasi 50% din valoarea
proprietatii rezidentiale. Valoarea proprietatii va fi calculata, pe baza unor
criterii de evaluare riguros definite prin dispozitii legislative, reglementari
sau prin prevederi administrative, care, in opinia Bancii Nationale a Romaniei,
sunt considerate adecvate. Evaluarea va fi efectuata cel putin o data pe an. In
aplicarea prezentului punct, prin proprietate rezidentiala se intelege acel
spatiu rezidential care este sau va fi ocupat ori dat cu chirie de catre
imprumutat;
2. imprumuturi garantate, in mod adecvat in opinia Bancii Nationale a
Romaniei, cu participatii in societati finlandeze din domeniul locativ care
functioneaza in conformitate cu Legea finlandeza privind societatile din
domeniul locativ din 1991 sau cu legislatia echivalenta ulterioara;
3. elementele din afara bilantului cu risc moderat, mentionate in anexa nr.
I.
d) Pondere 100%
1. expunerile din elemente de activ si elemente din afara bilantului, care
nu sunt mentionate mai sus.
7. In cazul in care o expunere fata de un client este garantata de o terta
parte, institutiile de credit pot considera expunerea ca fiind asumata fata de
terta parte si nu fata de client, daca expunerea este garantata, in mod adecvat
in opinia Bancii Nationale a Romaniei, direct, expres, irevocabil si
neconditionat de catre aceasta terta parte.
Art. 10
Supravegherea expunerilor mari pe baza consolidata si pe baza individuala
Respectarea obligatiilor prevazute la art. 8 si 9 va fi monitorizata pe
baza individuala si consolidata, in conformitate cu normele Bancii Nationale a
Romaniei care stabilesc regulile generale de consolidare.
CAP. 4
Dispozitii specifice retelelor cooperatiste de credit
Art. 11
Supravegherea solvabilitatii si expunerilor mari
In cazul retelelor cooperatiste de credit, supravegherea pe baza
individuala a solvabilitatii si expunerilor mari ale cooperativelor de credit
va fi efectuata de catre casa centrala a acestora.
In acest scop casa centrala va emite norme care vor fi elaborate pe baza
principiilor prevazute de prezentele norme si care vor fi transmise spre
avizare Bancii Nationale a Romaniei.
Supravegherea pe baza individuala si, daca este cazul, consolidata a
solvabilitatii si expunerilor mari ale caselor centrale ale retelelor
cooperatiste de credit se realizeaza de catre Banca Nationala a Romaniei in
conformitate cu metodele stabilite in prezentele norme, in normele Bancii
Nationale a Romaniei care stabilesc regulile generale de consolidare, precum si
in normele Bancii Nationale a Romaniei care stabilesc regulile contabile de
consolidare.
Supravegherea fiecarei retele cooperatiste de credit se realizeaza de catre
Banca Nationala a Romaniei pe baza situatiei financiare agregate intocmite de
catre casa centrala a acesteia in conformitate cu normele Bancii Nationale a
Romaniei care stabilesc regulile contabile de consolidare.
Art. 12
Cerinte de raportare la nivelul retelelor cooperatiste de credit
Pe langa raportarile prevazute la art. 15 si 16, casele centrale ale
cooperativelor de credit vor transmite semestrial Bancii Nationale a Romaniei -
Directia supraveghere formularele prevazute in anexele nr. IV si nr. V,
intocmite la nivelul retelei, astfel:
- prin intermediul retelei de comunicatii interbancare, in termen de cel
mult 17 zile calendaristice de la sfarsitul perioadei pentru care acestea se
intocmesc; si
- in forma letrica, in termen de 20 de zile calendaristice de la sfarsitul
perioadei pentru care acestea se intocmesc.
CAP. 5
Dispozitii de aplicare
Art. 13
Atributii ale Bancii Nationale a Romaniei
In scopul aplicarii prezentelor norme, Banca Nationala a Romaniei, prin
intermediul Directiei supraveghere, va exercita urmatoarele atributii:
a) stabilirea si actualizarea listei cu bursele recunoscute de Banca
Nationala a Romaniei; lista initiala nu va avea caracter exhaustiv, urmand a fi
actualizata de catre Directia supraveghere ori de cate ori aceasta va considera
necesar sau atunci cand, in urma analizei, solicitata de o institutie de
credit, aceasta va decide ca o bursa care nu este inclusa in lista mentionata
indeplineste conditiile prevazute la art. 2 pct. 10;
b) stabilirea de cerinte in aplicarea prevederilor art. 3 pct. 4 si pct. 5
alin. 2;
c) stabilirea de exceptii in aplicarea prevederilor art. 9 pct. 5;
d) avizarea normelor mentionate la art. 11 alin. 2.
Art. 14
Considerente privind elementele din afara bilantului
Avand in vedere ca, in contextul supravegherii pe baza consolidata,
aplicarea prezentelor norme presupune o incadrare cat mai uniforma a
operatiunilor desfasurate de institutii de credit ce opereaza pe piete supuse
unor reglementari diferite, in anexa nr. VI a fost prevazuta o lista, cu
caracter orientativ, ce contine principalele categorii de elemente din afara
bilantului impreuna cu caracteristicile definitorii ale acestora, precum si o
serie de considerente privind tratarea acestora din punct de vedere al riscului
de credit.
Art. 15
Cerinte de raportare a indicatorului de solvabilitate
In aplicarea prevederilor art. 3 pct. 5 alin. 1 institutiile de credit vor
transmite Bancii Nationale a Romaniei - Directia supraveghere formularele
prevazute in anexa nr. IV, astfel:
- prin intermediul retelei de comunicatii interbancare, in termen de cel
mult 17 zile calendaristice de la sfarsitul perioadei pentru care acestea se
intocmesc; si
- in forma letrica, in termen de 20 de zile calendaristice de la sfarsitul
perioadei pentru care acestea se intocmesc.
Art. 16
Cerinte de raportare a expunerilor mari
In aplicarea prevederilor art. 10 institutiile de credit vor transmite
Bancii Nationale a Romaniei - Directia supraveghere formularele prevazute in
anexa nr. V, astfel:
- prin intermediul retelei de comunicatii interbancare, in termen de cel
mult 17 zile calendaristice de la sfarsitul perioadei pentru care acestea se
intocmesc; si
- in forma letrica, in termen de 20 de zile calendaristice de la sfarsitul
perioadei pentru care acestea se intocmesc.
Art. 17
Cerinte suplimentare de raportare
Directia supraveghere poate solicita institutiilor de credit orice
informatii suplimentare pe care le considera relevante pentru scopul
supravegherii solvabilitatii si expunerilor mari. In acest sens, Directia
supraveghere va comunica institutiilor de credit in cauza toate elementele
necesare raportarii informatiilor mentionate, respectiv formularul de
raportare, modalitatea de transmitere, precum si periodicitatea, daca este cazul.
CAP. 6
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 18
Sanctiuni si masuri
Nerespectarea de catre institutiile de credit a prezentelor norme atrage
aplicarea sanctiunilor si/sau a masurilor prevazute la art. 69 alin. 2 si,
respectiv, la art. 70 din Legea nr. 58/1998, cu modificarile si completarile
ulterioare.
Art. 19
Intrarea in vigoare
Prezentele norme intra in vigoare la data de 1 iulie 2004, cu exceptia
dispozitiilor referitoare la supravegherea solvabilitatii si expunerilor mari
pe baza consolidata, care se vor aplica incepand cu 1 ianuarie 2005.
Art. 20
Norme abrogate
La data intrarii in vigoare a prezentelor norme se abroga Normele Bancii
Nationale a Romaniei nr. 8/1999 privind limitarea riscului de credit al
institutiilor de credit, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 245 din 1 iunie 1999, cu modificarile si completarile ulterioare.
Presedintele Consiliului de administratie
al Bancii Nationale a Romaniei,
Mugur Isarescu,
guvernator
ANEXA 1
CLASIFICAREA ELEMENTELOR DIN AFARA BILANTULUI
Risc maxim:
- garantii avand caracter de substitut de credit;
- acceptari;
- andosari de efecte care nu poarta numele altei institutii de credit;
- tranzactii cu recurs;
- scrisori de credit standby irevocabile avand caracter de substitut de
credit;
- angajamente ferme de cumparare la termen;
- depozite forward forward;
- partea neplatita a actiunilor si titlurilor partial platite;
- facilitati de credit neutilizate (angajamente de creditare, de
achizitionare de titluri sau angajamente de furnizare de facilitati de
garantare sau acceptare) cu caracter irevocabil si a caror utilizare este
certa;
- alte elemente purtatoare de risc maxim.
Risc mediu:
- credite documentare emise si confirmate;
- garantii cunoscute pe plan international sub denumirea de warranties,
indemnities (inclusiv tender bonds, performance bonds, customs bonds si tax
bonds) si alte garantii care nu au caracter de substitut de credit;
- acorduri de vanzare de active cu optiune de rascumparare;
- scrisori de credit standby irevocabile care nu au caracter de substitut
de credit;
- facilitati de credit neutilizate (angajamente de creditare, de
achizitionare de titluri sau angajamente de furnizare de facilitati de
garantare sau acceptare) cu o scadenta initiala mai mare de un an;
- facilitati de emisiune de efecte (Note Issuance Facilities - NIF) si
facilitati reinnoibile de preluare ferma (Revolving Underwriting Facilities -
RUF);
- alte elemente purtatoare de risc mediu.
Risc moderat:
- credite documentare in care bunurile supuse livrarii reprezinta colateral
si alte tranzactii care se lichideaza de la sine;
- alte elemente purtatoare de risc moderat.
Risc scazut:
- facilitati de credit neutilizate (angajamente de creditare, de
achizitionare de titluri sau angajamente de furnizare de facilitati de
garantare sau acceptare) cu o scadenta initiala mai mica sau egala cu un an;
- facilitati de credit neutilizate (angajamente de creditare, de
achizitionare de titluri sau angajamente de furnizare de facilitati de garantare
sau acceptare) care pot fi anulate neconditionat in orice moment fara
notificare si care sunt acordate de catre institutia de credit in mod
justificat, in opinia Bancii Nationale a Romaniei;
- alte elemente cu risc scazut.
ANEXA 2
TRATAREA ELEMENTELOR DIN AFARA BILANTULUI
1. Metoda abordarii prin "marcare la piata"
Etapa (a): prin atasarea valorilor curente de pe piata contractelor
(marcarea la piata), se obtine costul curent de inlocuire a tuturor
contractelor cu valori pozitive.
Etapa (b): pentru a obtine valoarea expunerii de credit potentiale viitoare
(exceptand contractele swap intr-o singura deviza pe rate ale dobanzii
variabile - single-currency "floating/floating" interest rate swaps -
caz in care va fi calculat numai costul curent de inlocuire), valorile
notionalului sau valorile suport sunt inmultite cu urmatoarele procente:
Tabel 1(a, b)
_____________________________________________________________________________
Scadenta Contracte Contracte Contracte Contracte Contracte
reziduala(c) pe rata pe cursul pe actiuni pe metale pe marfuri,
dobanzii de schimb pretioase, altele decat
si pe aur cu exceptia metalele
aurului pretioase
_____________________________________________________________________________
Pana la un an 0% 1% 6% 7% 10%
inclusiv
_____________________________________________________________________________
Intre 1 si 5 ani 0,5% 5% 8% 7% 12%
inclusiv
_____________________________________________________________________________
Peste 5 ani 1,5% 7,5% 10% 8% 15%
_____________________________________________________________________________
a) Contractele care nu se incadreaza in nici una dintre cele 5 categorii
indicate in acest tabel vor fi tratate ca si contractele pe marfuri, altele
decat metalele pretioase.
b) Pentru contractele care implica schimburi multiple ale principalului,
procentele vor fi inmultite cu numarul de plati ramase de efectuat in
conformitate cu contractul.
c) Pentru contractele structurate astfel incat expunerile ramase,
ulterioare datelor de plata specificate, sa fie regularizate si la care
termenii sunt revizuiti astfel incat valoarea de piata a contractelor la acele
date specificate este zero, scadenta reziduala va fi egala cu timpul ramas pana
la urmatoarea data de revizuire. In cazul contractelor pe rata dobanzii care
indeplinesc aceste criterii si au o scadenta ramasa mai mare de un an,
procentul nu va mai fi mai mic de 0,5% .
Etapa (c): costul potential de inlocuire, obtinut ca suma dintre costul
curent de inlocuire si expunerea de credit potentiala viitoare, este inmultit:
- in cazul determinarii indicatorului de solvabilitate - cu ponderile de
risc alocate pentru contrapartidele relevante prevazute la art. 6;
- in cazul determinarii expunerilor mari - cu ponderile alocate pentru
contrapartidele relevante prevazute la art. 9 pct. 6 si 7, cu exceptia
ponderilor de 100% care vor fi inlocuite cu ponderi de 50%, avandu-se in vedere
si prevederile art. 6 pct. 3.
In vederea aplicarii acestei metode institutiile de credit trebuie sa se
asigure ca suma notionalului care trebuie luata in considerare este un etalon
adecvat pentru riscul inerent contractului. In cazul in care, de exemplu,
contractul permite multiplicarea fluxurilor de numerar, suma notionalului
trebuie ajustata pentru a putea lua in considerare efectele multiplicarii
asupra structurii riscului acelui contract.
2. Compensare bilaterala contractuala (contracte de novatie si alte
acorduri de compensare bilaterala)
a) Tipuri de compensare bilaterala recunoscute
In scopul acestui punct prin contrapartida se intelege orice entitate
(inclusiv persoane fizice) care are capacitatea de a incheia un acord de
compensare bilaterala contractuala.
Se considera ca fiind diminuatoare de risc urmatoarele tipuri de compensari
bilaterale contractuale:
(i) contracte bilaterale de novatie intre o institutie de credit si
contrapartida sa, prin care creantele si obligatiile reciproce sunt automat
amalgamate intr-o asemenea maniera incat aceasta novatie stabileste o singura
suma neta de fiecare data cand se aplica novatia si astfel creeaza un singur
nou contract obligatoriu din punct de vedere legal care anuleaza contractele
anterioare;
(ii) alte acorduri bilaterale incheiate intre o institutie de credit si
contrapartida sa.
b) Conditii de recunoastere
Se considera compensarea bilaterala contractuala ca fiind diminuatoare de
risc numai in urmatoarele conditii:
(i) o institutie de credit trebuie sa aiba un acord de compensare
bilaterala contractuala cu contrapartida sa, care creeaza o singura obligatie
legala, acoperind toate tranzactiile incluse, astfel incat, in situatia in care
contrapartida nu isi indeplineste obligatiile datorita incapacitatii de plata,
falimentului, lichidarii sau oricarei alte situatii similare, institutia de
credit va avea dreptul de a primi sau obligatia de a plati numai suma neta a
valorilor pozitive si negative, marcate la piata, ale tranzactiilor individuale
incluse;
(ii) o institutie de credit trebuie sa fi facut disponibile autoritatii
competente considerente legale justificate si scrise, astfel incat, in cazul
unui diferend, instantele competente si autoritatile administrative vor
constata, in cazurile descrise la pct. (i), ca creantele si obligatiile
institutiei de credit vor fi limitate la suma neta, asa cum este descris la
pct. (i), sub incidenta:
- legii jurisdictiei in care contrapartida a fost infiintata si, daca este
implicata sucursala straina a unei societati, de asemenea sub incidenta legii
jurisdictiei in care este localizata sucursala;
- legii care guverneaza tranzactiile individuale incluse; si
- legii care guverneaza orice contract sau acord necesar efectuarii
compensarii bilaterale contractuale;
(iii) o institutie de credit trebuie sa aiba implementate proceduri care sa
asigure ca validitatea legala a compensarii sale bilaterale contractuale este
tinuta sub observatie avand in vedere modificarile posibile ale legilor
relevante.
In cazul in care sunt implicate alte jurisdictii, compensarea bilaterala
contractuala trebuie sa fie legal valida sub incidenta legii fiecarei
jurisdictii. Banca Nationala a Romaniei va recunoaste ca diminuator de risc un
acord de compensare bilaterala contractuala, numai daca acesta este valid din
punct de vedere legal in ambele jurisdictii implicate si daca este recunoscut
de ambele autoritati competente implicate.
Banca Nationala a Romaniei poate accepta considerente legale justificate,
in functie de diferite tipuri de compensari bilaterale contractuale.
Nu poate fi recunoscut ca diminuator de risc nici un contract care contine
o prevedere ce permite unei contrapartide care nu se afla in incapacitate de
plata sa faca numai plati limitate sau sa nu faca nici o plata in contul averii
contrapartidei aflate in procedura de faliment, chiar daca aceasta din urma
este creditor net (walkaway clause).
Se vor considera ca diminuatoare de risc acordurile de compensare
bilaterala contractuala care acopera contracte pe cursul de schimb cu scadenta
initiala de pana la 14 zile calendaristice inclusiv, contracte options vandute
sau elemente similare din afara bilantului la care prevederile prezentei anexe
nu se aplica intrucat acestea implica un risc de credit neglijabil sau nu
implica risc de credit. Totusi, avand in vedere faptul ca, in functie de
valoarea de piata pozitiva sau negativa a acestor contracte, includerea lor
intr-un alt acord de compensare bilaterala poate duce la cresterea sau
diminuarea cerintelor de capital, institutiile de credit vor trebui sa aplice
un tratament coerent in ceea ce priveste utilizarea acordurilor de compensare
bilaterala, mentionate, la cresterea sau diminuarea cerintelor de capital, in
caz contrar acordurile amintite nefiind considerate ca diminuatoare de risc.
c) Efecte ale recunoasterii
(i) Contracte de novatie
Ponderarea va fi aplicata de preferat sumelor nete unice stabilite prin
contractele de novatie, decat sumelor brute implicate. Astfel, in aplicarea
metodei prevazute la pct. 1, la
- etapa (a): costul curent de inlocuire, iar la
- etapa (b): sumele notionale sau valorile suport pot fi obtinute
tinandu-se cont de contractul de novatie.
(ii) Alte acorduri de compensare bilaterala
In aplicarea metodei de la pct. 1:
- la etapa (a) costul curent de inlocuire pentru contractele incluse
intr-un acord de compensare bilaterala poate fi obtinut prin luarea in
considerare a costului net de inlocuire ipotetic actual care rezulta din acord;
in cazul in care compensarea bilaterala duce la o obligatie neta pentru
institutia de credit care calculeaza costul net de inlocuire, costul curent de
inlocuire este luat in calcul la valoarea zero;
- la etapa (b) valoarea expunerii de credit potentiale viitoare pentru toate
contractele incluse intr-un acord de compensare bilaterala poate fi redusa in
conformitate cu urmatoarea ecuatie:
ECP red = 0,4 x ECP brut + 0,6 x RNB x ECP brut,
unde:
- ECP red = valoarea redusa a expunerii de credit potentiale viitoare
pentru toate contractele cu o contrapartida data, incluse intr-un acord de
compensare bilaterala valid din punct de vedere legal;
- ECP brut = totalul valorilor aferente expunerilor de credit potentiale
viitoare pentru toate contractele cu o contrapartida data, care sunt incluse
intr-un acord de compensare bilaterala, valid din punct de vedere legal, si
care sunt calculate prin inmultirea valorilor lor notionale cu procentele
stabilite in tabelul 1;
- RNB = raportul net-brut: calculat de institutia de credit, fie prin:
(i) calcul separat: cota din costul net de inlocuire a tuturor contractelor
incluse intr-un acord de compensare bilaterala, valid din punct de vedere
legal, cu o contrapartida data (numarator) si costul de inlocuire brut a tuturor
contractelor incluse intr-un acord de compensare bilaterala, valid din punct de
vedere legal, cu acea contrapartida (numitor); fie prin
(ii) calcul agregat: cota din suma costului net de inlocuire, calculat pe o
baza bilaterala pentru toate contrapartidele tinand cont de contractele incluse
in acorduri de compensare bilaterala, valide din punct de vedere legal
(numarator), si costul brut de inlocuire a tuturor contractelor incluse in
acordurile de compensare bilaterala, valide din punct de vedere legal
(numitor).
Institutiile de credit vor utiliza metoda aleasa in mod uniform.
Pentru calculul expunerii de credit potentiale viitoare, corespunzator
formulei de mai sus, contractele perfect corespondente care sunt incluse in
acordul de compensare bilaterala pot fi luate in considerare ca un singur
contract cu un notional echivalent cu rezultatele nete. Contractele perfect
corespondente sunt contracte la termen pe cursul de schimb sau contracte
similare in care notionalul este echivalent cu fluxurile de numerar daca
acestea devin scadente la aceeasi data a valutei si sunt exprimate total sau
partial in aceeasi deviza.
ANEXA 3
TIPURI DE ELEMENTE DIN AFARA BILANTULUI
1. Contracte pe rata dobanzii
a) contracte swap intr-o singura deviza pe rata dobanzii (single-currency
interest rate swaps);
b) contracte swap de baza (basis-swaps);
c) forward rate agreements (FRA);
d) contracte futures pe rata dobanzii (interest-rate futures);
e) contracte options pe rata dobanzii, cumparate (interest-rate options
purchased);
f) alte contracte de natura similara.
2. Contracte pe cursul de schimb si contracte pe aur:
a) contracte swap in devize diferite pe rata dobanzii (cross-currency
interest rate swaps);
b) contracte forward pe cursul de schimb (forward foreign-exchange
contracts);
c) contracte futures pe devize (currency futures);
d) contracte options pe devize, cumparate (currency options purchased);
e) alte contracte de natura similara;
f) contracte pe aur de natura similara celor de la lit. a) - e).
3. Contracte de natura similara celor de la pct. 1 lit. a) - e) si pct. 2
lit. a) - d) privind alte elemente de referinta sau indici, referitoare la:
a) actiuni;
b) metale pretioase, cu exceptia aurului;
c) marfuri, altele decat metalele pretioase;
d) alte contracte de natura similara.
ANEXA 4 *3)
*3) Anexa nr. IV este reprodusa in facsimil.
Situatia
privind solvabilitatea
Cod raportare*1): [ ]
Data raportarii: [ / / ]
Denumirea institutiei de credit raportoare: ...............................
Entitati incluse in perimetrul de consolidare*2): .........................
_______________________________________________
|Nr. | Denumire |
|crt.| |
|____|__________________________________________|
| 0 | 1 |
|____|__________________________________________|
| | |
|____|__________________________________________|
Tabel 1*
- mil. lei -
______________________________________________________________________________
|Ponderi| Elemente din afara bilantului |Valoarea |Valoarea
|
| | |elementelor|ponderata
a|
| | |din afara
|elementelor|
| | |bilantului |din afara
|
| | | |bilantului
|
|_______|______________________________________________|___________|___________|
| 1 | 2 | 3 | 4
|
|_______|______________________________________________|___________|___________|
| 100% |Risc maxim | |
|
|_______|______________________________________________|___________|___________|
| |Garantii avand caracter de substitut de credit| |
|
|_______|______________________________________________|___________|___________|
| |Acceptari | |
|
|_______|______________________________________________|___________|___________|
| |Andosari de efecte care nu poarta numele altei| |
|
| |institutii de credit | |
|
|_______|______________________________________________|___________|___________|
| |Tranzactii cu recurs | |
|
|_______|______________________________________________|___________|___________|
| |Scrisori de credit standby irevocabile avand | |
|
| |caracter de substitut de credit | |
|
|_______|______________________________________________|___________|___________|
| |Angajamente ferme de cumparare la termen | |
|
|_______|______________________________________________|___________|___________|
| |Depozite forward forward | |
|
|_______|______________________________________________|___________|___________|
| |Partea neplatita a actiunilor si titlurilor | |
|
| |partial platite | |
|
|_______|______________________________________________|___________|___________|
| |Facilitati de credit neutilizate (angajamente | |
|
| |de creditare, de achizitionare de titluri, sau| |
|
| |angajamente de furnizare de facilitati de | |
|
| |garantare sau acceptare) cu caracter | |
|
| |irevocabil si a caror utilizare este certa | |
|
|_______|______________________________________________|___________|___________|
*1) Codul raportarii - cod alfanumeric, stabilit de catre institutia de
credit raportoare, care sa permita identificarea in mod unic a unei raportari
in cazul in care aceasta este transmisa pe suport hartie. Astfel, codul va fi
alocat in functie de data raportarii, denumirea institutiei de credit
raportoare si perimetrul de consolidare si va fi inscris pe fiecare dintre
paginile raportarii.
*2) In cazul raportarilor intocmite la nivelul retelelor cooperatiste de
credit de catre casele centrale ale acestora, se va citi "Organizatii
cooperatiste de credit din cadrul retelei:".
Cod raportare: [ ......... ]
______________________________________________________________________________
| |Alte elemente purtatoare de risc maxim | |
|
|_______|______________________________________________|___________|___________|
| 50% |Risc mediu | |
|
|_______|______________________________________________|___________|___________|
| |Credite documentare emise si confirmate | |
|
|_______|______________________________________________|___________|___________|
| |Garantii cunoscute pe plan international sub | |
|
| |denumirea de warranties, indemnities (inclusiv| |
|
| |tender bonds, performance bonds, customs bonds| |
|
| |si tax bonds) si alte garantii care nu au | |
|
| |caracter de substitut de credit | |
|
|_______|______________________________________________|___________|___________|
| |Acorduri de vanzare de active cu optiune de | |
|
| |rascumparare | |
|
|_______|______________________________________________|___________|___________|
| |Scrisori de credit standby irevocabile care nu| |
|
| |au caracter de substitut de credit | |
|
|_______|______________________________________________|___________|___________|
| |Facilitati de credit neutilizate (angajamente | |
|
| |de creditare, de achizitionare de titluri, sau| |
|
| |angajamente de furnizare de facilitati de | |
|
| |garantare sau acceptare) cu o scadenta | |
|
| |initiala mai mare de un an | |
|
|_______|______________________________________________|___________|___________|
| |Facilitati de emisiune de efecte (Note | |
|
| |issuance facilities - NIF) si facilitati | |
|
| |reinnoibile de preluare ferma (Revolving | |
|
| |underwriting facilities - RUF) | |
|
|_______|______________________________________________|___________|___________|
| |Alte elemente purtatoare de risc moderat | |
|
|_______|______________________________________________|___________|___________|
| 20% |Risc moderat | |
|
|_______|______________________________________________|___________|___________|
| |Credite documentare in care bunurile supuse | |
|
| |livrarii reprezinta colateral si alte | |
|
| |tranzactii care se lichideaza de la sine | |
|
|_______|______________________________________________|___________|___________|
| |Alte elemente purtatoare de risc moderat | |
|
|_______|______________________________________________|___________|___________|
| 0% |Risc scazut | |
|
|_______|______________________________________________|___________|___________|
| |Facilitati de credit neutilizate (angajamente | |
|
| |de creditare, de achizitionare de titluri, sau| |
|
| |angajamente de furnizare de facilitati de | |
|
| |garantare sau acceptare) cu o scadenta | |
|
| |initiala mai mica sau egala cu un an sau care | |
|
| |pot fi anulate neconditionat in orice moment | |
|
| |fara notificare | |
|
|_______|______________________________________________|___________|___________|
| |Alte elemente cu risc scazut | |
|
|_______|______________________________________________|___________|___________|
| Total | |
|
|______________________________________________________|___________|___________|
* Tabelul reprezinta situatia agregata a informatiilor rezultate in urma
aplicarii primei etape prevazute la art. 6 pct. 2.
Tabel 2*
- mil. lei -
______________________________________________________________________________
| Tipuri de contracte |Cost curent
|
| |de
inlocuire|
|_________________________________________________________________|____________|
| 1 | 2
|
|_________________________________________________________________|____________|
| 1. Contracte pe rata dobanzii: |
|
|_________________________________________________________________|____________|
| a) contracte swap intr-o singura deviza pe rata dobanzii |
|
| (single-currency interest rate swaps) |
|
|_________________________________________________________________|____________|
| b) contracte swap de baza (basis-swaps) |
|
|_________________________________________________________________|____________|
| c) forward rate agreements (FRA) |
|
|_________________________________________________________________|____________|
| d) contracte futures pe rata dobanzii (interest-rate futures)| |
|_________________________________________________________________|____________|
| e) contracte options pe rata dobanzii, cumparate |
|
| (interest-rate options purchased) |
|
|_________________________________________________________________|____________|
Cod raportare: [ ......... ]
______________________________________________________________________________
| f) alte contracte de natura similara |
|
|_________________________________________________________________|____________|
| 2. Contracte pe cursul de schimb si contracte pe aur: |
|
|_________________________________________________________________|____________|
| a) contracte swap in devize diferite pe rata dobanzii |
|
| (cross-currency interest rate swaps) |
|
|_________________________________________________________________|____________|
| b) contracte forward pe cursul de schimb (forward |
|
| foreign-exchange contracts) |
|
|_________________________________________________________________|____________|
| c) contracte futures pe devize (currency futures) |
|
|_________________________________________________________________|____________|
| d) contracte options pe devize, cumparate (currency options |
|
| purchased) |
|
|_________________________________________________________________|____________|
| e) alte contracte de natura similara |
|
|_________________________________________________________________|____________|
| f) contracte pe aur de natura similara celor de la lit. (a) |
|
| la (e) |
|
|_________________________________________________________________|____________|
| 3. Contracte de natura similara celor de la punctul 1 lit. (a) |
|
| la lit. (e) si punctul 2 lit (a) la lit. (d) privind alte |
|
| elemente de referinta sau indici, referitoare la: | |
|_________________________________________________________________|____________|
| a) actiuni |
|
|_________________________________________________________________|____________|
| b) metale pretioase cu exceptia aurului |
|
|_________________________________________________________________|____________|
| c) marfuri altele decat metalele pretioase |
|
|_________________________________________________________________|____________|
| d) alte contracte de natura similara |
|
|_________________________________________________________________|____________|
| Total |
|
|_________________________________________________________________|____________|
* Tabelul reprezinta situatia agregata a informatiilor rezultate in urma
aplicarii etapei a) prevazuta la pct. 1 din cadrul Anexei II.
Tabel 3*
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - Valoare notional sau valoare suport
B - Valoare expunere de credit potentiala viitoare
- mil. lei -
______________________________________________________________________________
| |Contracte |Contracte |Contracte |Contracte |Contracte |
|
| |pe rata |pe cursul |pe actiuni|pe metale |pe |
|
| |dobanzii |de schimb | |pretioase |marfuri |
|
| | |si pe aur | |cu |altele |
|
| Scadenta | | | |exceptia |decat | Total
|
| reziduala | | | |aurului |metalele | expuneri
|
| | | | | |pretioase | de credit
|
| |__________|__________|__________|__________|__________| potentiale|
| | % | A| B| % | A| B| % | A| B| % | A| B| % | A| B| viitoare
|
|___________|____|__|__|____|__|__|____|__|__|____|__|__|____|__|__|___________|
| 1 | 2 | 3| 4| 5 | 6| 7| 8 | 9|10| 11 |12|13| 14 |15|16| 17
|
|___________|____|__|__|____|__|__|____|__|__|____|__|__|____|__|__|___________|
|Pana la un | 0 | | | 1 | | | 6 | | | 7 | | | 10 | | |
|
|an inclusiv| | | | | | | | | | | | | | | |
|
|___________|____|__|__|____|__|__|____|__|__|____|__|__|____|__|__|___________|
|Intre 1 si | 0,5| | | 5 | | | 8 | | | 7 | | | 12 | | |
|
|5 ani | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|inclusiv | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|___________|____|__|__|____|__|__|____|__|__|____|__|__|____|__|__|___________|
|Peste 5 ani| 1,5| | | 7,5| | | 10 | | | 8 | | | 15 | | |
|
|___________|____|__|__|____|__|__|____|__|__|____|__|__|____|__|__|___________|
|Total | X | | | X | | | X | | | X | | | X | | |
|
|___________|____|__|__|____|__|__|____|__|__|____|__|__|____|__|__|___________|
* Tabelul reprezinta situatia agregata a informatiilor rezultate in urma
aplicarii etapei b) prevazute la pct. 1 din cadrul Anexei II.
Cod raportare: [..........]
Tabel 4*
Semnificatia coloanei V din tabelul de mai jos este urmatoarea:
V - Valoarea ajustata in functie de contrapartida
- mil. lei -
______________________________________________________________________________
| Ponderi | Elemente de activ | Valoarea | Valoarea |Valoarea
|
| de risc | |elementelor|ponderata
a|costurilor|
| | | de activ
|elementelor|potentiale|
| | | | din afara | de
|
| | | |bilantului |inlocuire
|
| | | ______| ______|
_____|
| | | | V | | V | | V
|
|_________|_________________________________|____|______|____|______|____|_____|
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8
|
|_________|_________________________________|____|______|____|______|____|_____|
| 0% | 1. numerar si elemente | | | | | |
|
| | echivalente | | | | | |
|
|
|_________________________________|____|______|____|______|____|_____|
| | 2. elemente de activ constituind| | | | | |
|
| | creante asupra | | | | | |
|
| | administratiilor centrale si | | | | | |
|
| | bancilor centrale din zona A | | | | | |
|
|
|_________________________________|____|______|____|______|____|_____|
| | 3. elemente de activ constituind| | | | | |
|
| | creante asupra Comunitatilor | | | | | |
|
| | Europene | | | | | |
|
|
|_________________________________|____|______|____|______|____|_____|
| | 4. elemente de activ constituind| | | | | |
|
| | creante garantate in mod | | | | | |
|
| | direct, expres, irevocabil si| | | | | |
|
| | neconditionat de catre | | | | | |
|
| | administratiile centrale si | | | | | |
|
| | bancile centrale din zona A | | | | | |
|
| | sau de Comunitatile Europene | | | | | |
|
| |_________________________________|____|______|____|______|____|_____|
| | 5. elemente de activ constituind| | | | | |
|
| | creante asupra | | | | | |
|
| | administratiilor centrale si | | | | | |
|
| | bancilor centrale din zona B,| | | | | |
|
| | exprimate si finantate in | | | | | |
|
| | moneda nationala a | | | | | |
|
| | imprumutatului | | | | | |
|
|
|_________________________________|____|______|____|______|____|_____|
| | 6. elemente de activ constituind| | | | | |
|
| | creante garantate in mod | | | | | |
|
| | direct, expres, irevocabil si| | | | | |
|
| | neconditionat de catre | | | | | |
|
| | administratiile centrale si | | | | | |
|
| | bancile centrale din zona B, | | | | | |
|
| | exprimate si finantate in | | | | | |
|
| | moneda nationala comuna | | | | | |
|
| | garantului si imprumutatului | | | | | |
|
|
|_________________________________|____|______|____|______|____|_____|
| | 7. elemente de activ garantate, | | | | | |
|
| | in mod adecvat in opinia | | | | | |
|
| | Bancii Nationale a Romaniei, | | | | | |
|
| | printr-un colateral sub forma| | | | | |
|
| | de titluri emise de | | | | | |
|
| | administratiile centrale sau | | | | | |
|
| | de bancile centrale din zona | | | | | |
|
| | A, sau de titluri emise de | | | | | |
|
| | Comunitatile Europene, sau de| | | | | |
|
| | depozite in numerar plasate | | | | | |
|
| | la institutia imprumutatoare,| | | | | |
|
| | sau de certificate de | | | | | |
|
| | depozit sau de instrumente | | | | | | |
| | similare emise de catre | | | | | |
|
| | institutia imprumutatoare si | | | | | |
|
| | incredintate acesteia | | | | | |
|
| |_________________________________|____|______|____|______|____|_____|
| | 8. elemente de activ deduse din | | | | | |
|
| | fondurile proprii | | | | | |
|
|_________|_________________________________|____|______|____|______|____|_____|
| 20% | 1. elemente de activ constituind| | | | | |
|
| | creante asupra BEI | | | | | |
|
| |_________________________________|____|______|____|______|____|_____|
| | 2. elemente de activ constituind| | | | | |
|
| | creante asupra bancilor | | | | | |
|
| | multilaterale de dezvoltare | | | | | |
|
|_________|_________________________________|____|______|____|______|____|_____|
Cod raportare: [..........]
______________________________________________________________________________
| | 3. elemente de activ constituind| | | | | |
|
| | creante garantate in mod | | | | | |
|
| | direct, expres, irevocabil | | | | | |
|
| | si neconditionat de catre BEI| | | | | |
|
|
|_________________________________|____|______|____|______|____|_____|
| | 4. elemente de activ constituind| | | | | |
|
| | creante garantate in mod | | | | | |
|
| | direct, expres, irevocabil si| | | | | |
|
| | neconditionat de catre | | | | | |
|
| | bancile de dezvoltare | | | | | |
|
| | multilaterala | | | | | |
|
|
|_________________________________|____|______|____|______|____|_____|
| | 5. elemente de activ constituind| | | | | |
|
| | creante asupra | | | | | |
|
| | administratiilor regionale | | | | | |
|
| | sau locale din zona A | | | | | |
|
| |_________________________________|____|______|____|______|____|_____|
| | 6. elemente de activ constituind| | | | | |
|
| | creante garantate in mod | | | | | |
|
| | direct, expres, irevocabil si| | | | | |
|
| | neconditionat de catre | | | | | |
|
| | administratiile regionale sau| | | | | |
|
| | locale din zona A | | | | | |
|
|
|_________________________________|____|______|____|______|____|_____|
| | 7. elemente de activ constituind| | | | | |
|
| | creante asupra institutiilor | | | | | |
|
| | de credit din zona A dar care| | | | | |
|
| | nu constituie fonduri proprii| | | | | |
|
| | ale acestor institutii | | | | | |
|
|
|_________________________________|____|______|____|______|____|_____|
| | 8. elemente de activ constituind| | | | | |
|
| | creante cu scadenta reziduala| | | | | | |
| | mai mica sau egala cu un an, | | | | | |
|
| | asupra institutiilor de | | | | | |
|
| | credit din zona B, dar care | | | | | |
|
| | nu constituie fonduri proprii| | | | | |
|
| | ale acestor institutii | | | | | |
|
|
|_________________________________|____|______|____|______|____|_____|
| | 9. elemente de activ garantate | | | | | |
|
| | in mod direct, expres, | | | | | |
|
| | irevocabil si neconditionat | | | | | |
|
| | de catre institutiile de | | | | | |
|
| | credit din zona A | | | | | |
|
|
|_________________________________|____|______|____|______|____|_____|
| |10. elemente de activ constituind| | | | | |
|
| | creante cu scadenta reziduala| | | | | |
|
| | mai mica sau egala cu un an | | | | | |
|
| | si care sunt garantate in mod| | | | | |
|
| | direct, expres, irevocabil si| | | | | |
|
| | neconditionat de catre | | | | | |
|
| | institutii de credit din | | | | | | |
| | zona B | | | | | |
|
|
|_________________________________|____|______|____|______|____|_____|
| |11. elemente de activ garantate, | | | | | |
|
| | in mod adecvat in opinia | | | | | |
|
| | Bancii Nationale a Romaniei, | | | | | |
|
| | cu colateral sub forma de | | | | | |
|
| | titluri emise de BEI sau de | | | | | |
|
| | bancile de dezvoltare | | | | | |
|
| | multilaterala | | | | | |
|
| |_________________________________|____|______|____|______|____|_____|
| |12. elemente reprezentand numerar| | | | | |
|
| | in curs de incasare | | | | | |
|
| |_________________________________|____|______|____|______|____|_____|
| |13. Partea capitalului subscris | | | | | |
|
| | si nevarsat la Fondul | | | | | |
|
| | European de Investitii | | | | | |
|
|_________|_________________________________|____|______|____|______|____|_____|
| 50% | 1. Imprumuturi integral | | | | | |
|
| | garantate, in mod adecvat in | | | | | |
|
| | opinia Bancii Nationale a | | | | | |
|
| | Romaniei, cu ipoteci in | | | | | |
|
| | favoarea institutiei de | | | | | |
|
| | credit, de ranguri | | | | | |
|
| | superioare ipotecilor | | | | | |
|
| | instituite in favoarea | | | | | |
|
| | altor creditori asupra unei | | | | | |
|
| | proprietati rezidentiale | | | | | |
|
| | care este sau va fi ocupata | | | | | |
|
| | sau data cu chirie de | | | | | |
|
| | imprumutat | | | | | |
|
|_________|_________________________________|____|______|____|______|____|_____|
Cod raportare: [..........]
______________________________________________________________________________
| | 2. Imprumuturi integral | | | | | |
|
| | garantate, in mod adecvat | | | | | |
|
| | in opinia Bancii Nationale a | | | | | |
|
| | Romaniei, cu actiuni in | | | | | |
|
| | societati finlandeze din | | | | | |
|
| | domeniul locativ care | | | | | |
|
| | functioneaza in conformitate | | | | | |
|
| | cu Legea finlandeza privind | | | | | |
|
| | societatile din domeniul | | | | | |
|
| | locativ din 1991 sau cu | | | | | |
|
| | legislatia echivalenta | | | | | |
|
| | ulterioara, acordate in | | | | | |
|
| | legatura cu proprietati | | | | | |
|
| | rezidentiale care sunt sau | | | | | |
|
| | vor fi ocupate sau date cu | | | | | | |
| | chirie de imprumutat | | | | | |
|
|
|_________________________________|____|______|____|______|____|_____|
| | 3. "Titluri acoperite cu creante| | | | |
| |
| | ipotecare" (mortgage-backed | | | | |
| |
| | securities) | | | | | |
|
|
|_________________________________|____|______|____|______|____|_____|
| | 4. cheltuieli inregistrate in | | | | | |
|
| | avans si venituri angajate, | | | | | |
|
| | care nu au fost deduse din | | | | | |
|
| | fondurile proprii, pentru | | | | | |
|
| | care nu se poate determina | | | | | |
|
| | contrapartida | | | | | |
|
|_________|_________________________________|____|______|____|______|____|_____|
| 100%, | 1. elemente de activ constituind| | | | | |
|
|respectiv| creante asupra | | | | | |
|
|50% in | administratiilor centrale si | | | | | |
|
|cazul | bancilor centrale din zona B,| | | | | |
|
|col. 8 | cu exceptia cazului in care | | | | | |
|
| | sunt exprimate si finantate | | | | | |
|
| | in moneda nationala a | | | | | |
|
| | imprumutatului | | | | | |
|
|
|_________________________________|____|______|____|______|____|_____|
| | 2. elemente de activ constituind| | | | | |
|
| | creante asupra | | | | | |
|
| | administratiilor regionale | | | | | |
|
| | sau locale din zona B | | | | | |
|
|
|_________________________________|____|______|____|______|____|_____|
| | 3. elemente de activ constituind| | | | | |
|
| | creante cu scadenta reziduala| | | | | |
|
| | mai mare de un an, asupra | | | | | |
|
| | institutiilor de credit din | | | | | |
|
| | zona B | | | | | |
|
|
|_________________________________|____|______|____|______|____|_____|
| | 4. elemente de activ constituind| | | | | |
|
| | creante asupra sectoarelor | | | | | |
|
| | nebancare din zona A si din | | | | | |
|
| | zona B | | | | | |
|
| |_________________________________|____|______|____|______|____|_____|
| | 5. imobilizari corporale | | | | | |
|
|
|_________________________________|____|______|____|______|____|_____|
| | 6. portofolii de actiuni, | | | | | |
|
| | participatii si alte elemente| | | | | |
|
| | componente ale fondurilor | | | | | |
|
| | proprii ale altor institutii | | | | | |
|
| | de credit, care nu sunt | | | | | |
|
| | deduse din fondurile proprii | | | | | |
|
| | ale institutiilor creditoare | | | | | |
|
| |_________________________________|____|______|____|______|____|_____|
| | 7. toate celelalte active cu | | | | | |
|
| | exceptia celor care sunt | | | | | |
|
| | deduse din fondurile proprii | | | | | |
|
|_________|_________________________________|____|______|____|______|____|_____|
| Total | | | | | |
|
|___________________________________________|____|______|____|______|____|_____|
* Tabelul reprezinta situatia agregata a informatiilor rezultate in urma
aplicarii:
- prevederilor art. 5 pct. 1 (col. 3 si col. 4)
- etapelor prevazute la art. 6 pct. 2 (col. 5 si col. 6)
- etapei c), prevazuta la pct. 1 din cadrul Anexei II
Cod raportare: [..........]
Tabel 5
- mil. lei -
______________________________________________________________________
| Numarator: Fonduri proprii | |
|_____________________________________________________|________________|
| Numitor: Totalul activelor si elementelor din afara | |
| bilantului, ajustate in functie de risc (Tabelul 4: | |
| Total col. 4 + Total col. 6 + Total col. 8) | |
|_____________________________________________________|________________|
| Indicatorul de solvabilitate: minim 12% | |
| (Numarator * 100/Numitor) | |
|_____________________________________________________|________________|
Tabel de corelatii
______________________________________________________________________________
|Nr. | Corelatii
|
|crt.|
|
|____|_________________________________________________________________________|
| 1 | Tabel 1: col. 4 = Tabel 1: col. 1 * col. 3
|
|____|_________________________________________________________________________|
| 2 | Tabel 1: Total col. 4 = Tabel 4: Total col. 5
|
|____|_________________________________________________________________________|
| 3 | Tabel 3: col. 4 = Tabel 3: col. 2 * col. 3
|
|____|_________________________________________________________________________|
| 4 | Tabel 3: col. 7 = Tabel 3: col. 5 * col. 6
|
|____|_________________________________________________________________________|
| 5 | Tabel 3: col. 10 = Tabel 3: col. 8 * col. 9
|
|____|_________________________________________________________________________|
| 6 | Tabel 3: col. 13 = Tabel 3: col. 11 * col. 12
|
|____|_________________________________________________________________________|
| 7 | Tabel 3: col. 16 = Tabel 3: col. 14 * col. 15
|
|____|_________________________________________________________________________|
| 8 | Tabel 3: col. 17 = Tabel 3: col. 4 + col. 7 + col. 10 +
|
| | col. 13 + col. 16 |
|____|_________________________________________________________________________|
| 9 | Tabel 2: Total col. 2 + Tabel 3:
|
| | Total col. 17 = Tabel 4: Total col. 7
|
|____|_________________________________________________________________________|
| 10 | Tabel 4: Total col. 3 = Total active bilantiere
|
|____|_________________________________________________________________________|
| 11 | Tabel 4: col. 4 = Tabel 4: col. 1 * col. 3
|
|____|_________________________________________________________________________|
| 12 | Tabel 4: col. 6 = Tabel 4: col. 1 * col. 5
|
|____|_________________________________________________________________________|
| 13 | Tabel 4: col. 8 = Tabel 4: col. 1 * col. 7
|
|____|_________________________________________________________________________|
Conducatorul institutiei de credit, Intocmit de: ..........................
.................................. Numele si prenumele: ..................
(numele, prenumele si semnatura) Telefon/interior: .....................
ANEXA 5 *2)
*2) Anexa nr. V este reprodusa in facsimil.
Situatia privind expunerile mari
Cod raportare: [ ]
Data raportarii: [ / / ]
Denumirea institutiei de credit raportoare: ....................
Entitati incluse in perimetrul de consolidare:*1)
___________________________________________
|Nr. | Denumire |
|crt.| |
|____|______________________________________|
| 0 | 1 |
|____|______________________________________|
|____|______________________________________|
|____|______________________________________|
- mil. lei -
______________________________________________________________________________
| Fonduri proprii | 10% din | 20% din | 25% din | 800% din
|
| (FP) | fondurile | fondurile | fondurile | fondurile
|
| | proprii | proprii | proprii | proprii
|
|_________________|______________|______________|______________|_______________|
|_________________|______________|______________|______________|_______________|
- mil. lei -
______________________________________________________________________________
|Nr. | "Un singur |Expunere |Expunere exceptata|Expunere
supusa|Limita |
|crt.| debitor" | mare |de la aplicarea | limitarii
|aplicabila* |
| |______________| |limitelor, |_______________|
|
| |Cod* |Denumire| |potrivit art. 9 |valoare | % |
|
| | | | |pct. 5 si pct. 6 |absoluta | din |
|
| | | | | |(col. 3 -| FP |
|
| | | | | |col. 4) | |
|
|____|_____|________|_________|__________________|_________|_____|_____________|
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7
|
|____|_____|________|_________|__________________|_________|_____|_____________|
|____|_____|________|_________|__________________|_________|_____|_____________|
|____|_____|________|_________|__________________|_________|_____|_____________|
|____|_____|________|_________|__________________|_________|_____|_____________|
| TOTAL | | | | | 800%
|
|___________________|_________|__________________|_________|_____|_____________|
*1) In cazul raportarilor intocmite la nivelul retelelor cooperatiste de
credit de catre casele centrale ale acestora, se va citi "Organizatii
cooperatiste de credit din cadrul retelei:".
* Rubrica va fi completata cu coduri care vor fi stabilite de catre
institutia de credit astfel incat acestea sa permita identificarea unica a
fiecarui "un singur debitor".
* Rubricile acestei coloane vor fi completate cu urmatoarele valori:
"20%" - in cazul in care se aplica prevederile art. 9 pct. 2 si
nu se aplica
prevederile art. 9 pct. 5 sau
- in cazul in care se aplica prevederile art. 9 pct. 5 iar "un
singur
debitor" are in componenta si un membru/membrii de alt tip
decat cei
mentionati la art. 9 pct. 2
"25%" - in cazul in care se aplica prevederile art. 9 pct. 1 iar
"un singur
debitor" nu are in componenta sa nici un membru/membrii de
tipul
celor mentionati la art. 9 pct. 2
"-" - in cazul in care se aplica prevederile art. 9 pct. 5 iar
"un singur
debitor" are in componenta exclusiv un membru/membrii de tipul
celor
mentionati la art. 9 pct. 2
Cod raportare: [.............]
Structura grupurilor care reprezinta "un singur debitor" fata de
care institutia de credit inregistreaza expuneri mari
___________________________________________________
|Nr. | "Un singur | Debitori din |
|crt.| debitor" | componenta grupului |
| |_____________________|________________________|
| | Cod* | Denumire |Nr. | Cod* | Denumire |
| | | |crt.| | |
|____|_________|___________|____|________|__________|
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
|____|_________|___________|____|________|__________|
| | | |____|________|__________|
| | | |____|________|__________|
|....|.........|...........|....|........|..........|
| : : :....:........:..........|
| : : :....:........:..........|
|____:_________:___________:____:________:__________|
Conducatorul institutiei de credit, Intocmit de: .......................
.................................. Numele si prenumele: ...............
(numele, prenumele si semnatura) Telefon/interior: ..................
------------
* Rubrica va fi completata cu coduri care vor fi stabilite de catre
institutia de credit astfel incat acestea sa permita identificarea unica a
fiecarui grup de clienti reprezentand "un singur debitor".
* Rubrica va fi completata cu coduri care vor fi stabilite de catre
institutia de credit astfel incat acestea sa permita identificarea unica a
fiecarui client din cadrul unui grup de clienti reprezentand "un singur
debitor".
ANEXA 6
SECTIUNEA 1
Glosar de termeni
I. Garantii si obligatii contingente similare
Acestea sunt cele mai traditionale expuneri extrabilantiere, prin care o
institutie de credit a subscris obligatiile unei terte parti asumandu-si
riscul. Neonorarea obligatiilor de plata de catre contrapartida in numele
careia a fost scrisa garantia poate declansa o pierdere imediata sau, mai
uzual, va rezulta in achizitia unei creante substandard, respectiv care este
foarte probabil sa genereze pierderi. Multe dintre aceste operatiuni sunt
substitute directe de credit. Exemple si definitii ale celor mai tipice tipuri
de expuneri din aceasta categorie sunt prezentate mai jos.
1. Garantie: o operatiune a unei institutii de credit de a-si asuma
obligatiile curente ale unei terte parti si de a duce la indeplinire aceste
obligatii in cazul in care partea terta nu reuseste respectarea obligatiilor
sale.
2. Acceptari: o obligatie a unei institutii de credit de a plati la
scadenta valoarea nominala a unei cambii, in mod normal, cand aceasta acopera
vanzarea unor bunuri.
3. Tranzactii cu recurs: un aranjament prin care o institutie de credit
vinde un credit sau un alt activ din portofoliul sau catre o terta parte, dar
retine o obligatie prin care isi asuma riscul de credit in cazul in care
imprumutatul nu isi respecta obligatiile de plata ori in cazul in care valoarea
activului se deterioreaza. Tipic, aceste aranjamente implica vanzarea activului
aflat in prealabil in proprietatea institutiei de credit ("activ vandut cu
recurs"). Ele pot, de asemenea, sa ia forma contractelor options de
vanzare, unde detinatorul activului este indreptatit sa retrocedeze institutiei
de credit activul, daca, de exemplu, calitatea de credit a acestuia se
deterioreaza.
4. Scrisori de credit stand-by: o obligatie a institutiei de credit fata de
un beneficiar determinat de a executa sau de a oferi o compensatie rezultata
din prevederile contractelor suport la care acestea se refera, daca clientul
institutiei de credit nu este capabil sa le indeplineasca. Contractele suport
pot implica operatiuni financiare sau nefinanciare, ca de exemplu: plata
instrumentului de debit al clientului, livrarea marfii sau finalizarea unui
contract de constructie. Aria obligatiilor incluse in aceasta sfera poate fi
foarte larga, de la o garantie conventionala pana la angajamentul de a prelua
un instrument de debit. Daca clientul nu indeplineste obligatiile, institutia
de credit poate avea un drept preferential asupra activelor lui.
5. Scrisori de credit documentar: o scrisoare de credit care garanteaza
plata de catre emitent sau institutia de credit initiatoare in favoarea unui
exportator in schimbul prezentarii documentelor de transport si a altor
documente. In cazul emiterii acesteia de catre institutia de credit a
importatorului, aceasta poate fi "confirmata" de catre institutia de
credit a exportatorului. Confirmarea ofera o garantare aditionala de plata. In
Statele Unite ale Americii aceste instrumente sunt cunoscute mai ales sub
numele de "scrisori de credit comerciale".
6. Warranties si indemnities: o contragarantie oferita de o institutie de
credit prin care clientul va plati o suma compensatorie daca bunurile livrate sau
serviciile (inclusiv contracte financiare) prestate unei terte parti nu
indeplinesc conditiile specifice din contract (de exemplu performance bonds).
De asemenea, acestea includ orice garantie generala ca un client va plati unei
terte parti in anumite situatii, de exemplu custom bonds si tax bonds.
7. Andosari: o garantie (sau warrant) de a plati, la scadenta, valoarea
nominala a unei cambii (de exemplu prin andosare in aval). Unele tipuri de
andosari folosite in unele tari sunt de fapt acceptari. Totusi, a devenit
normal in multe tari ca, atunci cand o cambie este scontata in piata,
vanzatorul sa adauge andosarea lui. In cazul falimentului celorlalte parti
(tragatorul, trasul si andosantii anteriori, daca au existat), andosantului, in
calitatea lui de fost detinator al cambiei, i se poate cere sa execute plata
cambiei.
II. Angajamente
In acest caz o institutie de credit se angajeaza la o tranzactie viitoare
care in mod normal va duce la achizitionarea de catre institutia de credit a
unei expuneri de credit (fie un activ sau posibil o garantie) la o data
viitoare. In anumite cazuri angajamentul este obligatoriu pentru ambele parti
si poate exista o data predeterminata la care acesta trebuie exercitat. In alte
cazuri angajamentul este obligatoriu doar pentru institutia de credit, iar
contrapartida poate sa aleaga daca sau cand sa ceara institutiei de credit sa
isi duca la indeplinire angajamentul. In cazul acestor angajamente institutia
de credit va fi solicitata sa avanseze fonduri sau sa ofere o garantie in
situatiile in care alte parti au refuzat sa o faca (de exemplu, RUF-uri). In
cele din urma, exista si angajamente mai putin obligatorii atunci cand o
institutie de credit a deschis o linie de credit sau o facilitate de overdraft,
dar are dreptul sa retraga aceasta facilitate in anumite cazuri (in special in
cazul in care bonitatea potentialului client s-a deteriorat).
Totusi, delimitarea dintre diferitele tipuri de angajamente, in special
cele care sunt in practica irevocabile si cele care pot fi revocate de catre
institutia de credit, poate fi neclara.
a) Angajamente irevocabile
1. Acorduri de vanzare si rascumparare de active (repo): un aranjament prin
care o institutie de credit vinde unei terte parti un imprumut, titlu sau activ
fix cu angajamentul de a rascumpara activul dupa o anumita perioada de timp sau
ca urmare a producerii unui eveniment.
2. Angajamente ferme de cumparare la termen: un angajament de a cumpara un
imprumut, titlu sau activ fix la o data viitoare specificata, de regula in
conditii prestabilite.
3. Depozite forward forward: un acord intre doua parti, prin care una va
plati si cealalta va primi o rata de dobanda convenita, aferenta unui depozit
care va fi plasat in viitor de catre una dintre parti la cealalta la o anumita
data predeterminata. Asemenea depozite se deosebesc de FRA-uri prin faptul ca,
in cazul depozitelor forward forward, depozitele sunt efectiv plasate.
4. Actiuni si titluri partial platite: in situatia in care numai o parte
din pretul de emisiune sau valoarea nominala a unui titlu cumparat a fost
subscrisa, iar emitentul poate solicita plata partii ramase (sau a unei rate
ulterioare), fie la o data prestabilita la momentul emisiunii, fie la o data
nespecificata din viitor.
5. Facilitati stand-by: un angajament irevocabil de creditare la
solicitarea imprumutatului, in conformitate cu facilitatea acordata. In aceasta
categorie se includ facilitati bancare stand-by (bank stand-by facilities) si,
in Statele Unite ale Americii, linii de credit reinnoibile irevocabile
(irrevocable revolving lines of credit).
6. Facilitati de emisiune de efecte (Note Issuance Facilities - NIF) si
facilitati reinnoibile de preluare ferma (Revolving Underwriting Facilities -
RUF): un aranjament prin care un imprumutat poate atrage fonduri pana la o
limita prescrisa de-a lungul unei perioade prin emisiuni repetate pe piata, de
exemplu bilete la ordin cu scadenta la 3 sau 6 luni. Daca, la orice moment dat,
instrumentele de debit nu pot fi plasate pe piata la un pret minim, un grup
care subscrie se obliga sa le cumpere la un pret prestabilit. Riscul posibil
pentru institutii de credit rezulta din rolul pe care si-l asuma prin
subscrierea unei asemenea emisiuni. Exista multe variante de RUF-uri incluzand
RUF-uri transferabile (Transferable Revolving Underwriting Facilities - TRUFs)
si facilitati cu componente multiple (Multiple Component Facilities) prin care
imprumutatul poate atrage fonduri intr-o varietate de moduri (inclusiv
Euro-notes, avansuri si acceptari bancare pe termen scurt). O facilitate de
certificate de depozit Roly-Poly (Roly-Poly CD facility) implica emiterea de
certificate de depozit pe o baza similara NIF-urilor.
b) Angajamente revocabile
1. Linii de credit revocabile (Credit Lines): o facilitate de linie de
credit pentru care institutia de credit nu s-a angajat ferm, deschisa de catre
aceasta in favoarea unei alte institutii de credit sau unui client.
2. Facilitati de overdraft neutilizate revocabile (Undrawn Overdraft
Facilities): facilitati revizuibile de acordare de imprumuturi, institutia de
credit avand posibilitatea de a retrage angajamentul.
III. Tranzactii pe curs de schimb, rata a dobanzii si indici bursieri
Acestea sunt reprezentate, in principal, de contracte ce au la baza rata
dobanzii, cursul de schimb sau indicii bursieri, in cele mai multe cazuri
purtatoare de obligatii pentru ambele parti, iar in unele cazuri exercitabile
numai la initiativa unei parti (de exemplu contracte options). Cu exceptia
swap-urilor pe devize, in general, nu sunt implicate transferuri ale
principalului. In cazul in care tranzactia este neacoperita (respectiv, este
destinata in mod deliberat pentru a deschide o expunere) sau acoperita (pentru
a neutraliza o pozitie), institutia de credit este vulnerabila fata de
bonitatea contrapartidei (abilitatea de a-si indeplini obligatiile
contractuale) si va fi expusa fata de o expunere neasteptata si neintentionata
in cazul in care contrapartida nu isi indeplineste obligatiile. Aceasta expunere
poate fi masurata teoretic in termeni ai costului de inlocuire a fluxurilor de
numerar nerealizate ca urmare a neindeplinirii obligatiilor contractuale de
catre contrapartida.
1. Tranzactii forward pe curs de schimb (Forward foreign exchange
transactions): un contract prin care urmeaza sa se plateasca si sa se primeasca
sume specificate dintr-o deviza in schimbul alteia, la o data viitoare si la o
rata de schimb prestabilita. Inrautatirea situatiei financiare a uneia dintre
parti inainte de scadenta expune cealalta parte la un risc de schimb.
2. Swap-uri de devize si pe rata dobanzii (Currency and interest-rate
swaps): intr-un swap de devize doua parti convin contractual sa schimbe
fluxurile de numerar - de valoare prezenta neta egala - ale anumitor active sau
obligatii care sunt exprimate in monede diferite. In swap-ul pe rata dobanzii
clasic (cunoscut sub denumirea plain vanilla) doua parti convin contractual sa
schimbe plati ale dobanzii (si uneori ale principalului) aferente aceleiasi
sume de indatorare si cu aceleasi date de plata, una dintre parti efectuand
plati ale dobanzii la o rata fixa in schimbul platii dobanzii, la o rata
variabila, efectuata de cealalta parte, si invers. Swap-urile de baza (Basis
Swaps - swap-uri de rate variabile bazate pe diferiti indici, de exemplu prime
against LIBOR) si swap-urile pe rata dobanzii si in devize combinate
(cross-currency interest-rate swaps, cunoscute si sub denumirea circus swaps)
sunt, de asemenea, comune si exista numeroase variatii care conduc la tranzactii
swap de o mare complexitate, ce implica mai multe contrapartide. Institutiile
de credit actioneaza in mod frecvent ca intermediari intre participantii la
aceste tranzactii si fie garanteaza fiecare participant impotriva riscului de
neplata al celuilalt, fie indeplineste rolul de contrapartida pentru fiecare
dintre participanti. In unele cazuri institutiile de credit pot opta sa
transforme structura portofoliului de devize sau rate ale dobanzii prin
incheierea de tranzactii swap fara incheierea unei alte tranzactii de
contrabalansare cu o alta parte. Riscurile apar pentru institutiile de credit
ca urmare a deschiderii de pozitii prin incheierea de astfel de tranzactii swap
si ca urmare a posibilitatii ca neonorarea obligatiilor de plata ale contrapartidei
sa conduca la aparitia de expuneri neasteptate sau neprevazute, din cursul de
schimb sau din rata dobanzii, pe durata operatiunii de swap.
3. Contracte futures pe devize (Currency futures): acestea sunt contracte
tranzactionate la bursa cu scopul livrarii unei sume standardizate dintr-o
anumita deviza la o data viitoare prestabilita. Pretul pentru acea deviza este
convenit in ziua in care contractul este cumparat sau vandut. Ca si in cazul
contractelor forward, castigurile sau pierderile sunt inregistrate ca rezultat
al fluctuatiilor ulterioare ale devizei. Spre deosebire de pietele forward,
contractele futures sunt tranzactionabile reflectand standardizarea marimii
contractului, a caracteristicilor si a datei de livrare. Bursele solicita
zilnic marcarea la piata a castigurilor si pierderilor.
4. Contracte options pe devize (Currency Options): un contract options
permite detinatorului sa schimbe (sau sa aleaga sa nu schimbe) o anumita suma
dintr-o deviza pentru o alta la o rata prestabilita, de-a lungul unei anumite
perioade de timp in viitor. In cazul institutiei care emite contractul options,
riscul consta in expunerea sa fata de fluctuatii ale cursului de schimb intre
cele doua devize (un risc de piata). Pentru o institutie de credit care achizitioneaza
un contract options, riscul consta in capacitatea contrapartidei de a-si onora
obligatia (un risc de credit). Contractele options pot fi contractate direct
intre contrapartide la buna intelegere (over the counter - OTC) sau prin burse
recunoscute. Acestea din urma au termene si date de livrare standardizate si
sunt tranzactionabile.
5. Contracte FRA (Forward rate agreements): un contract intre doua parti
care este similar cu un depozit forward forward, cu exceptia faptului ca la
scadenta nici un depozit nu este plasat de una dintre parti la cealalta, de
fapt avand loc doar o decontare in numerar a diferentei dintre rata dobanzii
stabilita in contract si rata dobanzii curenta pe piata.
6. Contracte futures pe rata dobanzii (Interest rate futures): acestea sunt
similare cu contractele futures pe devize, cu exceptia faptului ca aceste
contracte se refera la livrarea unui numar standardizat dintr-un anumit titlu,
de obicei certificate de trezorerie, obligatiuni guvernamentale si certificate
de depozit bancare. Castigurile sau pierderile sunt inregistrate ca rezultat al
modificarilor succesive ale ratei dobanzii.
7. Contracte options pe rata dobanzii (Interest rate options): contracte
similare cu contractele options pe devize. Cumparatorul contractului options
are dreptul (dar nu si obligatia) sa se fixeze la un nivel predeterminat al
ratei dobanzii pe o perioada in viitor (in mod obisnuit dobanda LIBOR sau
pretul unui titlu al Trezoreriei S.U.A.). La fel ca si in cazul contractelor
options pe devize, acest instrument poate fi tranzactionat fie pe o piata la
buna intelegere (OTC), fie pe o bursa (in acest ultim caz ele sunt exprimate
fie ca un contract options pe un titlu sau pe un contract futures).
Cumparatorul unui contract options pe rata dobanzii este expus fata de
capacitatea contrapartidei de a-si indeplini obligatiile contractuale.
Emitentul contractului options pe rata dobanzii este expus la modificarile
ratei dobanzii. Unele contracte options pe rata dobanzii sunt vandute ca
pachete de produse impreuna cu alte instrumente ale pietei de capital, de
exemplu FRN-uri (Floating rate notes) limitative, respectiv unde exista o
limita superioara absoluta a ratei dobanzii platibile la un FRN. Garantiile pe
rata dobanzii (Interest rate guaranties - IRG), cunoscute si sub denumirea de
acorduri limitative pe rata dobanzii (interest rate capping agreements), sunt,
de asemenea, o forma de contracte options pe rata dobanzii. In aceste acorduri,
o institutie, contra unui comision, garanteaza rata dobanzii unui imprumut care
poate fi acordat de o alta institutie. Un contract de tip "banda"
(collar) este similar cu un contract "la limita" (cap), cu deosebirea
ca rata dobanzii este supusa unei limite atat superioare, cat si inferioare.
IRG-urile pot, de asemenea, sa fie vandute independent de un imprumut suport si
pot fi emise fie ca o garantie a imprumutatului, fie a imprumutatorului.
8. Contracte futures pe indici bursieri (Stock index futures): contracte
similare cu cele futures pe devize si rata dobanzii, cu exceptia faptului ca
elementul suport al contractului este un indice bursier (de exemplu S&P sau
Financial Times). Castigurile sau pierderile sunt inregistrate ca rezultat al
modificarilor valorii indicelui.
9. Contracte options pe indici bursieri (Stock index options): contracte
similare cu contractele options pe devize si rata dobanzii, cu diferenta ca
contractele options pe indici bursieri sunt in general instrumente
tranzactionate la bursa, chiar daca in principiu nu exista nici un motiv pentru
care acestea sa nu poata fi tranzactionate si pe piete la buna intelegere
(OTC). Contractul options da dreptul cumparatorului sa obtina un profit in
numerar rezultat din evolutia unui anumit indice bursier sau sa cumpere ori sa
vanda un contract futures pe indici bursieri (contract options pe futures -
futures options).
SECTIUNEA a 2-a
Considerente privind tratarea elementelor din afara bilantului din punct de
vedere al riscului de credit
I. Garantii si obligatii contingente similare
1. Garantiile si acceptarile (care, in unele tari, sunt raportate in
bilant) sunt obligatii prin care o institutie de credit isi asuma riscul
aferent unei terte parti. Astfel, acestea sunt privite ca substitute directe de
credit, iar riscul de credit este echivalent celui aferent unui imprumut
acordat imprumutatului final sau trasului instrumentului in cazul unei
acceptari (risc maxim).
2. Tranzactiile cu recurs, prin care o institutie de credit retine riscul
de credit aferent activului vandut catre o terta parte, au devenit recent din
ce in ce mai semnificative pe masura ce institutiile de credit au fost
constranse sa respecte cerinte de capital mai stringente si, ca o consecinta,
au cautat sa inlature active din bilant. Acolo unde vanzatorul retine riscul de
credit, aceste instrumente sunt considerate a fi incadrate in categoria de risc
maxim. In unele tari activele vandute cu posibilitate de rascumparare trebuie
sa fie raportate in bilantul institutiei de credit vanzatoare.
3. In mod particular, institutiile de credit din America de Nord
inregistreaza expuneri foarte mari in afara bilantului sub forma scrisorilor de
credit stand-by. Asemenea instrumente pot indeplini diferite functii, cele mai
intalnite fiind mentionate in glosar. Aceste functii iau fie forma garantiilor,
unde, de exemplu, un imprumutat, care nu este de prim rang, utilizeaza numele
unei institutii de credit pentru a emite instrumente de debit (comercial paper)
in conditii de prim rang, fie sub forma de warranties, indemnities si performance
bonds. Este necesara astfel efectuarea unei deosebiri intre astfel de
instrumente, din punct de vedere al functiilor lor, si considerand pe cele cu
caracter de garantii ca purtand risc de credit maxim, iar pe cele cu caracter
de warranties, indemnities si performance bonds ca purtand risc de credit
mediu.
4. Principala dificultate in ceea ce priveste scrisorile de credit
documentar (scrisori de credit comercial in S.U.A.) consta in stabilirea
nivelului necesar de provizioane, daca este cazul, pentru a raspunde
scadentelor in general scurte ale acestor expuneri, precum si colateralului
care le garanteaza in mod uzual (acesta ia forma intrarii in posesie a
bunurilor ce urmeaza a fi livrate, dar care nu intotdeauna va permite
institutiei de credit sa recupereze mai mult decat o anumita parte din
pierderile sale, in conditiile in care efectuarea vanzarii bunurilor cu care se
garanteaza se poate dovedi a fi dificila). In timp ce riscul de credit este, in
principiu, echivalent cu cel aferent unui credit comercial, scadenta scurta,
protectia partiala conferita de colateral si pierderile relativ mici
inregistrate statistic sugereaza ca asemenea tranzactii poarta, in practica, un
risc mediu sau moderat. Atunci cand o institutie de credit a confirmat un credit
documentar emis de catre alta institutie de credit, riscul de credit reprezinta
o expunere fata de institutia de credit emitenta.
5. Warranties, indemnities si performance bonds sunt, in principiu,
asemanatoare garantiilor in sensul ca riscul de credit consta in capacitatea
unei terte parti (clientul institutiei de credit) de a-si indeplini
obligatiile, dar acestea nu sunt in general substitute directe de credit (in
orice caz, unele instrumente de tipul warranties si indemnities prezinta
caracteristici ale garantiilor si ar trebui tratate ca substitute de credit -
risc maxim). Acestea nu se refera la o obligatie financiara existenta, ci mai
degraba la capacitatea unui client de a-si indeplini obligatiile uzuale de
activitate si sunt uneori referitoare la contracte specifice. Asemenea
activitati, considerate in mod agregat, nu par a implica institutiile de credit
in pierderi semnificative si ar putea fi privite in consecinta ca purtand risc
mediu. Intr-un numar redus de tari institutiile de credit au suferit pierderi
din performance bonds, acestea putand fi considerate ca avand un risc maxim.
6. Termenul andosare are intelesuri diferite pe diferite piete, astfel
incat este necesar ca institutiile de credit sa distinga esenta tranzactiilor.
O andosare pura "per aval", de exemplu, este foarte asemanatoare unei
acceptari si astfel poarta risc de credit maxim. Acolo unde, pe de alta parte,
un efect de comert a fost deja acceptat de catre o alta institutie de credit -
sau de mai multe institutii de credit - riscul de credit poate fi considerat
scazut, desi nu chiar neglijabil, si reprezinta in mod esential un risc bancar.
II. Angajamente
In acest caz este util de a incerca realizarea unei distinctii intre
angajamentele care in practica sunt pentru o institutie de credit obligatorii
in toate situatiile (angajamente irevocabile) si cele din care o institutie de
credit se poate retrage fara a fi penalizata - de mentionat situatiile
referitoare la eventualitatea deteriorarii bonitatii imprumutatului potential
(angajamente revocabile), desi este recunoscut ca aceasta distinctie poate fi
dificil de realizat in practica in anumite situatii. In delimitarea
angajamentelor revocabile de cele irevocabile, poate fi imprudent sa se puna
prea multa baza pe clauzele referitoare la modificari adverse materiale si alte
modalitati de protectie similare, avand in vedere faptul ca, in practica, pot
dovedi ca ofera foarte putina protectie fata de riscul de credit ce se
agraveaza.
a) Angajamente irevocabile
In principiu acestea se pot imparti in doua categorii distincte:
- angajamente irevocabile cu drepturi de exercitare sau tragere certa (dar
nu neaparat o anumita data pentru efectuarea tragerii), unde este cunoscut in
avans ca angajamentul va fi cu siguranta utilizat integral; in acest caz o
institutie de credit este efectiv expusa la riscul de credit maxim;
- angajamente irevocabile cu drepturi de exercitare sau tragere incerte,
unde tragerea este pe de-a-ntregul la discretia unei alte parti si este neclar
daca si in ce masura expunerea din credit se va materializa; in asemenea
cazuri, este necesar sa se tina seama de probabilitatea si momentul aproximativ
al oricarei trageri, precum si de calitatea activului la momentul tragerii.
Anumite tipuri de angajamente irevocabile pot sa prevada drepturi de
tragere certe sau incerte.
1. Acordurile de vanzare si rascumparare de active (repos) sunt aranjamente
foarte frecvente in anumite tari, incheiate mai ales pentru scopuri de
trezorerie, si incep sa devina mai comune in altele, pe masura ce activitatea
de creditare devine tot mai titlurizata (securitised). Acolo unde activul in
cauza este sigur ca va reveni la institutia de credit vanzatoare la o data
prestabilita, riscul de credit al activului vandut ramane in esenta la
institutia de credit vanzatoare, respectiv risc maxim. Un risc de credit
aditional apare din posibilitatea neonorarii obligatiilor de plata de catre
contrapartida implicata in tranzactia repo, de obicei un dealer specializat in
tranzactii cu titluri. Marimea potentiala a acestei din urma expuneri va
depinde, printre altele, de tipul titlului vandut cu rascumparare,
aranjamentele privind marja si platile dobanzii, scadenta tranzactiei si
fluctuatiile pretului pe piata. Expunerea in acest caz este costul net de
inlocuire a activului subiect al tranzactiei repo, in cazul in care
contrapartida nu isi onoreaza obligatiile de plata. Angajamentele ferme de
cumparare la termen sunt mai putin intalnite decat tranzactiile repo, dar
riscul de credit este in principiu acelasi, respectiv risc maxim. Nu se
considera prudent a se contrabalansa vanzarile viitoare cu cumpararile viitoare
in evaluarea riscului de credit decat daca tranzactiile sunt incheiate cu
aceeasi contrapartida si, chiar si in acest caz, pot fi probleme de natura
legala ce trebuie luate in considerare.
2. Depozitele forward forward la rate ale dobanzii prestabilite devin mai
putin intalnite pe masura ce institutiile de credit recurg in schimb la
FRA-uri. Institutia de credit care s-a angajat prin contract sa plaseze
depozitul este expusa integral la riscul de credit fata de contrapartida.
Pentru institutia de credit care s-a angajat prin contract sa accepte
depozitul, neindeplinirea obligatiei de catre contrapartida de a executa plasamentul
va rezulta intr-o modificare neprevazuta a expunerii institutiei de credit din
rata dobanzii (precum si intr-o problema de finantare) si poate implica un cost
de inlocuire.
3. Actiunile si titlurile partial platite, platibile in rate, nu sunt uzuale
in multe tari - in Marea Britanie titlurile de stat sunt uneori emise intr-o
forma ce permite plata partiala in rate fixe dupa o schema stabilita la
momentul emiterii, iar aceasta tehnica este utilizata uneori pe piata
Euro-bond-urilor. Intrucat momentul tragerii este cert, angajamentele de
aceasta natura poarta un risc de credit maxim. In trecut, instrumentele de
debit cu rata variabila (floating rate notes) au fost emise in forma
partial-platita cu solicitarea platilor ulterioare la discretia emitentului.
Intrucat in cazul mentionat nu este cunoscut daca si cand poate fi solicitata
efectuarea platilor, angajamentele de acest tip poarta un risc de credit
nedeterminat de natura similara NIF-urilor si RUF-urilor.
4. Facilitati stand-by si alte angajamente de credit similare implica un
risc de credit, dar marimea expunerii finale poate varia, in timp ce calitatea
expunerii va depinde de circumstantele in care facilitatea este probabil sa fie
utilizata. Riscul de credit inregistrat de institutia de credit poate fi privit
ca risc mediu daca exista o probabilitate rezonabila ca numai o parte din
angajament va fi vreodata utilizata.
5. Un risc similar rezulta din subscrierea de NIF-uri si RUF-uri. In
aceasta situatie, expunerea de credit pentru cel care subscrie se
materializeaza atunci cand piata nu mai cumpara sau accepta instrumentele
emitentului in limitele de pret convenite. Cu toate acestea, riscul este
semnificativ mai ridicat decat in cazul subscrierii conventionale, din moment
ce angajamentul in mod normal suporta emisiuni continue pe termen scurt pe o
perioada de mai multi ani. Mai mult, daca facilitatea este utilizata,
institutiei de credit i se poate cere sa preia un risc de credit ce a fost deja
refuzat de altii. In unele tari asemenea angajamente sunt considerate ca
echivalente garantiilor. Exista un echilibru ce trebuie atins intre
posibilitatea ca numai un procent relativ redus din angajamentele agregate sa
fie utilizat si posibilitatea ca orice active achizitionate prin aceste
angajamente sa fie substandard, fiind deja refuzate de alte parti. Ca un
control aditional al acestor expuneri, institutiile de credit pot stabili o
limita generala asupra totalului de astfel de angajamente pe care sunt
pregatite sa le accepte.
b) Angajamente revocabile
Pentru instrumente cum ar fi liniile de credit si facilitatile de overdraft
neutilizate, care nu reprezinta obligatii ferme asupra institutiei de credit,
caz in care aceasta mentine controlul absolut cu privire la posibilitatea de a
retrage angajamentul in cazul unei deteriorari a calitatii creditului, nu
exista un risc de credit imediat. Totusi, pentru ca institutiile de credit sa
fie capabile sa foloseasca aceasta facilitate la maximum, acestea au nevoie de
sisteme eficiente de monitorizare a evolutiei bonitatii contrapartidelor.