E-mail:
Parola:
     
 Nu ai cont? Inregistreaza-te
 Ai uitat parola? Click aici
alerte legex
Coduri postale şi prefixe telefonice naţionale şi internaţionale
Legături cu alte acte
Cele mai căutate legi
Ultimele acte citite
Sisteme de securitate
Registrul Agricol Integrat - www.registrulagricolintegrat.ro

Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

LEGE Nr

LEGE   Nr. 142 din 24 iulie 1997

privind modificarea si completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca

ACT EMIS DE: PARLAMENT

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 170 din 25 iulie 1997


SmartCity3


    Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

    Art. 1
    Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 197 din 13 august 1992, cu modificarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
    1. Articolul 1 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 1
    Autoritatea judecatoreasca se compune din instantele judecatoresti, Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii, fiecare cu atributiile proprii prevazute de Constitutie si de lege.
    Puterea judecatoreasca este separata de celelalte puteri ale statului, avand atributii proprii ce sunt exercitate prin instantele judecatoresti, in conformitate cu principiile si dispozitiile prevazute de Constitutie si de celelalte legi ale tarii."
    2. Articolul 2 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 2
    Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
    Instantele judecatoresti infaptuiesc justitia in scopul apararii si realizarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, precum si a celorlalte drepturi si interese legitime deduse judecatii.
    Instantele judeca toate procesele privind raporturile juridice civile, comerciale, de munca, de familie, administrative, penale, precum si orice alte cauze pentru care legea nu stabileste o alta competenta.
    Ministerul Public reprezinta, in activitatea judiciara, interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.
    3. Articolul 12 se abroga.
    4. La articolul 13, alineatele 2 si 3 vor avea urmatorul cuprins:
    "Presedintii tribunalelor si ai curtilor de apel sunt ajutati in indeplinirea atributiilor de 1-3 vicepresedinti. Ministrul justitiei stabileste tribunalele si curtile de apel la care vor fi cate 2 sau 3 vicepresedinti, precum si judecatoriile la care presedintii sunt ajutati de cate un vicepresedinte.
    Presedintii instantelor desemneaza judecatorii care urmeaza sa indeplineasca, potrivit legii si regulamentelor, si alte atributii decat cele privind activitatea de judecata."
    5. Articolul 14 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 14
    Tribunalele si curtile de apel pot avea doua sau mai multe sectii.
    Numarul sectiilor tribunalelor si ale curtilor de apel se stabileste de ministrul justitiei, in raport cu volumul de activitate si dupa natura cauzelor deduse judecatii. Ministrul justitiei stabileste instantele la care functioneaza sectii maritime si fluviale, pentru judecarea cauzelor prevazute de lege."
    6. Articolul 15 alineatul 1 va avea urmatorul cuprins:
    "Sectiile tribunalelor si ale curtilor de apel sunt conduse de cate un presedinte de sectie."
    7. Articolul 16 alineatul 2 va avea urmatorul cuprins:
    "Cauzele penale privind pe minori se judeca de judecatori anume desemnati de presedintele instantei de judecata."
    8. Articolul 18 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 18
    Cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instanta a judecatoriilor, tribunalelor si curtilor de apel se judeca de un singur judecator.
    Apelurile se judeca de tribunale si de curtile de apel in complet format din 2 judecatori.
    Recursurile se judeca de tribunale si de curtile de apel in complet format din 3 judecatori.
    In cazul in care judecatorii care intra in compunerea completului prevazut la alin. 2 nu ajung la un acord asupra hotararii, procesul se judeca din nou in complet de divergenta.
    Completul de divergenta se constituie prin includerea, in completul de judecata, a presedintelui sau a vicepresedintelui instantei ori a unui alt judecator desemnat de presedinte."
    9. Articolul 19 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 19
    Consiliul Superior al Magistraturii si ministrul justitiei vegheaza la respectarea independentei justitiei.
    Ministrul justitiei raspunde de buna organizare si functionare a justitiei ca serviciu public. Prin judecatori inspectori de la curtile de apel, ministrul justitiei este informat cu privire la functionarea instantelor si la abaterile de natura sa compromita calitatea activitatii, aplicarea legilor si a regulamentelor in circumscriptiile curtilor de apel.
    Presedintii si vicepresedintii instantelor verifica organizarea si calitatea serviciului, respectarea legilor si a regulamentelor in cadrul institutiei pe care o conduc si al instantelor din circumscriptia acesteia. Presedintii curtilor de apel isi exercita aceasta atributie si prin judecatorii inspectori din cadrul curtii.
    In nici o imprejurare verificarile efectuate nu pot conduce la imixtiuni in desfasurarea proceselor in curs sau la repunerea in discutie a ceea ce a fost deja judecat. Nu se considera imixtiune exercitarea atributiilor date prin lege ministrului justitiei cu privire la caile judiciare de atac."
    10. Articolul 22 se abroga.
    11. Articolul 26 se abroga.
    12. Articolul 29 se abroga.
    13. Titlul III "Ministerul Public" va avea urmatorul cuprins:

    "TITLUL III
    Ministerul Public

    CAP. 1
    Dispozitii comune

    Art. 30
    Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete pe langa fiecare instanta judecatoreasca, sub autoritatea ministrului justitiei.
    Activitatea Ministerului Public este organizata potrivit principiilor legalitatii, impartialitatii si al controlului ierarhic.
    Ministerul Public este independent in relatiile cu celelalte autoritati publice si isi exercita atributiile numai in temeiul legii si pentru asigurarea respectarii acesteia.
    Art. 31
    Atributiile Ministerului Public sunt urmatoarele:
    a) efectuarea urmaririi penale in cazurile si in conditiile prevazute de lege;
    b) supravegherea activitatii de cercetare penala efectuata de politie si de alte organe; in exercitarea acestei atributii, procurorul conduce si controleaza activitatea de cercetare penala, dispozitiile date de procuror fiind obligatorii pentru organul de cercetare penala;
    c) sesizarea instantelor judecatoresti pentru judecarea cauzelor penale;
    d) exercitarea actiunii civile in cazurile prevazute de lege;
    e) participarea, in conditiile legii, la sedintele de judecata;
    f) exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti, in conditiile prevazute de lege;
    g) supravegherea respectarii legii in activitatea de punere in executare a hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii;
    h) verificarea respectarii legii la locurile de detinere preventiva, de executare a pedepselor, a masurilor educative si de siguranta;
    i) apararea drepturilor si intereselor minorilor si ale persoanelor puse sub interdictie;
    j) studierea cauzelor care genereaza sau favorizeaza criminalitatea, elaborarea si prezentarea propunerilor in vederea eliminarii acestora, precum si pentru perfectionarea legislatiei penale.
    Ministerul Public exercita orice alte atributii prevazute de lege.
    Art. 32
    Procurorii din fiecare parchet sunt subordonati conducatorului acelui parchet.
    Conducatorul unui parchet este subordonat conducatorului parchetului ierarhic superior din aceeasi circumscriptie teritoriala.
    Procurorul ierarhic superior poate sa indeplineasca oricare dintre atributiile procurorilor in subordine si sa suspende ori sa infirme actele si dispozitiile acestora, daca sunt contrare legii.
    Dispozitiile procurorului ierarhic superior, date in conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii in subordine. Cu toate acestea, procurorul este liber sa prezinte in instanta concluziile pe care le considera intemeiate potrivit legii, tinand seama de probele administrate in cauza.
    Art. 33
    In exercitarea atributiilor lor, procurorii au dreptul sa ceara direct sprijinul agentilor fortei publice, care sunt obligati sa execute dispozitiile procurorului.
    Art. 34
    Fiecare parchet se incadreaza cu numarul necesar de procurori.
    Structura si organizarea aparatului tuturor parchetelor, precum si stabilirea parchetelor la care se vor infiinta sectii maritime si fluviale, birouri sau servicii de criminalistica si criminologie se stabilesc de ministrul justitiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie.
    Repartizarea procurorilor pe compartimente de activitate se face de catre conducatorul fiecarui parchet.
    Art. 35
    Parchetele militare vor fi organizate si vor functiona potrivit legii.
    Art. 36
    Parchetele sunt independente fata de instantele judecatoresti.
    Art. 37
    Dispozitiile ministrului justitiei, date in mod direct sau prin procurorul general, in vederea respectarii si aplicarii legii, sunt obligatorii.
    Art. 38
    Ministrul justitiei, prin procurori inspectori din cadrul Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie si din parchetele de pe langa curtile de apel sau alti procurori delegati, exercita controlul asupra tuturor procurorilor.
    Cand considera necesar, ministrul justitiei, din proprie initiativa sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, efectueaza controlul prin inspectori generali sau prin procurori detasati in Directia relatii cu Ministerul Public si coordonarea strategiei antiinfractionale din cadrul Ministerului Justitiei.
    Controlul se efectueaza prin verificarea lucrarilor, a modului cum se desfasoara raporturile de serviciu cu justitiabilii si cu celelalte persoane implicate in lucrarile de competenta parchetelor, precum si prin aprecierea asupra activitatii, pregatirii si aptitudinilor profesionale ale procurorilor.
    Ministrul justitiei poate sa ceara procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie informari asupra activitatii parchetelor si sa dea indrumari cu privire la masurile ce trebuie luate pentru combaterea fenomenului infractional.
    Ministrul justitiei are dreptul sa dea dispozitie scrisa, in mod direct sau prin procurorul general, procurorului competent sa inceapa, in conditiile legii, procedura de urmarire penala pentru infractiunile despre care are cunostinta si sa promoveze in fata instantelor judecatoresti actiuni si cai de atac necesare apararii interesului public. Nu vor putea fi date insa dispozitii pentru oprirea procedurii de urmarire penala legal deschise.

    CAP. 2
    Parchetele de pe langa judecatorii si tribunale

    Art. 39
    Parchetele de pe langa judecatorii si tribunale sunt conduse de prim-procurori.
    Prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunale sunt ajutati de adjuncti. Ministrul justitiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, stabileste parchetele de pe langa judecatorii la care prim-procurorii sunt ajutati de adjuncti.
    Art. 40
    Parchetele de pe langa tribunale au sectii conduse de procurori-sefi.
    Art. 41
    Prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunale exercita controlul asupra parchetelor din circumscriptia lor.

    CAP. 3
    Parchetele de pe langa curtile de apel si Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie

    Art. 42
    Parchetele de pe langa curtile de apel sunt conduse de procurori generali. Procurorii generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel sunt ajutati de adjuncti.
    Art. 43
    Procurorii generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel exercita, direct sau prin procurori inspectori, controlul asupra parchetelor din circumscriptia lor.
    Art. 44
    Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie este condus de un procuror general, ajutat de 2 adjuncti.
    Procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie este promovat si eliberat din functie de Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei.
    Procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie exercita, direct sau prin procurori inspectori, controlul asupra tuturor parchetelor.
    In cadrul Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie functioneaza colegiul acestui parchet, ca organ consultativ. Componenta colegiului se stabileste prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie.
    Procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie participa la sedintele Curtii Supreme de Justitie, in sectii unite.
    Procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie desemneaza, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participa la sedintele Curtii Constitutionale, in cazurile prevazute de lege.
    Art. 45
    Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie si parchetele de pe langa curtile de apel au in structura sectii conduse de procurori sefi, care pot fi ajutati de adjuncti. In cadrul sectiilor pot functiona servicii si birouri conduse de procurori sefi."
    14. Articolul 47 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 47
    In cadrul corpului magistratilor, ierarhia functiilor de executie si de conducere se stabileste in raport cu nivelul instantelor si al parchetelor, cu respectarea conditiilor de pregatire profesionala si de vechime in magistratura, prevazute in prezenta lege.
    Personalul de specialitate juridica din Ministerul Justitiei, indiferent de vechime, este asimilat magistratilor pe durata indeplinirii functiei."
    15. Articolul 48 alineatul 1 va avea urmatorul cuprins:
    "Constituie vechime in magistratura perioada in care o persoana a indeplinit functiile de judecator, procuror, personal de specialitate juridica in Ministerul Justitiei, in Institutul National al Magistraturii ori in laboratoarele de expertiza criminalistica din subordinea Ministerului Justitiei, de avocat sau de magistrat-asistent la Curtea Suprema de Justitie, functia de ministru al justitiei, de secretar de stat ori de secretar general in Ministerul Justitiei, functii de specialitate juridica in fostele arbitraje de stat."
    16. Articolul 50 alineatul 1 litera b) va avea urmatorul cuprins:
    "b) este licentiat in drept sau drept economic-administrativ, are stagiul cerut de lege pentru functia in care urmeaza sa fie numit si dovedeste o pregatire profesionala corespunzatoare;"
    17. La articolul 50 alineatul 1, dupa litera e) se introduce litera f), cu urmatorul cuprins:
    "f) a absolvit Institutul National al Magistraturii sau a promovat concursul ori examenul de admitere in magistratura, organizat potrivit regulamentului aprobat de ministrul justitiei."
    18. Articolul 52 alineatul 1 va avea urmatorul cuprins:
    "Inainte de a incepe sa-si exercite functia, magistratii sunt obligati sa depuna urmatorul juramant:
    <<Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, sa-mi indeplinesc cu onoare, constiinta si fara partinire atributiile ce-mi revin. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!>> Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba potrivit credintei religioase a magistratilor."
    19. Articolul 55 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 55
    La judecatorii si la parchetele de pe langa aceste instante pot functiona judecatori si, respectiv, procurori stagiari, numiti prin ordin al ministrului justitiei, cu respectarea conditiilor prevazute la art. 50.
    Procurorii stagiari sunt numiti la propunerea procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie.
    Delegarea si eliberarea din functie a judecatorilor si a procurorilor stagiari se dispun de catre ministrul justitiei."
    20. Dupa articolul 55 se introduce articolul 55^1, cu urmatorul cuprins:
    "Art. 55^1
    Judecatorii si procurorii stagiari care nu au absolvit Institutul National al Magistraturii efectueaza un stagiu de 2 ani.
    Presedintii judecatoriilor si prim-procurorii parchetelor de pe langa aceste instante raspund de asigurarea conditiilor pentru desfasurarea normala a stagiului si de buna pregatire a magistratilor stagiari."
    21. Articolul 58 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 58
    Examenul prevazut la art. 57 va consta intr-o proba orala, pe baza careia comisia sa-si poata forma convingerea ca judecatorul stagiar si-a insusit cunostintele necesare pentru a putea participa la activitatea de judecata.
    Dupa sustinerea examenului, presedintele curtii de apel va comunica ministrului justitiei si presedintelui judecatoriei daca judecatorul stagiar a obtinut dreptul de a participa la activitatea de judecata. In caz de nepromovare a examenului, se va stabili o noua data pentru reexaminarea judecatorului stagiar.
    Ministrul justitiei poate dispune eliberarea din functie a judecatorului stagiar care a fost respins de doua ori la examenul prevazut la art. 57."
    22. Dupa articolul 58 se introduce articolul 58^1, cu urmatorul cuprins:
    "Art. 58^1.
    Judecatorii stagiari care au obtinut dreptul de a participa la activitatea de judecata vor putea judeca:
    1. In materie civila:
    a) cererile introduse pe cale principala, referitoare la pensii de intretinere; litigiile patrimoniale dintre persoanele fizice, avand ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun mobil, in cazul in care valoarea litigiului nu depaseste 10 milioane lei si nu priveste o succesiune sau imparteli de bunuri; actiunile posesorii; cererile privind inregistrarile in registrele de stare civila; luarea unor masuri asiguratorii; cererile de orice fel referitoare la popriri; litigiile de munca privind pretentiile banesti a caror valoare nu depaseste 10 milioane lei;
    b) procesele si cererile care, potrivit legii, se solutioneaza de judecatorii in ultima instanta;
    c) cererile si caile de atac de competenta judecatoriilor, referitoare la cauzele aratate la lit. a) si b).
    2. In materie penala:
    a) infractiunile prevazute la art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedura penala;
    b) cererile si caile de atac de competenta judecatoriilor, in legatura cu infractiunile aratate la lit. a);
    c) cererile de reabilitare."
    23. Articolul 63 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 63
    Examenul de capacitate consta, in mod obligatoriu, in probe scrise si orale, cu caracter teoretic si practic. Probele teoretice vor avea ca obiect principiile si institutiile de baza ale dreptului civil, comercial, penal, procesual, constitutional si ale organizarii judecatoresti; probele practice vor consta in intocmirea unei lucrari scrise cu caracter aplicativ.
    Regulamentul de desfasurare a examenului de capacitate al magistratilor se aproba de ministrul justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii."
    24. Articolul 64 alineatul 2 va avea urmatorul cuprins:
    "Consiliul Superior al Magistraturii, in termen de 30 de zile de la primirea rezultatelor, valideaza examenele, centralizeaza rezultatele si intocmeste, in ordinea mediilor obtinute, tabelul de clasificare a candidatilor, pe baza caruia se vor face numirile in functiile vacante."
    25. La articolul 65, dupa alineatul 5 se introduc doua alineate, cu urmatorul cuprins:
    "Consiliul Superior al Magistraturii are obligatia sa indeplineasca formalitatile legate de numirea magistratilor care au fost declarati reusiti la examenul de capacitate, in termen de maximum 3 luni de la data validarii examenului de capacitate.
    In perioada dintre data validarii examenului de capacitate si data numirii de catre Presedintele Romaniei, magistratii vor primi salariul corespunzator functiei imediat superioare celei de judecator stagiar."
    26. Dupa articolul 65 se introduce articolul 65^1, cu urmatorul cuprins:
    "Art. 65^1
    In cazul in care magistratul nu a fost propus de Consiliul Superior al Magistraturii pentru a fi numit de Presedintele Romaniei, in termen de cel mult 6 luni de la data validarii examenului de capacitate ii inceteaza calitatea de magistrat.
    Impotriva refuzului Consiliului Superior al Magistraturii de a propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a magistratului, acesta se poate adresa cu plangere Curtii Supreme de Justitie, in termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la alin. 1. Plangerea este suspensiva de executare. Curtea Suprema de Justitie judeca plangerea in complet format din 9 judecatori. Hotararea pronuntata este irevocabila."
    27. Articolul 67 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 67
    Pentru a fi promovat in functii superioare, magistratul trebuie sa aiba o activitate meritorie, atestata prin notele calificative acordate de sefii ierarhici.
    Notele calificative se acorda anual si vor reflecta rezultatele activitatii profesionale a magistratului, comportamentul la serviciu si in societate, calitatile acestuia, precum si perspectivele de dezvoltare in profesie.
    Pentru magistratii care detin functii de conducere, notele calificative vor mentiona in mod obligatoriu calitatile manageriale.
    Conditiile minime de vechime pe care trebuie sa le indeplineasca magistratii sunt urmatoarele:
    a) pentru functiile de judecator de tribunal, procuror la parchetul de pe langa tribunal, presedinte, vicepresedinte de judecatorie, prim-procuror al parchetului de pe langa judecatorie si adjunct al acestuia, sa aiba o vechime in magistratura de cel putin 4 ani;
    b) pentru functiile de presedinte, vicepresedinte, presedinte de sectie de tribunal, prim-procuror al parchetului de pe langa tribunal, adjunct al acestuia si procuror sef de sectie al parchetului de pe langa tribunal, sa aiba o vechime in magistratura de cel putin 5 ani;
    c) pentru functiile de judecator de curte de apel sau procuror la parchetele de pe langa curtile de apel, sa aiba o vechime in magistratura de cel putin 6 ani;
    d) pentru functiile de presedinte, vicepresedinte, presedinte de sectie de curte de apel, procuror general al parchetului de pe langa curtea de apel, adjunct al acestuia si procuror sef de sectie al parchetului de pe langa curtea de apel, precum si de procuror sef de sectie si procuror la Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie, sa aiba o vechime in magistratura de cel putin 8 ani;
    e) pentru functiile de procuror general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie si de adjunct al acestuia, sa aiba o vechime in magistratura de cel putin 10 ani.
    Promovarea in functii de conducere a magistratilor se face pentru o perioada de 4 ani, cu posibilitatea reinvestirii.
    La promovarea in functii de conducere in magistratura se va tine seama, in afara de calitatile profesionale, de aptitudinile manageriale ale magistratului, indeosebi de capacitatea de organizare si decizie, gradul de comunicativitate, tactul in relatiile de serviciu, obiectivitatea in aprecierea colaboratorilor."
    28. Articolul 68 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 68
    In mod exceptional pot fi numiti in magistratura, fara concurs sau examen, in oricare dintre functiile prevazute la art. 67 lit. a), b) si c), persoane care au titlul de doctor in drept ori au avut calitatea de magistrat sau inspector general ori consilier juridic in Ministerul Justitiei sau avocat o perioada de cel putin 5 ani.
    In cazurile de la alin. 1, vechimea necesara, prevazuta la art. 67 pentru a ocupa una dintre functiile in magistratura, se majoreaza cu 3 ani."
    29. La titlul IV "Corpul magistratilor", capitolul II "Admiterea in magistratura", dupa sectiunea a II-a se introduce sectiunea a III-a "Institutul National al Magistraturii", cu urmatorul cuprins:

    "Sectiunea a III-a
    Institutul National al Magistraturii
    Art. 70^1
    Institutul National al Magistraturii este institutia publica subordonata exclusiv Ministerului Justitiei, care realizeaza pregatirea specifica a viitorilor judecatori si procurori, precum si perfectionarea profesionala a magistratilor in functie, in conformitate cu prevederile prezentei legi.
    Institutul National al Magistraturii nu face parte din sistemul national de invatamant si educatie si nu este supus dispozitiilor legale in vigoare cu privire la acreditarea institutiilor de invatamant superior si recunoasterea diplomelor.
    Institutul National al Magistraturii are personalitate juridica si sediul in municipiul Bucuresti.
    Art. 70^2
    Institutul National al Magistraturii este condus de un consiliu format din 11 membri, dintre care: un judecator al Curtii Supreme de Justitie, un procuror de la Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie, un judecator al Curtii de Apel Bucuresti, un procuror de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, desemnati de Consiliul Superior al Magistraturii; 3 reprezentanti alesi ai personalului de instruire din cadrul institutului, directorul Directiei de resurse umane din Ministerul Justitiei; 2 reprezentanti ai auditorilor de justitie care participa la cursurile de pregatire profesionala.
    Directorul Institutului National al Magistraturii si cei 2 adjuncti ai acestuia sunt numiti prin ordin al ministrului justitiei.
    Directorul Institutului National al Magistraturii face parte de drept din consiliu.
    Durata mandatului membrilor Consiliului Institutului National al Magistraturii este de 3 ani, cu exceptia mandatului reprezentantilor auditorilor de justitie, care sunt alesi pentru un an.
    Mandatul membrilor consiliului poate fi reinnoit.
    La sedintele consiliului pot participa, fara drept de vot, reprezentanti ai asociatiilor legal constituite ale magistratilor.
    Art. 70^3
    Consiliul Institutului National al Magistraturii delibereaza asupra problemelor care privesc organizarea si functionarea Institutului National al Magistraturii, precum si bugetul acestuia.
    Hotararile Consiliului Institutului National al Magistraturii devin executorii dupa aprobarea lor de catre ministrul justitiei.
    Art. 70^4
    Directorul Institutului National al Magistraturii si adjunctii sai asigura conducerea curenta a activitatii si organizeaza aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului.
    Art. 70^5
    Personalul de instruire al Institutului National al Magistraturii este asigurat, de regula, din randul judecatorilor si al procurorilor in functie, care pot fi detasati, cu acordul lor, pe timp de 3 ani in cadrul institutului.
    Salarizarea personalului de instruire de specialitate juridica al Institutului National al Magistraturii se stabileste prin asimilarea functiilor acestuia cu functiile de magistrat, in raport cu vechimea in magistratura, in conditiile Legii privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti.
    Institutul National al Magistraturii poate folosi, in conditiile legii, si cadre didactice universitare, alti specialisti, romani si straini, precum si magistrati in functie sau asimilati ai acestora, pentru desfasurarea procesului de formare si perfectionare profesionala.
    Statul de personal si statul de functii ale Institutului National al Magistraturii se aproba de ministrul justitiei, in limita numarului total de posturi aprobat pentru sistemul justitiei.
    Art. 70^6
    Durata cursurilor de pregatire specifica magistratilor in cadrul Institutului National al Magistraturii este de 1-2 ani.
    In fiecare an, ministrul justitiei stabileste durata cursurilor si numarul de cursanti, in functie de numarul judecatorilor si al procurorilor necesari pentru ocuparea posturilor vacante.
    Art. 70^7
    Admiterea in Institutul National al Magistraturii, care reprezinta modalitatea principala de recrutare a magistratilor, se face pe baza de concurs, la care au dreptul sa participe persoanele care indeplinesc conditiile prevazute la art. 50 lit. a)-e).
    Art. 70^8
    Componenta comisiei, conditiile de concurs si modul de desfasurare a acestuia sunt stabilite prin regulament aprobat de ministrul justitiei.
    Art. 70^9
    Candidatii admisi la concursul de intrare in Institutul National al Magistraturii au calitatea de auditori de justitie si beneficiaza de o bursa lunara egala cu salariul functiei de judecator stagiar, care se plateste din fondul de burse prevazut in bugetul Ministerului Justitiei, in raport cu vechimea pe care o au.
    Art. 70^10
    Pregatirea auditorilor de justitie pentru cariera de magistrat se bazeaza pe cunoasterea tendintelor si a evolutiei principalelor institutii juridice, inclusiv in dreptul comparat, si, indeosebi, pe dobandirea de cunostinte practice necesare pentru a deveni judecator sau procuror.
    Art. 70^11
    In perioada cursurilor, auditorii de justitie vor desfasura stagii de practica in cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor, vor efectua, sub indrumarea personalului de instruire si a magistratilor instantelor si parchetelor, lucrari de grefa in cadrul tuturor serviciilor, vor asista la sedintele de judecata si la activitatea de urmarire penala, pentru a cunoaste in mod direct activitatile pe care le desfasoara magistratii si personalul auxiliar.
    Art. 70^12
    In cazul in care auditorii de justitie savarsesc o abatere de la indatoririle ce le revin sau de la Regulamentul de ordine interioara al Institutului National al Magistraturii, pot fi sanctionati disciplinar de catre directorul institutului.
    Sanctiunile disciplinare ce pot fi aplicate auditorilor de justitie sunt:
    a) observatia;
    b) avertismentul;
    c) exmatricularea din institut, cu restituirea cheltuielilor de scolarizare.
    Art. 70^13
    La absolvirea Institutului National al Magistraturii, auditorii de justitie vor sustine un examen care va consta preponderent in probe practice, prin care sa demonstreze ca si-au insusit cunostintele necesare functiei de judecator sau de procuror.
    Examenul va fi sustinut in fata unei comisii mixte formate din 3 membri ai personalului de instruire al institutului si 3 magistrati de la instante si parchete, numiti prin ordin al ministrului justitiei.
    Absolventilor Institutului National al Magistraturii li se elibereaza un atestat.
    Art. 70^14
    Absolventii Institutului National al Magistraturii vor fi numiti magistrati stagiari de catre ministrul justitiei.
    Judecatorii stagiari, absolventi ai Institutului National al Magistraturii, au dreptul de a judeca in cauzele prevazute la art. 58^1; procurorii stagiari, absolventi ai institutului, au dreptul de a pune concluzii in instanta si de a semna acte procedurale, cu exceptia celor care privesc libertatea persoanei.
    Dupa 6 luni de functionare efectiva, magistratii stagiari, absolventi ai Institutului National al Magistraturii, au dreptul sa se inscrie la examenul de capacitate. Dispozitiile art. 61-65 sunt aplicabile.
    Art. 70^15
    Judecatorilor si procurorilor stagiari, absolventi ai Institutului National al Magistraturii, le sunt aplicabile dispozitiile legale privind pe magistratii stagiari.
    In cazul in care durata cursurilor Institutului National al Magistraturii, stabilita conform legii, va fi de 2 ani, absolventii au dreptul de a se inscrie direct pentru sustinerea examenului de capacitate.
    Art. 70^16
    Organizarea si functionarea Institutului National al Magistraturii sunt stabilite prin regulament elaborat de consiliul institutului si aprobat de ministrul justitiei."
    30. Articolul 73 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 73
    Consiliul Superior al Magistraturii are urmatoarele atributii:
    a) propune Presedintelui Romaniei, la recomandarea ministrului justitiei, numirea in functie a presedintelui, vicepresedintelui si presedintilor de sectii ai Curtii Supreme de Justitie;
    b) propune Presedintelui Romaniei, la recomandarea ministrului justitiei, numirea in functie a judecatorilor Curtii Supreme de Justitie;
    c) propune Presedintelui Romaniei, la recomandarea ministrului justitiei, numirea in functie a celorlalti judecatori si procurori, cu exceptia celor stagiari;
    d) dispune, la propunerea ministrului justitiei, cu privire la promovarea, transferarea, suspendarea din functie a judecatorilor, precum si la incetarea functiei acestora;
    e) valideaza examenele de capacitate ale magistratilor;
    f) indeplineste rolul de consiliu de disciplina al judecatorilor;
    g) da avize, la solicitarea ministrului justitiei, cu privire la administrarea judecatoriilor, tribunalelor, curtilor de apel si parchetelor.
    Consiliul Superior al Magistraturii exercita orice alte atributii prevazute de lege.
    Consiliul Superior al Magistraturii poate cere Ministerului Justitiei, instantelor judecatoresti sau parchetelor relatii sau acte referitoare la activitatea profesionala sau la conduita magistratilor.
    Pentru numirea in functia de presedinte al Curtii Supreme de Justitie, vor fi prezentate Presedintelui Romaniei trei propuneri.
    Consiliul Superior al Magistraturii isi desfasoara lucrarile in prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai si adopta hotarari cu majoritatea voturilor membrilor consiliului.
    Lucrarile Consiliului Superior al Magistraturii sunt prezidate, fara drept de vot, de ministrul justitiei, cu exceptia cazului in care indeplineste rolul de consiliu de disciplina, cand este prezidat de presedintele Curtii Supreme de Justitie.
    Pregatirea lucrarilor necesare desfasurarii activitatii Consiliului Superior al Magistraturii se asigura de catre directia din Ministerul Justitiei care raspunde de resursele umane. Lucrarile de secretariat ale Consiliului Superior al Magistraturii se realizeaza de catre un compartiment de specialitate al acestei directii."
    31. Dupa articolul 74 se introduce articolul 74^1, cu urmatorul cuprins:
    "Art. 74^1
    Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul la o indemnizatie stabilita prin Legea privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti."
    32. Articolul 75 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 75
    Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili. Procurorii si judecatorii stagiari se bucura de stabilitate.
    Magistratii nu pot fi cercetati, retinuti, arestati, perchezitionati sau trimisi in judecata fara avizul ministrului justitiei.
    Ministerul de Interne are obligatia de a acorda, la cerere, protectie magistratilor si familiilor lor in cazurile in care viata, integritatea corporala sau avutul acestora sunt supuse unor amenintari."
    33. Articolul 76 alineatul 1 va avea urmatorul cuprins:
    "Magistratii pot fi eliberati din functiile pe care le detin, numai in urmatoarele cazuri:
    a) demisie;
    b) pensionare pentru limita de varsta sau incapacitate de munca, potrivit legii;
    c) transferarea intr-o alta functie, in conditiile legii;
    d) daca impotriva magistratului s-a luat masura indepartarii din magistratura, fie ca sanctiune disciplinara, fie pentru vadita incapacitate profesionala ori pentru boala psihica;
    e) daca magistratul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de legea penala;
    f) daca magistratul nu mai indeplineste conditiile prevazute la art. 50 lit. a)-e)."
    34. Articolul 76 alineatul 2 va avea urmatorul cuprins:
    "Cand impotriva unui magistrat se pune in miscare actiunea penala, acesta va fi suspendat de drept din functie pana la ramanerea definitiva a hotararii. Ministrul justitiei, prin ordin, va constata existenta suspendarii de drept a magistratului. Despre aceasta masura magistratul va fi incunostintat de catre ministrul justitiei."
    35. Articolul 76 alineatul 4 va avea urmatorul cuprins:
    "In cazurile prevazute la alin. 1 lit. d) si e), calitatea de magistrat inceteaza de drept pe data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a dispus indepartarea din magistratura sau condamnarea."
    36. Dupa articolul 79 se introduce articolul 79^1, cu urmatorul cuprins:
    "Art. 79^1
    Ministrul justitiei poate dispune detasarea judecatorilor inamovibili, numai cu acordul scris al acestora, in cadrul Ministerului Justitiei, la Institutul National al Magistraturii, la alte instante judecatoresti sau la alte autoritati publice.
    Durata detasarii este intre 6 luni si 3 ani. Detasarea poate fi prelungita pentru o durata de pana la 3 ani, o singura data, cu respectarea conditiilor prevazute la alin. 1.
    Detasarea procurorilor se poate dispune de catre ministrul justitiei, cu respectarea conditiilor prevazute la alin. 1 si 2.
    Pe perioada detasarii, judecatorii si procurorii isi pastreaza statutul de magistrati si beneficiaza de drepturile prevazute de lege pentru personalul detasat. Cand salariul si celelalte drepturi banesti prevazute pentru functia in care este detasat magistratul sunt inferioare celor de care acesta beneficiaza in calitatea sa de magistrat, el isi pastreaza salariul si celelalte drepturi banesti ale functiei de magistrat pe care o detine."
    37. Articolul 80 alineatul 1 va avea urmatorul cuprins:
    "In cazul in care un magistrat sufera de o boala psihica, ministrul justitiei, pe baza unui raport scris si dupa examinarea de catre o comisie formata din 3 medici primari de specialitate, va dispune suspendarea din functie a magistratului, sesizand de indata Consiliul Superior al Magistraturii. Suspendarea inceteaza de drept, daca in termen de o luna Consiliul Superior al Magistraturii nu hotaraste eliberarea din functie a magistratului sau prelungirea suspendarii."
    38. Articolul 80 alineatul 3 va avea urmatorul cuprins:
    "Impotriva hotararilor de indepartare din magistratura, luate in cazurile prevazute de alin. 1 si 2, magistratul poate face contestatie in termen de 30 de zile de la comunicare. Contestatia se judeca la Curtea Suprema de Justitie, in complet format din 9 judecatori. Hotararea prin care se solutioneaza contestatia este irevocabila."
    39. Articolul 81 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 81
    Magistratii beneficiaza de salarii stabilite in raport cu nivelul instantei, de indemnizatii pentru stabilitate in magistratura, pentru indeplinirea unei functii de conducere, pentru participare la sedinte de judecata, de sporuri pentru vechime in munca, pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, pentru titluri stiintifice, precum si de alte drepturi reglementate prin lege."
    40. Dupa articolul 81 se introduc articolele 81^1 - 81^11, cu urmatorul cuprins:
    "Art. 81^1
    Magistratii in activitate sau pensionari, precum si sotul sau sotia si copiii aflati in intretinerea acestora beneficiaza in mod gratuit de asistenta medicala, medicamente si proteze.
    Conditiile de acordare in mod gratuit a asistentei medicale, a medicamentelor si a protezelor se stabilesc prin hotarare a Guvernului, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
    Art. 81^2
    Magistratii beneficiaza de asigurare realizata din fonduri bugetare, pentru viata, sanatate si bunuri, in limita veniturilor pentru 15 ani de activitate.
    La eliberarea din functie, asigurarea prevazuta la alin. 1 inceteaza.
    Art. 81^3
    Magistratii beneficiaza de un concediu de odihna anual de 30 de zile lucratoare, platit. Conditiile de efectuare si de plata a concediului de odihna se stabilesc prin regulament aprobat de ministrul justitiei.
    In perioada concediului de odihna, magistratii beneficiaza, o singura data pe an, de transport gratuit, dus-intors, intre localitatea de domiciliu si localitatea din tara in care isi petrec concediul de odihna.
    Art. 81^4
    Magistratii beneficiaza, anual, de 12 calatorii dus-intors, cu tarife reduse cu 50% la transportul intern pe calea ferata clasa I, auto, naval si aerian.
    Conditiile in care se acorda drepturile prevazute la alin. 1 si la art. 81^3 alin. 2, precum si fondurile din care se suporta aceste drepturi se stabilesc prin hotarare a Guvernului, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
    Art. 81^5
    Magistratii cu o vechime de cel putin 25 de ani in magistratura beneficiaza, la implinirea varstei prevazute de lege, de pensie de serviciu, in cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime in munca si sporul de stabilitate in magistratura, avute la data pensionarii.
    Pentru fiecare an care depaseste vechimea in magistratura prevazuta la alin. 1 se adauga la cuantumul pensiei cate 1% din venitul net, fara a se putea depasi 100% din venitul net stabilit conform alin. 1, avut la data pensionarii.
    Partea din pensia de serviciu care depaseste nivelul pensiei din sistemul asigurarilor sociale de stat se suporta din bugetul de stat.
    Pensia suplimentara se stabileste in conditiile Legii privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala.
    Pensiile magistratilor se actualizeaza in raport cu nivelul salariilor de baza ale magistratilor in activitate.
    De aceste drepturi beneficiaza si magistratii reincadrati dupa pensionare.
    Art. 81^6
    Magistratii cu o vechime continua in magistratura de cel putin 20 de ani beneficiaza, la pensionare sau la eliberarea din functie pentru motive neimputabile, de o indemnizatie egala cu 5 salarii de baza nete.
    Indemnizatia prevazuta la alin. 1 se acorda o singura data in decursul carierei de magistrat.
    Art. 81^7
    Magistratii in varsta de pana la 35 de ani vor fi sprijiniti in construirea sau cumpararea unei locuinte proprietate personala in localitatea in care isi are sediul instanta sau parchetul la care functioneaza, cu acordarea de credite pe termen lung, cu dobanda minima, in conditiile legii.
    In conditiile prevazute de lege, se poate infiinta, prin hotarare a Guvernului, Casa de credit pentru magistrati si celalalt personal din sistemul justitiei.
    Art. 81^8
    Magistratilor care functioneaza la instante sau la parchete din mediul rural li se va asigura locuinta de catre administratia locala, pentru perioada in care lucreaza in acea localitate.
    Art. 81^9
    Se instituie ordinul si medalia "Meritul judiciar", care se confera magistratilor in activitate, pentru vechime in magistratura ca judecator sau procuror, avand in vedere rezultatele meritorii obtinute in activitate, respectarea indatoririlor prevazute de lege si calificativul anual de "foarte bine".
    Ordinul si medalia "Meritul judiciar" se acorda de catre Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
    Art. 81^10
    Ordinul si medalia "Meritul judiciar" se confera astfel:
    - Ordinul "Meritul judiciar" clasa I, pentru 25 de ani vechime in magistratura;
    - Ordinul "Meritul judiciar" clasa a II-a, pentru 20 de ani vechime in magistratura;
    - Ordinul "Meritul judiciar" clasa a III-a, pentru 15 ani vechime in magistratura;
    - Medalia "Meritul judiciar" clasa I, pentru 10 ani vechime in magistratura;
    - Medalia "Meritul judiciar" clasa a II-a, pentru 5 ani vechime in magistratura.
    In cazul intreruperii activitatii in magistratura, timpul cat magistratul a desfasurat alta activitate nu va fi luat in calculul vechimii in magistratura pentru care se confera ordinul sau medalia.
    Descrierea ordinului si a medaliei este prevazuta in lege speciala.
    Art. 81^11
    Magistratii in activitate, decorati cu Ordinul "Meritul judiciar" clasele a III-a, a II-a si I, beneficiaza de reducerea impozitului pe venit cu 30%, 40% si, respectiv, 50%, iar cei decorati cu Medalia "Meritul judiciar" clasele a II-a si I beneficiaza de reducerea impozitului pe venit cu 20% si, respectiv, 25% .
    Magistratii pensionari, decorati cu Ordinul "Meritul judiciar" clasele a III-a, a II-a si I, beneficiaza de o majorare cu 10%, 15% si, respectiv, 20% a cuantumului pensiei, fara a se depasi salariul de baza actualizat."
    41. La articolul 83 se introduce un alineat, cu urmatorul cuprins:
    "Magistratul poate sa opteze ca functia de baza, potrivit legii, sa fie intr-o institutie de invatamant superior, avand obligatia sa respecte durata timpului de lucru si celelalte indatoriri prevazute de lege pentru instanta de judecata sau parchet. In aceasta situatie, programul de activitate al magistratului la instanta de judecata sau la parchet se stabileste cu acordul conducatorului instantei sau al parchetului."
    42. Articolul 84 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 84
    Magistratilor le este interzisa exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activitatilor de comert, participarea la conducerea unor societati comerciale sau civile. De asemenea, le este interzisa participarea la administrarea unor asemenea societati."
    43. Articolul 85 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 85
    Magistratii pot colabora la publicatii de specialitate, cu caracter literar, stiintific sau social, ori la emisiuni audiovizuale, fara insa a participa la actiuni politice."
    44. Articolul 91 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 91
    Magistratii sunt obligati sa efectueze, cel putin o data la 5 ani, conform programarii aprobate de ministrul justitiei, stagii de pregatire sau, dupa caz, de perfectionare profesionala la Institutul National al Magistraturii, la institutii de invatamant superior din tara sau din strainatate ori in cadrul formelor organizate de curtile de apel sau, dupa caz, de parchetele de pe langa curtile de apel.
    La fiecare curte de apel si parchet de pe langa aceasta va fi desemnat un magistrat care sa raspunda de perfectionarea profesionala a magistratilor."
    45. Articolul 95 alineatul 1 va avea urmatorul cuprins:
    "Sanctiunile disciplinare ce se pot aplica magistratilor in raport cu gravitatea abaterilor sunt:
    a) observatie;
    b) mustrare;
    c) diminuarea salariului de baza cu pana la 15% pe o perioada de 1-3 luni;
    d) mutarea disciplinara pentru o perioada de 1-3 luni la o instanta sau la un parchet, situate pe raza teritoriala a aceleiasi curti de apel, respectiv parchet de pe langa aceasta;
    e) suspendarea din functie pe timp de maximum 6 luni;
    f) indepartarea din magistratura."
    46. Articolul 97 alineatul 2 va avea urmatorul cuprins:
    "Cercetarea prealabila se efectueaza de catre judecatori, avand cel putin acelasi grad ierarhic cu judecatorul cercetat, sau de inspectori generali ori de alte persoane asimilate magistratilor din Ministerul Justitiei."
    47. Articolul 101 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 101
    Impotriva hotararilor pronuntate de Consiliul Superior al Magistraturii sau de Comisia de disciplina a Ministerului Public, magistratul in cauza poate face contestatie in termen de 30 de zile de la comunicarea hotararii.
    Contestatia se depune la comisia disciplinara care a pronuntat hotararea si se judeca de Curtea Suprema de Justitie, in complet format din 9 judecatori. Hotararea prin care se solutioneaza contestatia este irevocabila."
    48. Denumirea titlului VIII va fi: "Personalul auxiliar de specialitate, economic, administrativ si de serviciu."
    49. Articolul 104 alineatul 1 va avea urmatorul cuprins:
    "La judecatorii, tribunale si curti de apel, precum si la toate parchetele functioneaza personal auxiliar de specialitate, economic, administrativ si de serviciu."
    50. Articolul 105 alineatul 2 va avea urmatorul cuprins:
    "Tribunalele si parchetele de pe langa acestea vor avea si cate un compartiment economico-administrativ, condus de un contabil-sef, pentru activitatea proprie, precum si pentru activitatea judecatoriilor si a parchetelor din circumscriptia lor. In localitatile resedinta de judet, in care functioneaza curti de apel, compartimentul economico-administrativ al tribunalelor sau parchetelor de pe langa acestea va deservi si activitatea acestor curti, respectiv a parchetelor de pe langa acestea."
    51. Articolul 107 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 107
    Compartimentul economico-administrativ va avea ca atributii principale efectuarea operatiunilor financiar-contabile, evidenta bunurilor, asigurarea conditiilor materiale pentru desfasurarea activitatii instantelor si a parchetelor si gospodarirea localurilor."
    52. Articolul 112 alineatul 1 va avea urmatorul cuprins:
    "Personalul prevazut in titlul de fata se numeste de catre presedintele curtii de apel ori, dupa caz, de catre procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel in a carei circumscriptie urmeaza sa functioneze, cu exceptia executorilor judecatoresti si a contabililor-sefi. Inainte de numire va fi consultat presedintele instantei sau, dupa caz, prim-procurorul parchetului la care va functiona persoana in cauza. Executorii judecatoresti si contabilii-sefi ai tribunalelor se numesc de catre ministrul justitiei, iar contabilii-sefi ai parchetelor de pe langa tribunale se numesc de procurorul general al parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie."
    53. La articolul 112, dupa alineatul 2 se introduce un alineat, cu urmatorul cuprins:
    "Pregatirea si perfectionarea profesionala a personalului auxiliar de specialitate se fac potrivit regulamentului aprobat de ministrul justitiei."
    54. Dupa articolul 112 se introduce articolul 112^1, cu urmatorul cuprins:
    "Art. 112^1
    Personalul auxiliar de specialitate de la instante si parchete beneficiaza de toate drepturile prevazute de legislatia aplicabila salariatilor din unitatile bugetare, precum si de drepturile prevazute la art. 81^1 si 81^3 din prezenta lege. Prevederile art. 116 sunt aplicabile."
    55. Articolul 116 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 116
    Concediile anuale de odihna cuvenite, potrivit legii, personalului instantelor se efectueaza, de regula, in cea mai mare parte in perioada vacantei judecatoresti."
    56. Articolul 122 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 122
    Membrii comisiilor de examinare pentru primirea in magistratura si pentru examenul de capacitate sunt remunerati prin plata cu ora, in conditiile Legii privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti."
    57. Articolul 123 se abroga.
    58. Dupa articolul 129 se introduce articolul 129^1, cu urmatorul cuprins:
    "Art. 129^1
    Judecatorilor in functie, care nu au fost propusi de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a fi numiti de Presedintele Romaniei, la expirarea termenului prevazut la art. 129 alin. 2, le inceteaza calitatea de magistrat prin ordin al ministrului justitiei, emis in termen de 30 de zile de la data ramanerii irevocabile a hotararii Consiliului Superior al Magistraturii. Dispozitiile art. 65^1 sunt aplicabile in mod corespunzator."
    59. Anexa nr. 1 se modifica astfel:
    - la judetul Arges, dupa Judecatoria Costesti se scrie: Judecatoria Topoloveni, localitatea de resedinta Topoloveni;
    - la judetul Bacau, in locul Judecatoriei Parincea din localitatea Parincea se scrie: Judecatoria Podu Turcului, localitatea de resedinta Podu Turcului;
    - la judetul Bihor, dupa Judecatoria Alesd se scrie: Judecatoria Salonta, localitatea de resedinta Salonta;
    - la judetul Galati, in locul Judecatoriei Beresti; localitatea de resedinta Beresti, se scrie: Judecatoria Liesti, localitatea de resedinta Liesti;
    - dupa judetul Iasi se scrie judetul Ilfov, cu Judecatoria Buftea, localitatea de resedinta Buftea, si Judecatoria Ilfov, localitatea de resedinta municipiul Bucuresti;
    - la judetul Maramures, dupa Judecatoria Dragomiresti se scrie: Judecatoria Somcuta Mare, localitatea de resedinta Somcuta Mare.
    60. Anexa nr. 2 se modifica astfel:
    - la pozitia VII Curtea de Apel Bucuresti, la coloana a doua, dupa Ialomita, se va scrie Ilfov.
    Art. 2
    In termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, ministrul justitiei va face propuneri Consiliului Superior al Magistraturii pentru promovarea in toate functiile de conducere de la judecatorii, tribunale si curti de apel.
    Mandatul de 4 ani prevazut la art. 67 alin. 5 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, va incepe de la data promovarilor dispuse de Consiliul Superior al Magistraturii in conditiile alin. 1.
    Art. 3
    Expresiile: Parchet General si procuror general, folosite in Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, precum si in restul legislatiei, pana la intrarea in vigoare a prezentei legi, se inlocuiesc cu expresiile: Parchet de pe langa Curtea Suprema de Justitie si, respectiv, procuror general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie. Expresia: prim-procuror al parchetului de pe langa curtea de apel se inlocuieste cu cea de: procuror general al parchetului de pe langa curtea de apel.
    Notiunea avansare, folosita in Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, se inlocuieste cu cea de promovare.
    Art. 4
    Prezenta lege intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei.
    Termenul de 30 de zile prevazut la art. 129^1 din Legea nr. 92/1992 curge de la data intrarii in vigoare a prezentei legi pentru cazurile in care hotararea Consiliului Superior al Magistraturii a ramas irevocabila inainte de aceasta data.
    In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, ministrul justitiei va stabili structura si organizarea tuturor parchetelor. Pana la expirarea acestui termen, parchetele vor functiona in structura si organizarea existente.
    Art. 5
    Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga art. 11 din Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993, Hotararea Guvernului Romaniei nr. 48/1992 privind infiintarea si organizarea Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Magistratilor, precum si orice alte dispozitii contrare.
    Art. 6
    Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica in Monitorul Oficial al Romaniei, dandu-se textelor o noua numerotare.

    Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 1 iulie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.

                    p. PRESEDINTELE SENATUI
                       MIRCEA IONESCU-QUINTUSŞ

    Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 9 iulie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.

                   p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
                            ANDREI IOAN CHILIMAN



SmartCity5

COMENTARII la Legea 142/1997

Momentan nu exista niciun comentariu la Legea 142 din 1997
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Hotărârea 965 2002
    Are 700 de modificari, chiar crezi ca le vei primi?
ANONIM a comentat Hotărârea 965 2002
    Are 700 de modificari, chiar crezi ca le vei primi?
ANONIM a comentat Ordin 1471 2020
    Aveți nevoie de un împrumut rapid și urgent, cu o rată a dobânzii relativ mică, de până la 3%? Oferim credite de afaceri, credite personale, credite pentru locuințe, credite auto, credite pentru studenți, credite de consolidare a datoriilor e.t.c. indiferent de scorul dvs. de credit. Suntem garantați că oferim servicii financiare numeroșilor noștri clienți din întreaga lume. Cu pachetele noastre flexibile de împrumut, împrumuturile pot fi procesate și transferate împrumutatului în cel mai scurt timp posibil, contactați-ne prin e-mail: (midland.credit2@gmail.com) și asistați la o experiență financiară care schimbă viața.
ANONIM a comentat Ordin 1492 2020
    O zi buna Ai nevoie de un împrumut în toate scopurile? Aveți o problemă financiară? Bridge Finance este garantat prin furnizarea de servicii financiare clienților la o rată a dobânzii favorabilă. Împrumuturile noastre sunt simple și rapide. Contactați-ne astăzi pentru a obține împrumutul de care aveți nevoie. Putem egala orice buget cu o rată a dobânzii de 2% față de bugetul dvs. Dacă sunteți interesat, vă rugăm să contactați acum (adrianbay0008@gmail.com)
ANONIM a comentat Ordin 1492 2020
    Vreau să apreciez împrumuturile Karin Sabine pentru mine un împrumut de 40.000 EUR. dacă aveți nevoie de un împrumut urgent, evitați să fiți înșelați de creditori falși și aplicați prin firma de împrumut real prin e-mail sabinhelps@gmail.com whatsapp +79267494861 ..
ANONIM a comentat Ordin 1492 2020
    Căutați o afacere, o companie sau un împrumut personal? Oferim toate tipurile de împrumuturi la rate de dobândă de 3% pe an, trimiteți-ne prin e-mail detaliile dvs. la (midland.credit2@gmail.com) pentru mai multe informații.
ANONIM a comentat Decizia 1 2020
    Căutați un împrumut de afaceri, companie sau personal? Oferim tot felul de împrumuturi la rate de dobândă de 3% pe an, trimiteți-ne prin e-mail cu detaliile dvs. la (midland.credit2@gmail.com) pentru mai multe informații.
ANONIM a comentat Hotărârea 965 2002
    BUNA ZIUA, VA ROG SA IMI TRIMITETI SI MIE ANEXELE LA HG NR. 965/2002 LA ADRESA DE E-MAIL avocat.elenagrecu@yahoo.com Multumesc anticpat!
ANONIM a comentat Hotărârea 153 2018
    articolul 4 interzice acordarea a doua sporuri cumulate anexa 1-6 si 8 ,cum ramine cu personalul care lucreaza cu aparate de electoterapie in sectiile de recuperare,medicina fizica ?la care spor se incadreaza?
ANONIM a comentat Legea 149 2018
    Cine face propunerea conform art.10,alin 2,este ambigu
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu