LEGE
Nr. 56 din 9 iulie 1993 * Republicata
Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 56 din 8 februarie 1999
*) Republicata in temeiul art. IV din Legea nr. 153/1998, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 267 din 17 iulie 1998, dandu-se
textelor o noua numerotare.
Legea nr. 56 din 9 iulie 1993 a fost publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 159 din 13 iulie 1993 si a mai fost modificata prin
Legea nr. 79/1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
150 din 17 iulie 1996, si prin Legea nr. 142/1997, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 170 din 25 iulie 1997.
Titlul I
Dispozitii generale
Art. 1
Justitia in Romania se realizeaza prin Curtea Suprema de Justitie si prin
celelalte instante judecatoresti, in conformitate cu principiile si
dispozitiile prevazute in Constitutie si in legile tarii.
Curtea Suprema de Justitie urmareste aplicarea corecta si unitara a legilor
de catre toate instantele.
In Romania exista o singura Curte Suprema de Justitie, cu sediul in
capitala tarii.
Art. 2
Sunt supuse recursului la Curtea Suprema de Justitie deciziile curtilor de
apel, precum si alte hotarari stabilite prin lege.
Art. 3
Curtea Suprema de Justitie judeca recursurile in interesul legii si
recursurile in anulare declarate impotriva hotararilor si actelor
judecatoresti, in conditiile si pentru motivele stabilite prin lege.
Art. 4
Curtea Suprema de Justitie are si o competenta speciala de judecata in
fond, in cazurile prevazute de lege.
Art. 5
Curtea Suprema de Justitie sesizeaza Curtea Constitutionala pentru a se
pronunta asupra constitutionalitatii legilor inainte de promulgarea acestora.
Art. 6
Judecatorii Curtii Supreme de Justitie, in activitatea lor de judecata,
sunt independenti si se supun numai legii.
Titlul II
Organizarea, conducerea, functionarea si competenta Curtii Supreme de
Justitie
CAP. 1
Organizarea si conducerea Curtii Supreme de Justitie
Art. 7
Curtea Suprema de Justitie se compune din: un presedinte, un
vicepresedinte, 4 presedinti de sectii si cel mult 80 de judecatori.
Curtea este organizata in 4 sectii - civila, penala, comerciala si de
contencios administrativ -, Completul de 9 judecatori si Sectiile Unite,
fiecare avand competenta proprie.
Art. 8
Conducerea administrativa a Curtii Supreme de Justitie se exercita de
presedintele Curtii, ajutat de vicepresedinte.
Presedintele reprezinta Curtea Suprema de Justitie in relatiile interne si
internationale.
Art. 9
In cadrul Curtii Supreme de Justitie functioneaza magistrati asistenti,
stabiliti prin statul de functii.
Art. 10
Curtea Suprema de Justitie mai cuprinde Directia de studii, documentare,
informatica, economica si administrativa, Cancelaria si Biroul de relatii
externe, cu personalul stabilit prin statul de functii.
Art. 11
Pentru mentinerea ordinii, Curtea Suprema de Justitie dispune in mod
gratuit de politia pusa in serviciul ei de catre Ministerul de Interne.
Necesarul de personal de politie va fi stabilit de presedintele Curtii, caruia
ii sunt subordonate aceste cadre.
Paza sediului Curtii Supreme de Justitie este asigurata de trupele de
jandarmi, in mod gratuit.
CAP. 2
Judecatorii Curtii Supreme de Justitie
Art. 12
Presedintele, vicepresedintele, presedintii de sectii si ceilalti
judecatori ai Curtii Supreme de Justitie sunt numiti prin decret al
Presedintelui Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii,
facuta la recomandarea ministrului justitiei, pe o perioada de 6 ani.
In cazul in care mandatul presedintelui, al vicepresedintelui, al
presedintelui de sectie sau al unui judecator al Curtii Supreme de Justitie a
incetat inainte de expirarea duratei pentru care acesta a fost numit, in
functia respectiva va fi numita, cu respectarea conditiilor prevazute de lege,
o alta persoana. Mandatul presedintelui, al vicepresedintelui, al presedintelui
de sectie sau al judecatorului astfel numit inceteaza la expirarea duratei
mandatului pe care l-a avut predecesorul pe care l-a inlocuit.
Art. 13
Pentru a fi numiti la Curtea Suprema de Justitie judecatorii trebuie sa
indeplineasca conditiile prevazute de Legea nr. 92/1992 pentru organizarea
judecatoreasca, republicata, si sa aiba o vechime de cel putin 15 ani in
magistratura pentru presedinte, vicepresedinte si presedintii de sectii si de
cel putin 12 ani pentru judecatori.
Se considera vechime in magistratura, in sensul alin. 1, si perioada in
care o persoana a indeplinit functiile de cadru didactic la Facultatea de
drept, cercetator stiintific la Institutul de Cercetari Juridice al Academiei,
judecator la Curtea Constitutionala, consilier in Ministerul Justitiei ori de
avocat.
Art. 14
Judecatorii nu vor putea depasi in functie varsta de 70 de ani. La cerere,
ei pot fi pensionati dupa implinirea varstei de 62 de ani barbatii si 57 de ani
femeile.
Art. 15
Inainte de a incepe sa isi exercite functia, judecatorii vor depune
urmatorul juramant in fata Presedintelui Romaniei: "Jur sa respect
Constitutia si legile tarii, drepturile si libertatile fundamentale ale
cetatenilor, sa-mi indeplinesc cu onoare, constiinta si fara partinire
atributiile ce-mi revin. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
Art. 16
Presedintele, vicepresedintele, presedintii de sectii si judecatorii sunt
demnitari de stat si sunt inamovibili pe durata mandatului.
CAP. 3
Completele de judecata
Art. 17
Completele de judecata se constituie cu 3 judecatori din aceeasi sectie.
Daca numarul de judecatori necesar formarii completului de judecata nu se
poate asigura, acesta va fi constituit cu judecatori de la celelalte sectii,
desemnati de catre presedintele Curtii Supreme de Justitie.
Art. 18
In afara completelor de judecata ale sectiilor functioneaza si un complet
constituit din 9 judecatori, prezidat de vicepresedintele Curtii Supreme de
Justitie. In lipsa vicepresedintelui, completul va fi prezidat de un presedinte
de sectie sau de un judecator desemnat in acest scop.
Art. 19
Presedintele prezideaza Curtea Suprema de Justitie in Sectii Unite, iar la
sectii, orice complet, cand acesta participa la judecata.
In lipsa presedintelui, sedintele la care acesta trebuie sa ia parte vor fi
prezidate de vicepresedintele Curtii Supreme de Justitie sau de un presedinte
de sectie.
Presedintii de sectii pot prezida orice complet de judecata, iar ceilalti
judecatori prezideaza prin rotatie.
Art. 20
In cazul in care Curtea Suprema de Justitie judeca in Sectii Unite, vor
trebui sa ia parte la judecata cel putin trei patrimi din numarul membrilor in
functie. Decizia poate fi luata numai cu majoritatea voturilor celor prezenti.
CAP. 4
Competenta sectiilor Curtii Supreme de Justitie si a Completului de 9
judecatori
Art. 21
Sectiile Curtii Supreme de Justitie au urmatoarele competente:
Sectia civila judeca recursurile:
a) in cauzele civile, determinate de Codul de procedura civila, in afara de
cele date in competenta altor sectii prin prezenta lege sau prin legi speciale;
b) contra hotararilor pronuntate in litigii de munca, in cazurile
determinate de lege;
c) in orice cauze privind alte materii care nu au fost date in competenta
celorlalte sectii.
Sectia penala judeca recursurile:
a) in materie penala, in cazurile determinate de Codul de procedura penala
sau de legi speciale;
b) contra hotararilor pronuntate in materie penala de instantele militare.
Sectia comerciala judeca recursurile contra hotararilor pronuntate in
materie comerciala, in cazurile determinate de lege.
Sectia de contencios administrativ judeca recursurile:
a) in materie de contencios administrativ, in cazurile determinate de lege;
b) in materie de expropriere;
c) in materie fiscala, cu exceptia litigiilor care sunt date prin legi
speciale in competenta altor instante.
Art. 22
Sectiile Curtii Supreme de Justitie, in raport cu competenta fiecareia,
judeca recursurile in anulare declarate impotriva hotararilor pronuntate de
judecatorii, tribunale si curtile de apel.
Art. 23
Sectiile Curtii Supreme de Justitie, in raport cu competenta fiecareia,
solutioneaza:
a) cererile de stramutare pentru motivele prevazute in codurile de
procedura;
b) conflictele de competenta, in cazurile prevazute de lege;
c) orice alte cereri prevazute de lege.
Art. 24
Completul de 9 judecatori judeca recursurile in cauzele judecate in prima
instanta de sectiile Curtii Supreme de Justitie si recursul in anulare in
cauzele in care sectiile Curtii au pronuntat sentinte ramase definitive prin
nerecurare ori decizii in solutionarea recursurilor ordinare.
CAP. 5
Competenta Curtii Supreme de Justitie in prima instanta
Art. 25
In prima instanta Curtea Suprema de Justitie judeca procesele penale si
alte cauze prevazute de lege, privind pe:
a) senatori, deputati si membri ai Guvernului;
b) maresali, amirali si generali;
c) judecatorii si magistratii asistenti de la Curtea Suprema de Justitie,
judecatorii de la curtile de apel si Curtea Militara de Apel, precum si
procurorii de la parchetul de pe langa aceste instante;
d) judecatorii Curtii Constitutionale;
e) membrii Curtii de Conturi, judecatorii, procurorii si controlorii
financiari de la aceasta Curte;
f) presedintele Consiliului Legislativ;
g) sefii cultelor religioase si ceilalti membri ai Inaltului Cler, cu rang
de arhiereu sau echivalent acestuia;
h) alte cauze prevazute de lege.
Cauzele in prima instanta se judeca de catre Sectia penala.
CAP. 6
Competenta Curtii Supreme de Justitie in Sectii Unite
Art. 26
Curtea Suprema de Justitie se constituie in Sectii Unite pentru:
a) judecarea recursurilor in anulare in cazurile in care Completul de 9
judecatori a pronuntat decizii in recurs ordinar;
b) judecarea recursurilor in interesul legii;
c) solutionarea, in conditiile prezentei legi, a sesizarilor privind
schimbarea jurisprudentei Curtii Supreme de Justitie;
d) sesizarea Curtii Constitutionale pentru controlul constitutionalitatii
legilor inainte de promulgare.
TITLUL III
Dispozitii de procedura
Art. 27
La sectiile Curtii Supreme de Justitie, dupa competenta fiecareia, partile
pot declara recurs si impotriva hotararilor nedefinitive sau actelor
judecatoresti, de orice natura care nu pot fi atacate pe nici o cale, iar
cursul judecatii a fost intrerupt in fata curtilor de apel.
Art. 28
Recursul cu care a fost sesizata Curtea Suprema de Justitie nu suspenda
executarea hotararii, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
Art. 29
La fixarea termenului de judecare a recursului presedintele poate desemna
un judecator sau magistrat asistent pentru intocmirea unui raport asupra cauzei
in procesele pe care le considera mai complicate.
Raportul va fi prezentat in sedinta de judecator inainte de a se da
cuvantul partilor.
Art. 30
Recursul in interesul legii si recursul in anulare pot fi introduse chiar
daca pentru aceleasi temeiuri s-a pronuntat instanta in recursul declarat de
parti.
Art. 31
Daca o sectie a Curtii Supreme de Justitie considera ca este cazul a se
reveni asupra propriei jurisprudente, judecata va fi intrerupta si vor fi
sesizate Sectiile Unite ale Curtii Supreme de Justitie, care judeca cu citarea
partilor din dosarul a carui judecata a fost intrerupta. Dupa ce Sectiile Unite
s-au pronuntat asupra sesizarii privind schimbarea jurisprudentei, judecata va
continua.
Art. 32
Curtea Suprema de Justitie suspenda judecata in cazul in care inaintea sa
se ridica exceptia neconstitutionalitatii legii ce se cere a fi aplicata si
sesizeaza, potrivit legii, Curtea Constitutionala pentru a hotari asupra
exceptiei.
Judecata se reia la Curtea Suprema de Justitie dupa primirea hotararii
definitive a Curtii Constitutionale.
Art. 33
Cand Curtea Suprema de Justitie caseaza hotararea atacata si dispune
rejudecarea, va trimite cauza pentru o noua judecata la instanta a carei
hotarare a fost casata.
In interesul bunei administrari a justitiei sau daca instanta a carei
hotarare a fost casata nu mai exista, cauza va fi trimisa unei alte instante de
acelasi grad.
Art. 34
In caz de casare cu trimitere, solutiile pronuntate in drept de Curtea
Suprema de Justitie sunt obligatorii, daca in urma rejudecarii nu se schimba
situatia de fapt.
Art. 35
In cazul in care Curtea Suprema de Justitie admite recursul si solutioneaza
definitiv cauza, executarea deciziei se face de instanta de fond.
Hotararile pronuntate in prima instanta la Curtea Suprema de Justitie se
executa potrivit regulilor din Codul de procedura penala.
TITLUL IV
Magistratii asistenti
Art. 36
Prim-magistratul asistent, magistratii asistenti sefi si magistratii
asistenti fac parte din Corpul Magistratilor si se bucura de stabilitate.
Conditiile generale de numire a acestora sunt cele cerute pentru functia de
magistrat, conform Legii nr. 92/1992, republicata.
Art. 37
Prim-magistratul asistent are grad de judecator de curte de apel. El este
numit dintre magistratii asistenti sefi cu o vechime de cel putin 2 ani in
aceasta functie. Dupa un stagiu de 5 ani ca prim-magistrat asistent, acesta
poate fi inaintat pe loc la gradul de presedinte de curte de apel.
Magistratii asistenti sefi au grad de presedinte de tribunal si sunt numiti
dintre magistratii asistenti cu o vechime de cel putin 3 ani in aceasta
functie. Dupa un stagiu de 2 ani ca magistrat asistent sef, ei pot fi inaintati
pe loc la gradul de judecator de curte de apel si, dupa alti 5 ani, la gradul
de presedinte de curte de apel.
Magistratii asistenti sunt numiti dintre judecatorii sau procurorii cu o
vechime in grad de cel putin 4 ani. Dupa un stagiu de 4 ani in aceasta functie,
ei pot fi inaintati pe loc la gradul de presedinte de tribunal si, dupa alti 2
ani, la gradul de judecator de curte de apel.
Presedintele Curtii Supreme de Justitie poate reduce cu o patrime vechimea
in specialitate pentru magistratii asistenti care au avut rezultate deosebite
in activitatea desfasurata.
Art. 38
Prim-magistratul asistent si magistratii asistenti sefi pot fi numiti si
dintre judecatori sau procurori, care au vechimea prevazuta la art. 37.
Magistratii asistenti sefi si magistratii asistenti pot fi numiti si dintre
avocati, consilieri juridici si cadre didactice din invatamantul universitar
juridic, pentru care vechimea se stabileste potrivit Legii nr. 92/1992,
republicata.
Art. 39
Prim-magistratul asistent are urmatoarele atributii:
a) coordoneaza activitatea magistratilor asistenti din sectii si a
functionarilor din Cancelaria Curtii Supreme de Justitie;
b) ia parte la sedintele Sectiilor Unite ale Curtii Supreme de Justitie si
ale completului disciplinar;
c) coordoneaza activitatea Biroului de relatii externe.
Art. 40
Magistratii asistenti sefi au urmatoarele atributii:
a) participa la sedintele de judecata ale sectiilor si ale Completului de 9
judecatori;
b) repartizeaza magistratii asistenti care participa la sedintele de
judecata;
c) se ingrijesc de tinerea in bune conditii a evidentelor sectiilor si de
realizarea la timp a tuturor lucrarilor.
Art. 41
Magistratii asistenti participa la sedintele de judecata ale sectiilor.
Art. 42
Magistratii asistenti care participa la sedintele de judecata ale Curtii
Supreme de Justitie iau note de sustinerile facute, redacteaza incheierile,
participa cu vot consultativ la deliberari si redacteaza decizii, conform
repartitiei facute de presedinte pentru toti membrii completului de judecata.
Art. 43
Magistratii asistenti vor aduce la indeplinire orice alte sarcini
incredintate de presedintele Curtii Supreme de Justitie, de vicepresedinte sau
de presedintele sectiei.
TITLUL V
Activitatea Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie
Art. 44
Procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie
participa la sedintele Curtii in Sectii Unite, precum si la orice complet al
Curtii, cand considera necesar.
In caz de impiedicare, procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea
Suprema de Justitie il poate delega pe unul dintre adjunctii sai pentru a
participa in locul sau la acele sedinte.
Art. 45
Procurorii Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie pun concluzii
la judecarea recursurilor in interesul legii, a recursurilor in anulare si a
tuturor cauzelor penale, iar in celelalte cauze, cand participa ca parte
principala, cand legea o prevede, precum si in cazul cand considera necesar.
Art. 46
Procurorii exercita caile de atac prevazute de lege impotriva hotararilor
Curtii Supreme de Justitie.
TITLUL VI
Directia de studii, documentare, informatica, economica si administrativa,
Cancelaria Curtii Supreme de Justitie si Biroul de relatii externe
Art. 47
Directia de studii, documentare, informatica, economica si administrativa
este condusa de un director cu grad de magistrat asistent sef si are urmatoarele
compartimente:
a) studii, documentare si informatica, compus din magistrati asistenti, alt
personal de specialitate si auxiliar;
b) economic-financiar si administrativ, compus din personal de
specialitate, functionari, muncitori, personal de paza si de serviciu.
Art. 48
Pentru numirea in functia de director este necesara o vechime de cel putin
10 ani in magistratura, iar pentru ceilalti magistrati asistenti, o vechime de
cel putin 7 ani. Dispozitiile art. 36 - 38 se aplica in mod corespunzator.
Magistratii asistenti din Compartimentul de studii, documentare si
informatica asigura: evidenta legislatiei, a jurisprudentei si doctrinei;
selectarea si rezumarea deciziilor in vederea publicarii lor in Buletinul
Curtii Supreme de Justitie; activitatea de studii si functionarea bibliotecii,
precum si orice alte sarcini incredintate de presedintele Curtii.
Art. 49
Cancelaria Curtii Supreme de Justitie se compune din: prim-grefier,
grefieri, arhivari, dactilografi si alt personal prevazut in statul de functii.
Personalul cancelariei este repartizat la sectii, potrivit nevoilor
serviciului, de catre presedintele Curtii, iar in cadrul sectiilor, de catre
presedintii acestora.
Art. 50
Biroul de relatii externe este condus de un magistrat asistent sef si este
incadrat cu personal de specialitate si auxiliar.
TITLUL VII
Vacanta judecatoreasca
Art. 51
Vacanta judecatoreasca anuala este de doua luni, de la 1 iulie la 31
august.
Art. 52
In perioada vacantei judecatoresti se vor judeca:
a) in materie penala, cauzele cu arestati;
b) in toate materiile, cauzele considerate urgente potrivit legii sau
apreciate astfel de Curtea Suprema de Justitie.
Art. 53
In timpul vacantei judecatoresti va fi desemnat de catre presedintele
Curtii Supreme de Justitie, impreuna cu presedintii sectiilor, un numar de
judecatori din fiecare sectie, necesar formarii completelor de judecata.
Modul de desemnare a judecatorilor pentru completele de vacanta se va
stabili prin regulament.
Presedintii de sectii, in timpul vacantelor, vor alterna intre ei.
Art. 54
Concediile anuale de odihna ale personalului Curtii Supreme de Justitie,
stabilite potrivit legii, se efectueaza in perioada vacantei judecatoresti.
Pentru motive temeinice, presedintele Curtii Supreme de Justitie poate
aproba efectuarea concediului de odihna si in alta perioada decat cea a
vacantei judecatoresti.
TITLUL VIII
Dispozitii finale si tranzitorii
Art. 55
In cazul in care Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de
consiliu de disciplina al judecatorilor, lucrarile sale sunt prezidate de
presedintele Curtii Supreme de Justitie.
Art. 56
La sfarsitul fiecarui an Curtea Suprema de Justitie, in Sectii Unite, va
stabili cazurile in care se impune imbunatatirea legislatiei si le va comunica
ministrului justitiei.
Art. 57
Presedintele Curtii Supreme de Justitie poate incuviinta ca judecatorii sa
se informeze la sediul instantelor asupra problemelor privind aplicarea corecta
si unitara a legii, facand cunoscuta jurisprudenta Curtii, si sa constate
situatiile care justifica propuneri de imbunatatire a legislatiei.
Art. 58
Reglementarile din Legea nr. 92/1992, republicata, privind conditiile de numire
si promovare a magistratilor, drepturile, obligatiile si regimul disciplinar,
precum si celelalte dispozitii care nu sunt contrare prezentei legi sunt
aplicabile in mod corespunzator Curtii Supreme de Justitie, judecatorilor si
magistratilor asistenti ai acestei Curti.
Sesizarile privind abaterile disciplinare savarsite de magistratii
asistenti se solutioneaza de o comisie disciplinara formata din 5 judecatori ai
Curtii Supreme de Justitie, alesi pe 4 ani. Comisia este prezidata de
judecatorul cu cea mai mare vechime in magistratura la Curte si are ca secretar
pe primul-magistrat asistent.
Impotriva deciziilor pronuntate de comisia disciplinara se poate declara
contestatie la Completul de 9 judecatori ai Curtii Supreme de Justitie,
prevazut de Legea nr. 92/1992, republicata.
Tinuta vestimentara a judecatorilor este de culoare neagra in sedintele de
judecata ale sectiilor Curtii Supreme de Justitie si de culoare mov in
sedintele Sectiilor Unite, iar tinuta vestimentara a magistratilor asistenti
este de culoare neagra. Ea se asigura gratuit.
In cazurile in care prin Legea nr. 92/1992, republicata, se solicita
numirea, autorizarea, cererea, sesizarea ori avizarea pentru anumite masuri sau
activitati, acestea se vor face, pentru personalul Curtii Supreme de Justitie,
de catre presedinte.
Actiunea disciplinara impotriva judecatorilor Curtii se exercita de
vicepresedintele Curtii Supreme de Justitie.
Art. 59
Presedintele Curtii Supreme de Justitie, vicepresedintele, presedintii de
sectii si ceilalti judecatori ai acestei Curti nu pot fi urmariti penal sau
contraventional ori trimisi in judecata fara autorizarea Presedintelui
Romaniei.
Ministerul de Interne are obligatia sa acorde, la cerere, protectie
magistratilor si familiilor lor in cazurile in care viata, integritatea
corporala sau avutul acestora sunt supuse unei amenintari.
Art. 60
Magistratii asistenti nu pot fi urmariti penal sau contraventional ori
trimisi in judecata fara autorizarea presedintelui Curtii Supreme de Justitie.
Art. 61
Presedintele Curtii Supreme de Justitie aproba statul de functii al Curtii,
numeste, promoveaza, suspenda si dispune incetarea din functie a personalului
Curtii, cu exceptia corpului judecatoresc prevazut la art. 12, indruma si supravegheaza
activitatea de propuneri privind legislatia, de studii si documentare si de
publicare a practicii judiciare a Curtii.
Art. 62
La Curtea Suprema de Justitie vor putea fi numiti in functii de magistrati
asistenti si fostii magistrati, pensionari.
Magistratii asistenti incadrati in conditiile prevazute la alin. 1
beneficiaza de salariu integral, corespunzator functiei, de sporul de vechime
in munca, precum si de drepturile de pensie. La incetarea activitatii aceste
persoane au dreptul la recalcularea pensiei in functie de vechimea dobandita si
de salariile realizate dupa reincadrare.
Art. 63
Presedintele, vicepresedintele, presedintii de sectii si judecatorii aflati
in exercitarea mandatului la data adoptarii prezentei legi se considera ca
indeplinesc toate conditiile pentru exercitarea acestei functii.
Dupa incetarea functiei la Curtea Suprema de Justitie, prin expirarea
perioadei pentru care a fost numit ori datorita unor cauze neimputabile,
judecatorul isi pastreaza rangul dobandit in ierarhie si are dreptul sa revina
la postul ocupat anterior, rezervarea acestuia fiind obligatorie, sau poate
opta pentru un alt post din magistratura ori avocatura.
Art. 64
Salarizarea personalului Curtii Supreme de Justitie se stabileste prin lege
proprie, conform salarizarii personalului din cadrul celei mai inalte
autoritati publice.
Art. 65
Curtea Suprema de Justitie are buget propriu, care face parte din bugetul
de stat.
Proiectul de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finantelor, si
executia bugetara se aproba cu votul majoritatii membrilor Sectiilor Unite ale
Curtii Supreme de Justitie.
Presedintele va stabili numarul necesar al autoturismelor din parcul auto
al Curtii Supreme de Justitie.
Art. 66
Dispozitiile prezentei legi cu privire la organizarea si functionarea
sectiilor si compartimentelor de munca, precum si la raspunderea disciplinara
vor fi completate printr-un regulament aprobat de Sectiile Unite ale Curtii
Supreme de Justitie.
Regulamentul se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I*).
------------
*) Regulamentul de organizare si functionare a Curtii Supreme de Justitie a
fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 10 din 18
ianuarie 1999.
Art. 67
Curtea Suprema de Justitie va continua sa judece cauzele, potrivit
competentei prevazute de legile in vigoare, pana la modificarea codurilor de
procedura civila si de procedura penala, precum si a altor legi avand prevederi
cu caracter procedural.
Art. 68*)
Prezenta lege intra in vigoare la data publicarii ei in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, cu exceptia art. 2 - 4, 11*), 21, 22, 25, 26*) - 31, 37,
38, titlului V, art. 55 si 58, care intra in vigoare o data cu punerea in
aplicare a tuturor prevederilor Legii nr. 92/1992.
------------
*) Articolele la care face referire art. 68 sunt cele prevazute in textul
legii nemodificate.
*) Art. 11 a fost abrogat prin Legea nr. 142/1997.
*) Art. 26 a fost abrogat prin Legea nr. 153/1998.
Art. 69
Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, in conditiile art. 68, orice
dispozitii contrare se abroga.