HOTARARE Nr.
475 din 23 mai 2007
privind aprobarea Planului
national de cercetare-dezvoltare si inovare II, pentru perioada 2007-2013
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 371 din 31 mai 2007
In temeiul art. 108 din Constituţia României,
republicată, şi al art. 45 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind
cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
Art. 1. - Se aprobă Planul naţional de
cercetare-dezvoltare şi inovare II, pentru perioada
2007 - 2013, denumit în continuare Planul naţional II (PN II).
Art. 2. - (1) Programele componente ale Planului
naţional II sunt următoarele:
a) Resurse umane, pentru
creşterea numărului de cercetători, îmbunătăţirea performanţelor acestora şi
creşterea atractivităţii carierei în cercetare;
b) Capacităţi, pentru a permite cercetătorilor să lucreze utilizând aparatură
performantă, să beneficieze de managementul adecvat şi să menţină o relaţie
permanentă cu nevoile socioeconomice;
c) Idei, pentru
dezvoltarea cunoaşterii, avându-se în vedere importanţa cercetării fundamentale
şi faptul că ea asigură o bază solidă cercetării aplicative şi dezvoltării
tehnologice, atât prin idei, cât şi prin capacitatea de formare a personalului
cu calificare înaltă, necesar acestor activităţi;
d) Parteneriate în domeniile prioritare, pentru crearea condiţiilor pentru o mai bună colaborare între
diferitele entităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare, operatori economici
şi/sau unităţi ale administraţiei publice, cu scopul de a oferi soluţii la
probleme identificate în cadrul următoarelor direcţii de cercetare:
1. tehnologia informaţiei şi comunicaţii;
2. energie;
3. mediu;
4. sănătate;
5. agricultură, siguranţă şi securitate alimentară;
6. biotehnologii;
7. materiale, procese şi produse inovative;
8. spaţiu şi securitate;
9. cercetare socioeconomică şi umanistă;
e) Inovare, pentru
susţinerea proiectelor de cercetare precompetitivă şi/sau competitivă, iniţiate
de operatori economici şi realizate în colaborare cu entităţi de
cercetare-dezvoltare şi inovare, precum şi dezvoltarea infrastructurii de
inovare;
f) Susţinerea performanţei
instituţionale, pentru a permite, prin mecanisme
bazate pe competiţie, entităţilor de cercetare performante, publice sau
nonprofit, să-şi implementeze strategiile proprii de dezvoltare, în acord cu
Strategia naţională de cercetare-dezvoltare şi inovare.
Art. 3. - (1) Principiile construcţiei Planului
naţional II, descrierea celor
6 programe componente, inclusiv rezultatele consultărilor privind domeniile de
cercetare fundamentală cu potenţial din România, cuprinzând obiectivele
generale, obiectivele specifice, direcţiile de acţiune şi indicatorii
specifici, sunt prevăzute în anexa nr. 1.
(2) Implementarea Planului naţional II se realizează prin cele 6 programe
componente.
(3) Instrucţiunile specifice programelor şi detaliile
de implementare, stabilite în acord cu prevederile prezentei hotărâri şi cu
cele ale Hotărârii Guvernului nr. 217/2007 privind aprobarea Strategiei
naţionale în domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării pentru perioada 2007 -
2013, se cuprind în Pachetul de informaţii al fiecărui program, care se aprobă prin decizie a preşedintelui
Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică.
Art. 4. - (1) Suma maximă alocată de la bugetul de stat
pentru finanţarea Planului naţional II este de 15.000 milioane lei, repartizată pe programele componente
şi domenii prioritare, conform prevederilor anexei nr. 2.
(2) Suma stabilită potrivit
prevederilor alin. (1) reprezintă plafon de angajare a fondurilor bugetare
pentru programele componente ale Planului naţional II în perioada 2007-2013.
(3) Plafoanele de angajare a fondurilor bugetare pe
programele componente şi domeniile prioritare ale Planului naţional II, pe
perioade multianuale, se stabilesc prin decizie a preşedintelui Autorităţii
Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică.
(4) Bugetele anuale de plăţi se stabilesc prin
decizie a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, în
acord cu prevederile alin. (3) şi cu respectarea limitelor de cheltuieli
stabilite cu această destinaţie prin legile bugetare anuale.
(5) Plăţile aferente angajamentelor asumate pe durata
aprobată a Planului naţional II pot fi eşalonate şi după această perioadă, până la finalizarea
tuturor acţiunilor cuprinse în plan, cel mai târziu în anul 2015.
Art. 5. - (1) Monitorizarea, evaluarea şi
întreprinderea măsurilor corective necesare pentru realizarea obiectivelor şi
indicatorilor de performanţă stabiliţi pentru Planul naţional II se realizează de către Autoritatea
Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, denumită în continuare A.N.C.S., utilizându-se inclusiv
rapoarte realizate de experţi independenţi.
(2) A.N.C.S., pe baza acţiunilor
întreprinse potrivit prevederilor alin. (1), va prezenta Guvernului rapoarte
intermediare privind stadiul derulării Planului naţional II, conform periodicităţii
şi procedurilor prevăzute în anexa nr. 1.
(3) A.N.C.S., după finalizarea Planului naţional II,
cel mai târziu în anul 2015, va realiza şi prezenta Guvernului propriul raport
şi un raport de evaluare realizat de experţi independenţi, privind implementarea
şi gradul de realizare a scopului şi obiectivelor propuse pentru Planul
naţional II.
Art. 6. - (1) Conducerea programelor cuprinse în Planul
naţional II se realizează în
sistem descentralizat, cu excepţia programelor Susţinerea performanţei instituţionale
şi Capacităţi, care se conduc direct de către A.N.C.S., astfel:
a) programele Resurse umane şi
Idei, de către Unitatea Executivă pentru Finanţarea Invăţământului Superior şi
a Cercetării Ştiinţifice Universitare;
b) programul Parteneriate în domeniile prioritare, de
către Centrul Naţional de Management Programe;
c) programul Inovare, de
către Agenţia Managerială pentru Cercetare Ştiinţifică, Inovare şi Transfer
Tehnologic „Politehnica".
(2) In baza caracterului de recurenţă al contractului încheiat
de către A.N.C.S. cu instituţiile şi unităţile prevăzute la alin. (1), acestea
dobândesc calitatea de autoritate
contractantă pentru sumele alocate din bugetul de stat pentru finanţarea de
proiecte.
Art. 7. - In cazul existenţei unor contracte de finanţare
încheiate în condiţiile legii, din bugetul programului, pe baza prevederilor
acestora se vor stabili:
a) perioade ştiinţifice şi tehnice, prevăzute în
instrumentele de planificare şi programare, având durata de minimum 6 luni şi
maximum un an, cu excepţia primului an de derulare â proiectului pentru care
durata poate fi mai mică, dar nu mai puţin de 3 luni;
b) posibilităţi de efectuare a unor plăţi în avans
pentru realizarea activităţilor contractate pe durata unui an bugetar, în
limită de până la 30% din valoarea anuală a programului/proiectului prevăzută
în contract, precum şi modalităţile de decontare a cheltuielilor după
încheierea fiecărei perioade de raportare ştiinţifică şi tehnică şi cele de
efectuare a plăţilor.
Art. 8. - (1) Sumele alocate de la bugetul de stat
pentru finanţarea Planului naţional II şi a programelor componente se repartizează astfel:
a) minimum 95% pentru finanţarea activităţilor de
derulare a proiectelor selectate, în scopul realizării obiectivelor planului.
Finanţarea se realizează prin contracte de finanţare,
având ca obiect finanţarea realizării activităţilor din
cadrul proiectului.
b) maximum 5% pentru conducerea Planului naţional II şi a programelor componente.
(2) Pentru conducerea Planului naţional II, A.N.C.S. efectuează cheltuieli pentru:
a) promovarea la nivel naţional şi regional a
Planului naţional II şi a
programelor componente, prin editarea de materiale promoţionale, publicitate,
organizarea şi/sau participarea la seminarii dedicate, sesiuni de instruire a
evaluatorilor şi altele asemenea;
b) tariful aferent serviciilor specifice necesare conducerii programelor componente realizate de către instituţiile şi
unităţile stabilite la art. 6 alin. (1);
c) participarea la acţiuni şi activităţi organizate
de Comisia Europeană şi statele membre, care sunt în acord cu scopul şi
obiectivele Planului naţional II şi ale programelor componente, în conformitate
cu reglementările legale în vigoare;
d) servicii de consultanţă, expertiză, asistenţă tehnică
şi dotări independente necesare pentru coordonarea şi controlul implementării
programelor componente şi evaluarea Planului naţional II.
(3) Prin decizie a preşedintelui A.N.C.S. se
stabilesc modalităţile de plată şi cuantumurile sumelor reprezentând indemnizaţii,
cheltuieli de diurnă şi transport, precum şi alte cheltuieli necesare pentru
activităţile de evaluare independentă realizate de experţii individuali,
inclusiv din străinătate, utilizaţi de A.N.C.S. sau de instituţiile şi
unităţile care asigură conducerea programelor componente, în condiţiile legii.
(4) Selecţia experţilor individuali se face, conform
principiilor şi procedurilor de bună practică utilizate la nivel internaţional,
de A.N.C.S. sau de instituţiile şi unităţile care asigură conducerea
programelor componente, din rândul persoanelor cuprinse în Registrul de experţi
evaluatori înfiinţat şi administrat de A.N.C.S..
(5) Anual, A.N.C.S. va face publică lista cuprinzând
numele experţilor folosiţi în anul precedent pe fiecare program component.
(6) Cheltuielile eligibile care pot fi angajate din
bugetul alocat proiectelor finanţate în cadrul programelor componente ale
Planului naţional II respectă
reglementările în vigoare privind stabilirea categoriilor de cheltuieli pentru
activităţi de cercetare-dezvoltare şi de stimulare a inovării, finanţate de la
bugetul de stat.
Art. 9. - (1) Plafoanele
salariale, aşa cum au fost ele stabilite prin anexa la Hotărârea Guvernului nr.
327/2003 privind plafoanele pe baza cărora se calculează costurile salariale
directe la contractele de finanţare încheiate din fonduri bugetare, se
înlocuiesc, pentru proiectele şi acţiunile realizate în cadrul Planului
naţional II, cu cele prevăzute
în anexa nr. 3.
(2) Limitele maxime stabilite în cadrul plafoanelor salariale
prevăzute la alin. (1) se aplică la suma venitului brut obţinut de o persoană,
din participarea la realizarea de proiecte în cadrul Planului naţional II.
Art. 10. - (1) Contractarea, finanţarea, monitorizarea
şi evaluarea proiectelor realizate în cadrul programelor se realizează conform
prevederilor prezentei hotărâri, completate cu prevederile normelor
metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.265/2004, respectiv prin
Hotărârea Guvernului nr. 735/1996 privind aprobarea Regulamentului de acordare
a granturilor pentru cercetare ştiinţifică.
(2) Prin Pachetul de informaţii al fiecărui program,
aprobat prin decizie a preşedintelui A.N.C.S., în acord cu principiile şi
procedurile stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 217/2007 şi prin prezenta
hotărâre, se stabilesc instrumentele şi categoriile de proiecte pentru care
evaluarea se desfăşoară conform acestora sau cele pentru care nu este necesară
îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 43 şi 51 din Normele metodologice
aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.265/2004.
Art. 11. - In aplicarea prevederilor prezentei hotărâri
pot fi emise instrucţiuni care se aprobă prin decizie a preşedintelui A.N.C.S.
şi care se publică pe pagina de internet a acesteia, precum şi prin alte
mijloace de informare specifice domeniului.
Art.12. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din
prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului,
Cristian Mihai Adomniţei
Ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse,
Paul Păcuraru
Ministrul economiei şi finanţelor,
Varujan Vosganian
ANEXA Nr. 1
PLANUL NAŢIONAL DE
CERCETARE DEZVOLTARE Şl INOVARE PENTRU PERIOADA 2007-2013 PN II
1. Planul ca
instrument principal de implementare a Strategiei Naţionale pentru Cercetare
Dezvoltare şi Inovare
1.1 Orientarea Planului naţional în acord cu scopul
general şi obiectivele strategice ale sistemului Cercetare Dezvoltare şi Inovare (CDI)
Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare
pentru perioada 2007-2013, numit în continuare Planul Naţional II - PN II reprezintă principalul instrument prin care ANCS implementează
Strategia Naţională pentru CDI.
In conceperea PN II, s-a avut în vedere rolul sistemului naţional de cercetare-dezvoltare-inovare, care este acela de a dezvolta ştiinţa şi tehnologia pentru
creşterea competitivităţii economice, îmbunătăţirea calităţii sociale şi
sporirea cunoaşterii cu potenţial de valorificare şi lărgire a orizontului de
acţiune.
Prin PN II se urmăreşte
atingerea celor trei obiective strategice ale sistemului naţional de CDI,
şi anume:
1. Crearea de cunoaştere, respectiv obţinerea unor rezultate ştiinţifice şi tehnologice de
vârf, competitive pe plan global, în scopul creşterii vizibilităţii
internaţionale a cercetării româneşti şi a transferării ulterioare a
rezultatelor în practica socioeconomică.
2. Creşterea competitivităţii economiei
româneşti prin inovare, cu impact la nivelul
agenţilor economici şi transferul cunoştinţelor în practica economică.
3. Creşterea calităţii sociale, respectiv găsirea de soluţii tehnice şi ştiinţifice care susţin
dezvoltarea socială şi îmbunătăţesc condiţia umană a acesteia.
Urmărirea acestor trei obiective generale se va realiza
în cadrul unei viziuni pe termen lung privind sistemul naţional de CDI şi rolul
acestuia în societate.
Astfel, sistemul CDI va putea să devină motorul
dezvoltării mediului cunoaşterii din România, fiind capabil să susţină
performanţa prin inovare în toate domeniile care contribuie la asigurarea
bunăstării cetăţenilor şi totodată să atingă excelenţa ştiinţifică recunoscută
pe plan internaţional.
Pentru a răspunde acestei provocări, sistemul CDI va fi
caracterizat prin deschidere, în primul rând către firmele româneşti, apoi
către mediul ştiinţific internaţional, nevoile societăţii şi sistemul
educaţional.
1.2. Principiile
generale ale construcţiei PN II
In alcătuirea PN II s-a ţinut seama atât de rezultatele obţinute în urma analizei
stării actuale a economiei naţionale şi a sistemului de cercetare, dezvoltare
şi inovare, de obiectivele strategice formulate prin Cadrul Strategic Naţional
de Referinţă pentru perioada 2007- 2013, de condiţiile internaţionale, cât şi
de integrarea României în Uniunea Europeană. De asemenea, s-a avut în vedere
experienţa acumulată în organizarea şi desfăşurarea activităţii de CDI ca
urmare a derulării Planului naţional de CDI în perioada 1999 - 2006, a
Programului de granturi pentru cercetarea ştiinţifică în perioada 1995-2006, a
Programului Cercetare de Excelenţă - CEEX în perioada 2005 - 2006, precum şi de
rezultatele obţinute din consultarea largă a comunităţii ştiinţifice din ţară
şi din străinătate, realizată în perioada 2005-2006, în cadrul primului
exerciţiu naţional de foresight de mare anvergură în ştiinţă şi tehnologie.
PN II are la bază următoarele
principii:
I. Transformarea
cheltuielilor publice de CDI în investiţii pentru CDI, aceasta însemnând:
1. Se urmăreşte corelarea obiectivelor referitoare la
strategie-programe-instrumente, inclusiv la nivelul indicatorilor de
monitorizare.
2. Alocarea şi realocarea resurselor pe programe se
realizează în cadrul unui model investiţional, care presupune evaluare ex-ante,
monitorizare, evaluare ex-post şi corecţii pe parcursul derulării PN II. Aplicarea modelului investiţional este
de competenţa ANCS, iar metodologiile specifice se aprobă prin Decizie a
Preşedintelui ANCS.
3. In evaluarea managementului
instituţiilor care implementează programe şi proiecte vor fi urmărite ca
elemente cheie în succesul acestora profesionalismul şi transparenţa.
4. Se urmăreşte simplificarea procedurilor de
finanţare şi decontare a activităţilor în cadrul proiectelor.
5. Evaluarea programelor PN II se face la fiecare doi ani ca parte a evaluării implementării sale.
Evaluarea implementării PN II se
realizează de preferinţă internaţional, raportul de evaluare făcându-se public.
6. Alocarea fondurilor prin PN II se realizează pe bază de competiţie. Criteriile specifice de
evaluare a proiectelor se precizează în pachetele de informaţii ale programelor
şi se aprobă prin decizie a preşedintelui ANCS.
II. Focalizarea
investiţiei publice în CDI, ceea ce presupune:
7. Alocarea de resurse publice pentru proiectele de
CDI are ca destinaţii:
- Domeniile ce ating frontiera cunoaşterii, în care
România are resurse şi rezultate sau care trebuie să susţină priorităţile
cercetării aplicative;
- Priorităţile CDI rezultate în urma exerciţiului
naţional de foresight;
- Susţinerea inovării.
8. Sustenabilitatea dezvoltării sistemului CDI va fi
asigurată prin investiţia în dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea
infrastructurii de cercetare şi creşterea gradului de deschidere
internaţională.
III. Antrenarea sectorului privat
9. Se va consulta permanent sectorul economic pentru
determinarea nevoilor sale de dezvoltare
10. Investiţia publică în CDI va stimula interesul
sectorului economic faţă de activitatea de CDI, participarea acestuia în
parteneriate cu entităţile publice, cu consecinţe asupra creşterii investiţiei
private în CDI.
11. Va fi susţinută dezvoltarea infrastructurii şi
serviciilor de transfer tehnologic pentru o mai bună valorificare a
rezultatelor CDI în mediul economic, cu protejarea proprietăţii intelectuale.
IV. Accesul lărgit
şi evaluarea corectă
12. Accesul la finanţare prin Planul Naţional II se va realiza în mod nediscriminatoriu,
prin competiţie.
13. Se va deschide accesul cercetătorilor din
străinătate pentru participarea în proiectele naţionale
14. Se va asigura accesul larg al firmelor inovative
la finanţare pentru proiecte CDI, în special al celor în colaborare cu
cercetarea universitară şi cea din institute
15. Se vor simplifica procedurile
legate de competiţii.
16. Se va asigura monitorizarea continuă a
proiectelor, rapoartele finale făcându-se publice. Nerealizările care exced
riscurile acceptate prin contractele de cercetare intră în sfera de
responsabilitate a echipei de proiect.
V. Aspectele regionale ale PN II sunt complementare instrumentelor ce utilizează fondurile
structurale pentru CDI
17. Abordarea dimensiunii regionale a obiectivelor CDI
are în vedere complementaritatea cu fondurile structurale, focalizându-se pe
încurajarea identificării cererii de CDI la nivel
regional, stimularea dezvoltării resurselor umane şi a capacităţilor de
cercetare la nivel regional şi promovarea colaborării la nivel regional.
2. Programele
Planului naţional II
In stabilirea programelor din cadrul PN II s-a avut în vedere faptul că trebuie întreprinse cu prioritate
acţiuni concrete pentru creşterea numărului de cercetători, îmbunătăţirea
performanţelor acestora şi creşterea atractivităţii carierei în cercetare. In
acest sens a fost creat programul Resurse umane.
Pentru a permite cercetătorilor să lucreze utilizând
aparatură performantă, să beneficieze de un management adecvat şi să menţină o
relaţie permanentă cu nevoile socioeconomice, a fost creat programul Capacităţi.
Având în vedere importanţa cercetării fundamentale în
dezvoltarea cunoaşterii şi faptul că ea asigură o bază solidă cercetării
aplicative şi dezvoltării tehnologice, atât prin idei, cât şi prin capacitatea
de formare a personalului cu calificare înaltă necesar acestor activităţi, în Plan a fost introdus programul numit Idei. Deşi pentru acest program nu sunt stabilite domenii prioritare,
accentul fiind pus pe excelenţă şi vizibilitate internaţională, pe cercetarea
la frontiera cunoaşterii, pe interdisciplinaritate şi cercetări complexe în
domenii de frontieră şi participarea în reţele internaţionale de cercetare de
excelenţă, în tabelul 1 sunt prezentate domeniile de cercetare fundamentală cu
potenţial din România. Concentrând investiţia în aceste zone, programul susţine
şi domeniile noi, în care grupuri de cercetare din România colaborează deja
internaţional.
Prin cel de-al patrulea program numit Parteneriate
în domeniile prioritare, care este cel mai
amplu program al Planului, s-a avut în vedere crearea condiţiilor pentru o mai
bună colaborare între diferitele entităţi de CDI, agenţi economici şi/sau
unităţi ale administraţiei publice, pentru a oferi soluţii la probleme
identificate în cadrul direcţiilor de cercetare rezultate în urma consultării
largi efectuate în cadrul exerciţiului de foresight desfăşurat în perioada
septembrie 2005 - mai 2006. Majoritatea priorităţilor investiţiei publice în
cercetare-dezvoltare sunt de interes şi pentru cercetarea fundamentală.
Investiţia publică are în vedere dezvoltarea cunoaşterii motivată de nevoile
socioeconomice strategice, iar cercetarea este evaluată referitor la
capacitatea sa inovativă.
Având în vedere importanţa finalizării cercetărilor
prin rezultate practice, legate de dezvoltările tehnice şi tehnologice, în Plan
a fost introdus programul Inovare. Acesta va susţine proiecte de cercetare precompetitivă şi
competitivă, precum şi de dezvoltare a infrastructurii de inovare.
Programul Susţinerea
performanţei instituţionale stabileşte mecanisme de finanţare instituţională prin competiţie,
care să permită entităţilor de cercetare performante, publice sau nonprofit,
să-şi implementeze strategiile proprii de dezvoltare în acord cu Strategia
Naţională pentru CDI. Evaluarea performanţelor instituţionale se face cu
participare internaţională, la intervale de 3 - 5 ani. Acest program va asigura
concentrarea resurselor şi dezvoltarea instituţională necesare obţinerii unor
performanţe internaţionale.
Instrucţiunile specifice programelor şi detaliile de
implementare se aprobă prin Decizie a Preşedintelui
ANCS.
In descrierea celor şase programe sunt prezentate
obiectivele generale, cele specifice, direcţiile de acţiune şi indicatorii specifici,
după cum urmează:
|
DENUMIREA PROGRAMULUI: 1. RESURSE
UMANE
|
|
Obiectiv
|
Creşterea numărului de cercetători şi a performanţelor
profesionale ale acestora
|
|
Obiective derivate
|
1. Creşterea numărului de doctoranzi şi cercetători postdoctorat
2. Creşterea atractivităţii carierei în cercetare, în special
pentru absolvenţii universitari eminenţi
3. Atragerea cercetătorilor români performanţi din străinătate
4. Formarea unor centre de excelenţă în jurul personalităţilor
ştiinţifice afirmate şi recunoscute la nivel internaţional
5. Creşterea mobilităţii naţionale şi internaţionale a
cercetătorilor
6. Stimularea creării de centre de excelenţă
7. Imbunătăţirea managementului unităţilor CDI
|
|
Direcţii de acţiune
|
1. Formarea şi perfecţionarea cercetătorilor prin doctorat şi
postdoctorat
2. Finanţarea proiectelor de integrare a cercetătorilor din
străinătate în sistemul CDI românesc
3. Susţinerea excelenţei pentru cercetători cu performanţe
ştiinţifice de rezonanţă internaţională şi a şcolilor de excelenţă cu
rezonanţă ştiinţifică internaţională
4. Finanţarea de mobilităţi interne şi internaţionale pentru
cercetători
5. Instruirea în domeniul managementului
cercetării şi inovării
6. Premierea rezultatelor excelente în cercetare
|
|
Participanţi
|
- Personal de cercetare-dezvoltare
- Entităţi de CDI
|
|
Indicatori de rezultat
|
Denumirea indicatorilor
|
UM/an
|
|
1. Număr de doctoranzi finanţaţi prin proiecte de cercetare,
din care în cotutelă
|
Nr.
|
|
2. Ponderea doctoratelor obţinute în termen din totalul celor
finanţate
|
%
|
|
Indicatori de rezultat
|
Denumirea indicatorilor
|
UM/an
|
|
3. Număr de articole acceptate spre publicare în urma proiectelor doctorale din care:
- în reviste indexate ISI
- în reviste indexate în alte baze de date internaţionale
recunoscute
|
Nr.
|
|
4. Număr de articole publicate în urma proiectelor doctorale din care:
- în reviste indexate ISI
- în reviste indexate în alte baze de
date internaţionale recunoscute
|
Nr.
|
|
5. Număr de cercetători postdoctorat finanţaţi prin proiecte de
cercetare
|
Nr.
|
|
6. Număr de articole ştiinţifice publicate, sau acceptate spre
publicare, în reviste cotate ISI în urma proiectelor
de cercetare pentru postdoctoranzi
|
Nr.
|
|
7. Număr de cercetători din străinătate integrati în sistemul
CDI
|
Nr.
|
|
8. Stagii de formare din care:
- Interne intrasectoriale
- Interne intersectoriale
- Internationale
|
Luni x om
|
|
9. Număr de participări la conferinţe internaţionale finanţate
|
Nr.
|
|
10. Număr de scoli de excelentă finanţate
|
Nr.
|
|
11. Număr de doctoranzi în şcolile doctorale susţinute prin
program
|
Nr.
|
|
12. Număr de postdoctoranzi în şcolile postdoctorale susţinute
prin program
|
Nr.
|
|
13. Număr de persoane care au urmat cursuri de formare în
domeniul managementului cercetării si/sau inovării
|
Nr.
|
|
DENUMIREA PROGRAMULUI: 2.
CAPACITĂŢI
|
|
Obiectiv
|
Dezvoltarea capacităţilor de cercetare şi deschiderea sistemului
CDI către mediul ştiinţific internaţional si mediul socioeconomic naţional
|
|
Obiective derivate
|
1. Creşterea gradului de utilizare a infrastructurii de
cercetare
2. Dezvoltarea infrastructurii de cercetare
3. Dezvoltarea infrastructurii de informare şi documentare
ştiinţifică
4. Valorificarea potenţialului şi a resurselor de CDI în plan
regional
5. Susţinerea dialogului ştiinţă-societate
6. Participarea entităţilor CDI la organizaţii ştiinţifice
interne şi internaţionale
7. Participarea entităţilor CDI la programe internaţionale de
cercetare
|
|
Direcţii de acţiune
|
1. Crearea şi susţinerea unor infrastructuri de interes
naţional pentru cercetare
2. Asigurarea de fonduri pentru oprirea şi conservarea unor
instalaţii complexe de interes naţional
3. Consolidarea infrastructurii de cercetare cu utilizatori
multipli
4. Consolidarea capacităţii de ofertare şi utilizare a
„serviciilor de experiment"
5. Imbunătăţirea calităţii revistelor ştiinţifice, în special
prin susţinerea coeditării cu mari edituri internaţionale
6. Susţinerea de manifestări ştiinţifice şi expoziţionale
7. Imbunătăţirea şi extinderea infrastructurii şi serviciilor de
comunicaţii pentru cercetare
8. Dezvoltarea şi achiziţionarea de baze de date specifice
sistemului CDI
9. Dezvoltarea accesului la resurse de documentare on-line
10. Promovarea comunicării şi consolidarea rolului ştiinţei în
societate
11. Elaborarea de studii prospective în ştiinţă şi societate
12. Pregătirea şi stimularea participării la programe
internaţionale de cercetare
13. Sprijinirea participării entităţilor
CDI la organizaţii şi programe internaţionale de cercetare
14. Lansarea de apeluri tematice comune în parteneriat cu alte
ţări
15. Susţinerea reprezentării României în organizaţii şi programe
internaţionale de cercetare
16. Asigurarea unor activităţi de
consultanţă şi asistenţă pentru autoritatea de stat pentru cercetare
|
|
Participanţi
|
1. Entităţi de CDI
2. Consorţii de entităţi de CDI
3. Agenţi economici cu activitate proprie de CDI
|
|
Indicatori de rezultat
|
Denumirea indicatorilor
|
UM/an
|
|
1. Investiţii noi în infrastructura CDI
|
Mii RON
|
|
2. Gradul mediu de utilizare a echipamentelor CDI
|
%
|
|
3. Număr de entităţi susţinute pentru creşterea capacităţii de
ofertare a serviciilor
de experiment
|
Nr.
|
|
4. Număr de reviste finanţate din care:
- coeditate internaţional
- indexate ISI
- incluse în alte baze de date internaţionale recunoscute
|
Nr.
|
|
5. Cărţi, atlase, dicţionare si alte produse cu caracter
ştiinţific publicate anual
în tară si în străinătate
|
Nr.
|
|
6. Număr de conferinţe organizate, din care internaţionale
|
Nr.
|
|
7. Număr de expoziţii finanţate
|
Nr.
|
|
8. Valoarea investiţiei în infrastructură si servicii de
comunicaţii
|
Nr.
|
|
9. Ponderea cercetătorilor care au acces la resursele de
informare ştiinţifică on-line
|
%
|
|
10. Număr reviste dedicate popularizării ştiinţei
|
Nr.
|
|
11. Număr de proiecte de comunicare stiintă-societate
|
Nr.
|
|
12. Număr de proiecte de studii prospective
|
Nr.
|
|
13. Număr de proiecte de pregătire a unor participări la programe
internaţionale
|
Nr.
|
|
14. Număr de participări în proiecte internaţionale finanţate
|
Nr.
|
|
15. Valoarea apelurilor tematice comune lansate
|
Mii RON
|
|
DENUMIREA PROGRAMULUI: 3. IDEI
|
|
Obiectiv
|
Obţinerea unor rezultate ştiinţifice şi tehnologice de vârf,
comparabile cu cele de la nivel european, reflectate prin creşterea
vizibilităţii si recunoaşterea internaţională a cercetării româneşti
|
|
Obiective derivate
|
1. Imbunătăţirea continuă a performanţelor vizibile pe plan
internaţional în domeniile în care România are potenţial de cercetare şi în
care au fost obţinute rezultate comparabile cu cele ale ţărilor UE
|
|
2. Dezvoltarea domeniilor în care România are interes să
desfăşoare activităţi de cercetare ştiinţifică cu reale contribuţii la
creşterea calităţii cunoaşterii, la dezvoltarea tehnică şi tehnologică si la
îmbunătăţirea calităţii vieţii
|
|
Direcţii de acţiune
|
1. Susţinerea cercetării ştiinţifice fundamentale, de frontieră
si exploratorie
|
|
2. Organizarea de „workshopuri exploratorii" destinate
identificării nişelor de cunoaştere neexplorate
|
|
3. Lansarea de apeluri pentru colaborări internaţionale pe
proiecte de cercetare fundamentală, de frontieră si exploratorie
|
|
Participanţi
|
1. Personal de CD
|
|
2. Entităţi de CDI
|
|
3. Consorţii de entităţi de CDI
|
|
Indicatori de rezultat
|
Denumirea indicatorilor
|
UM
|
|
1. Număr de articole acceptate spre publicare, în urma
proiectelor, din care:
- în reviste indexate ISI
- în reviste indexate în baze de date internaţionale
|
Nr.
|
|
2. Număr de articole publicate, în urma proiectelor, din care:
- în reviste indexate ISI
- în reviste indexate în baze de date internaţionale
|
Nr.
|
|
3. Număr de cereri de brevete depuse, în urma proiectelor, din
care:
- naţionale
- EPO
- USPTO
- triadice
|
Nr.
|
|
4. Număr de brevete acordate, în urma proiectelor, din care:
- naţionale
- EPO
- USPTO
- triadice
|
Nr.
|
|
Indicatori de rezultat
|
Denumirea indicatorilor
|
UM
|
|
5. Număr de workshopuri exploratorii
|
Nr.
|
|
6. Valoarea proiectelor în colaborare internaţională
|
Mii RON
|
|
7. Rata de succes a cererilor de finanţare pentru proiectele de
cercetare internaţională
|
%
|
Tabelul 1. Domeniile de cercetare fundamentală cu
potenţial, din România
|
1.
|
Cercetarea fundamentală - ştiinţe,
ştiinţe de frontieră, dezvoltarea cunoaşterii
|
|
1.1
|
Biologie, genetică şi medicină
|
1. Investigarea moleculară a virusurilor
şi a bacteriilor cu impact major asupra sănătăţii
2. Mecanisme moleculare de imunogenetică şi histocompatibilitate
în transplanturi de organe solide şi celule stern
3. Bolile majore ale populaţiei: boli cardiovasculare, cancer,
diabet, obezitate, boli degenerative; cercetare fundamentală şi clinică
4. Biodiversitate şi biotehnologie
5. Genetica şi fiziologia rezistenţei organismelor la stres
biotic şi abiotic
6. Genomica, transcriptomica, proteomica şi metabolomica în
procese biologice normale şi patologice
|
|
1.2
|
Chimie, mediu şi ştiinţa
materialelor
|
1. Ştiinţa nanosubstanţelor, nanomaterialelor şi aplicaţii în
nanotehnologii
2. Chimia alimentelor, calitatea şi securitatea alimentară
3. Medicamente, cosmetice, coloranţi
4. Biomateriale şi biocompozite
5. Calitatea şi securitatea mediului, geochimia proceselor
litosferice
6. Procese poluante, cataliză, catalizatori şi tehnici de
depoluare
7. Detecţia şi identificarea materialelor periculoase; senzori
cu rezoluţie ridicată
8. Tehnologii de reducere şi eliminare a contaminării cu agenţi
CBRN, mijloace explozive şi metale grele
|
|
1.3
|
Matematica
|
1. Logica combinatorică, informatică teoretică, algebra
comutativă şi necomutativă, categorii, teoria numerelor, reprezentări de
grupuri şi algebre
2. Geometrie şi topologie algebrică şi diferenţială, geometrie
complexă
3. Funcţii reale şi complexe, măsură şi integrale, potenţial,
analiză funcţională şi operatori, analiză numerică
4. Ecuaţii diferenţiale cu derivate parţiale, control şi
optimizare, analiză neliniară
5. Modele matematice ale mecanicii, termodinamicii, astronomiei
şi teoria sistemelor de particule şi câmpuri; biomatematica
6. Probabilităţi, procese stocastice, statistică matematică,
cercetări operaţionale şi matematici în economie
|
|
1.4
|
Fizica şi fizică tehnologică
|
1. Fizica nucleului atomic, materie hadronică şi astrofizica
nucleară
2. Procese atomice, moleculare şi biomoleculare, izotopi
stabili şi radioactivi
3. Fotonica, optica
4. Procese şi fenomene fizice în materia condensată
5. Câmpuri cuantice şi particule elementare
6. Interacţia particulelor şi a radiaţiei cu substanţă
7. Fizica mediilor ionizate, a plasmelor şi fuziune nucleară
8. Fizica matematică, fizica informaţiei şi corelaţii cuantice,
fenomene neliniare şi haos
|
|
1.5
|
Geologie şi fizica atmosferei
|
1. Sisteme şi modele minerale, petrogenetice, metalogenetice şi
paleontologice
2. Structura, dinamica şi evoluţia litosferei; continente, mări
şi oceane
3. Climatologie, paleoclimatologie şi
geocronologie
|
|
1.6
|
Domenii de graniţă
|
1. Modelarea proceselor fizice, chimice, biologice şi geologice
2. Nanocompozite
3. Fizica interiorului Pământului, a mediului ambiant şi a
spaţiului cosmic
4. Economia bazată pe cunoaştere
|
|
DENUMIREA PROGRAMULUI: 4.
PARTENERIATE ÎN DOMENIILE PRIORITARE
|
|
Obiectiv
|
Creşterea competitivităţii CD prin stimularea parteneriatelor
în domeniile prioritare, concretizate în tehnologii, produse şi servicii
inovative pentru rezolvarea unor probleme complexe şi crearea mecanismelor de implementare
|
|
Obiective derivate
|
1. Creşterea capacităţii sectorului de CDI pentru Tehnologia
Informaţiei şi Comunicaţii în vederea susţinerii societăţii şi economiei
bazate pe cunoaştere
2. Creşterea competenţei tehnologice şi promovarea transferului
de cunoştinţe şi tehnologii în domeniul energiei, în condiţii de calitate,
siguranţă în alimentare, cu respectarea principiului dezvoltării durabile
3. Crearea de produse, procese şi tehnologii curate şi
valorificarea deşeurilor
4. Fundamentarea ştiinţifică şi
dezvoltarea de tehnologii pentru conservarea, reconstrucţia şi consolidarea
diversităţii biologice şi ecologice
5. Dezvoltarea cunoaşterii în domeniul amenajării teritoriului
în manieră durabilă
6. Optimizarea metodelor de prevenţie a
bolilor, dezvoltarea de terapii medicale şi eficientizarea sistemului de
sănătate publică
7. Promovarea agriculturii sustenabile, creşterea securităţii
alimentare şi a siguranţei alimentelor
8. Dezvoltarea biotehnologiilor cu impact asupra calităţii vieţii şi dezvoltării economice
9. Dezvoltarea de noi materiale, produse şi procese cu înaltă
valoare adăugată
10. Creşterea competitivităţii României în domeniul cercetărilor
şi tehnologiilor spaţiale
11. Identificarea şi soluţionarea principalelor probleme sociale
legate de educaţie, locuire şi ocupaţie în vederea dezvoltării locale,
regionale şi naţionale.
12. Creşterea competitivităţii şi creativităţii, a dezvoltării
culturii organizationale în sistemele economiei, administraţiei publice,
educaţiei şi cercetării, în sistemul sanitar şi cel militar
13. Valorificarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural naţional
14. Diminuarea inegalitătilor socio-umane si a disparitătilor
regionale
|
|
Direcţii de acţiune
|
1. Sprijinirea proiectelor CDI pe direcţii
tematice
2. Sprijinirea proiectelor CDI pe teme prioritare stabilite pe
bază de consultare
3. Sprijinirea reţelelor de cercetare
|
|
Participanţi
|
1. Consorţii de CDI
2. Consorţii de entităţi de CDI, agenţi economici sau unităţi
de administraţie publică locală sau centrală
3. Agenţi economici sau unităţi de administraţie publică locală
sau centrală în parteneriat cu entităţi de CDI
|
|
Indicatori de rezultat
|
Denumirea indicatorilor
|
UM
|
|
1. Număr de produse şi tehnologii rezultate din activitatea de
cercetare, bazate pe brevete, omologări sau inovaţii proprii.
|
Nr.
|
|
2. Număr de cereri de brevete depuse în urma proiectelor din care
a) Naţionale
b) EPO (Europa)
c) USPTO (SUA)
d) Triadice (Europa, SUA, Japonia)
|
Nr.
|
|
3. Număr de cereri de brevete acordate
(în urma proiectelor) din care
a) Nationale
b) EPO
c) USPTO
d) Triadice
|
Nr.
|
|
4. Număr de articole publicate în urma proiectelor, din care:
a) în reviste indexate ISI
b) în reviste indexate în alte baze de date internaţionale
recunoscute
|
Nr.
|
|
5. Număr de articole acceptate spre publicare în urma
proiectelor, din care:
a) în reviste indexate ISI
b) în reviste indexate în alte baze de date internaţionale
recunoscute
|
Nr.
|
|
6. Număr de produse transferabile
|
|
|
7. Număr de studii de necesitate publică din care
a) de interes naţional
b) de interes regional
c) de interes local
|
Nr.
|
|
8. Număr de IMM participante
|
%
|
|
9. Ponderea contribuţiei financiare private pe proiecte din care contribuţie financiară
directă
|
%
|
|
Indicatori de rezultat
|
Denumirea indicatorilor
|
UM/an
|
|
10. Numărul mediu de poziţii echivalente cu normă întreagă pe
proiect, din care:
a) doctoranzi
b) postdoctorat
|
Nr.
|
|
11. Mobilităţi
din care internaţionale
|
Lună x-om
|
|
12. Valoarea investiţiilor în echipamente pentru proiecte
|
Mii RON
|
|
13. Rata de succes în depunerile de proiecte
|
%
|
|
14. Număr reţele de cercetare susţinute
|
Nr.
|
|
Direcţii de cercetare
Tematica de cercetare
|
|
1.
|
Tehnologia Informaţiei si
Comunicaţii
|
|
1.1
|
Informatica teoretică şi
ştiinţa calculatoarelor
|
1. Reţele de gramatici, calcul evoluţionist, calcul cu ADN,
calcul molecular
2. Modele matematice pentru calculul în reţea („global
computing") şi dezvoltarea de algoritmi performanţi pentru lucrul în
reţea şi analiza complexităţii lor
3. Specificaţii algebrice şi aplicaţii la dezvoltarea de
software pentru sisteme orientate obiect
4. Studiul algebric al reţelelor şi al proceselor distribuite,
concurente, mobile
5. Specificarea şi validarea programelor; tehnici de „model checking"
6. Studiul semanticii limbajelor de programare, cu accent pe
concurenţă şi mobilitate
7. Modele matematice pentru securitatea datelor şi a
calculatoarelor
8. Modele matematice de concurenţă reală: reţele Petri, reţele
de fluxul datelor etc.
9. Formalisme logice pentru sisteme multi-agent
|
|
1.2
|
Sisteme informatice avansate pentru e-servicii
|
1. Sisteme informatice avansate pentru educaţie (e-learning)
2. Sisteme informatice pentru sănătate şi mediu (e-health)
3. Sisteme şi tehnologii pentru
dezvoltarea afacerilor (e-business)
4. Sisteme, tehnologii şi servicii electronice
financiar-bancare (e-banking, m-banking,
e-auction)
5. Sisteme şi tehnologii avansate pentru guvernare electronică
şi servicii pentru cetăţean (e-government, e-citizen)
6. Sisteme informatice pentru gestiunea şi dezvoltarea de
conţinut digital interactiv (e-contenf)
7. Sisteme informatice pentru managementul riscului
|
|
1.3
|
Tehnologii, sisteme
şi infrastructuri de comunicaţii
|
1. Algoritmi, metode/tehnologii şi sisteme de prelucrare în
sistemele de comunicaţii a informaţiei şi semnalelor (voce, audio,
video/imagini, date, multimedia) în vederea producerii, prelucrării,
transportului la distanţă şi livrării de conţinut informaţional
2. Algoritmi şi sisteme adaptive/inteligente în infrastructuri
de comunicaţie
3. Tehnologii de acces şi transport în bandă largă şi sisteme
incluzând reţele terestre şi satelitare pe medii variate de transmisiune
4. Dispozitive, circuite, subsisteme de comunicaţie şi reţele
fără fir
5. Arhitecturi şi infrastructuri
(reţele) convergente din punct de vedere al serviciilor de comunicaţii de
nivel înalt, permiţând, în acelaşi timp, diversitate tehnologică de soluţii
pentru comunicaţii
6. Algoritmi, metode de simulare a sistemelor complexe de telecomunicaţii pentru evaluarea performanţelor şi planificarea
reţelelor
7. Specificarea, validarea, implementarea protocoalelor de
comunicaţie începând de la nivelul fizic până la cele de aplicaţie
8. Aplicaţii şi servicii integrate, flexibile şi reconfigurabile,
în pachete multiple oferite utilizatorilor în maniera universală, cu garanţii
de calitate a serviciilor variate
9. Metode şi software pentru managementul serviciilor şi
resurselor în sistemele complexe de comunicaţie
10. Tehnologii şi sisteme de testare funcţională şi de
performanţă pentru sistemele de telecomunicaţii
11. Securitatea sistemelor şi infrastructurilor de comunicaţie
12. Strategii de dezvoltare a domeniului, standarde şi
reglementări, aspecte tehnice, economice, legislative şi sociale
|
|
|
|
|
|
|
|
Direcţii de cercetare
|
Tematica de cercetare
|
|
1.4
|
Inteligenţa artificială, robotica şi sistemele autonome avansate
|
1. Dezvoltarea de noi metode de reprezentare a conţinutului
multimedia: noi paradigme media, noi forme, neliniare, de conţinut digital etc.
2. Dezvoltarea de sisteme bazate pe semantică în spaţiul web;
realizarea interoperabilităţii semantice între resurse eterogene de
informaţie şi servicii, între diferitele tipuri de conţinut, între diferitele
limbi naturale
3. Sisteme de traducere automată,
capabile să îşi îmbunătăţească performanţele prin învăţare
4. Dezvoltarea de baze de cunoştinţe infrastructurale (ontologii
de domenii, ontologii lexicale pentru limbile de interes) multimodale şi
multimedia
5. Dezvoltarea de sisteme de agenţi inteligenţi inspirate din
biologie, capabile să perceapă, să înţeleagă, să înveţe şi să evolueze, să
acţioneze autonom
6. Dezvoltarea de sisteme de interacţiune naturală om-calculator
minimal dependente de universul discursului
7. Dezvoltarea de sisteme inteligente cu
autonomie ridicată, inclusiv roboţi autonomi
8. Sisteme inteligente de asistare a deciziilor
|
|
1.5
|
Securitatea şi accesibilitatea sistemelor informatice
|
1. Managementul securităţii informatice şi al riscurilor
2. Sisteme de autentificare şi
identificare interoperabile, infrastructuri de certificate
3. Protecţia prin perimetre de securitate
4. Detectarea/prevenirea/investigarea atacurilor cibernetice
5. Securitatea aplicaţiilor de guvernare/administrare electronică
6. Securitatea sistemelor de plăţi electronice şi e-banking
7. Algoritmi şi mecanisme criptografice
8. Securitatea sistemelor distribuite
9. Securitatea dispozitivelor de calcul mobile
|
|
1.6
|
Tehnologii pentru sisteme distribuite şi sisteme încorporate
|
Sisteme distribuite
|
|
1. Optimizarea comunicării în reţele de mare viteză pentru
cantităţi mari de date, reţele care intră în componenţa infrastructurii Grid
2. Arhitecturi, tehnologii şi instrumente pentru lucru
colaborativ inclusiv pentru organizaţii virtuale
3. Asigurarea transparenţei la localizare, migrare, relocare,
replicare, concurenţă, defectare, persistenţă în sisteme peer-to-peer şi în
sisteme client-server
4. Organizarea, stocarea şi regăsirea informaţiei în sisteme
distribuite de mari dimensiuni
5. Asigurarea securităţii în sisteme distribuite
6. Metode, modele, instrumente pentru dezvoltarea aplicaţiilor
distribuite
7. Medii de execuţie (frameworks) a aplicaţiilor distribuite
pentru Grid şi Internet
8. Metode, modele şi algoritmi de simulare şi optimizare pentru
rezolvarea unor probleme complexe din ştiinţă, inginerie, economie si
societate
|
|
|
|
Sisteme încorporate
|
|
1. Metode şi instrumente pentru dezvoltarea software-ului
încorporat
2. Metodologii şi tehnologii obiectuale, bazate pe componente, pentru sisteme încorporate
3. Sisteme software inteligente pentru echipamente mobile
4. Tehnologii pentru sisteme senzitive la context
(context-awareness)
|
|
5. Metode de personalizare pentru sisteme încorporate
6. Tehnologii pentru sisteme integrate
bazate pe reţele de senzori
7. Sisteme încorporate de timp real ,pentru automobile, avioane,
trenuri, control de procese, echipamente medicale, comunicaţii.
8. Calcul mobil şi sisteme ubicue
9. Dezvoltarea aplicaţiilor pentru sisteme încorporate
|
|
1.7
|
Nanoelectronica,
fotonica şi micro-nanosisteme
integrate
|
Nanoelectronica
|
|
1. Experimentarea de noi materiale şi tehnologii pentru
nanostructuri şi circuite integrate la scara nano
2. Experimentarea de noi arhitecturi de sisteme pentru
nanoelectronica
3. Experimentarea de noi concepte/principii de dispozitive
nanoelectronice
4. Electronica transparentă
|
|
Micro- si nanosisteme
|
|
1. Dezvoltarea componentelor şi microsistemelor pentru sisteme
de comunicaţii; microsisteme inteligente reconfigurabile şi flexibile
2. Tehnologii microfluidice, micro/nano- biosenzori,
laboratoare pe un cip, „microarrays", micro- şi nanostructuri şi
micro- şi nanosisteme pentru diagnosticare şi tratament medical, inclusiv
nanomedicină.
3. Microsenzori şi actuatori, inclusiv
3D
|
|
|
|
4. Tehnologii de integrare eterogenă şi asamblare/încapsulare 3D
pentru a permite realizarea de sisteme complexe pe un cip
5. Tehnologii convergente: micro-nano-bio-info
|
|
Fotonica
|
|
1. Noi materiale fotonice - materiale
artificiale: cristale fotonice, materiale cu indice de refracţie negativ etc.
2. Componente micro/nanofotonice şi sisteme pentru
interconexiuni şi comunicaţii
3. Microsenzori optici pentru sisteme de supraveghere,
monitorizare, robotizare
4. Noi tehnologii fotonice şi biosenzori
fotonici pentru sisteme neinvazive de diagnostic în
vivo şi tratament
5. Tehnologii fotonice pentru procese de fabricaţie avansate la
nivel micro şi nano şi pentru controlul proceselor şi calităţii
|
|
2.
|
Energie
|
|
|
2.1.
|
Sisteme şi tehnologii energetice durabile; securitatea energetică
|
1. Creşterea securităţii în alimentarea cu energie
2. Promovarea unei structuri de resurse energetice primare, cu
accent pe utilizarea cărbunilor, a energiei nucleare şi a surselor regenerabile,
de natură să mărească competitivitatea şi securitatea alimentării
3. Creşterea eficienţei energetice pe întregul lanţ energetic,
cu accent deosebit pe reducerea pierderilor de energie în clădirile publice
şi rezidenţiale şi la consumatorii industriali
4. Promovarea tehnologiilor energetice curate, a măsurilor de
protecţie a mediului şi a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră
5. Fundamentarea strategiilor energetice ale localităţilor
|
|
3.
|
Mediu
|
|
|
3.1.
|
Modalităţi şi mecanisme pentru reducerea poluării mediului
|
1. Tehnologii cu grad scăzut de poluare, în mod special în
transporturi şi producerea energiei
2. Produse prietenoase mediului (green chemistry)
3. Mecanisme economice şi sociale de prevenire şi combatere a
poluării pe principalii factori de mediu
|
|
3.2
|
Sisteme de gestionare şi valorificare a deşeurilor; analiza
ciclului de viaţă al produselor şi ecoeficienţă
|
1. Tehnologii de valorificare energetică a deşeurilor
biodegradabile sub formă de gaze sau lichide combustibile
2. Tehnologii de valorificare a
deşeurilor minerale din construcţii şi demolări
3. Tehnologii de dezasamblare a produselor complexe şi
revalorificare a subansamblelor componentelor
4. Sisteme de selectare şi separare a deşeurilor din mase
plastice
5. Tehnologii de neutralizare a
deşeurilor periculoase
6. Tehnoloqii de tratare a levigatelor
|
|
3.3
|
Protecţia şi reconstrucţia ecologică a zonelor critice şi
conservarea ariilor protejate
|
1. Diversitatea biologică, geologică şi ecologică la nivel
local, regional şi naţional: caracterizare, identificarea factorilor de
comandă şi presiune, identificarea funcţiilor componentelor diversităţii
biologice, geologice şi ecologice, evaluarea socială şi economică
2. Sisteme de monitorizare a dinamicii diversităţii biologice şi
ecologice în plan structural şi funcţional
3. Ecotehnologii de reabilitare şi reconstrucţie ecologică;
tehnologii de remediere a solurilor contaminate
4. Fundamentarea ştiinţifică, proiectarea şi dezvoltarea reţelei
de arii protejate „Natura 2000", pe teritoriul României, precum şi a
planurilor de management adaptiv care garantează conservarea diversităţii
biologice şi ecologice
5. Crearea bazelor de date şi metadate georeferenţiate, a
modelelor matematice şi a infrastructurii ciclului decizional, destinată
conservării, reconstrucţiei şi utilizării durabile a componentelor
diversităţii biologice şi ecologice
6. Educarea populaţiei asupra scenariilor de risc şi a
modurilor de acţiune
7. Sisteme integrate de securitate, fixe şi mobile, pentru
obiective de importanţă strategică
|
|
3.4
|
Amenajarea teritoriului. Infrastructură şi utilităţi
|
1. Dezvoltare policentrică şi echilibrată
2. Accesibilitate
3. Impactul teritorial al politicilor şi strategiilor
4. Poli de cercetare/dezvoltare, regiuni inovatoare
5. Regiuni urbane funcţionale şi zone
metropolitane de creştere economică
6. Hazarduri naturale şi tehnologice; cercetări privind
evaluarea riscurilor şi studii de impact
7. Guvernanta în politicile spaţiale şi urbane
8. Scenarii spaţiale
|
|
|
|
9. Noi instrumente şi tehnici în
amenajarea teritoriului 10. Tehnici si metode pentru creşterea gradului de
securitate a frontierelor
|
|
3.5
|
Construcţii
|
1. Aplicarea tehnologiilor avansate pentru dezvoltarea oraşelor
cu menţinerea şi conservarea clădirilor istorice, fără afectarea structurii
acestora
2. Reducerea impactului negativ al construcţiilor asupra
mediului natural ,în exploatare şi prin produsele de demolare
3. Sisteme de anvelope inteligente cu proprietăţi
predictiv-reactive
4. Industrializarea construcţiilor, inclusiv cele subterane,
reducerea costurilor şi a timpului de execuţie
5. Sisteme de concepere şi proiectare a clădirilor noi cu consum
foarte redus de energie
6. Concepte de extindere a duratei de viaţă a structurilor şi de
creştere a capacităţii de rezistenţă la impactul dezastrelor naturale sau
antropice
7. Soluţii tehnice de reducere a riscului -
clădiri noi şi consolidare postdezastru
8. Metode pentru creşterea rezistenţei clădirilor la modificări
climatice extreme
9. Metode de stabilizare a solurilor (biotehnologii)
10. Materiale care îmbunătăţesc microclimatul interior şi reduc
consumul de energie prin utilizarea nanosenzorilor şi a tehnologiei
informaţiei
|
|
4.
|
Sănătate
|
|
|
|
|
1. Dezvoltarea cunoaşterii sistemelor biologice integrative ale
fiinţei umane
2. Mecanisme de adaptare ale organismului uman la dinamica
factorilor de mediu biologic şi psihosocial
3. Metode de investigaţie şi intervenţionale bazate pe medicina
moleculară şi celulară, genomică şi proteomică
4. Dezvoltarea de terapii moderne
orientate spre suportul chimic, genetic şi celular şi standardizarea lor
conform normelor bioetice
5. Dezvoltarea interfeţei creier-maşină în scopul investigaţiei
şi recuperării în afecţiunile neurologice
6. Implementarea de noi metode de
prevenţie şi intervenţionale, la nivel naţional, arondate la spaţiul european
de operare
|
|
5.
|
Agricultură, siguranţă şi securitate alimentară
|
|
|
|
1. Evaluarea, exploatarea, protecţia şi ameliorarea resurselor
naturale în scopul creşterii cantitative şi calitative a producţiei
agroalimentare
2. Modernizarea producţiei alimentare şi obţinerea de produse
corespunzătoare principiilor dezvoltării durabile şi securităţii alimentare
3. Creşterea competitivităţii tehnico-economice a produselor
hortiviticole
4. Metode, tehnici şi tehnologii de creştere şi diversificare a
producţiei animale şi piscicole, asigurarea protecţiei sanitar-veterinare
5. Managementul producţiei agroalimentare: dimensionarea optimă
a exploataţii lor agricole, sisteme integrate de asigurare a activităţilor
agroalimentare
6. Alimente funcţionale pentru menţinerea sănătăţii oamenilor
şi prevenirea îmbolnăvirilor
7. Produse agroalimentare ecologice
8. Trasabilitatea pe lanţul alimentar
9. Diminuarea reziduurilor şi contaminanţilor din întreg lanţul
alimentar
10. Metodologii cu acurateţe înaltă, fezabile, senzitive,
rapide, de detectare a reziduurilor şi contaminanţilor
11. Noi varietăţi de plante
12. Conservarea potenţialului genetic al resurselor naturale
autohtone şi biodiversităţii
13. Ameliorarea, protecţia şi conservarea resurselor genetice
vegetale şi animale
14. Sănătate publică veterinară, diagnosticul, supravegherea şi
controlul bolilor la animale
15. Ameliorarea potenţialului productiv, protectiv şi social al
pădurilor
16. Protecţia şi dezvoltarea resurselor cinegetice şi
salmonicole
17. Cercetare interdisciplinară privind corelaţiile sol, plantă,
animal, aliment şi om
|
|
6.
|
Biotehnologii
|
|
6.1
|
Biotehnologii
|
1. Conceperea şi dezvoltarea de noi medicamente cu maximă
eficienţă şi efecte secundare minimale
2. Elaborarea unor protocoale de diagnostic şi tratamente
medicale cu impact asupra stării de sănătate şi creşterii speranţei de viaţă
|
|
|
|
3. Crearea unor noi tehnologii pentru producţia de alimente cu
siguranţă maximă asupra sănătăţii umane
4. Conceperea şi dezvoltarea unor tehnologii avansate în
domeniul produselor farmaceutice, grupurilor biocatalitice şi de obţinere a
unor noi enzime şi microorganisme
5. Cercetarea şi dezvoltarea de sisteme bioinformatice pentru
modelarea şi monitorizarea activităţii celulare, a mecanismelor de procesare
a informaţiilor la nivel biologic, inclusiv cognitiv
|
|
7. Materiale, procese şi
produse inovative
|
|
7.1
|
Materiale avansate
|
1. Materiale avansate pentru generarea, transportul şi utilizarea energiei
2. Materiale avansate pentru dezvoltarea infrastructurii
3. Materiale care protejează mediul înconjurător în procese
legate de producerea şi utilizarea lor
4. Materiale avansate pentru produse competitive la export
5. Materiale avansate pentru mijloace moderne de transport
6. Materiale şi biomateriale avansate pentru creşterea calităţii
vieţii: sănătate, sport, educaţie etc.
7. Tehnologii de reciclare a materialelor avansate
8. Materiale avansate destinate sectoarelor-nisă ale economiei
|
|
7.2
|
Tehnologii avansate de conducere a proceselor industriale
|
1. Concepere si proiectare integrată a proceselor si sistemelor
de automatizare (IPCD)
2. Modelarea şi identificarea proceselor de mare complexitate
3. Conducerea neliniară robustă a
proceselor
4. Tehnici avansate de conducere
5. Sisteme inteligente de conducere
6. Conducerea orientată multi-agent
7. Noi paradigme ale sistemelor de fabricaţie
8. Sisteme integrate hardware şi software de conducere în timp
real a proceselor
9. Sisteme avansate de comunicaţie pentru procese industriale
|
|
7.3
|
Tehnologii şi produse mecanice de înaltă precizie şi sisteme
mecatronice
|
1. Traductoare şi senzori de macro- şi microdimensiuni pe bază
de tehnologii integrate de înaltă precizie
2. Mecatronică aplicată; produse şi
sisteme mecatronice inteligente
3. Tehnici, metrologii şi mijloace de măsurare precisă şi
ultraprecisă
4. Sisteme şi echipamente de acţionare automată
convenţionale şi neconvenţionale, cu deplasări şi poziţionări liniare sau
unghiulare precise şi ultraprecise
5. Robotică şi microrobotică de înaltă precizie, cu sau fără
deplasări autonome
6. Tehnologii de fabricaţie convenţionale şi neconvenţionale de
înaltă şi ultra precizie
7. Tehnologii de montaj, micromontaj,
asamblare rapidă şi demontaj automat de înaltă precizie
8. Echipamente de protezare organică şi aparatură medicală de
investigare, diagnoză şi monitorizare computerizată
9. Echipamente şi aparatură optică şi optoelectronică avansată
10. Echipamente şi aparatură de înaltă
precizie pentru testarea şi controlul parametrilor de mediu şi al calităţii produselor
alimentare primare
11. Sisteme micro-electromecanice (MEMS)
|
|
7.4
|
Tehnologii nucleare
|
1. Obţinerea şi utilizarea izotopilor stabili şi radioactivi în
industrie, agricultură şi managementul resurselor
2. Aplicaţii industriale ale tehnologiilor nucleare
3. Aplicaţii în medicină - produse radiofarmaceutice, PET,
hadronoterapie
4. Tehnologii energetice avansate, bazate pe fisiune şi fuziune
nucleară
5. Siguranţă şi securitate nucleară, radioecologie şi radioprotecţie
6. Obţinerea de noi materiale prin şi pentru tehnologii
nucleare, 4R
7. Tehnologii de dezafectare a instalaţiilor nucleare şi
gestionarea deşeurilor radioactive
|
|
7.5
|
Produse şi tehnologii
inovative destinate transporturilor şi producţiei de automobile
|
1. Produse şi tehnologii care sporesc eficienţa energetică a
mijloacelor de transport şi reduc efectele poluante
2. Produse şi tehnologii pentru realizarea de infrastructuri:
căi ferate, şosele, canale navigabile, terminale etc. fiabile, cu nevoi de
mentenantă cât mai redusă şi cu costuri sociale scăzute
3. Creşterea siguranţei şi securităţii transportului
4. Produse şi tehnologii destinate producţiei de automobile
5. Sisteme/tehnologii de transport
intermodal pentru limitarea efectelor externe ale traficului şi reducerea
consumului de resurse
|
|
|
|
6. Logistici integrate: de aprovizionare, tehnologice, de
distribuţie şi logistici inverse care reunesc tehnologii de transport,
manipulare, depozitare/stocare, condiţionare, ambalare, comercializare,
fabricaţie, reciclare
7. Sisteme de management al calităţii transporturilor, de
monitorizare şi de dirijare a traficului
8. Soluţii pentru diminuarea congestiei în aglomeraţiile urbane
în corelaţie cu structurarea spaţiului şi creşterea calităţii vieţii
9. Produse şi tehnologii destinate transporturilor aeriene
|
|
8. Spaţiu şi securitate
|
|
8.1
|
Explorări spaţiale
|
1. Participare la misiuni spaţiale circumterestre şi în
sistemul solar
2. Cercetarea şi obţinerea de modele teoretice, experimentale
şi computaţionale ale fenomenelor specifice mediului circumterestru,
sistemului solar, Universului şi a interacţiunilor dintre acestea, pe baza
rezultatelor experimentale şi observaţionale ale misiunilor spaţiale
3. Experimente în microgravitaţie
4. Cercetarea şi realizarea de instrumente, aparatură
ştiinţifică şi sisteme de bord pentru platformele spaţiale, experimente de
bord şi la sol
5. Microsateliţi pentru explorare şi utilizări operaţionale
6. Sisteme de lansare, operare şi recuperare pentru zbor
suborbital
7. Zbor în formaţie şi sisteme în reţea
8. Managementul cunoştinţelor şi al datelor spaţiale
9. Metode şi algoritmi specifici de achiziţie, procesare şi
analiză a datelor: GRID, data mining, data fusion, detectarea schimbărilor
(change detection)
10. Tehnologii de măsură şi procesare a datelor multispectrale
şi radar
11. Strategie si infrastructură spaţială tangibilă si
intangibilă
|
|
8.2
|
Aplicaţii spaţiale
|
1. Observarea Terrei din sateliţi şi
platforme aerospaţiale
2. Sisteme globale de navigaţie şi poziţionare prin satelit.
GALILEO
3. Comunicaţii spaţiale şi sisteme de sol aferente
4. Aplicaţii spaţiale integrate pentru telemedicină, agricultură
de precizie, monitorizarea dezastrelor naturale, sisteme de informaţie
globală
5. Tehnici geospaţiale
6. Algoritmi automaţi şi semi-automaţi pentru date spaţiale
7. Sisteme de monitorizare globala. GMES
8. Sisteme şi servicii bazate pe localizare
9. Sisteme si platforme pentru observare si monitorizare
|
|
8.3
|
Tehnologii şi infrastructuri aerospaţiale
|
1. Tehnici aeronautice, dinamica zborului, CFD
2. Sisteme de lansare, operare şi recuperare pentru misiuni
suborbitale
3. Tehnici pentru lansare şi orbitare
4. Platforme-specializate şi aparate de
zbor cu şi fără pilot
5. Cercetarea şi dezvoltarea de senzori, sisteme şi echipamente
de bord şi la sol, dezvoltarea spin-off a rezultatelor spaţiale
6. Metode şi tehnici avansate de simulare, comandă şi control,
de proiectare şi fabricaţie a aparatelor de zbor aerian, aerospaţial şi
spaţial
7. Sisteme şi metode pentru dinamica zborului aerospaţial,
controlul atitudinii platformelor. Sisteme de control optimal. Controlul
traficului aerospaţial şi sisteme de sol.
8. Sisteme de analiză, încercare şi control al calităţii
specifice domeniului spaţial, aerospaţial şi aeronauticii
9. Tehnoloqii, sisteme, instrumente si echipamente aerospaţiale
si spaţiale
|
|
8.4
|
Tehnici pentru securitate
|
1. Sisteme, tehnici şi echipamente pentru detecţie, localizare,
poziţionare, comunicaţie, urmărire şi identificare
2. Dezvoltarea tehnologiilor pentru combaterea bioterorismului
şi a agresiunilor CBRN (Chemical, Biological, Radiological, Nuclear)
3. Tehnici de recunoaştere şi supraveghere, inclusiv IMINT
4. Sisteme şi tehnologii pentru
protecţia împotriva terorismului de orice natură
5. Utilizarea infrastructurii spaţiale globale: comunicaţii,
poziţionare, observare, în aplicaţiile pentru securitate şi apărare
6. Tehnici şi tehnologii pentru protecţia frontierelor
terestre, marine şi aeriene
7. Senzori, sisteme, echipamente şi tehnici pentru detecţia,
identificarea şi neutralizarea factorilor locali generatori de crize:
substanţe periculoase, agenţi chimici şi biologici, mine, armament,
explozivi, vehicule şi dispozitive explozive improvizate;
8. Metode, sisteme şi tehnologii pentru asigurarea securităţii
reţelelor de management al datelor şi comunicaţiei: sisteme distribuite,
GRID, data mining, reţele locale, tehnici de autentificare, criptare
|
|
|
|
9. Tehnici suport pentru acţiuni şi
măsuri de combatere a ameninţărilor la adresa securităţii, de combatere a
crimei organizate si a traficului ilegal
|
|
8.5
|
Sisteme şi infrastructura de securitate
|
1. Realizarea de tehnologii, sisteme şi tehnică de apărare şi
securitate interoperabile, în conformitate cu cerinţele operaţionale ale
structurilor sistemului naţional de apărare şi siguranţă naţională
2. Sisteme şi echipamente pentru protecţia, îmbunătăţirea
securităţii şi salvarea persoanei, inclusiv mijloace de diagnostic şi
tratament
3. Sisteme pentru asigurarea unui management eficient al
situaţiilor de criză şi al intervenţiilor în cazul dezastrelor, sisteme de
detecţie, prevenire şi alertă
4. Protecţia infrastructurilor fizice şi informatice
5. Sisteme, tehnici şi metode pentru
restaurare din situaţiile de criza. Sisteme integrate de securitate, fixe şi
mobile, pentru obiective de importanţă strategică: unităţi industriale,
aeroporturi, unităţi militare, rezervoare şi conducte de petrol etc.
6. Suport pentru realizarea culturii de
securitate şi combaterea formelor de terorism cultural şi social.
7. Strategii şi politici de securitate la nivel local, european
şi global
|
|
9. Cercetare socio-economică
şi umanistă
|
|
9.1
|
Noi metode manageriale, de marketing şi dezvoltare
antreprenorială pentru competitivitate organizaţională
|
1. Managementul bazat pe cunoaştere
2. Parcuri ştiinţifice şi incubatoare de afaceri bazate pe
colaborarea dintre universităţi - mediu de afaceri - autorităţi
3. Mecanisme colaborative specifice
reţelelor de firme şi clusterelor
4. Sisteme şi mecanisme organizaţionaie managerial-economice
axate pe inovare
5. Strategii de stabilire şi valorificare a avantajelor
competitive ale firmelor
6. Metode şi instrumente de marketing
7. Leadership-ul şi responsabilitatea
socială corporativă în condiţiile proceselor de europenizare şi globalizare
8. Politici şi mecanisme specifice IMM-urilor, de aplicare a
strategiilor inovative
9. Sisteme moderne de finanţare: fonduri cu capital de risc,
parteneriate public-privat etc, pentru IMM-urile
inovative
10. Cultura organizaţională şi managementul inovării în IMM-uri
11. Inovare şi competitivitate prin transferul internaţional de
know-how managerial
12. Sisteme si abordări eficace privind trainingul si
consultanta managerială
|
|
9.2
|
Calitatea educaţiei
|
1. Asistarea deciziilor pentru politicile de asigurare a
calităţii educaţiei
2. Managementul calităţii în educaţie
3. Formarea iniţială şi continuă a resurselor umane din
perspectiva calităţii educaţiei şi a stimulării potenţialului creativ
4. Educaţia pentru cercetare
5. Dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale
6. Dezvoltarea aptitudinilor pentru viaţă în cadrul sistemului
educaţional
7. Educaţia privind respectarea dreptului de proprietate
intelectuală
8. Educaţia civică
9. Crearea şi corelarea cadrului naţional al calificărilor cu
cel european
10. Evaluarea organizaţiilor furnizoare de educaţie continuă
11. Managementul resursei umane în educaţie
12. e-Learning şi calitatea educaţiei
13. Limbaje de modelare educaţională
14. Corelarea sistemului educaţional cu cerinţele pieţei muncii
|
|
9.3
|
Calitatea ocupării
|
1. Calitatea intrinsecă a locului de muncă în România
2. Calificarea, învăţarea continuă şi dezvoltarea carierei
3. Sănătatea şi siguranţa la locul de muncă
4. Flexibilitatea şi securitatea locurilor de muncă
5. Incluziunea şi accesul pe piaţa muncii
6. Organizarea muncii şi echilibrul muncă-timp liber
7. Dialogul social şi implicarea lucrătorilor
8. Performanţa economică globală şi productivitatea
9. Evaluarea subiectivă - satisfacţia la locul de muncă - a
dimensiunilor calităţii ocupării, în viziunea lucrătorilor individuali
10. Ocupaţia în mediul rural
11. Ocupaţia în zonele monoindustriale
12. Navetism şi telemuncă în România
13. Circulaţia internaţională a forţei de muncă
|
|
9.4
|
Capitalul uman, cultural şi social
|
1. Relaţiile dintre formele de capital şi structura socială
2. Regulile de conversie între diferite forme de capital
3. Constituirea şi distribuirea oportunităţilor educaţionale,
ocupaţionale şi de mobilitate în spaţiul social
|
|
|
|
4. Efectele stratificării sociale asupra şanselor de mobilitate
socială ale indivizilor şi asupra dezvoltării
5. Efectele stratificării sociale asupra practicilor de consum
cultural şi asupra participării civice şi politice
6. Generarea, evaluarea, creşterea şi protejarea capitalului
intelectual
7. Factorii si dinamica economiei bazate pe cunoaştere
|
|
9.5
|
Patrimoniul material/ nonmaterial, turismul cultural; industriile
creative
|
1. Tehnici de marketing cultural
2. Tehnici de conservare a patrimoniului
3. Conservarea şi restaurarea patrimoniului cu asigurarea
viabilităţii comunitare
4. Dinamica macro şi micro a turismului cultural
5. Dezvoltarea locală şi turismul cultural
6. Practici noi de patrimonializare
7. Producţia culturală şi dinamica socială
8. Industriile creative şi dreptul de proprietate intelectuală
9. Evoluţia limbii române în contextul globalizării;
performanţa comunicativă
10. Contribuţii la cercetarea filosofică şi psihologică
11. Evaluarea „perioadelor cheie" din istoria României
12. Evaluarea tendinţelor sistemelor moderne în artă şi
audiovizual şi impactul lor asupra peisajului cultural românesc
|
|
9.6
|
Inegalităţi socio-umane; disparităţi regionale
|
1. Inegalităţile socio-umane în profil
regional şi naţional
2. Emergenţa şi caracteristicile noilor clase sociale în
România post-comunistă
3. Caracteristicile socio-economice ale regiunilor României şi
ale nivelurilor de dezvoltare ale acestora
4. Noile tipuri de disparităţi
comunitar-regionale, îndeosebi a celor asociate cu locuirea/migraţia
temporară în străinătate
5. Opţiunile pentru dezvoltarea policentrică şi politicile
derivate care să elimine disparitătile regionale
|
|
9.7
|
Tehnologie, organizaţie şi schimbare culturală
|
1. Interacţiunea între tehnologii şi indivizi
2. Raportul între reţele sociale şi reţele virtuale
3. Impactul social al noilor configuraţii tehnologice
4. Importul şi/sau emergenţa unor noi forme şi culturi
organizaţionale în contextul globalizării
5. Schimbări ale culturii muncii post-privatizare
6. Raportul dintre mediul instituţional şi durabilitatea
formelor organizaţionale
7. Impactul social al noilor forme şi culturi organizaţionale
8. Efectele instituţionalizării unor modele specifice
organizaţionale în plan local
9. Efectele decuplării dintre noile forme organizaţionale şi
practici pre-existente
10. Configurarea unor noi modele organizaţionale
pentru eficientizarea administraţiei publice locale şi centrale
11. Analiza raportului dintre gradul de raţionalizare
administrativă şi creşterea economică
|
|
9.8
|
Locuirea
|
1. Elaborarea unei tipologii coerente, definitorii pentru
calitatea locuirii în România
2. Categorii sociale vulnerabile, arii cu incidenţă mare a
persoanelor/familiilor cu condiţii precare de locuire
3. Fundamentarea politicilor pentru prevenirea şi atenuare a
locuirii în condiţii precare, în zone în care siguranţa locuirii este pusă în
pericol, şi a excluziunii de la locuire
4. Soluţii pentru creşterea gradului de siguranţă, a condiţiilor
de igienă şi confort ale locuirii şi pentru optimizarea utilizării resurselor
prin care se asigură calitatea locuirii
5. Sisteme şi structuri de monitorizare, avertizare timpurie în
caz de contaminare chimică, bacteriologică, radiologică sau nucleară
6. Mijloace şi metode de protecţie împotriva terorismului
|
|
DENUMIREA PROGRAMULUI: 5. INOVARE
|
|
Obiectiv general
|
Creşterea capacităţii de inovare, dezvoltare tehnologică şi
asimilare în producţie a rezultatelor cercetării, în vederea îmbunătăţirii
competitivităţii economiei naţionale şi a creşterii calităţii vieţii
|
|
Obiective specifice
|
1. Intărirea capacităţii de inovare a întreprinderilor şi
consolidarea contribuţiei lor la crearea de noi produse şi pieţe bazate pe
valorificarea rezultatelor cunoaşterii
2. Stimularea parteneriatului dintre agenţi economici şi
entităţi de cercetare
3. Dezvoltarea capacităţii de transfer tehnologic în
universităţi
4. Stimularea capacităţii de absorbţie a rezultatelor CDI de către IMM-uri
5. Implementarea agendelor strategice elaborate în cadrul
platformelor tehnologice
|
|
|
6. Crearea şi dezvoltarea de infrastructuri de inovare
7. Dezvoltarea infrastructurii şi managementului calităţii
|
|
Direcţii de acţiune
|
1. Crearea de produse şi tehnologii la
iniţiativa agenţilor economici
2. Crearea şi/sau dezvoltarea infrastructurii de inovare:
a) Parcuri ştiinţifice şi/sau tehnologice
b) Centre de transfer tehnologic
c) Centre de brokeraj, magazine ale cunoaşterii
d) Incubatoare tehnologice
3. Sprijinirea ofertei de servicii suport pentru inovare
4. Sprijinirea dezvoltării infrastructurii de atestare a
calităţii
5. Sprijinirea acreditării laboratoarelor de încercări şi
analiză
6. Sprijinirea implementării şi dezvoltării sistemului de
management al calităţii
7. Sprijinirea formării şi dezvoltării de reţele inovative
8. Sprijinirea activităţii platformelor tehnologice
9. Organizarea de concursuri cu premii pe domenii cu potenţial
inovativ pe plan naţional
|
|
Participanţi
|
1. Agenţi economici în parteneriat cu
entităţi de CDI/ entităţi de transfer tehnologic
2. Unităţi de administraţie publică locală în parteneriat cu
entităţi de CDI/unităţi de transfer tehnologic
3. Agenţi economici/unităţi de administraţie publică
locală/entităţi de transfer tehnologic/entităţi CDI
4. Entităţi de CDI în parteneriat cu agenţi economici/ unităţi
de administraţie publică centrală sau locală/ unităţi de transfer tehnologic
|
|
Indicatori de rezultat
|
Denumirea indicatorilor
|
U.M./an
|
|
1. Număr de proiecte CDI finanţate
|
Nr.
|
|
2. Rata de succes a solicitărilor de proiecte CDI
|
%
|
|
3. Ponderea contribuţiei financiare private pe proiecte CDI, din care contribuţie financiară
directă
|
%
|
|
4. Număr de produse transferabile obţinute
|
Nr.
|
|
5. Număr de cereri de brevete depuse în
urma proiectelor, din care
a) naţionale
b) EPO (UE)
c) USPTO (SUA)
d) Triadice (UE, SUA, Japonia)
|
Nr.
|
|
6. Număr de brevete acordate în urma proiectelor, din care
a) naţionale
b) EPO (UE)
c) USPTO (SUA)
d) Triadice (UE, SUA, Japonia)
|
Nr.
|
|
7. Număr de IMM participante în proiecte
|
Nr.
|
|
8. Număr de proiecte de parcuri ştiinţifice
|
Nr.
|
|
9. Valoarea tranzacţiilor efectuate în centrele de transfer
tehnologic
|
Mii lei
|
|
10. Număr de centre de brokeraj susţinute
|
Nr.
|
|
11. Număr de incubatoare tehnologice
sprijinite
|
Nr.
|
|
12. Număr de reţele inovative sprijinite
|
Nr.
|
|
13. Număr de platforme tehnologice sprijinite
|
Nr.
|
|
14. Valoarea investiţiei în infrastructura de certificare a
calităţii
|
Mii lei
|
|
15. Număr laboratoare de certificare a calităţii acreditate
|
Nr.
|
|
Indicatori de rezultat
|
Denumirea indicatorilor
|
U.M./an
|
|
16. Număr unităţi CDI care au implementat sisteme de management
al calităţii
|
Nr.
|
|
17. Valoarea proiectelor CDI desfăşurate în cadrul concursurilor
naţionale de inovare
|
Mii lei
|
|
18. Valoarea premiilor oferite în cadrul concursurilor naţionale
de inovare
|
Mii lei
|
|
DENUMIREA PROGRAMULUI: 6. Susţinerea performanţei instituţionale
|
|
Obiectiv
|
Susţinerea performanţei instituţionale prin asigurarea
continuităţii şi stabilităţii activităţii entităţilor de CDI, în scopul
implementării strategiilor proprii de dezvoltare, elaborate în acord cu
Strategia Naţională de CDI
|
|
Obiective derivate
|
1. Susţinerea dezvoltării instituţionale în vederea obţinerii
excelenţei
2. Susţinerea competitivităţii
internaţionale a sistemului CDI românesc
|
|
Acţiuni
|
Asigurarea unei finanţări multianuale, prin competiţie, pentru
activităţi fără caracter economic, care să permită unităţii de CDI derularea
planului de dezvoltare pe durată medie şi atingerea unui nivel de performanţă
care să contribuie la atragerea unor surse suplimentare de finanţare.
|
|
Entităţi eligibile
|
1. Institute naţionale de cercetare-dezvoltare
2. Instituţii de învăţământ superior
3. Alte entităţi de cercetare non-profit
|
|
Indicatori de rezultat
|
Denumirea indicatorilor
|
U.M./an
|
|
1. Ponderea investiţiilor în totalul finanţării obţinute prin
program
|
%
|
|
2. Ponderea finanţării din program în totalul bugetului
instituţiilor finanţate
|
%
|
|
3. Ponderea finanţării din proiecte internaţionale în totalul
bugetului instituţiilor finanţate
|
%
|
|
4. Ponderea finanţării din proiecte cu agenţi economici privaţi
în totalul bugetului instituţiilor finanţate
|
%
|
|
5. Ponderea publicaţiilor ISI obţinute de către entităţile
finanţate în totalul publicaţiilor ISI pe plan naţional
|
%
|
|
6. Ponderea publicaţiilor indexate în alte baze de date
internaţionale recunoscute, obţinute de către entităţile finanţate, în
totalul publicaţiilor pe plan naţional
|
%
|
|
7. Ponderea cererilor de brevete obţinute
de către entităţile finanţate în total pe plan naţional,
din care:
a) naţionale
b) EPO (UE)
c) USPTO (SUA)
d) Triadice (UE, SUA, Japonia)
|
%
|
3. Implementare
Implementarea acţiunilor prevăzute în Plan se va
realiza prin intermediul unui set de instrumente, fiecare grupând activităţi
specifice.
Tipurile de instrumente utilizate pentru implementarea
PN II sunt:
I.1. Proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare, cu
următoarele categorii:
I.1.1. Proiecte de cercetare exploratorie
I.1.2. Proiecte complexe
I.1.3. Proiecte pentru dezvoltarea carierei în
cercetare
I.1.4. Proiecte CDI orientate
I.2. Proiecte de mobilităţi
I.3. Proiecte de investiţii
I.4. Proiecte suport
I.5. Proiecte pentru finanţarea participării în
proiecte internaţionale
I.6. Proiecte pentru
susţinerea performanţei instituţionale
In plus, diverse direcţii de acţiune din Plan pot fi
implementate folosind instrumente tip premii, burse sau vouchere.
Descrierea şi detalierea fiecărui tip de instrument se
va face prin Pachetul de informaţii care se aprobă prin decizie a preşedintelui
Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică.
3.1. Modelul
investiţional
Modelul investiţional reprezintă ansamblul procedurilor
prin care se stabileşte nivelul iniţial al bugetelor pe programe ale PN II şi se ajustează pe parcursul
derulării planului.
Derularea programului investiţional constă în
parcurgerea următoarelor etape:
Etapa 1. Decizia
A.N.C.S. privind repartizarea bugetului între:
- Planul Naţional II (minimum
80%);
- alte capitole de cheltuieli ale bugetului A.N.C.S.
(maximum 20%).
Etapa 2. Decizia
A.N.C.S. privind repartizarea bugetului Planului naţional II între:
- programele 1-5 (85-90%) şi
- programul 6 (10-15%).
Etapa 3. Dimensionarea
iniţială, în primul an, a bugetelor alocate fiecăruia dintre programele 1-5,
conform prevederilor din anexa nr. 2.
Etapa 4: Evaluarea
programelor 1-5 ale PNCDI
Evaluarea se face la fiecare doi ani pe baza a două
grupe de indicatori:
- indicatori ţintă de evaluare a sistemului de CDI
(tabelul 2);
- indicatori de impact al sistemului de CDI (tabelul
3).
Etapa 5: Ajustarea
alocaţiilor iniţiale pentru programele 1-5
Ajustarea se va efectua la fiecare doi ani în funcţie
de:
a. performanţele efective ale sistemului de CDI;
b. priorităţile economico-sociale
ale României;
c. tendinţele cercetării ştiinţifice pe plan mondial.
Performanţele sistemului de CDI se măsoară prin
contribuţia programelor la realizarea valorilor ţintă stabilite de A.N.C.S. pentru
indicatorii prezentaţi în tabelele 2 şi 3.
Tabel 2. Indicatori de evaluare a sistemului de CDI
si valorile ţintă la orizontul anului 2013
|
Nr. crt.
|
Denumirea indicatorilor
|
U.M.
|
Perioada de referinţă
|
Valori de
referinţă
|
Ţinte 2013
|
|
1.
|
Lucrări ştiinţifice publicate anual în reviste indexate în sistemul ISI- WoS
|
nr.
|
media 1995-2005
|
1995
|
+100%*)
|
|
2.
|
Citări în reviste indexate în sistemul ISI-WoS
|
nr.
|
media 1995-2005
|
6898
|
+120%*)
|
|
3.
|
Reviste româneşti indexate ISI
|
nr.
|
2006
|
7
|
15 reviste
|
|
4.
|
Brevete naţionale
|
nr./1 mii. loc.
|
media 1996-2003
|
58
|
+200%*)
|
|
5.
|
Brevete internaţionale depuse (UE, SUA, Japonia)
|
nr.
|
media 2000-2004
|
17,4
|
+600%*)
|
|
6.
|
Numărul de produse transferabile
|
nr.
|
_
|
|
100*)
|
|
7.
|
Participări în proiecte internaţionale
|
% din buget public CD
|
2005
|
4%
|
6%*)
|
|
Nr. crt.
|
Denumirea indicatorilor
|
U.M.
|
Perioada de referinţă
|
Valori de
referinţă
|
Ţinte 2013
|
|
8.
|
Valoarea contribuţiei sectorului privat în cadrul PN II
|
% din PIB
|
-
|
-
|
0,75%
|
|
9.
|
Numărul de doctori în sistemul CD
|
Nr.
|
2004
|
8954
|
+100%
|
|
10.
|
Mobilităţi internaţionale
|
Om-lună
|
-
|
-
|
5.000*)
|
|
11.
|
Mobilităţi naţionale (intra şi inter-sectoriale)
|
Om-lună
|
-
|
-
|
1.000*)
|
|
12.
|
Investiţii în infrastructura CDI
|
% în GERD
|
media 1998-2003
|
10%
|
25%*)
|
|
13.
|
Numărul de IMM-uri care au accesat cu succes fonduri prin PNCDI
|
nr.
|
medie 1999-2006
|
**)
|
+150%*)
|
|
14.
|
Numărul de parcuri ştiinţifice
|
nr.
|
2006
|
4
|
8
|
|
15.
|
Valoarea transferurilor tehnologice în centrele de TT autorizate
|
Mii RON
|
2006
|
**)
|
+100%*)
|
*) Media 2007-2013.
**) Valoarea va fi disponibilă
în 2007. Creşterea propusă este corelată cu creşterea bugetului public.
Tabel 3. Indicatori de impact pentru sistemul CDI
|
Nr. crt.
|
Indicatori
|
U.M.
|
Perioada de referinţă
|
Valori de
referinţă
|
Ţinte 2013
|
|
1.
|
Universităţi româneşti în clasamentul Shanghai (Top 500)
|
nr.
|
2006
|
0
|
2
|
|
2.
|
Ponderea întreprinderilor cu activitate de inovare (conform
Community Innovation Survey)
|
%
|
2002-2004
|
19%
|
+100%
|
|
3.
|
Angajaţi în domenii high-tech din totalul industriei prelucrătoare
|
% din totalul ocupării
|
2004
|
0,4%
|
+100%
|
|
4.
|
Angajaţi în servicii intensive în cunoaştere high-tech în total ocupare din
servicii
|
% din totalul
ocupării
|
2004
|
1,5%
|
+75%
|
|
5.
|
Exporturi de produse high-tech
|
% în total exporturi
|
2004
|
3,8%
|
+50%
|
Priorităţile economico-sociale ale României sunt avute
în vedere la stabilirea importanţei relative a celor trei obiective strategice
ale sistemului de CDI: crearea de cunoaştere, competitivitatea economică şi
calitatea socială.
Tendinţele cercetării ştiinţifice pe plan mondial sunt
luate în considerare prin indicatorii de rezultate ai fiecărui program în
parte.
Aplicarea modelului se va realiza în baza metodologiei specifice, aprobate prin decizie a preşedintelui
A.N.C.S.
3.2. Monitorizarea PN II
Monitorizarea implementării PN II
este concepută ca un proces în care se urmăreşte
gradul de atingere a obiectivelor strategice prin contribuţia programelor.
Corespunzător, tipurile de indicatori de monitorizare sunt:
- Indicatori de evaluare
şi de impact pentru sistemul CDI. Numărul acestor
indicatori este relativ redus, oferind o imagine sintetică a rezultatelor şi
sustenabilitatii (resurse umane şi capacităţi) sistemului CDI.
- Indicatori de rezultat pe programe. Toţi aceştia reflectă rezultatele directe ale investiţiei în CDI
prin diferitele instrumente.
Construcţia acestor indicatori va avea la bază un
sistem electronic integrat şi transparent de culegere a informaţiilor, care va
evita dubla înregistrare a rezultatelor şi va avea clar delimitate
responsabilităţile diferiţilor actori privind veridicitatea datelor.
3.3. Cadrul
instituţional
In acord cu principiile Strategiei Naţionale pentru
CDI, în vederea operaţionalizării activităţilor de monitorizare şi evaluare a
implementării acţiunilor prevăzute, se vor constitui următoarele instituţii şi
organisme:
- Consiliul Cercetării Ştiinţifice din România;
- Consiliul pentru Dezvoltare Tehnologică din România;
- Consiliul pentru Inovare din România.
Până la efectuarea modificărilor legislative necesare,
atribuţiile Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, ale Consiliului
Naţional pentru Dezvoltare Tehnologică şi ale Consiliului Naţional pentru
Inovare vor fi îndeplinite în mod tranzitoriu de organismele existente,
înfiinţate conform legislaţiei în vigoare, respectiv CNCSIS*), CCCDf*) şi
Consiliul Ştiinţific al AMCSIT***). Componenţa şi funcţionalitatea acestor
instituţii şi organisme se vor stabili în funcţie de necesităţile concrete ale
sistemului de cercetare, dezvoltare şi inovare din România, în acord cu
practica internaţională.
*) Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din
Invăţământul Superior.
**) Colegiul Consultativ pentru Cercetare, Dezvoltare
şi Inovare.
***) Consiliul Ştiinţific al Agenţiei Manageriale
pentru Cercetare Ştiinţifică, Inovare şi Transfer Tehnologic.
ANEXA Nr. 2
FINANŢAREA PN II DE
LA BUGETUL DE STAT
Total Plan naţional II - 15.000
milioane lei de la bugetul de stat, din care:
I. Resurse umane - 1.350 milioane lei;
II. Capacităţi - 2.025
milioane lei;
III. Idei - 2.700 milioane lei;
IV. Parteneriate în domeniile prioritare - 5.400
milioane lei, din care:
1. Tehnologia informaţiei şi comunicaţii 10%
2.
Energie
10%
3. Mediu 14%
4. Sănătate 14%
5. Agricultură, siguranţă şi securitate
alimentară 12%
6.
Biotehnologii
7%
7. Materiale, procese şi
produse inovative 15%
8. Spaţiu şi
securitate 8%
9. Cercetare socioeconomică şi
umanistă 10%
V. Inovare - 2.025 milioane lei;
VI. Susţinerea performanţei
instituţionale - 1.500 milioane lei.
Corectarea bugetului Planului naţional II pe programe şi pe instrumente se va face
conform modelului investiţional prevăzut la pct. 3.1 din anexa nr. 1 la
hotărâre.
ANEXA Nr. 3
PLAFOANELE
pe baza cărora se calculează costurile salariate
directe la contractele de finanţare încheiate începând cu luna mai 2007 din
fonduri bugetare alocate Planului naţional II
|
Nr. crt.
|
Categoria de activităţi
|
Nivelul studiilor
|
Funcţia/ gradul
profesional
|
Limita maximă în
euro/om/lună
|
|
1.
|
Activităţi ce presupun nivel înalt al creativităţii şi/sau
experienţă şi abilitate de conducere
|
superioare
|
CS I, CS II, IDT I, IDT II, profesor
universitar, conferenţiar universitar, director program/
proiect
|
4.300
|
|
2.
|
Activităţi ce presupun cunoaşterea aprofundată a metodelor de
analiză şi sinteză, precum şi abilităţi de utilizare a acestora
|
superioare
|
CS III, IDT III, CS, IDT, lector universitar, asistent
universitar, şef program/proiect, responsabil proiect
|
2.900
|
|
Nr.
Crt.
|
Categoria de activităţi
|
Nivelul
studiilor
|
Funcţia/gradul
profesional
|
Limita maxima in euro/om/lună
|
|
3.
|
Activităţi ce presupun cunoaşterea metodelor de analiză şi
sinteză şi a metodologiilor cercetării, precum şi abilităţi de utilizare a acestora
|
superioare
|
Asistent de cercetare, doctorand, masterand
|
1.900
|
|
4.
|
Activităţi-suport
|
superioare
şi/sau
medii
|
TI, TII, TIU, TS, altele
|
1.000
|
Notă: Limita maximă cuprinde toate taxele şi impozitele
datorate de angajat şi se aplică tuturor veniturilor realizate de către o
persoană pentru participarea la unul sau mai multe proiecte în cadrul Planului
naţional II.