HOTARARE   Nr. 24 din 28 decembrie 2004

pentru acordarea increderii Guvernului

ACT EMIS DE: PARLAMENT

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 1265 din 29 decembrie 2004

    Avand in vedere dezbaterile care au avut loc in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului din data de 28 decembrie 2004 asupra Programului de guvernare si intregii liste a Guvernului, prezentate de catre domnul Calin Constantin Anton Popescu-Tariceanu, candidatul desemnat pentru functia de prim-ministru,
    in conformitate cu rezultatul votului consemnat in procesul-verbal din data de 28 decembrie 2004,
    in temeiul art. 103 alin. (3) din Constitutia Romaniei, republicata,

    Parlamentul Romaniei adopta prezenta hotarare.

    ARTICOL UNIC
    Se acorda incredere Guvernului, in componenta prevazuta in anexa nr. 1, pentru realizarea Programului de guvernare prevazut in anexa nr. 2.

                      PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
                               ADRIAN NASTASE

                          PRESEDINTELE SENATUI
                             NICOLAE VACAROIU

    ANEXA 1

                                  LISTA
                           Guvernului Romaniei

  1. Calin Constantin Anton - prim-ministru
     Popescu-Tariceanu
  2. Adriean Videanu        - ministru de stat pentru coordonarea activitatilor
                              din domeniul economic
  3. Bela Marko             - ministru de stat pentru coordonarea activitatilor
                              din domeniile culturii, invatamantului si
                              integrarii europene
  4. Gheorghe Copos         - ministru de stat pentru coordonarea activitatilor
                              din domeniile mediului de afaceri si
                              intreprinderilor mici si mijlocii
  5. Monica Luisa Macovei   - ministrul justitiei
  6. Ionel Popescu          - ministrul finantelor publice
  7. Gheorghe Barbu         - ministrul muncii, solidaritatii sociale si
                              familiei
  8. Ene Dinga              - ministrul integrarii europene
  9. Mihai Razvan Ungureanu - ministrul afacerilor externe
 10. Vasile Blaga           - ministrul administratiei si internelor
 11. Codrut Ioan Seres      - ministrul economiei si comertului
 12. Teodor Atanasiu        - ministrul apararii nationale
 13. Gheorghe Flutur        - ministrul agriculturii, padurilor si dezvoltarii
                              rurale
 14. Gheorghe Dobre         - ministrul transporturilor, constructiilor si
                              turismului
 15. Mircea Miclea          - ministrul educatiei si cercetarii
 16. Monica Octavia Musca   - ministrul culturii si cultelor
 17. Mircea Cinteza         - ministrul sanatatii
 18. Zsolt Nagy             - ministrul comunicatiilor si tehnologiei
                              informatiei
 19. Sulfina Barbu          - ministrul mediului si gospodaririi apelor
 20. Mihai Alexandru Voicu  - ministru delegat pentru coordonarea
                              Secretariatului General al Guvernului
 21. Cristian David         - ministru delegat pentru controlul implementarii
                              programelor cu finantare internationala si
                              urmarirea aplicarii acquisului comunitar
 22. Sorin Vicol            - ministru delegat pentru coordonarea autoritatilor
                              de control
 23. Bogdan Olteanu         - ministru delegat pentru relatia cu Parlamentul
 24. Laszlo Borbely         - ministru delegat pentru lucrari publice si
                              amenajarea teritoriului
 25. Iuliu Winkler          - ministru delegat pentru comert

    ANEXA 2

                             PROGRAM DE GUVERNARE
                           pe perioada 2005 - 2008

    CAP. 1
    Angajamentul Guvernului Romaniei
    Guvernul Romaniei isi asuma si promoveaza democratia, capitalismul si valorile europene in scopul dezvoltarii economice durabile a Romaniei, cresterii bunastarii cetatenilor si redobandirii demnitatii nationale.
    Optiunile fundamentale pe care Guvernul Romaniei le impartaseste si le promoveaza sunt:
    1. Consolidarea statului de drept si a democratiei in Romania
    2. Redefinirea rolului statului prin restrangerea interventiei sale in economie si intarirea functiilor acestuia de garant al legalitatii
    3. Intarirea libertatilor individuale, sporirea sigurantei cetateanului si a familiei
    4. Garantarea si dezvoltarea proprietatii private, restituirea integrala a proprietatilor abuziv confiscate de regimul comunist, tratamentul egal al proprietatii
    5. Instituirea economiei de piata functionale
    6. Stimularea spiritului intreprinzator
    7. Coeziunea economica si sociala, reducerea saraciei si a marginalizarii sociale
    8. Egalitatea sanselor
    9. Respectarea drepturilor minoritatilor
    10. Integrarea deplina a Romaniei in structurile economice si de securitate euroatlantice.

    CAP. 2
    Principiile de guvernare

    Guvernul Romaniei isi va desfasura activitatea avand in vedere urmatoarele principii:
    Principiul comunicarii si transparentei
    Guvernul va informa permanent publicul asupra activitatii sale, atat in stadiul de evaluare a politicilor publice, cat si in momentul adoptarii si implementarii deciziilor, furnizand in orice moment informatii complete, obiective si consistente de natura financiara ori in legatura cu misiunea si planificarea sa strategica. In comunicarea publica, Guvernul va utiliza un limbaj accesibil pentru public.
    Principiul participarii
    Calitatea si legitimitatea politicilor publice se vor asigura prin consultarea si participarea reprezentantilor comunitatii de afaceri si societatii civile in faza de conceptie, elaborare si implementare a politicilor publice.
    Principiul responsabilitatii
    In indeplinirea misiunii pentru care a fost investit si subordonat unor norme etice si juridice, Guvernul prin reprezentantii sai va avea functii clare, care vor fi explicate publicului, si isi va asuma in orice moment responsabilitatea pentru activitatea sa.
    Principiul eficientei
    Politicile publice vor fi elaborate si aplicate numai in situatia in care corespund unei nevoi, in baza unor obiective bine definite, ierarhizate si a unor evaluari de impact prealabile. Politicile publice vor fi aplicate in termenul planificat, pentru a nu mari costurile.
    Coerenta
    Politicile publice vor fi elaborate si aplicate in mod coerent si usor de inteles atat de functionarii publici, cat si de cetateni in calitate de beneficiari sau receptori ai acestora.
    Aplicarea principiilor guvernarii vor avea ca axe institutionale:
    - proportionalitatea intre puterea detinuta de Guvern cu privire la dreptul de reglementare si implementare a politicilor si puterea detinuta de autoritatile locale, societatea civila ori sectorul privat;
    - subsidiaritatea - Guvernul este obligat sa intervina numai daca obiectivele de dezvoltare pe plan local nu pot fi realizate in mod eficient si suficient de catre administratia publica si comunitatea locala.

    CAP. 3
    Integrarea europeana

    Integrarea europeana constituie, de aproape cincisprezece ani, principalul obiectiv politic al tuturor partidelor aflate la guvernare. Confirmarea politica a incheierii negocierilor de aderare a Romaniei si Bulgariei la UE cu ocazia summitului de la Bruxelles din 16 - 17 decembrie a.c. reprezinta al doilea mare eveniment al anului 2004 dupa realizarea celei mai mari extinderi din istoria UE.
    Trecerea la moneda euro si finalizarea discutiilor cu privire la Constitutia europeana reprezinta pentru Romania semnale clare cu privire la necesitatea de a accelera eforturile interne in scopul obtinerii cat mai rapide a convergentei cu structurile UE. Aceasta va permite tarii noastre sa devina partener cu drepturi depline in cadrul noii constructii institutionale europene si parte a unei structuri economice stabile.
    Obiectivele Guvernului Romaniei cu privire la integrarea europeana
    O data cu incheierea negocierilor de aderare, Romania va intra intr-o noua etapa, in care europenizarea va trebui sa consolideze institutiile si reglementarile preluate din acquisul comunitar pe parcursul negocierilor si in care societatea romaneasca va trebui sa isi pastreze si sa isi reafirme identitatea nationala si mostenirea culturala.
    In ceea ce priveste procesul de integrare europeana, obiectivele Guvernului sunt:

    I. Respectarea angajamentelor asumate fata de Uniunea Europeana astfel incat 2007 sa reprezinte anul integrarii politice
    Pentru atingerea acestui obiectiv, Guvernul Romaniei va accelera implementarea masurilor prevazute in acquisul comunitar si va elabora si pune in aplicare programele necesare pentru etapa postaderare. Acest obiectiv presupune accentuarea procesului de europenizare a Romaniei prin:
    - respectarea conditionalitatilor rezultate in urma incheierii negocierilor tehnice
    - accelerarea introducerii reglementarilor europene in legislatia interna simultan cu asigurarea transparentei cu privire la costurile publice si private, ca urmare a intrarii in efectivitate a reglementarilor continute in acquisul comunitar
    - fundamentarea politicilor publice pe principiile si orientarile formulate in documentele UE
    - cresterea capacitatii institutionale a administratiei publice, in special in ceea ce priveste procedurile europene cu privire la derularea fondurilor de preaderare, de coeziune si a celor structurale
    - redefinirea atributiilor autoritatilor publice, in scopul adaptarii la noile forme de colaborare cu structurile UE
    - intarirea colaborarii cu societatea civila in scopul reducerii riscurilor culturale datorate procesului de europenizare.

    II. Integrarea institutionala
    In viziunea Guvernului Romaniei, un obiectiv fundamental postaderare al tarii noastre este participarea la constructia europeana. Acest obiectiv se refera la cresterea capacitatii tarii noastre de a participa la elaborarea si aplicarea politicilor comunitare. In acest sens Guvernul va adopta o pozitie activa cu privire la suportul tehnic corespunzator structurii largite a Comisiei Europene in functie de reprezentativitatea institutionala a tarii noastre.
    In acelasi timp Guvernul Romaniei va promova o relatie privilegiata cu S.U.A.
    Eficienta participarii Romaniei la decizia europeana este conditionata de profesionalizarea actului politic. Oamenii politici romani, membri ai Parlamentului european, vor trebui sa-si asume responsabilitatea de a deveni promotori ai interesului national si identitatii nationale.

    III. Atingerea convergentei in raport cu structura economica europeana
    Guvernul Romaniei va actiona pentru a atinge convergenta economica cu Uniunea Europeana, in raport cu strategiile de dezvoltare adoptate de structurile decizionale ale acesteia. In acest sens noua Comisie Europeana a reiterat intentia de a relua si accentua prevederile Strategiei de la Lisabona, adoptata in anul 2000, prevederi legate de conceptul de economie a cunoasterii. In acest context Guvernul va avea in vedere realizarea urmatoarelor obiective strategice:
    - fundamentarea politicilor publice conform principiilor de functionare a pietei unice (criteriile de la Maastricht, Copenhaga, Madrid) si directiilor prevazute in documentele de politica europeana: Noua politica agricola a UE, Strategia de dezvoltare durabila a UE, Politici de dezvoltare regionala
    - elaborarea si inaintarea catre Comisia Europeana a unei noi Strategii de dezvoltare pe termen mediu, document care sa fundamenteze orientarile strategice ale Romaniei pentru un interval de cel putin 4 ani
    - promovarea unor politici sustenabile in ceea ce priveste capitalul uman si natural
    - gestionarea eficienta a pozitiei pe care Romania o are ca beneficiar net al fondurilor de preaderare
    - reducerea costurilor integrarii europene, nu numai prin gestionarea eficienta si transparenta a fondurilor interne si externe, dar si prin preluarea corecta a prevederilor din acquisul comunitar si prin diminuarea birocratiei si a coruptiei din sistemele de alocare a fondurilor
    - cresterea capacitatii institutionale a administratiei publice
    - participarea activa la elaborarea noilor documente cu caracter de orientare strategica pentru UE.
    Trecerea Romaniei de la etapa normativa a integrarii - prin raportarea la reglementarile acquisului comunitar, la etapa europenizarii - prin consolidarea sistemului socioeconomic reprezinta cea mai mare provocare a perioadei 2005 - 2008. Acest proces reprezinta, de fapt, a doua modernizare a Romaniei.

    CAP. 4
    Mediul de afaceri

    Politica Guvernului Romaniei in ceea ce priveste mediul de afaceri este centrata pe sustinerea intreprinzatorilor privati si pe stimularea liberei initiative.
    Pentru atingerea acestor obiective este necesara inlaturarea obstacolelor din calea initiativei private. Este nevoie de constientizarea faptului ca prosperitatea cetateanului se regaseste intr-o economie de piata functionala, care, la randul ei, nu poate exista in afara statului de drept, a proprietatii private, a unei clase de mijloc puternice.

    I. Relaxarea fiscala
    In ceea ce priveste politica fiscala, Guvernul Romaniei are in vedere urmatoarele:
    - reducerea cotei impozitului pe profit de la 25% la 16%;
    - introducerea cotei unice de 16% pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice. Deducerile de baza si deducerile suplimentare vor fi mentinute astfel incat persoanele cu venituri mici sa nu fie afectate;
    - reducerea graduala a cotei de impozitare pentru contributiile la fondurile sociale incepand cu anul 2006, atat pentru angajat, cat si pentru angajator, astfel incat in anul 2008 aceasta sa fie de 39,5% fata de 49,5% cat este in prezent.
    Masurile privind reducerea impozitelor directe se vor regasi in modificarile Codului fiscal, care vor intra in vigoare incepand cu anul 2005.
    In paralel cu relaxarea fiscala Guvernul va avea in vedere masuri care sa contribuie la cresterea veniturilor bugetare, in spiritul respectarii legii, astfel:
    - inlaturarea practicilor de scutire sau de reesalonare a datoriilor la buget;
    - sporirea ponderii economiei fiscalizate, in detrimentul economiei subterane;
    - pedepsirea evaziunii fiscale ca infractiune economico-financiara.

    II. Pietele financiare
    Guvernul Romaniei va adopta norme, din perspectiva atributiilor sale constitutionale si convergente cu politica Bancii Nationale, care sa conduca, pe termen mediu si lung, la urmatoarele efecte asupra pietelor financiare:
    - consolidarea sistemului bancar si cresterea credibilitatii acestuia, pe de o parte, respectiv participarea mai activa si mai determinata a bancilor comerciale la efortul de restructurare a economiei, pe de alta parte;
    - diminuarea dominantei bancare a surselor de finantare externa a mediului de afaceri, prin sprijinirea, cu mijloace specifice, a dezvoltarii pietei de capital;
    - limitarea producerii efectului de evictiune pe pietele financiare ca urmare a finantarii deficitelor de cont curent al trezoreriei publice;
    - limitarea crearii de hazard moral ca urmare a preponderentei imprumutului public de pe piata monetara (bancara) interna;
    - limitarea producerii de efecte cvasimonetare ca urmare a vanzarii titlurilor de stat la rate ale dobanzii cu marje exagerate fata de rata dobanzii bancare;
    - limitarea, prin mijloace specifice la indemana Guvernului si prin cooperare cu Banca Nationala, a tendintelor de structurare oligopolista a pietei bancare, in scopul reducerii costului capitalului pentru IMM.

    III. Combaterea coruptiei
    Guvernul Romaniei declara toleranta zero la fenomenul coruptiei.
    Fiind expresia unei crize de sistem, fundamental in lupta impotriva coruptiei este transformarea modului de functionare a sistemului.
    In acest sens Guvernul Romaniei va lua masuri de reducere a domeniului privat al statului si a birocratiei, masuri pentru o mai buna claritate si stabilitate legislativa, asigurarea transparentei decizionale, depolitizarea justitiei.
    In viziunea Guvernului, libera competitie, liberul acces la informatiile publice, accesul transparent la resurse constituie, alaturi de piata, cele mai eficiente forme de combatere a coruptiei.
    Principalele masuri anticoruptie care vor fi luate in scopul imbunatatirii mediului de afaceri sunt:
    - retragerea treptata si ireversibila a statului din administrarea economiei;
    - restrangerea ariei de cuprindere a deciziei publice;
    - eliminarea procedurilor economice preferentiale;
    - dezvoltarea pietelor financiare, cu deosebire a burselor de marfuri si a burselor de valori;
    - renuntarea definitiva la pozitia de monopol in furnizarea utilitatilor publice;
    - clarificarea sistemului de subventii in economie;
    - renuntarea la presiunile de ordin politic exercitate asupra managerilor.

    IV. Eliminarea barierelor administrative
    In ceea ce priveste eliminarea barierelor administrative, masurilor privind combaterea coruptiei le vor fi adaugate urmatoarele:
    - elaborarea unei legislatii simple, clare si stabile;
    - simplificarea formalitatilor privind intrarea si iesirea de pe piata a firmelor;
    - reducerea procedurilor administrative referitoare la obtinerea de autorizatii, aprobari si avize.

    V. Consolidarea mediului de afaceri
    Masurile privind consolidarea mediului de afaceri vor fi corelate cu cele privind stimularea initiativei private si a investitiilor. Actiunile Guvernului vor fi indreptate spre consolidarea unui mediu de afaceri stabil si predictibil, eliminarea monopolurilor de stat nejustificate din punct de vedere economic sau al considerentelor de siguranta nationala si privatizarea utilitatilor publice, destramarea structurilor oligarhice si consolidarea liberei competitii, cresterea transparentei mediului de afaceri si a politicilor guvernamentale, respectiv a politicii monetare, precum si liberalizarea pietei muncii.

    VI. Politica de concurenta
    Asigurarea conditiilor institutional-normative pentru functionarea liberei concurente va constitui un deziderat major al Guvernului Romaniei. In acest scop se vor urmari, cu precadere, urmatoarele obiective:
    - independenta Consiliului Concurentei, inclusiv prin numirea membrilor acestuia la recomandarea comisiilor parlamentare de specialitate;
    - o legislatie antitrust eficienta;
    - limitarea sectorului de stat la productia si distributia bunurilor publice;
    - reglementarea ajutorului de stat si a altor interventii publice care deformeaza competitivitatea agentilor economici si distorsioneaza libera concurenta in acord cu prevederile acquisului comunitar in materie.

    VII. Politica in domeniul IMM si cooperatiei
    Sprijinirea sectorului IMM reprezinta o solutie importanta pentru contrabalansarea efectelor negative ale procesului de ajustare structurala si de restructurare a industriei, generand alternative economice si sociale si sustinand consolidarea clasei mijlocii.
    Prin urmare, actiunile specifice ale Guvernului vor avea ca obiectiv crearea cadrului institutional, legislativ si financiar favorabil dezvoltarii IMM-urilor si initiativei private.
    Principalele directii de actiune ale Guvernului sunt:
    - reducerea costului creditelor pentru IMM prin imbunatatirea cadrului legislativ privind institutii financiare private adaptate nevoilor intreprinzatorilor mici si mijlocii: cooperative de credit, banci populare, institutii specializate pentru finantarea lucrarilor agricole, fonduri de garantare a creditului;
    - imbunatatirea relatiei dintre autoritatile statului si intreprinzatori prin simplificarea procedurilor de control si prin modificarea atitudinii fata de investitori;
    - introducerea de stimulente economice care sa incurajeze IMM pentru ca acestea sa devina furnizori de servicii pentru marile intreprinderi din economia nationala;
    - simplificarea procedurilor administrative in vederea inscrierii firmelor sau a actualizarii datelor legate de "viata" firmei;
    - administrarea transparenta a utilizarii fondurilor comunitare destinate dezvoltarii IMM-urilor in Romania;
    - alocarea unui cuantum adecvat din PIB pentru programe de pregatire a resurselor umane, marketing, precum si pentru imbunatatirea calitatii produselor si serviciilor, in vederea facilitarii accesului IMM-urilor pe piata unica europeana;
    - dezvoltarea retelei centrelor judetene de consultanta si informare pentru IMM, precum si crearea unei retele a reprezentantelor teritoriale ale Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM.
    In domeniul cooperatiei, principalele directii de actiune ale Guvernului Romaniei sunt:
    - restaurarea sistemului cooperatist prin punerea in aplicare neintarziata a noii legi-cadru privind cooperatia;
    - stimularea infiintarii cooperativelor pentru valorificarea produselor agroalimentare constituite pe baza modelului Uniunii Europene;
    - implementarea unor proiecte destinate stimularii cooperativelor mestesugaresti.

    VIII. Piata muncii
    Guvernul Romaniei va avea ca principal obiectiv liberalizarea completa a pietei muncii, precum si asigurarea libertatii contractuale in domeniul stabilirii si negocierii relatiilor de munca.
    Masurile ce vor fi adoptate vizeaza urmatoarele directii de actiune:
    - reglementarea relatiilor dintre angajat si angajator pe baza simetriei juridice;
    - reglementarea relatiilor de munca astfel incat sa fie respectat caracterul de piata al economiei romanesti; modificarea prevederilor din actualul Cod al muncii care restrang dreptul managerilor de a lua decizii privind firmele pe care le conduc, in scopul cresterii productivitatii muncii si in general al cresterii eficientei economice si financiare;
    - reintroducerea conventiilor civile ca instrument juridic de stabilire a relatiilor de munca;
    - legiferarea corecta a unor institutii juridice esentiale pentru dreptul muncii, cum ar fi raspunderea angajatilor.
    Un guvern puternic nu este acela care doreste sa controleze totul, ci acela care stie sa renunte la o parte din puterea lui pentru a da forta pietei si legii. Dezvoltarea pietelor este calea prin care actul de guvernare va indeplini o seama de cerinte ale unei economii functionale de piata: stabilitatea si predictibilitatea mediului de afaceri, utilizarea eficienta a resurselor, libera circulatie a fortei de munca, a marfurilor, serviciilor si capitalurilor, limitarea exceselor birocratice si diminuarea coruptiei.

    CAP. 5
    Politica in domeniul educatiei

    Oferta politica a Guvernului in domeniul educatiei este construita in jurul urmatoarelor obiective majore:
    - acces egal si sporit la educatie;
    - calitate ridicata a educatiei si pregatirea societatii bazate pe cunoastere;
    - descentralizarea si depolitizarea sistemului educativ;
    - transformarea educatiei in resursa de baza a modernizarii Romaniei;
    - considerarea investitiei in capitalul uman ca investitia cea mai profitabila pe termen lung;
    - reconstructia invatamantului in mediul rural;
    - combinarea eficienta a educatiei de elita cu educatia generala;
    - compatibilizarea europeana si scoaterea invatamantului romanesc din izolarea din ultimii ani;
    - dezvoltarea institutionala a educatiei permanente.
    Guvernul Romaniei va asigura, in mod efectiv, accesul egal si sporit la educatie al tuturor cetatenilor tarii, indiferent de apartenenta sociala, etnica, de gen, confesiune, zona de rezidenta, prin:
    - generalizarea efectiva a invatamantului obligatoriu de 10 ani, prin solutii in concordanta cu traditiile romanesti si cu evolutiile din tarile europene;
    - restructurarea retelei scolare - in functie de programele de dezvoltare locala si regionala;
    - asigurarea mijloacelor financiare pentru reabilitarea scolilor si asigurarea dotarilor necesare printr-un program guvernamental special;
    - sprijinirea sociala a elevilor si studentilor prin: credite de studii garantate de stat; aplicarea unui sistem de burse de studiu tinand cont de performanta scolara; formarea retelei de sprijinire a invatamantului de catre economia privata; crearea suportului local pentru studii; accesul la programe internationale etc.;
    - marirea participarii scolare si universitare prin forme de pregatire diversificate in raport de varsta si de nevoile existente de calificare, astfel incat fiecare cetatean sa se poata bucura de sansa de a putea invata;
    - dezvoltarea invatamantului in limba materna conform nevoilor cetatenilor, inclusiv elaborarea manualelor scolare, conform dezideratelor comunitatilor, traditiilor democratice si reperelor europene;
    - crearea conditiilor institutionale prin elaborarea cadrului legal, privind infiintarea unor facultati de stat in limbile minoritatilor nationale;
    - asigurarea cadrului legal de organizare si finantare a invatamantului confesional, la toate profilurile si nivelurile;
    - extinderea educatiei celei de a doua sanse, a reconversiei profesionale sistematice, precum si a educatiei adultilor si crearea unui sistem eficient de formare continua si de pregatire antreprenoriala;
    - transformarea scolilor, liceelor si universitatilor in centre de iradiere a stiintei si culturii la nivel local, regional si national.
    Guvernul Romaniei va fi un garant al autonomiei scolare si universitare prin:
    - consacrarea legala a autonomiei scolilor si liceelor in stabilirea unei parti din curriculum, in elaborarea de programe, in angajarea de personal, in acumularea si folosirea de resurse financiare, in diferentierea veniturilor;
    - extinderea autonomiei universitatilor in materie de patrimoniu, in acumularea si folosirea de resurse, in selectarea si angajarea personalului didactic si nedidactic, in stabilirea formei de admitere si a cifrelor de scolarizare si in diferentierea veniturilor;
    - depolitizarea administrarii invatamantului, conform practicilor europene, ce va reface demnitatea sociala si autonomia profesionala a institutorilor si profesorilor, considerand dascalul drept intelectual autonom si forta a schimbarii;
    - sprijinirea invatamantului superior prin elaborarea de programe de modernizare, insotite de resurse financiare corespunzatoare;
    - formele de invatamant - public si privat - care se vor bucura de aceeasi legislatie, aceleasi criterii de evaluare, de recunoastere si posibila finantare conform practicilor internationale.
    Prin politicile sale educationale, prin crearea unui nou cadru legislativ si institutional, precum si prin alocarea resurselor financiare necesare, Guvernul Romaniei isi propune sa reconstruiasca sistemul educativ al tarii conform nevoilor cetatenilor, comunitatilor si societatii romanesti si in concordanta cu evolutiile europene.
    Reconstructia sistemului de invatamant in mediul rural reprezinta o prioritate a guvernarii. Se vor avea in vedere:
    - reabilitarea scolilor din mediul rural, constructia de noi scoli si dotarea lor cu utilitati prin alocatii de la bugetul de stat, in sistem de cofinantare si cu contributia autoritatilor administratiei publice locale;
    - alocarea distincta de la bugetul de stat a 100 milioane de euro, anual, pentru reabilitarea scolilor si constructiilor scolare in mediul rural;
    - dotarea scolilor cu materiale didactice si echipamente informatice destinate procesului didactic (calculatoare, softuri educationale, echipamente multimedia);
    - asigurarea de personal didactic calificat in mediul rural prin sporuri salariale stimulative (incluzand sporul de mediu rural), facilitati pentru transport, cazare si stabilizare;
    - sprijinirea formarii initiale de cadre didactice din mediul rural prin alocarea anuala a unui important numar de locuri distincte in invatamantul superior si organizarea formarii continue specializate pentru cei care lucreaza in invatamantul rural;
    - organizarea cadrului folosirii pe scara larga a invatamantului la distanta (formare continua, reconversie profesionala etc.) de catre locuitorii din mediul rural.
    Guvernul Romaniei va asigura cresterea calitatii educatiei prin:
    - abordarea educatiei ca forta principala a schimbarii tehnologiei, economiei, administratiei si a promovarii de valori in societate;
    - transformarea invatamantului intr-o retea de unitati si institutii cu rezultate masurabile in ceea ce priveste dobandirea de catre elevi si studenti a cunostintelor, competentelor si aptitudinilor necesare societatii cunoasterii;
    - adecvarea sistemului educational la nevoile pietei fortei de munca locale, nationale si europene;
    - proiectarea unui sistem modern de evaluare a cunostintelor si competentelor (ce optimizeaza relatia dintre evaluarea sumativa si evaluarea formativa si accentueaza importanta competentelor dobandite etc.), astfel incat obiectivitatea evaluarii sa creasca;
    - schimbarea modalitatilor de absolvire si a modalitatilor de acces in diferite cicluri ale invatamantului, in acord cu documentele europene in materie;
    - reducerea efectivului elevilor in clase la 25, cresterea atractivitatii invatarii, diversificarea metodelor si practicilor didactice, deplasarea accentului de la caracterul informativ la cel formativ, de la reproducere la initiativa si creativitate;
    - restabilirea sistemului de formare continua a personalului didactic si a managerilor scolari;
    - lansarea programului invatamantului solicitat de firme si companii si sprijinirea participarii universitatilor la competitia contemporana din invatamantul superior asigurand predare de calitate, invatare performanta, cercetare stiintifica competitiva, servicii specializate catre comunitate;
    - recorelarea formarii continue si a formarii initiale a cadrelor didactice si aplicarea unui program al noilor didactici si pedagogii scolare, in cadrul dezvoltarii unui invatamant centrat pe elev si student si orientat spre formarea capacitatilor cognitive si actionale;
    - jonctiunea cercetarii stiintifice universitare cu nevoile tehnologiei, economiei si administratiei si crearea unui circuit natural al specialistilor din economie, administratie, universitati si institute de cercetare;
    - eliminarea ingerintelor politice in sistemul de apreciere si promovare a cadrelor didactice, inclusiv in functii de conducere administrativa;
    - stimularea concurentei pe piata libera a manualelor si mijloacelor de invatamant in vederea cresterii calitatii acestora;
    - recompense diferentiate, stimulative pentru elevi, studenti si cadrele didactice performante.
    Guvernul Romaniei va asigura o crestere substantiala a salariilor personalului din educatie peste cresterea medie a salariului din economie, luand in consideratie necesitatile legitime ale slujitorilor scolii, statutul si respectul de care acestia trebuie sa se bucure in societate. Astfel se va crea cadrul legislativ necesar pentru elaborarea unui nou sistem de salarizare care sa reflecte importanta sociala a educatiei, sa stimuleze performanta si creatia.
    Guvernul Romaniei apreciaza ca este necesara reorganizarea si stabilirea clara a rolurilor, competentelor si responsabilitatilor autoritatilor publice, centrale si locale, in luarea deciziilor si alocarea resurselor necesare desfasurarii procesului de invatamant.
    Astfel:
    - Ministerul Educatiei si Cercetarii va elabora standardele necesare pentru finantarea de baza a procesului instructiv-educativ, finantarea urmandu-l pe cel ce invata. Vor fi alocate din bugetul de stat, prin intermediul unor transferuri cu destinatie precisa, resursele financiare corespunzatoare acestor standarde;
    - Ministerul Educatiei si Cercetarii va aloca resursele necesare pentru asigurarea unor conditii decente de functionare a unitatilor scolare, indeosebi in mediul rural, dincolo de posibilele resurse financiare puse la dispozitie de comunitatile locale si cele scolare;
    - va fi elaborat cadrul legislativ si institutional pentru ca atat autoritatile administratiei publice locale, cat si conducerile unitatilor scolare sa poata aloca, din bugetele locale si, respectiv, din resursele extrabugetare ale scolilor, fonduri pentru suplimentarea veniturilor personalului din invatamant in corelare cu performantele obtinute in procesul educativ;
    - va fi extinsa autonomia scolilor si liceelor, iar inspectoratele scolare vor deveni unitati de consiliere profesionala, deservite de revizori scolari, ca functionari publici, ce opereaza cu metodologii precise;
    - competentele de decizie profesionala ale ministerului vor fi delegate unor agentii si centre specializate de la nivel national, inzestrate cu autonomie functionala, conform practicilor europene;
    - miscarea personalului didactic va fi fluidizata in cadrul asigurat de autonomia scolilor si liceelor, de recunoasterea formarii continue si de considerarea conditiilor de mobilitate, iar norma didactica se dimensioneaza astfel incat formarea continua sa fie posibila si incurajata;
    - alternativele educationale vor fi eliberate si incurajate, legislatia invatamantului va fi stabilizata prin sincronizare cu reperele europene, iar regulamentele scolare si universitare vor incorpora sistemul international al drepturilor si obligatiilor elevilor si studentilor, asigurand autonomie personala, raspunderea de sine si satisfacerea conditiilor de competitivitate a performantelor.
    Guvernul Romaniei va asigura compatibilizarea sistemului educativ romanesc cu sistemele europene de educatie si va stimula cresterea cooperarilor internationale, prin:
    - introducerea formelor contemporane de cooperare internationala: extinderea activitatilor in comun (joint activities); curriculum asociat; unitati de cercetare stiintifica in comun (joint research units); calificari academice in comun (double degrees); student la doua universitati europene; profesor numit in doua universitati europene;
    - cresterea mobilitatii cadrelor didactice si a studentilor atat intre universitatile din tara, cat si prin schimburi internationale;
    - dezvoltarea formelor de cooperare intre universitatile romanesti, publice si private.
    Vor fi lansate in dezbaterea publica noi programe, cum ar fi:
    - Programul constructiilor scolare;
    - Programul educatiei in era electronicii;
    - Programul educatiei pentru o societate bazata pe cunoastere;
    - Programe de invatare intensiva a limbilor straine; Programul educatiei fizice;
    - Programul educatiei artistice sau Programul noii metodici si pedagogii a invatamantului.
    Invatamantul romanesc va reveni in pozitia de sursa de inspiratie, de idei si de proiecte noi pentru invatamantul din Europa Centrala si Rasariteana si din Europa ca intreg.
    Guvernul Romaniei va aplica o noua filosofie in domeniul finantarii educatiei, prin marirea investitiei in invatamant (pentru educatie si cercetare, Guvernul va aloca de la bugetul de stat resurse financiare echivaland cu 6% din PIB) si aplicarea principiului "finantarea il urmeaza pe cel ce studiaza". De asemenea, prin aplicarea corecta a principiului subsidiaritatii, Guvernul va recunoaste dreptul universitatilor si al institutelor de cercetare de a angaja credite, imprumuturi bancare pentru cei ce studiaza, burse contractuale de studii.
    Guvernul Romaniei va promova un nou tip de parteneriat social care sa asigure un larg suport sociocultural pentru reconstructia sistemului educativ romanesc pe termen mediu si lung.
    Aceasta reconstructie necesita eforturi conjugate si coerente, intr-o perspectiva care sa nu depinda de ciclurile electorale. In acest proiect national sunt chemate sa se implice partidele politice, sindicatele, reprezentantii societatii civile, asociatiile de parinti, organizatiile de elevi si studenti, mass-media. Impreuna suntem datori sa cream si sa sustinem "Miscarea pentru educatie" ca actiune-suport pentru atingerea obiectivelor reconstructiei sistemului educativ romanesc.
    Axul fundamental al "Miscarii pentru educatie" va deveni, astfel, trinomul educatori - elevi - parinti.

    CAP. 6
    Politici in domeniul cercetarii-dezvoltarii si inovarii

    Guvernul Romaniei va acorda o atentie deosebita sectorului de cercetare-inovare pentru a ajuta economia romaneasca sa obtina un avantaj competitiv durabil, precum si pentru a micsora decalajele de dezvoltare intre regiunile din Romania, precum si intre acestea si regiunile din alte tari ale Uniunii Europene.
    Tinand cont de aceste obiective, Guvernul Romaniei isi va concentra atentia in perioada 2005 - 2008 asupra urmatoarelor tinte strategice:
    - elaborarea si reglementarea mecanismelor care asigura transferul tehnologic in economie, pentru a fixa pe termen lung legatura intre sectorul de cercetare-dezvoltare si industrie
    - majorarea cheltuielilor publice destinate sectorului de cercetare-dezvoltare la 1% din PIB pana in 2007
    - incurajarea participarii sectorului privat in sectorul de cercetare-dezvoltare
    - intarirea capacitatii institutionale.

    Asigurarea transferului tehnologic in economie
    Pentru a facilita transferul tehnologic in economie, Guvernul Romaniei va aplica urmatoarele masuri:
    - evaluarea punctelor tari si slabe din economie, dupa modelul avantajului competitiv, pentru a fixa prioritatile in cercetarea fundamentala si aplicativa, in raport cu care se va face finantarea. In acest sens, in baza unui proiect, se va face o evaluare privind existenta si evolutia clusterelor industriale in profil teritorial, precum si a nevoilor de dezvoltare;
    - corelarea activitatii de cercetare-dezvoltare, inovare cu politica industriala a Romaniei;
    - aplicarea unui program privind infiintarea retelei nationale pentru diseminarea rezultatelor cercetarii-inovarii si asigurarea transferului tehnologic. Programul va avea in vedere in prima faza infiintarea centrelor regionale de transfer tehnologic in sistem privat (prin organizatii neguvernamentale), iar in a doua faza infiintarea centrelor de transfer tehnologic in universitati (pe structura organizatiilor nonprofit);
    - aplicarea unui program de tehnologii avansate pentru a incuraja cercetarea care contribuie la dezvoltarea si transferul in economie a tehnologiilor avansate si asigurarea unor sectoare a unui rol competitiv pe plan international;
    - aplicarea programului privind diversificarea mecanismelor de finantare a cercetarii-dezvoltarii, inovarii, prin infiintarea unui fond national cu capital de risc destinat sectorului de cercetare-dezvoltare; instituirea unui fond special de garantare a creditelor destinate cercetarii si inovarii, precum si a unui fond destinat acordarii unui capital de pornire/consolidare intreprinderilor mici si mijlocii care se infiinteaza in domeniul cercetarii-dezvoltarii sau isi consolideaza/extind afacerile in acest domeniu;
    - infiintarea parcurilor stiintifice si tehnologice in centrele universitare cu traditie si care dispun de o infrastructura in sectorul de cercetare-dezvoltare.

    Majorarea cheltuielilor publice destinate sectorului de cercetare-dezvoltare la 1% din PIB pana in 2007
    Pentru a asigura o crestere economica durabila, Guvernul Romaniei se angajeaza sa respecte obiectivele fixate in Capitolul 17 - "Stiinta si cercetare" negociat cu Uniunea Europeana, care prevede alocarea catre sectorul de cercetare-dezvoltare a unor fonduri publice ce reprezinta 1% din PIB in anul 2007. Atingerea acestor obiective va fi posibila pe masura restructurarii unitatilor de cercetare-dezvoltare si generalizarii sistemului competitiv de finantare a programelor si proiectelor de cercetare.

    Incurajarea participarii sectorului privat in sectorul de cercetare-dezvoltare
    Pentru a implica sectorul privat intr-o masura cat mai mare in finantarea programelor si proiectelor de cercetare-dezvoltare, Guvernul Romaniei va aplica urmatoarele masuri:
    - fixarea mecanismelor de cooperare intre centrele de transfer tehnologic, centrele regionale de transfer tehnologic, cu centrele de management antreprenorial sau incubatoarele de afaceri, pentru a facilita diseminarea informatiei privind cercetarea-inovarea si transferul tehnologic in economie, cu precadere in intreprinderile mici si mijlocii;
    - aplicarea unui program privind infiintarea si functionarea fondului national cu capital de risc destinat cercetarii-inovarii. Fondul cu capital de risc se va infiinta cu un capital de pornire din partea statului, urmand sa fie capitalizat din fonduri private;
    - evaluarea nevoilor sectorului privat in domeniul cercetarii-dezvoltarii, inovarii, pentru a facilita planificarea tematica la nivel national;
    - considerarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare-inovare drept cheltuieli deductibile fiscal.

    Intarirea capacitatii institutionale
    Guvernul Romaniei isi va concentra atentia in urmatorii 4 ani atat asupra restructurarii sectorului de cercetare-dezvoltare, cat si asupra intaririi capacitatii institutionale a autoritatilor publice care au rol in elaborarea si implementarea politicilor de cercetare-dezvoltare, inovare.
    In acest scop, Guvernul Romaniei va aplica urmatoarele masuri:

    A. La nivelul autoritatilor publice:
    - infiintarea unui Consiliu National de Cercetare si Dezvoltare Tehnologica, format din reprezentanti ai institutiilor de cercetare, autoritatea publica in domeniul cercetarii-dezvoltarii, educatiei, politicilor regionale, precum si autoritatii in domeniul aplicarii politicilor industriale. Rolul de coordonator al acestui consiliu va apartine ministerului de resort;
    - fixarea mecanismelor de cooperare si colaborare cu autoritatile publice care elaboreaza si aplica politici industriale si de dezvoltare a sectorului privat, politici educationale, politici regionale, pentru a facilita transferul tehnologic in economie, macrocoordonarea sectorului de cercetare-dezvoltare pe teme de cercetare, precum si corelarea cu programele europene pentru care se asigura finantarea. Cooperarea va urmari, in prima faza, evaluarea punctelor tari si slabe din economie, inclusiv identificarea clusterelor industriale la nivel teritorial;
    - coordonarea, corelarea tematica si unificarea procedurala a programelor de granturi pentru cercetare stiintifica;
    - corelarea programelor de cercetare cu cele de pregatire universitara si postuniversitara;
    - instituirea unui sistem unic de evaluare a unitatilor de cercetare-dezvoltare, a activitatilor si personalului din acest domeniu;
    - stabilirea criteriilor de selectie a organizatiilor private care asigura functionarea centrelor de transfer tehnologic;
    - generalizarea finantarii competitive a programelor si proiectelor de cercetare;
    - reducerea braindrain-ului in sistemul de cercetare-dezvoltare, prin acordarea cercetatorilor a unor bonusuri financiare, reprezentand o cota procentuala din valoarea totala a temelor de cercetare pentru care s-au acordat granturi.

    B. La nivelul unitatilor de cercetare-dezvoltare
    - aplicarea unui program de ajustare structurala a unitatilor de cercetare-dezvoltare. Programul se va aplica concomitent cu un proiect privind instruirea si formarea profesionala continua in managementul centrelor de cercetare-dezvoltare si inovare, pentru a facilita cresterea gradului de absorbtie a fondurilor publice si private pe masura generalizarii sistemului competitiv de finantare a programelor si proiectelor de cercetare;
    - asigurarea unui nivel de salarizare a personalului din activitatea de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica la acelasi nivel cu salarizarea personalului didactic din invatamantul superior, pe baza corespondentei actuale a gradelor stiintifice si a celor didactice;
    - reglementarea dreptului personalului de cercetare de a ocupa functii de executie cu norma intreaga, precum si functii de conducere in invatamantul superior, corelativ cu posibilitatea personalului didactic din invatamantul superior de a ocupa functii de executie cu norma intreaga, respectiv functii de conducere in unitatile de cercetare-dezvoltare;
    - dezvoltarea sistemului consortial intre universitati publice sau private si unitati de cercetare-dezvoltare-inovare;
    - clarificarea statului juridic al unitatilor de cercetare-dezvoltare;
    - aplicarea unui proiect privind instruirea personalului din unitatile de cercetare-dezvoltare in marketing.
    Aplicarea politicilor publice in domeniul cercetarii-dezvoltarii se va face prin urmatoarele programe incluse in planul national:
    - evaluarea periodica a punctelor tari si slabe din economie, dupa modelul avantajului competitiv, pentru a fixa prioritatile in cercetarea fundamentala si aplicativa;
    - infiintarea retelei nationale pentru diseminarea rezultatelor cercetarii-inovarii si asigurarea transferului tehnologic (infiintarea centrelor regionale de transfer tehnologic si a centrelor de transfer tehnologic in universitati);
    - aplicarea programului pentru tehnologii avansate (integrat in planul national, dar cu aplicare prioritara);
    - aplicarea programului national de cercetare-dezvoltare, inovare, elaborat si aplicat in baza planului national de cercetare-dezvoltare, inovare;
    - infiintarea si functionarea fondului national cu capital de risc destinat cercetarii-inovarii si alocarea unui fond din bugetul de stat pentru garantarea creditelor;
    - evaluarea unitara a organizatiilor, activitatilor si personalului din domeniul cercetare-dezvoltare;
    - generalizarea sistemului competitiv de finantare a proiectelor de cercetare-dezvoltare, inovare;
    - ajustarea structurala a unitatilor de cercetare-dezvoltare;
    - dezvoltarea unui program de infiintare si organizare a parcurilor stiintifice si tehnologice, cu precadere in centrele universitare;
    - formarea profesionala continua in domeniul managementului unitatilor de cercetare-dezvoltare, dezvoltarii organizationale si marketingului;
    - realizarea investitiilor de capital in infrastructura de cercetare-dezvoltare a institutelor nationale, in raport cu eligibilitatea acestora pe temele de cercetare selectate.

    CAP. 7
    Politica de protectie sociala

    In vederea imbunatatirii actualului sistem de protectie sociala din Romania, masurile Guvernului Romaniei au in vedere atingerea urmatoarelor tinte strategice:
    - reducerea saraciei si a marginalizarii sociale;
    - imbunatatirea standardului de viata pentru persoanele varstnice;
    - asigurarea accesului la sistemul de asigurari sociale proportional cu nivelul contributiilor la sistem;
    - reducerea progresiva a numarului persoanelor asistate si incurajarea acestora pentru identificarea de surse alternative de securitate sociala;
    - asigurarea de conditii pentru egalitatea de sanse si participarea sociala a persoanelor cu handicap si a celor provenite din medii defavorizate.
    Pentru atingerea acestor tinte strategice, Guvernul Romaniei va promova urmatoarele masuri:

    I. Sistemul de pensii
    O prioritate a Guvernului o reprezinta imbunatatirea standardului de viata pentru persoanele varstnice prin reasezarea pe baze echitabile a sistemului de asigurari sociale, in principal, prin reformarea sistemului public de pensii. Pentru rezolvarea problemei de fond a sistemului de pensii, Guvernul Romaniei va pune in aplicare un set unitar de masuri legislative axat pe trei obiective principale:
    - consolidarea financiara a sistemului public de pensii si asigurarea unui venit adecvat pentru pensionarii din sistem;
    - reconstructia sistemului public de asigurari sociale prin "curatarea" sa, printre alte masuri, de unele tipuri de prestatii necontributive;
    - introducerea de noi alternative de finantare si de administrare a pensiilor de tipul sistemelor de pensii capitalizate, administrate privat, care sa asigure pensionarilor viitori nu numai un venit sigur, dar si decent.
    In acest sens, Guvernul Romaniei va aplica urmatoarele masuri:

    I.1. Reformarea sistemului public de pensii
    Guvernul Romaniei va asigura eliminarea nedreptatilor existente in sistemul de pensii si va urmari pastrarea puterii de cumparare a pensiilor prin:
    - Eliminarea inechitatilor din sistemul public de pensii
    Urgentarea procesului de recalculare a tuturor pensiilor aflate in plata, astfel incat sa fie respectat principiul "la conditii egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul iesirii la pensie".
    Pensiile recalculate vor intra in plata pe grupe de pensionari in functie de anul iesirii la pensie, primele grupe fiind pentru persoanele carora li s-a deschis dreptul la pensie pana la 1 ianuarie 1990.
    - Protejarea puterii de cumparare a pensiilor
    Toate pensiile care au fost recalculate vor fi ulterior indexate cu indicele de crestere a preturilor de consum, astfel incat sa fie acoperita 100% cresterea preturilor.
    - Majorarea pensiilor
    Pensionarii trebuie sa beneficieze de avantajele cresterii economice. In acest sens, pensiile vor fi majorate astfel incat pana in anul 2008 pensiile sa creasca in termeni reali cu aproximativ 30% .
    - Cresterea puterii de cumparare a pensionarilor din agricultura
    Sumele necesare pentru pensionarii proveniti din randurile agricultorilor vor fi suportate din bugetul de stat si vor fi administrate de catre Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS) in aceleasi conditii ca si cele din sistemul public de pensii. Pensionarii agricultori vor beneficia de aceleasi indexari ca si cele care se vor acorda pensionarilor din sistemul public de pensii. Rata majorarii pensiilor agricultorilor va devansa rata de crestere a pensiilor din sistemul public de pensii.
    - Majorarea veniturilor bugetului asigurarilor sociale
    In scopul majorarii veniturilor bugetului asigurarilor sociale se va actiona pentru consolidarea financiara, administrativa si functionala a actualului sistem public de pensii prin:
    - Cresterea gradului de colectare a contributiilor
    - Reducerea arieratelor la bugetul pensiilor prin reducerea reesalonarilor si interzicerea scutirilor, precum si introducerea unor reguli stricte de executare silita.
    - Cresterea numarului de contribuabili la sistem prin:
        - politici active in sfera ocuparii fortei de munca in vederea crearii de locuri de munca si a cresterii numarului de angajati cu forme legale;
        - atragerea in sistem a persoanelor care lucreaza in agricultura sau ca liberi intreprinzatori (care in prezent sunt neasigurati);
        - cuprinderea cetatenilor romani care realizeaza venituri lucrand in strainatate in sistemul de asigurari sociale.
    - Intarirea capacitatii institutionale si de conducere a sistemului de pensii (organizare, conducere, educatie, transparenta, sistem informatic) prin:
        - crearea autonomiei decizionale si de conducere a CNPAS;
        - reorganizarea interna a CNPAS, cu structuri flexibile, delegare clara de responsabilitati si puteri decizionale, precum si orientare directa catre elementele componente ale noului sistem de pensii;
        - redimensionarea numarului de functionari din structurile centrale si orientarea catre structurile locale in vederea realizarii unei relatii transparente cu publicul deservit si a eficientizarii activitatii;
        - urgentarea crearii structurii informatice necesare (retele, baze de date, software si instruire a personalului);
        - crearea unui sistem de selectie si instruire atitudinala si aptitudinala a personalului CNPAS, in corelatie cu prevederile noii legi a sistemului public de pensii si cu necesitatile de transparenta ale acestuia.

    I.2. Introducerea in sistemul de pensii a noi componente
    Prin masurile pe care le va promova, Guvernul Romaniei va asigura o crestere a calitatii vietii pensionarilor mai apropiata de cea din perioada activa prin introducerea si implementarea in cadrul sistemului de asigurari sociale a unor noi componente, facultative si obligatorii, administrate privat.
    - Introducerea schemelor de pensii facultative administrate privat
        - imbunatatirea proiectului de lege privind pensiile ocupationale (contributii, deductibilitate, grad de acoperire, reglementare si supraveghere stricta, regim de investitii si sistem de garantii);
        - completarea sistemului pensiilor ocupationale cu componente legislative dedicate angajatilor din sistemul bugetar si din institutiile publice;
        - introducerea unor alte posibilitati de pensii facultative administrate privat, de tipul fondurilor de pensii private, cu contributii deductibile si administrare privata, participarea la aceste fonduri fiind optiunea individuala a fiecarei persoane care realizeaza venituri profesionale.
    - Introducerea fondurilor obligatorii de pensii administrate privat, in conditiile unui control public transparent si eficient asupra gestionarii acestora.

    II. Ocuparea fortei de munca si somaj
    Principiile care vor sta la baza actiunii Guvernului Romaniei in acest domeniu sunt:
    - Implicarea partenerilor sociali, respectiv sindicate, patronate, administratie publica, in elaborarea politicilor si strategiilor pentru implementarea unor programe speciale in domeniul ocuparii;
    - Sanse egale pentru toti furnizorii de servicii de pe piata muncii (furnizorii de consiliere, formare profesionala si de ocupare);
    - Deplasarea centrelor de decizie catre unitatile locale, pe baza obiectivelor stabilite pentru a se trece la un management competitiv, care sa conduca la cresterea responsabilitatilor locale si la optimizarea folosirii resurselor;
    - Repartizarea teritoriala a resurselor centralizate se va face transparent, pe criterii obiective, in baza contributiilor locale si a nevoilor de actiune.
    Avand drept obiectiv cresterea gradului de ocupare si scaderea reala a ratei somajului, Guvernul Romaniei va promova urmatoarele masuri:

    II.1. Masuri pasive
    - Modificarea cuantumului indemnizatiei de somaj in functie de stagiul de cotizare si contributia la bugetul asigurarilor sociale de somaj. Cuantumul indemnizatiei de somaj va fi o suma fixa, neimpozabila, lunara, reprezentand 75% din salariul de baza minim brut pe tara, in vigoare la data stabilirii acesteia, la care se adauga, in functie de stagiul de cotizare, o suma reprezentand un anumit procent din media salariului brut realizat in ultimele 12 luni. Procentul din salariul brut realizat in ultimele 12 luni, care se utilizeaza la stabilirea indemnizatiei de somaj in functie de stagiul de cotizare, se va stabili prin lege;
    - Absolventii de invatamant preuniversitar si universitar vor fi stimulati pentru insertia pe piata muncii prin acordarea unei prime de un salariu minim brut pe economie, la care se adauga o suma egala cu valoarea indemnizatiei de somaj la care ar mai fi avut dreptul in conditiile legii. Angajatorii vor fi scutiti de plata contributiei la fondul de somaj aferenta absolventilor incadrati pe o perioada de 1 an;
    - Angajatorii care incadreaza someri care sunt parinti unici sustinatori ai familiilor monoparentale sau persoane in varsta de peste 45 de ani vor fi scutiti de plata contributiei la fondul de somaj pe o perioada de un an;
    - Asigurarile facultative in sistemul asigurarilor de somaj se vor realiza numai in pachet cu asigurarile sociale si de sanatate (Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca contribuie la fondul de pensii si de sanatate in favoarea somerilor).

    II.2. Masuri active
    Guvernul Romaniei va urmari cresterea constanta a ponderii masurilor de stimulare a ocuparii in totalul cheltuielilor sociale de somaj.
    - Promovarea unor programe speciale in parteneriat pentru diminuarea somajului de lunga durata, atat in randul tinerilor, cat si al persoanelor care au depasit varsta de 45 de ani, precum si in randul persoanelor care au dificultati de integrare;
    - Medierea locurilor de munca
    Se are in vedere utilizarea si perfectionarea sistemului electronic la nivel local si national si accesul persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca la acest sistem, printr-un program clar stabilit de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) si agentiile judetene. Ocuparea locurilor de munca vacante se va face prin concurs, iar incadrarea se va realiza in exclusivitate in baza criteriilor de competenta a sanselor egale si a eliminarii oricarei forme de discriminare.
    - Formarea profesionala
    Se va organiza astfel incat sa raspunda solicitarilor de pe piata muncii avand ca sursa bugetul de somaj, fiind flexibilizata pentru nevoile de pe piata locala a muncii. Pentru persoanele din mediul rural se vor organiza programe speciale de formare profesionala pentru meserii specifice.
    - Consilierea si informarea in cariera
    Se va urmari functionarea si dezvoltarea cabinetelor de consiliere si incadrarea numai a persoanelor de specialitate care sunt capabile sa presteze aceasta munca.
    De asemenea, va fi imbunatatita baza materiala, prin infiintarea unor biblioteci de specialitate si extinderea acestui serviciu prin conlucrarea cu cabinetele private.
    - Creditarea in conditii avantajoase
    Pentru a creste eficienta acestei masuri si pentru a avea un control asupra numarului de persoane care vor fi incadrate de catre agentii economici creditati in conditii avantajoase, in conformitate cu prevederile legale, procentul din locurile de munca nou-create ce vor fi ocupate de somerii aflati in evidenta agentiilor pentru ocuparea fortei de munca va fi de minimum 60%, fata de 50% in prezent.
    - Bursele de locuri de munca
    Vor fi organizate de doua ori pe an: primavara - bursa generala de locuri de munca - si toamna - bursa de locuri de munca pentru absolventii de invatamant universitar si preuniversitar. Atunci cand piata muncii va lansa o cerere stringenta, se vor organiza si burse speciale pentru ocuparea de locuri de munca.

    II.3. Masuri institutionale
    - Crearea autonomiei decizionale si de conducere a ANOFM;
    - Largirea ofertei de locuri de munca in strainatate, prin promovarea competitiei intre agentiile acreditate sa plaseze forta de munca;
    - Descongestionarea si fluidizarea activitatii Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca in Strainatate prin subcontractare catre agentiile acreditate.

    III. Raporturile de munca
    Aplicarea noului Cod al muncii a generat o serie de dificultati care franeaza dezvoltarea pietei muncii si a unei economii de piata functionale. Tinand seama de aceasta situatie, vor fi aduse o serie de imbunatatiri care sa apere, in egala masura, atat drepturile salariatului, cat si pe cele ale angajatorului, sa conduca la descurajarea muncii la negru, la diminuarea numarului conflictelor si litigiilor de munca, dar si la stimularea investitiilor si, prin urmare, la cresterea veniturilor bugetului de stat. Modificarea Codului muncii se va face in urma unei largi dezbateri publice cu partenerii sociali.

    IV. Politica veniturilor
    Vor fi initiate si aplicate masuri de reducere a fiscalitatii pe munca, cu scopul de a creste gradul de ocupare, sporirea venitului net si diminuarea muncii la negru. Salariul mediu brut pe economie va creste in perioada 2005 - 2008 cu aproximativ 60% fata de nivelul actual, iar salariul minim brut pe economie va urma cel putin dinamica de crestere a acestuia.
    In sectorul economic concurential, unde statul este actionar majoritar, vor fi remodelate criteriile de performanta in vederea asigurarii unei corelari reale intre eficienta economica, productivitatea muncii si veniturile salariale (indicele de crestere a castigurilor salariale trebuie sa fie devansat de indicele de crestere a productivitatii muncii, calculata in unitati fizice sau valorice, dupa caz, in conditii comparabile).
    In sectorul bugetar se va elabora si aplica un nou sistem de salarizare a functionarilor publici si a personalului contractual, care sa aiba la baza criterii de diferentiere si de corelare a salariilor intre functii si domenii de activitate bugetara (studii, competenta, activitate desfasurata, responsabilitate in exercitarea functiei etc.), astfel incat in perioada 2005 - 2008 salariile personalului bugetar sa creasca in medie cu 60% fata de nivelul existent la data de 31.12.2004.
    In vederea diversificarii pachetelor salariale, precum si a generarii unei politici active de protectie sociala autodeterminata se va introduce un sistem de deductibilitati ale contributiilor voluntare pentru anumite tipuri de asigurari.

    V. Asistenta sociala
    Guvernul va continua si accelera procesul de reforme, in concordanta cu nevoile actuale ale cetateanului si ale societatii romanesti.

    Venitul minim garantat
    Venitul minim garantat, care se adreseaza celor mai sarace segmente sociale, se va acorda astfel incat acestea sa depaseasca nivelul de saracie in care traiesc, insa fara a descuraja atitudinea fata de munca. Venitul se va acorda in functie de necesitatile reale, insa procedurile de selectie vor fi simplificate si perfectionate. Guvernul va urmari sa nu mai existe intarzieri in acordarea acestui ajutor.

    Imbunatatirea echilibrului socioeconomic al familiei
    In vederea imbunatatirii echilibrului socioeconomic al familiei, Guvernul Romaniei are in vedere atingerea urmatoarelor obiective:
    - redimensionarea masurilor de protectie sociala pasiva/ajutor financiar pentru familiile cu nevoi speciale/si dinamizarea masurilor active de solidaritate familiala;
    - reducerea disparitatilor fata de accesul la resursele dezvoltarii existente intre familiile din mediul urban si cele din mediul rural;
    - redimensionarea cadrului legal si institutional privind protectia maternitatii, cresterea natalitatii si reducerea abandonului de copii;
    - reducerea fenomenului violentei in familie, cresterea gradului de educatie si securitate familiala;
    - sporirea participarii active a societatii civile si dezvoltarea durabila a parteneriatului in beneficiul dezvoltarii si protectiei familiei.
    Pentru realizarea acestor obiective strategice vor fi promovate urmatoarele programe:

    - Programul de masuri pentru cresterea venitului familial si a calitatii vietii de familie
    - corelarea nivelului venitului minim garantat cu salariul minim pe economie;
    - majorarea alocatiei de stat pentru copii pana la circa 10 euro;
    - darea in folosinta gratuita, in limita terenului disponibil, pentru familiile sarace din mediul rural, a unei suprafete de teren agricol, astfel incat suprafata detinuta impreuna cu cea primita in folosinta sa fie de 0,5 ha;
    - atragerea resurselor locale pentru sporirea construirii locuintelor sociale pentru persoanele defavorizate si revizuirea capacitatilor existente (va fi lansata in acest sens o campanie nationala de sprijin);
    - elaborarea unui set de masuri active pentru integrarea pe piata muncii a sustinatorilor de familie someri (angajatorii care incadreaza someri care sunt parinti unici sustinatori ai familiilor monoparentale vor fi scutiti de plata contributiei la fondul de somaj pe o perioada de un an);
    - lansarea unui Program de integrare a familiei in problemele comunitare (programe de educatie pentru sanatate, educatie civica, educatie pentru protectia mediului etc.)

    - Programul pentru sustinerea familiei tinere
    - construirea de locuinte in sistemul creditelor ipotecare;
    - acordarea unui sprijin financiar in suma de 200 de euro la constituirea familiei, la prima casatorie a fiecaruia dintre soti;
    - organizarea serviciilor de consiliere familiala in fiecare oras sau prin asocierea mai multor orase sau comune;
    - promovarea unor politici de atragere a agentilor economici, pentru a sustine familiile tinere prin reducerea preturilor la obiectele casnice achizitionate in primii doi ani de casatorie.

    - Programul de masuri pentru concilierea vietii de familie cu cea profesionala
    - organizarea serviciilor de sprijin al muncii in gospodarie/revizuirea conditiilor de acces la sursa de apa, canalizare, electricitate, caldura;
    - promovarea politicilor de educare, pentru responsabilizarea egala a membrilor cuplului familial fata de problemele din gospodarie;
    - sporirea facilitatilor de acces egal la formare si perfectionare profesionala;
    - reorganizarea serviciilor de crestere, ingrijire si educare a copiilor in afara familiilor - largirea retelei in mediul rural.

    - Programul de integrare a familiilor de rromi in comunitate
    - acordarea de teren in suprafata de maximum 0,5 ha, in folosinta directa si gratuita familiilor de rromi nevoiase, in limita disponibilului;
    - relansarea mestesugurilor/meseriilor specifice rromilor;
    - reintegrarea in munca/participarea prin munca la dezvoltarea comunitatilor locale;
    - dezvoltarea incubatoarelor de mici intreprinzatori pentru rromi;
    - dezvoltarea programelor nationale privind ameliorarea conditiilor de viata, prin colaborare cu actorii societatii civile (educatie pentru sanatate, civica, solidaritate familiala etc.)

    Reducerea abandonului de copii si sporirea natalitatii
    - acordarea unei indemnizatii lunare, pentru cresterea copiilor pana la 2 (3) ani, femeilor neasigurate in sistemul asigurarilor sociale pentru fiecare din primii trei copii;
    - acordarea unei indemnizatii lunare, pentru cresterea copilului pana la 2 (3) ani, persoanelor asigurate care isi reiau activitatea in acest interval de timp.

    Ameliorarea starii de sanatate a familiei, reducerea mortalitatii materne si infantile
    - organizarea activitatilor de educatie pentru sanatatea familiei (cu precadere in mediul rural);
    - organizarea (impreuna cu Ministerul Sanatatii) a unei campanii de sprijin pentru femeile gravide cu riscuri la nastere sau cu sanatate precara;
    - revizuirea, impreuna cu Ministerul Sanatatii, a conditiilor oferite de maternitati si spitalele de copii si a calitatii serviciului medical;
    - realizarea campaniei de introducere obligatorie a consilierilor pentru viata de familie;
    - realizarea campaniei de consiliere obligatorie pentru sanatatea reproducerii (mai ales in mediul rural) si a protectiei femeii gravide in familie;
    - aplicarea masurilor legale de reducere a abandonului de copii, promovarea unor masuri active de sprijin pentru cresterea potentialului familial de pastrare a copilului; responsabilizarea parintilor si activarea solidaritatii comunitare de sprijin al familiei/mamei care se afla in risc de abandon al copilului;
    - realizarea programului de formare a expertilor in domeniul protectiei familiei, care urmeaza a fi pusi la dispozitia structurilor specializate din cadrul administratiei locale.

    Integrarea familiei in viata comunitara/combaterea formelor de discriminare in cadrul familiei (violenta in familie)
    La nivelul comunitatilor locale:
    - organizarea centrelor de consiliere pentru viata de familie;
    - organizarea adaposturilor pentru victimele violentei in familie (campania de informare a prevederilor legii pentru prevenirea si combaterea violentei in familie);
    - implicarea familiei in dezvoltarea spiritului comunitar prin Programul National "Familia si comunitatea".
    Va fi imbunatatita legislatia pentru prevenirea si combaterea violentei in familie.
    Politicile, programele, actiunile se vor realiza printr-o larga colaborare cu celelalte structuri guvernamentale, cu reprezentantii societatii civile etc.

    Reformarea sistemului de protectie a copilului
    Guvernul Romaniei va aplica o strategie de reformare a sistemului de protectie a copilului si va actiona in vederea promovarii si protejarii drepturilor tuturor copiilor, indiferent de sex, apartenenta etnica si sociala, religie, opinie politica sau de alta natura, nationalitate, rasa, limba, infirmitate, nastere sau situatia copilului ori a parintilor sau a tutorilor sai.
    Guvernul Romaniei va continua reforma in domeniul protectiei copilului actionand, cu prioritate, in urmatoarele directii:
    - Continuarea descentralizarii serviciilor si alocatiilor
    Vor fi implementate servicii sociale pentru protectia drepturilor copilului la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale, pana la nivelul comunelor. Activitatea de asistenta sociala se va desfasura cat mai aproape de mediul in care se dezvolta fiecare copil, in cadrul familiei sale si al comunitatii de origine. Astfel, in functie de problemele sociale cu care se confrunta, consiliile locale vor fi sprijinite pentru infiintarea diferitelor servicii alternative, cum ar fi: centre de zi, (inclusiv pentru copiii cu dizabilitati), servicii de asistenta maternala, servicii de consiliere (inclusiv a parintilor), servicii de prevenire a abandonului si de mentinere a copilului in propria familie etc.
    Aplicarea acestor masuri va conduce la infiintarea de servicii sociale la nivelul fiecarei unitati administrative (conform Legii nr. 705/2001 a asistentei sociale), precum si la dezvoltarea unor servicii de tip "centru de zi, consiliere si sprijin financiar", care vor reduce numarul de copii ce vor intra in sistemul rezidential de protectie si al celor care abandoneaza scoala.
    - Cresterea responsabilizarii comunitatilor locale in domeniul protectiei drepturilor copilului
    Romania este obligata sa creeze de urgenta structuri sociale menite sa asigure conditii pentru realizarea parteneriatului social indispensabil managementului sistemului de protectie sociala. In acest sens, va fi sustinuta infiintarea, la nivelul comunitatilor locale, a "Consiliilor comunitare consultative" - organisme independente, formate pe baza de voluntariat din persoane reprezentantive pentru comunitate (preoti, doctori, consilieri, profesori etc.). "Consiliul comunitar consultativ" va fi infiintat prin hotarare a consiliului local si va oferi consultanta si sprijin autoritatilor administratiei publice locale in rezolvarea problemelor privind protectia familiei si a copilului.
    - Integrarea sociala a copiilor si tinerilor institutionalizati
    Guvernul Romaniei va promova masuri de integrare sociala a copiilor care se confrunta cu probleme de perceptie in procesul de invatamant (dislexici, disgrafici, discalculiali, cu deficiente de concentrare), precum si a copiilor infectati cu HIV/SIDA.
    Autoritatile vor sprijini tinerii institutionalizati, in varsta de peste 18 ani, in vederea integrarii acestora in viata sociala.
    - Specializarea personalului
    In scopul cresterii calitatii serviciilor prestate, va fi prevazuta obligativitatea ca personalul din sistem sa fie pregatit si specializat, prin cursuri organizate de universitati sau organizatii neguvernamentale acreditate in acest domeniu. De asemenea, prin acordarea unor stimulente financiare va fi stimulata incadrarea de personal cu studii superioare.
    - Concesionarea serviciilor si colaborarea cu organizatiile nonprofit si institutionalizarea practicilor novatoare intr-un sistem global, coerent si diversificat de protectie a copilului:
        - elaborarea unui nomenclator al serviciilor si institutiilor rezidentiale care vor fi concesionate;
        - infiintarea unor centre de consultanta regionala.
    Prin aplicarea acestor masuri, va fi construit un sistem eficient si diversificat de servicii si alocatii, racordat la realitatile societatii romanesti, care sa asigure aplicarea neselectiva a principiilor prevazute in Declaratia Universala a Drepturilor Copilului, pentru toti copiii din Romania.

    Protectia persoanelor varstnice
    Pe langa eliminarea nedreptatilor existente in sistemul public de pensii, Guvernul Romaniei va promova programe speciale pentru cresterea calitatii vietii persoanelor varstnice, cu implicarea mai accentuata a autoritatilor publice locale si a organizatiilor civice in acordarea serviciilor sociomedicale si de ingrijire. In acest sens, vor fi promovate urmatoarele masuri:
    - constructia de noi camine, precum si modernizarea celor existente, pentru crearea unor conditii decente de trai acestor persoane;
    - realizarea unor servicii integrate sociomedicale la domiciliu;
    - sprijinirea instruirii si formarii personalului care furnizeaza servicii de ingrijire la domiciliu;
    - elaborarea de standarde de calitate in domeniul serviciilor de ingrijire la domiciliu;
    - dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric care sa permita implementarea serviciilor de ingrijire la domiciliu (retea de centre comunitare integrate cu unitatile de asistenta medicala si sociala);
    - modificarea legii privind acordarea unui ajutor lunar pentru sotul supravietuitor, in sensul urgentarii datei de aplicare;
    - programe speciale pentru prevenirea situatiei de dependenta si cresterea implicarii persoanelor varstnice in viata sociala;
    - stabilirea de parteneriate cu autoritatile administratiei publice locale, pentru dezvoltarea serviciilor sociale comunitare;
    - sprijinirea organizatiilor civile si a cultelor religioase furnizoare de servicii de asistenta sociala destinate persoanelor varstnice fara familie.

    VI. Protectia sociala a persoanelor cu dizabilitati
    In ceea ce priveste persoanele cu dizabilitati, Guvernul Romaniei va urmari imbunatatirea situatiei acestora, in principal, prin urmatoarele masuri:
    - revizuirea Strategiei nationale privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, tinandu-se cont de Regulile Standard ale ONU;
    - abordarea sistematica a accesibilizarii mediului social, institutional, de munca, astfel incat sa poata fi utilizata in mod eficient resursa umana reprezentata de persoanele cu dizabilitati;
    - centrarea protectiei speciale pe oferirea de locuri de munca si micsorarea ponderii asistentei pasive, bazate pe alocatii;
    - simplificarea modalitatii de determinare si atestare a dizabilitatii (inclusiv criteriile exclusiv medicale), precum si a procedurilor de obtinere a sprijinului specific (si de recunoastere a drepturilor);
    - restructurarea institutionala, prin (re)evaluarea personalului implicat in sprijinul specializat, dar si prin clarificarea rolului pe care il joaca diversele autoritati ale statului;
    - reanalizarea statutului institutiilor de asistenta sociala pentru persoanele cu handicap si a caminelor de ingrijire a persoanelor varstnice;
    - urmarirea aplicarii prevederilor legale cu privire la accesibilizarile pentru persoanele cu handicap motor.

    VII. Imbunatatirea legislatiei cu caracter reparatoriu pentru persoanele persecutate din motive politice si etnice si ale persoanelor care si-au satisfacut stagiul militar in detasamente de munca

    CAP. 8
    Politica in domeniul sanatatii

    Sistemul sanitar este in prezent mult ramas in urma din punctul de vedere al reformarii sale. Din aceasta cauza el nu a contribuit la cresterea calitatii ingrijirilor de sanatate, la largirea accesului populatiei la aceste servicii si la scaderea indicatorilor de mortalitate si morbiditate. O mare parte a populatiei ramane in afara accesului efectiv la serviciile sanitare, din cauza dificultatilor financiare si de transport. O serie de indicatori specifici sanatatii si demografiei ne plaseaza in continuare pe pozitii inacceptabile in clasamentul european. Alocarile bugetare pentru sanatate, cat si cheltuielile totale efectuate in Romania, pentru sanatatea fiecarui locuitor, ne plaseaza pe ultima pozitie intre tarile candidate la Uniunea Europeana. Pe fondul acestei subfinantari cronice, managementul sistemului si unitatilor sanitare este de slaba calitate, cu efecte dramatice asupra eficientei cu care contributiile pentru sanatate ale populatiei sunt cheltuite.
    Guvernul Romaniei isi propune ca obiective prioritare:
    - realizarea efectiva a accesului egal al cetatenilor la ingrijirile sanitare de baza
    - cresterea calitatii vietii, prin imbunatatirea calitatii si sigurantei actului medical
    - apropierea de indicatorii de sanatate si demografici ai tarilor civilizate, in acelasi timp cu scaderea patologiei specifice tarilor subdezvoltate
    Responsabilitatile ce ii revin Guvernului, in planul strategiei din domeniul sanatatii, sunt urmatoarele:
    - Guvernul Romaniei va actiona pentru asigurarea egalitatii de sanse a cetatenilor, garantand accesul nediscriminatoriu la ingrijiri medicale de baza, indiferent de veniturile realizate, ca drept fundamental al acestora.
    - In toate actiunile sale, Guvernul Romaniei va pune accentul pe respectarea dreptului populatiei de a opta liber pentru acele ingrijiri de sanatate, peste cele esentiale, pe care le considera adecvate pentru propria sanatate, fara ca aceasta optiune sa fie impusa de stat. In acest sens, Guvernul va incuraja dezvoltarea unui sistem privat de asigurari de sanatate.
    - Guvernul Romaniei va sprijini cresterea coeziunii sociale, prin restabilirea principiului solidaritatii in cadrul asigurarilor sociale de sanatate. Astfel, va fi reintrodusa contributia la asigurarile de sanatate a tuturor persoanelor care realizeaza venituri.
    - Guvernul Romaniei va stimula privatizarea preponderenta a infrastructurii unitatilor medicale, cu exceptia facilitatilor, care, prin nivelul prea mare al investitiilor presupuse, nu pot fi suportate de operatori privati sau de autoritatile locale, precum si cu exceptia celor de importanta strategica pentru sanatatea populatiei.
    - In scopul cresterii calitatii ingrijirilor medicale, Guvernul Romaniei va incuraja competitia dintre furnizorii de servicii medicale, precum si dintre casele de asigurari.
    - Guvernul Romaniei va actiona impotriva discriminarilor si inegalitatilor, stabilind reguli egale pentru libera concurenta in domeniul sanitar. Sistemul sanitar se va baza pe principiul concurentei intre furnizori, pentru fondurile existente, statul respectand neutralitatea fata de toti furnizorii de ingrijiri de sanatate.
    - In intreg sistemul sanitar se vor introduce modalitati de plata care sa reflecte activitatea individuala a fiecarui furnizor de servicii medicale.
    - Guvernul Romaniei va actiona pentru consolidarea descentralizarii decizionale. In acest scop, autoritatilor locale li se vor crea mecanisme legale pentru a putea ca, o data cu finantarea adecvata a unitatilor sanitare spitalicesti, sa poata lua decizii pentru ingrijirea sanatatii populatiei din zona. Astfel, statul isi va restrange influentele asupra sistemului sanitar, concentrandu-se asupra problemelor majore de sanatate publica si asupra protejarii si respectarii drepturilor pacientilor.
    - Guvernul Romaniei va asigura finantarea adecvata pentru sanatate. Imbunatatirea finantarii sistemului sanitar se va baza pe alocarea prioritara a resurselor obtinute in urma cresterii economice, pe realocarea bugetelor in interiorul sistemului, precum si pe inlaturarea acelor cheltuieli ce nu apartin sistemului sanitar. Sursele avute in vedere pentru a suplimenta cheltuielile pentru sanatate in concordanta cu nevoile reale ale populatiei vor fi: achitarea de la buget a sumelor pentru unitatile medico-sociale si pentru accidentele de munca, cresterea bazei de impozitare, crearea de locuri de munca, obligativitatea de a contribui la fondul de sanatate a celor care pleaca sa munceasca in strainatate, scaderea muncii la negru, introducerea asigurarilor private de sanatate, implicarea comunitatilor locale in finantarea actului medical, cresterea finantarii din bugetul de stat. Sistemul sanitar va beneficia de o finantare sporita, urmand ca pana in anul bugetar 2008 sa se ajunga la utilizarea unor sume pentru sanatate care sa reprezinte cel putin 6% din PIB.
    - O prioritate a Guvernului va fi achitarea integrala pana in 2006 a tuturor datoriilor existente in sistemul sanitar catre furnizori, pentru a putea introduce respectarea ferma a contractelor in domeniul sanitar.
    - Pentru a scadea inechitatile si a asigura demnitatea corpului profesional medical se vor adopta masuri ferme pentru diminuarea coruptiei din sistemul sanitar.
    In aplicarea orientarilor sale strategice privind reforma in sistemul de sanatate, Guvernul Romaniei va lua urmatoarele masuri de ordin general:
    - Intreaga activitate din domeniul sanitar va avea la baza contracte civile atat intre asigurati si casele de asigurari, cat si intre acestea din urma si furnizori. Contractul-cadru al furnizarii serviciilor sanitare in sistemul asigurarilor sociale se va negocia cu toate organizatiile furnizorilor de servicii reprezentative la nivel national.
    - Vor fi adoptate masuri pentru stimularea atragerii personalului medical in zonele defavorizate economic (programe speciale ale MS, CNAS, cu sprijinul comunitatii locale etc.).
    - Intregul cost al medicamentelor esentiale pentru ingrijirea sanatatii va fi acoperit din fondul asigurarilor sociale, fiecare pacient urmand a achita doar o contributie fixa minimala pentru fiecare reteta eliberata. Pentru medicamentele de ultima generatie si tehnologiile de varf vor fi create mecanisme de finantare si de plata pentru a spori accesul echitabil al populatiei la acestea.
    - Se va asigura transparenta utilizarii fondurilor pentru medicamente compensate si gratuite in ambulator, prin alocarea unei sume adecvate pentru astfel de cheltuieli pentru fiecare medic, conform principiului "banii urmeaza pacientul". Se vor inlatura barierele la accesul la medicamente prin introducerea unor cecuri medicale completate de medici si emise de CNAS care va garanta plata pentru fiecare reteta gratuita sau compensata.
    - Tot in scopul asigurarii transparentei in utilizarea fondurilor se va introduce obligativitatea evidentierii cheltuielilor efectuate pentru fiecare pacient pentru toate actele medicale.
    - Vor fi luate masuri pentru diminuarea birocratiei excesive care greveaza atat accesul populatiei la medicamentele gratuite si compensate, cat si activitatea furnizorilor de servicii medicale si farmaceutice.
    - Pentru cresterea calitatii actului medical mecanismele preponderent coercitive si punitive la adresa personalului medical vor fi inlaturate, urmand a fi creat cadrul legal si administrativ pentru stimularea si recompensarea acestora pentru indeplinirea anumitor obiective contractate si indicatori calitativi.
    - Vor fi dezvoltate oficiile pentru protectia beneficiarului de servicii sanitare in cadrul tuturor caselor de asigurari de stat sau private, avand ca rol informarea adecvata si interventia prompta in acele situatii in care drepturile asiguratilor sunt incalcate.
    - Pentru a creste accesul la ingrijiri de calitate se va introduce un sistem informatizat prin care pacientii sa poata afla date privind competenta, experienta acumulata si nivelul participarii la programele de educatie medicala continua a tuturor medicilor.
    - Pentru persoanele neasigurate si pentru cazurile sociale vor fi evidentiate sume distincte in bugetul MMSS.
    - Guvernul Romaniei va introduce in regim de urgenta Legea finantarii asezamintelor pentru ingrijirea persoanelor varstnice.
    - Sistemul privat de sanatate va beneficia de un cadru legal adecvat pentru a putea deveni o alternativa prin intermediul asigurarilor private, dar si o modalitate de completare a serviciilor de care beneficiaza populatia prin asigurarile sociale de sanatate.
    - Guvernul Romaniei va inceta politica de scutire a unor agenti economici de plata contributiei la Fondul asigurarilor sociale de sanatate.
    Pentru corecta aplicare a acestor masuri, ele vor fi insotite de unele masuri specifice, care vizeaza ameliorarea cadrului institutional din domeniul sanitar si calitatea serviciilor medicale:

    A. Cadru institutional
    - Rolul Ministerului Sanatatii va fi redefinit, urmand ca acesta sa exercite urmatoarele functii principale: elaborarea politicii generale sanitare, elaborarea si gestionarea programelor de sanatate, asigurarea controlului calitatii serviciilor medicale prin directiile de sanatate publica si institutele de sanatate publica, elaborarea standardelor specifice domeniului medical, asigurarea asistentei medicale de urgenta, dotarea cu aparatura in profil teritorial, colectarea si diseminarea informatiei, coordonarea negocierilor si promovarea contractului-cadru al acordarii ingrijirilor medicale in sistemul asigurarilor sociale de sanatate, aprobarea tarifelor minime si a celor recomandabile ce pot fi practicate in sistemul social de ingrijiri de sanatate, sprijinirea cercetarii medicale si a educatiei medicale, finantarea cheltuielilor neprevazute incumbate de situatii precum dezastre naturale, epidemii, reglementarea accesului la diversele forme de protectie sociala.
    - Modul de functionare a sistemului asigurarilor sociale de sanatate va fi repus in forma initiala prin restabilirea principiilor de baza ale asigurarilor sociale de sanatate: solidaritatea (contributie in procent egal de la toti asiguratii care realizeaza venituri), echitatea, subsidiaritatea. CNAS va redeveni o institutie autonoma, controlul public asupra activitatii acesteia si folosirii fondurilor pentru sanatate revenind Parlamentului. Se va reveni la autonomia CNAS in colectarea contributiilor pentru sanatate. Casele de asigurari "paralele" vor fi reorganizate prin asigurarea autonomiei lor si redistribuirea veniturilor care depasesc media pe tara raportat la numarul de asigurati catre CNAS. Sumele necesare dotarilor suplimentare si facilitatilor in sistemele de asigurari "paralele" vor fi alocate din bugetul anual, in limita fondurilor fiecarui minister in parte.
    - Asigurarile private de sanatate vor fi destinate platii diferentei dintre sumele acoperite de asigurarile sociale de sanatate si valoarea prestatiilor fiecarui furnizor de servicii medicale si farmaceutice, precum si pentru achitarea acelor servicii medicale care nu sunt platite de asigurarile de sanatate. Asigurarile private de sanatate vor reprezenta principala forma legala pentru reducerea platilor informale. Primele de asigurare vor fi deductibile. Limita deductibilitatii sumelor utilizate catre asigurarile de sanatate va fi stabilita anual prin hotarare a Guvernului.
    - Managementul spitalelor va fi eficientizat, avandu-se in vedere urmatoarele masuri:
    - se va face o delimitare clara a atributiilor fiecarui spital prin impartirea in: spitale de urgenta, spitale clinice (institute si spitale de excelenta), spitale de cronici (preiau pacientii de dupa perioada acuta din spitalele de urgenta si de excelenta), spitale sociale (subordonate ministerului de resort):
    - managementul spitalelor care nu fac parte din sistemul national de asigurare a urgentelor se va subordona exclusiv comunitatii locale;
    - managerul spitalului, indiferent de pregatirea de baza, va fi obligat prin contract sa desfasoare doar activitatea pentru care este angajat;
    - toate spitalele vor fi supuse activitatii de acreditare si se va stopa functionarea acelor unitati care nu indeplinesc conditiile de functionare din punct de vedere sanitar;
    - vor fi adoptate masuri care sa limiteze numarul de internari pentru ingrijiri care pot fi acordate in ambulator in deplina siguranta;
    - plata actului medical in spital se va imbunatati; ea va fi corelata cu nivelul de performanta, precum si cu calitatea actului medical prestat;
    - adoptarea de masuri care sa permita vanzarea spitalelor cu pastrarea destinatiei acestora, inchirierea, concesionarea sau vanzarea unor sectii de spital catre operatori privati, precum si vanzarea tuturor spatiilor in care se desfasoara medicina de ambulator catre medicii care lucreaza in acestea;
    - acordarea de deductibilitati de la plata impozitului pe profit pentru investitiile in infrastructura medicala, in scopul stimularii retehnologizarii si infiintarii de noi unitati medicale private.

    B. Serviciile medicale
    - Medicina de urgenta va reprezenta una din prioritatile Ministerului Sanatatii. Va fi infiintat Sistemul national de asigurare a urgentelor, capabil sa acopere intreg teritoriul cu paramedici, fiind finantat din bugetul de stat. Asigurarea urgentelor care nu ameninta viata va fi preluata de medicul de familie, fiind finantata din Fondul asigurarilor sociale de sanatate.
    - Medicina de ambulatoriu va reprezenta o alta prioritate, actele normative ce vor fi elaborate urmand a avea in vedere crearea posibilitatii de a prelua o cat mai mare parte din ingrijiri la acest nivel, concomitent cu scaderea numarului de internari.
    - Activitatea medicilor de familie va fi orientata pentru a deveni adevarati consilieri de sanatate ai populatiei; aceasta se va realiza si printr-o plata mai buna a activitatilor care le revin: efectuarea de masuri de educatie si profilaxie, depistarea precoce a afectiunilor grave, preluarea ingrijirilor la externarea din spital, plata suplimentara pentru consultatiile de urgenta si cele din afara programului etc.
    - Ingrijirile la domiciliu vor fi dezvoltate, printre altele, prin asigurarea lor de catre asistenti medicali cu practica privata, dezvoltarea de programe speciale pentru persoanele in varsta sau care nu se pot deplasa si pentru cele cu afectiuni psihice, precum si prin programe specifice de facilitare a accesului pacientilor din localitatile izolate sau fara asistenta medicala la serviciile medicale si farmaceutice.
    - Serviciu de ambulatoriu al spitalelor va fi utilizat exclusiv pentru consultul pacientilor externati din spital si pentru efectuarea tratamentelor care nu necesita internarea. Plata serviciilor se va face exclusiv din fondul ingrijirilor spitalicesti.
    - Se vor adopta masuri pentru un acces mai bun al populatiei la ingrijiri stomatologice, comparativ cu situatia actuala.
    - Vor fi sprijinite actiunile de promovare a sanatatii, precum: lupta impotriva drogurilor, lupta impotriva alcoolismului, fumatului, promovarea unei diete echilibrate si lupta impotriva obezitatii, sedentarismului, educatia sexuala adecvata, sprijinirea ingrijirilor stomatologice, educarea preponderenta a populatiei cu un nivel scazut de cultura.

    CAP. 9
    Politica agricola si de dezvoltare rurala

    Prin politici publice specifice, Guvernul Romaniei urmareste realizarea urmatoarelor obiective:
    - Finalizarea reformei proprietatii funciare
    - Stimularea transformarii gospodariilor taranesti in ferme agricole familiale cu caracter comercial, formarea clasei de mijloc in spatiul rural
    - Alocarea eficienta a resurselor bugetare pentru sprijinirea producatorilor agricoli
    - Sprijinirea valorificarii productiei agricole prin masuri de piata
    - Dezvoltarea si modernizarea satelor
    - Dezvoltarea pisciculturii
    - Gestionarea durabila a padurilor
    - Reforma institutionala

    I. Finalizarea reformei proprietatii funciare
    - incheierea procesului de retrocedare a proprietatilor funciare pe seama terenurilor aflate in proprietatea Agentiei Domeniilor Statului, privatizarea terenurilor ramase dupa aceasta actiune si justa despagubire in cazurile obiective in care retrocedarea nu se poate efectua in natura;
    - finalizarea cadrului legal si demararea procesului de despagubire justa in cazul imobilelor si terenurilor agricole si forestiere care nu au putut fi retrocedate in natura;
    - monitorizarea retrocedarilor de proprietati funciare;
    - intabularea tuturor suprafetelor agricole din extravilan si a celor forestiere, inclusiv a celor rezultate din iesirea din indiviziune, prin introducerea cadastrului unitar pe cheltuiala statului;
    - trecerea in proprietatea asociatiilor proprietarilor de paduri a drumurilor forestiere si a celorlalte active (case silvice, pepiniere) aflate pe terenurile forestiere retrocedate;
    - clarificarea procedurilor de succesiune a terenurilor, precum si sprijinirea parcelarii in conditii de eficienta.

    II. Stimularea transformarii gospodariilor taranesti in ferme agricole familiale cu caracter comercial, formarea si consolidarea clasei de mijloc in spatiul rural
    Formarea si extinderea fermelor agricole de tip familial constituie preocuparea principala a Guvernului. In acest sens, suplimentar politicilor de sustinere a tuturor exploatatiilor agricole, se vor aplica urmatoarele masuri:
    - acoperirea din bugetul statului a cheltuielilor efectuate cu plata taxelor pentru schimburi si vanzari de terenuri agricole, intocmirea de documentatii;
    - promovarea, in urmatorii 4 ani, a unui Program national de investitii in ferme zootehnice si vegetale noi si de consolidare a celor existente, adresat cu prioritate familiilor de tineri;
    - asigurarea unei rente funciare viagere, egala cu echivalentul a 100 euro pe an pentru fiecare hectar de teren agricol vandut de un proprietar in varsta de minimum 60 de ani, precum si echivalentul a 50 de euro pe an pentru fiecare hectar de teren agricol detinut de un proprietar in varsta de minimum 60 de ani, care renunta la folosinta terenului in favoarea unei exploatatii inregistrate;
    - sustinerea fermelor familiale care au minimum 3 vaci, in vederea dotarii lor cu aparate de muls, instalatii pentru racirea si stocarea laptelui.

    III. Alocarea eficienta a resurselor bugetare pentru sprijinirea producatorilor agricoli, prin:
    - subventionarea semintelor selectionate, a materialului saditor si a materialului seminal genetic ameliorat;
    - acordarea de subventii pentru imbunatatirea calitatii materialului genetic folosit pentru juninci la prima fatare, scrofite, vitei obtinuti, oi - mioare si berbeci;
    - mentinerea in continuare a sprijinului direct si a primelor si subventiilor pentru produsele agricole de baza introduse in circuitul comercial;
    - incurajarea productiei la culturi deficitare: plante tehnice, sfecla de zahar, culturi bioecologice si de asolament in vederea refacerii potentialului agricol al terenului, precum si realizarii acelor produse la care Romania este competitiva;
    - subventionarea primelor de asigurare si plata despagubirilor pentru calamitati naturale si a celor cauzate de animale salbatice;
    - suportarea de catre stat a costurilor de marcare si identificare a animalelor, precum si a contravalorii tratamentelor antiepizootice de supraveghere, profilaxie si combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om;
    - sustinerea unui program national, defalcat pe comunitati locale, pentru combaterea si diminuarea efectelor eroziunilor de suprafata ale solului;
    - sustinerea de la bugetul de stat a lucrarilor de amenajare a padurilor private;
    - amendarea Legii privind creditul agricol prin crearea unui sistem unitar de accesare atat a creditelor pentru productie, cat si a creditelor pentru investitii.
    - stabilirea nivelului accizelor din pretul motorinei pentru efectuarea lucrarilor agricole la nivelul legiferat in Uniunea Europeana;

    IV. Sprijinirea valorificarii productiei agricole prin masuri de piata are in vedere:
    - modificarea Legii pietelor, care sa cuprinda intr-un cadru unitar toate reglementarile mecanismelor de interventie a statului si sursele de asigurare a plafoanelor de finantare; primele si subventiile, produsele si cantitatile carora li se vor aplica aceste masuri de interventie, precum si distributia acestora vor fi anuntate producatorilor inainte de inceperea anului agricol;
    - utilizarea pretului minim garantat pentru produsele agricole de baza (grau, lapte, carne);
    - sprijinirea dezvoltarii burselor produselor agricole si lemnului;
    - extinderea retelei pietelor de gros;
    - dezvoltarea ofertei de servicii si produse ale padurii, altele decat lemnul;
    - incurajarea parteneriatului public-privat in vederea achizitionarii produselor agricole de baza.

    V. Dezvoltarea si modernizarea satelor
    Guvernul va aplica politicile de dezvoltare rurala prin:
    - promovarea de politici financiare care sa permita exploatatiilor agricole familiale si comunitatilor rurale accesul la programele cu finantare internationala, in vederea absorbtiei integrale a fondurilor structurale destinate dezvoltarii rurale;
    - imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole;
    - dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice care sa genereze activitati multiple si venituri alternative;
    - alocarea de fonduri comunitatilor satesti pentru crearea conditiilor de stabilire a cadrelor didactice, sanitare, agricole si veterinare in mediul rural;
    - infiintarea in sediile primariilor din mediul rural a birourilor notariale pentru a facilita circulatia libera a terenurilor;
    - continuarea lucrarilor privind alimentarea cu apa a satelor si lansarea programului national de constructie a retelei de canalizare si de realizare a statiilor de epurare in localitatile rurale si localitatile recent declarate oras prin lege, dar care nu dispun de o infrastructura urbana;
    - aplicarea programului national pentru asfaltarea drumurilor comunale, prin dezvoltarea programului national privind pietruirea drumurilor comunale;
    - intocmirea planurilor de dezvoltare locala pe localitati intr-un termen de 4 ani si integrarea acestora in planurile de dezvoltare realizate la nivel judetean si apoi regional pentru a facilita investitiile in infrastructura fizica rurala;
    - corelarea planurilor de amenajare a teritoriului in profil rural cu proiectele de dezvoltare a serviciilor legate de agricultura (fitosanitare, veterinare, laboratoare de calitate, servicii de consultanta), a serviciilor publice (invatamant, sanatate, asistenta sociala, cultura si culte), precum si a utilitatilor publice: distributia apei, gaze, canal, colectare deseuri;
    - stimularea dezvoltarii activitatilor economice alternative: mestesuguri traditionale, activitati si servicii neagricole;
    - incurajarea agroturismului si a productiei ecologice;
    - evaluarea economica a zonelor rurale periferice si a celor defavorizate natural pentru intocmirea planurilor de dezvoltare locala.

    VI. Dezvoltarea pisciculturii
    In domeniul piscicol, Guvernul Romaniei va aplica urmatoarele politici:
    - aplicarea masurilor tehnice de protectie a resurselor piscicole;
    - evaluarea conditiilor de acces al navelor straine de pescuit in apele teritoriale romanesti;
    - protejarea speciilor si raselor de pesti in vederea reproducerii si furnizarii de material biologic selectionat pentru fermele piscicole;
    - modernizarea unitatilor de acvacultura marina;
    - facilitarea investitiilor noi, precum si modernizarea si retehnologizarea capacitatilor existente.

    VII. Gestionarea durabila a padurilor
    Pentru gestionarea durabila a padurilor Guvernul Romaniei va promova urmatoarele masuri:
    - restituirea integrala a suprafetelor de padure catre fostii proprietari, inclusiv a celor care in anul 1968, la trasarea noilor judete, au ramas in judetele vecine;
    - cresterea suprafetelor ocupate cu paduri prin:
        - impadurirea de terenuri degradate, inapte pentru agricultura, prin comunitatile locale, cu finantare de la bugetul de stat si suportarea costurilor aferente lucrarilor de ingrijire a acestor plantatii pana la realizarea starii de masiv;
        - infiintarea de perdele forestiere de protectie a campurilor, cailor de comunicatie si asezarilor umane;
    - scutirea de taxe pentru schimburile de terenuri forestiere, in scopul regularizarii amplasamentelor si comasarii proprietatilor private;
    - sustinerea de la bugetul de stat a lucrarilor de amenajare a padurilor private;
    - promovarea unui program national de constructie de drumuri forestiere;
    - sprijinirea infiintarii ocoalelor silvice private.

    VIII. Imbunatatirea cadrului institutional
    Guvernul va adopta urmatoarele masuri:
    - infiintarea, in subordinea Guvernului, a Agentiei Nationale pentru Controlul si Supravegherea Retrocedarii Proprietatilor Funciare;
    - crearea unei organizatii interprofesionale pentru derularea parteneriatului public-privat, in vederea achizitionarii, depozitarii si valorificarii produselor de baza;
    - modificarea si structurarea sistemului de indicatori de statistica agricola in concordanta cu sistemul EUROSTAT;
    - imbunatatirea sistemului de control al calitatii produselor alimentare prin respectarea normelor minime de siguranta a alimentelor impuse de cerintele politicii agricole comune, precum si definitivarea procesului de modernizare a laboratoarelor, a punctelor de inspectie la frontiera, dezvoltarea sistemelor informatice si de control sanitar-veterinar si fitosanitar;
    - consolidarea Agentiei Veterinare si de Siguranta Alimentara;
    - continuarea constructiei institutionale necesare functionarii Politicii Agricole Comune, in conformitate cu reglementarile Uniunii Europene;
    - extinderea retelei de contabilitate agricola;
    - sustinerea cu precadere, ca rezultat al negocierilor cu UE, a programelor de imbunatatire a calitatii produselor proaspete si prelucrate si de conformare a unitatilor de procesare;
    - infiintarea si organizarea la nivel de comuna a oficiului local de consultanta agricola si financiara; crearea cadrului legal privind trecerea in subordinea Agentiei Nationale de Consultanta Agricola a oficiilor judetene si locale de consultanta agricola, pentru a stabili o relatie coerenta de subordonare, monitorizare si evaluare;
    - fixarea si livrarea pachetelor de servicii de consultanta pentru fermieri prin aplicarea programelor anuale de formare si perfectionare profesionala a fermierilor, cu asistenta consultantilor Agentiei Nationale de Consultanta Agricola;
    - fixarea cadrului de cooperare pe baza de contract intre unitatile de cercetare-dezvoltare controlate de stat si Agentia Nationala de Consultanta Agricola pentru asigurarea transferului tehnologic;
    - clarificarea statutului juridic si a obiectului de activitate ale Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol;
    - crearea cadrului legal privind infiintarea si organizarea cooperativelor de credit rural;
    - capitalizarea Fondului Roman de Garantare a Creditului Rural;
    - reglementarea si promovarea schemelor de microcreditare in comunitatile rurale sarace.

    CAP. 10
    Politici anticoruptie

    Guvernul Romaniei va aplica o strategie nationala de combatere a coruptiei printr-o abordare de tip integrat. Strategia se va axa pe politici de preventie, aplicarea efectiva a legilor si asigurarea monitorizarii si evaluarii acestor politici, avand ca suport cooperarea intre puterea executiva pe cele doua niveluri Presedintie-Guvern, puterea legislativa, puterea judecatoreasca, puterile locale si societatea civila.
    Politicile anticoruptie vor fi elaborate tinand cont de recomandarile GRECO si de Manualul Anticoruptie elaborat de Natiunile Unite in 2003. Ele vor fi aplicate pornind de la respectarea urmatoarelor conditii si principii:
    - evaluarea institutionala, pentru a putea identifica, defini si aplica in mod corect masurile de combatere a coruptiei si nu doar pentru a introduce in mod haotic noi reglementari, sub presiune externa;
    - asigurarea neutralitatii politice a aplicarii masurilor anticoruptie, precum si instituirea mecanismelor independente de monitorizare si evaluare;
    - transparenta activitatii autoritatilor publice in elaborarea politicilor si in procesul aplicarii lor, inclusiv prin accesul neingradit la informatii cu caracter public;
    - realizarea parteneriatului cu societatea civila, prin elaborarea mecanismelor institutionale care asigura o participare cat mai larga a cetatenilor la evaluarea dimensiunii coruptiei care ii afecteaza in mod direct, precum si prin participarea organizatiilor civice;
    - abordarea integrata prin definirea exacta a surselor care genereaza coruptie, precum si prin coordonarea politicilor si elaborarea unor mecanisme comune care sa asigure colaborarea autoritatilor publice si delimitarea clara de competente intre acestea, in locul confuziei de competente cum exista in prezent si care impiedica aplicarea efectiva a legilor in vigoare;
    - orientarea catre rezultate, prin introducerea mecanismelor de monitorizare si evaluare.

    I. Guvern si autoritatile administratiei publice locale
    Masurile anticoruptie in cadrul administratiei publice centrale si locale se refera la:

    1. Sistemul de subventii:
    - reglementarea de o maniera coerenta si unitara a sistemului de subventii, corelativ cu eliminarea tuturor actelor normative care deformeaza libera concurenta si sistemul legal de acordare a ajutoarelor de stat;
    - monitorizarea efectiva a ajutoarelor de stat;
    - revizuirea legii privind evaziunea fiscala;
    - reglementarea de o maniera unitara si standardizata a conditiilor de baza care sunt introduse in caietele de sarcini pentru privatizarea societatilor comerciale, precum si a criteriilor de evaluare a ofertelor;
    - publicarea criteriilor de performanta in baza carora se acorda ajutoarele de stat, corelativ cu respectarea competentelor decizionale ale Consiliului Concurentei si publicitatea datelor care reflecta eficienta ajutoarelor acordate;
    - publicarea tuturor castigatorilor de licitatii publice a caror valoare depaseste anual echivalentul a 25.000 de euro;
    - transparenta alocarii de fonduri de catre autoritatile publice si societatile comerciale controlate de stat pentru reclama in presa, precum si plafonarea bugetului de publicitate.

    2. Politicile fiscale
    - consacrarea legala a mecanismelor de participare publica la elaborarea bugetelor locale;
    - modificarea legislatiei privind finantele publice locale, pentru a reglementa virarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale direct catre localitati, prin eliminarea consiliilor judetene ca verigi intermediare;
    - publicarea bugetelor locale, inclusiv a transferurilor neconditionate si conditionate pe localitati si judete;
    - modificarea legislatiei in vigoare privind parteneriatul public-privat pentru a asigura competitia egala si transparenta selectiei de oferte;
    - interzicerea prin lege ca o persoana sa incheie contracte cu o autoritate publica, daca este sot sau ruda pana la gradul III inclusiv, cu un functionar din cadrul autoritatii publice respective ori cu conducatorul acesteia: ministru sau secretar de stat.

    3. Servicii si utilitati publice
    - introducerea standardelor de calitate pentru servicii si utilitati publice, pentru a permite monitorizarea si evaluarea modului de prestare a acestora;
    - introducerea normativelor de cost aferente standardului de calitate al unui serviciu public, astfel incat cheltuielile publice afectate acelui serviciu sa devina justificate, transparente si supuse controlului financiar;
    - stabilirea indicatorilor tehnici de performanta la utilitati publice;
    - simplificarea procedurilor de emitere a actelor administrative.

    4. Conflictul de interese
    - modificarea Legii administratiei publice locale pentru a face delimitarea functiei politice a presedintelui si vicepresedintelui de consiliu judetean de cea tehnic manageriala, in sensul introducerii functiei de manager/director general al serviciilor publice de interes judetean;
    - instituirea obligatiei pentru membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat, prefecti, subprefecti, presedinti si vicepresedinti de consilii judetene, primari si viceprimari, precum si functionari publici de a nu emite un act administrativ ori de a nu incheia un act juridic sau de a nu participa la luarea unei decizii care produce un folos material pentru sine, pentru sotul sau ori rudele sale pana la gradul III inclusiv.

    5. Demnitatea publica si serviciul civil
    - aplicarea codurilor de etica pentru demnitarii de stat si functionarii publici, precum si generalizarea acestora in intregul sistem al administratiei publice centrale si locale;
    - evaluarea functionarilor publici de catre comisii independente politic in baza unor criterii de performanta in raport cu un serviciu public bine definit;
    - asigurarea transparentei conditiilor de concurs pentru ocuparea posturilor de functionar public;
    - stabilirea subiectelor pentru concursurile de ocupare a functiilor publice si efectuarea selectiilor de catre comisii alcatuite din persoane care nu fac parte din autoritatea publica organizatoare a concursurilor;
    - elaborarea unui format standard pentru bazele de date ale Agentiei Nationale a Functionarilor Publici pentru evidenta functiilor publice si a functionarilor publici;
    - modificarea reglementarilor privind transparenta exercitarii demnitatilor si functiilor publice, in sensul prevederii ca persoanele supuse obligatiei de declarare a intereselor trebuie sa declare nu numai interesele proprii, ci si pe cele ale sotului si rudelor de pana la gradul III inclusiv.

    6. Mecanisme de combatere a coruptiei
    - elaborarea si aplicarea unui manual standard aplicabil tuturor autoritatilor publice din administratia centrala si locala, care sa ofere o viziune integrata asupra combaterii coruptiei si care sa cuprinda proceduri de preventie, investigare, interventie si monitorizare a faptelor de coruptie, in conformitate cu Manualul Anticoruptie elaborat de Natiunile Unite in 2003.

    7. Managementul reglementarilor
    - infiintarea in cadrul Ministerului Justitiei a unui oficiu specializat in verificarea conformitatii proiectelor de act normativ cu reglementarile in vigoare in domeniul combaterii coruptiei.

    II. Parlament
    Guvernul Romaniei va colabora cu Parlamentul pentru:
    - adoptarea Legii privind activitatea de lobby si crearea registrului public al activitatilor de lobby;
    - eliminarea prin lege a deosebirilor dintre procedura urmaririi penale a membrilor Parlamentului si cea aplicabila actualilor si fostilor membri ai Guvernului;
    - stabilirea prin lege a incompatibilitatii intre calitatea de parlamentar si activitatile avocatiale care presupun reprezentarea clientilor in raporturile cu autoritatile publice de orice fel, precum si in fata tuturor instantelor si parchetelor, cu exceptia consultantei juridice;
    - evaluarea legilor existente pentru a identifica si elimina acele prevederi care, prin modul lor de redactare confera autoritatilor publice posibilitatea interpretarii si aplicarii lor arbitrare.

    III. Putere judecatoreasca
    Corelat cu politicile ce privesc puterea judecatoreasca, Guvernul Romaniei va adopta urmatoarele masuri:
    - modificarea legislatiei pentru a permite numirea procurorului general al Parchetului National Anticoruptie de catre Presedintele Romaniei la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM);
    - introducerea obligativitatii suspendarii membrilor CSM, pe durata exercitarii mandatului, din eventualele functii de conducere detinute in cadrul instantelor si parchetelor.

    IV. Societate civila
    Guvernul Romaniei va colabora permanent cu societatea civila prin organizatii civice si asociatii ale oamenilor de afaceri, pentru reactualizarea Planului national anticoruptie in baza strategiei, precum si pentru realizarea unor evaluari institutionale periodice, pentru a imbunatati politicile anticoruptie.
    Guvernul Romaniei va sustine, cu precadere, masurile ce privesc:
    - realizarea unui sistem independent de monitorizare si evaluare a fenomenului de coruptie, inclusiv a implementarii strategiei nationale anticoruptie;
    - controlul civic asupra averilor demnitarilor si functionarilor publici;
    - reforma administratiei publice, in special in ceea ce priveste descentralizarea fiscala si simplificarea procedurilor de emitere a actelor administrative;
    - evaluarea sistemului de control fiscal-financiar si a altor controale de natura administrativa;
    - simplificarea procedurilor de emitere a avizelor, licentelor, permiselor si autorizatiilor;
    - reevaluarea si implementarea efectiva a Codului de conducere corporativa realizat in anul 2000 si reactualizat in 2002, cu accent asupra asigurarii transparentei financiare;
    - generalizarea codurilor de etica in afaceri;
    - clarificarea rolului centrelor de transparenta si extinderea teritoriala a acestora prin asociatii ale oamenilor de afaceri si organizatii civice, care sa asigure o baza de date comuna, evaluari institutionale periodice si colaborarea cu autoritatile administratiei publice locale si centrale in privinta identificarii celor mai bune solutii pentru implementarea masurilor de diminuare a fenomenului de coruptie.

    CAP. 11
    Reforma administratiei publice

    In domeniul administratiei publice, Guvernul Romaniei va aplica in perioada 2004 - 2008 o strategie nationala care va avea 3 obiective:
    - reforma serviciilor publice de baza si a utilitatilor publice de interes local
    - consolidarea procesului de descentralizare administrativa si fiscala
    - intarirea capacitatii institutionale a structurilor din administratia publica centrala si locala.
    Aplicarea politicilor de reforma in domeniul administratiei publice va tine cont de urmatoarele conditii:
    - definirea in legislatia de infiintare si organizare a unei autoritati publice a principiilor comunicarii, transparentei, eficientei, responsabilitatii, participarii, coerentei, proportionalitatii si subsidiaritatii si reglementarea mecanismelor de aplicare;
    - departajarea de responsabilitati intre autoritatile publice - in domeniul politicilor publice, finantarii si prestarii serviciilor publice;
    - introducerea unui mecanism simplu si clar de politici publice in baza caruia sa fie elaborate si aplicate programe, proiecte, planuri de actiune si proiecte de lege;
    - separarea nivelului de elaborare a politicilor publice de cel de implementare a acestora;
    - fixarea numarului de functionari publici in raport cu definirea unui serviciu public si a unui standard de calitate aferent acestui serviciu;
    - monitorizarea si evaluarea eficientei masurilor de reforma aplicate.

    I. Reforma serviciilor si a utilitatilor publice
    In urmatorii 4 ani, Guvernul Romaniei se va concentra asupra organizarii serviciilor si utilitatilor publice in raport cu cerintele populatiei si impozitele platite pentru functionarea acestora. In acest scop, va fi aplicat un plan de actiune ce va cuprinde urmatoarele masuri:
    - introducerea standardelor de calitate de catre autoritatea publica competenta in baza carora sa se poata monitoriza si evalua un serviciu public si activitatea functionarilor publici;
    - introducerea normativelor de cost aferent standardului de calitate a unui serviciu public, astfel incat cheltuielile publice sa devina justificate, transparente si supuse controlului financiar;
    - continuarea procesului de descentralizare a serviciilor publice de baza: educatie, sanatate, asistenta sociala si ordine publica;
    - realizarea unei departajari administrative si financiare intre serviciile publice aflate in managementul primariilor si cele aflate la consiliile judetene. In acest sens, se va acorda atentie rezolvarii modului de finantare si managementului serviciilor din sistemul de asistenta medicala, invatamantului preuniversitar de stat, sportului si culturii;
    - fixarea unui serviciu public in managementul consiliilor judetene in raport cu capacitatea manageriala si fiscala corespunzatoare furnizarii acelui serviciu, corespondenta dintre aria geografica a unitatii administrative si aria beneficiarilor serviciului public, precum si in raport cu obtinerea economiei de scara;
    - stabilirea unui sistem de planificare strategica pentru fiecare autoritate din sistemul administratiei publice centrale si locale in raport cu serviciile publice pe care le furnizeaza;
    - separarea utilitatilor publice de servicii publice. Introducerea standardelor de calitate pentru aceste utilitati;
    - liberalizarea pietei utilitatilor publice, precum si eliminarea din legislatie a tuturor barierelor institutionale care impiedica investitiile in utilitatile publice si privatizarea acestora. In acest sens, Legea nr. 326/2001 privind serviciile de gospodarire comunala va fi inlocuita cu un nou act normativ, iar legislatia privind serviciile municipale, tinand cont de principiile descentralizarii si delegarii, standardizarii si responsabilitatii furnizarii unei utilitati publice si a calitatii sale, a accesului nediscriminatoriu la aceste utilitati;
    - promovarea de relatii contractuale echilibrate orientate catre rezultate;
    - instituirea unui sistem de monitorizare si evaluare a executarii contractelor pentru servicii si utilitati publice, prin autoritati publice autonome de reglementare;
    - reglementarea unor modele simple si transparente de privatizare a utilitatilor publice, precum si reglementarea sistemului de outsourcing pentru serviciile publice;
    - clarificarea sistemului de subventii la utilitati publice si imbunatatirea sistemului de tarifare;
    - fixarea sistemului de evaluare si monitorizare a performantelor pe un serviciu public;
    - stabilirea schemelor de stimulare/recompensare a functionarilor publici pentru cresterea calitatii serviciilor publice si stimularea inovarii;
    - elaborarea si aplicarea Cartei serviciilor publice in care sa se publice standardele de calitate pentru servicii si metodologiile de evaluare a acestora;
    - clarificarea in legislatie a dreptului de administrare si a notiunii de "bunuri publice".

    II. Continuarea procesului de descentralizare
    Procesul de descentralizare inceput in 1998 va fi relansat si va avea in vedere limitarea sferei de interventie a Guvernului la nivel local numai pentru cazurile in care anumite servicii publice, programe sau proiecte nu pot fi realizate cu resurse locale si de catre autoritatile locale, in conformitate cu principiile Cartei Europene ale autoguvernarii locale. Procesul de descentralizare se va desfasura dupa principiul eficacitatii, economicitatii, eficientei si cuantificarii rezultatelor pe 3 directii: intarirea autonomiei locale, descentralizare administrativa si descentralizare fiscala, in baza unui plan de actiune aplicat in mai multe etape, pentru a permite evaluarea eficientei masurilor de descentralizare astfel introduse.

    A. Intarirea autonomiei puterilor locale
    Guvernul Romaniei va interveni legislativ pentru:
    a.1. delimitarea competentelor si a responsabilitatilor, prin:
    - regandirea sistemului de alegere a membrilor consiliilor regionale si emiterea unei noi reglementari;
    - redimensionarea rolului consiliilor judetene in privinta serviciilor publice;
    - focalizarea activitatii consiliilor judetene la coordonarea planurilor de dezvoltare la nivel judetean, asigurarea corelarii acestora cu planurile de dezvoltare regionala si planurile operationale, la realizarea investitiilor in infrastructura de interes judetean;
    - interzicerea infiintarii si organizarii in subordinea consiliului local a unui aparat propriu, a departamentelor, directiilor si serviciilor, precum si a oricaror alte structuri de executie, cu exceptia secretariatului de consiliu, pentru a nu se suprapune cu aparatul propriu al primarului;
    - desfiintarea rolului politic al prefectului si limitarea rolului sau la controlul legalitatii;
    - limitarea sferei serviciilor deconcentrate aflate in coordonarea prefectului si reglementarea transferului acestor servicii catre autoritatile administratiei publice locale pe masura transferarii resurselor financiare;
    - stabilirea unei relatii de subordonare a viceprimarilor fata de primar;
    - selectarea pe baza de concurs a secretarilor de consiliu si numirea acestora de catre consiliile locale.

    a.2. cooperarea cu reprezentantii comunitatilor locale la actul de guvernare, prin:
    - consacrarea legala a mecanismelor de participare publica la elaborarea planificarii strategice privind dezvoltarea localitatii; consultarea publica pentru fixarea standardelor de calitate pentru serviciile publice si evaluarea acestora;
    - extinderea sistemului de parteneriat public-privat la furnizarea serviciilor publice, o data cu modificarea legislatiei in domeniu.

    a.3. transparenta
    - consacrarea legala a mecanismelor de participare publica la elaborarea bugetelor locale;
    - publicarea tuturor castigatorilor de licitatii publice a caror valoare depaseste anual echivalentul a 25.000 euro;
    - modificarea reglementarilor legale in vigoare privind transparenta exercitarii demnitatilor si functiilor publice in sensul extinderii obligatiei de declarare a intereselor si la sot si rudele de pana la gradul III inclusiv, precum si interzicerea acestora de a incheia, personal sau prin societatile comerciale la care sunt administratori sau actionari, contracte cu autoritatile administratiei publice.

    B. Descentralizare administrativa
    Guvernul Romaniei va interveni in plan legislativ pentru:
    - delimitarea functiei politice a presedintelui si vicepresedintelui de consiliu judetean de cea tehnic manageriala, in sensul introducerii functiei de manager/director general al serviciilor publice de interes judetean care sa preia activitatea presedintilor si vicepresedintilor de consiliu legata de conducerea, coordonarea si controlul serviciilor publice de interes judetean;
    - posibilitatea delimitarii functiei de primar de cea de manager al localitatii;
    - reglementarea statutului juridic al orasului Bucuresti si al administratiei sale printr-o lege distincta de legea administratiei publice locale;
    - stabilirea prin lege a raporturilor dintre agentiile de dezvoltare regionale, consiliile regionale si autoritatile de management desemnate pentru programele operationale;
    - numirea secretarului general de consiliu judetean de catre membrii acestuia, la propunerea managerului/directorului general al serviciilor publice de interes judetean;
    - clarificarea statutului juridic al primariei ca persoana juridica de drept public, precum si a patrimoniului acesteia;
    - reanalizarea legii-cadru privind descentralizarea, pentru a fixa corelatiile necesare cu toate legile in vigoare ce reglementeaza administratia publica locala, inainte de aparitia acesteia;
    - armonizarea legii administratiei publice locale cu legea finantelor publice in privinta principiilor si mecanismelor decizionale cu privire la aprobarea investitiilor;
    - codificarea legislatiei ce reglementeaza organizarea si functionarea autoritatilor administratiei publice locale, statutul alesilor locali si statutul prefectului, pe masura asigurarii stabilitatii acestei legislatii;
    - codificarea legislatiei care reglementeaza serviciile si utilitatile publice de interes local.

    C. Descentralizare fiscala
    Guvernul Romaniei va aplica urmatoarele masuri:

    c.1. Venituri fiscale
    - virarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale direct catre localitati, prin eliminarea consiliilor judetene ca verigi intermediare;
    - recunoasterea prin lege a dreptului autoritatilor administratiei publice locale de a-si fixa nivelul de impunere in sistemul impozitelor si taxelor locale intr-o limita de +/- 50% pornind de la baza de impunere reglementata legal;
    - asigurarea integrala de la bugetul de stat a prestatiilor in numerar din domeniul asistentei sociale, prin transferuri conditionate, in scopul garantarii principiului universalitatii drepturilor cetatenilor.

    c.2. Servicii publice si utilitati
    - continuarea procesului de descentralizare a serviciilor publice de baza: educatie, sanatate, asistenta sociala si ordine publica;
    - evaluarea costurilor transferurilor unor noi responsabilitati catre administratia publica locala, astfel incat sa poata fi identificate cu precizie sursele de finantare a acestora;
    - limitarea sferei serviciilor publice deconcentrate. In acest sens, se va evalua posibilitatea transferarii inspectoratelor scolare, a directiilor judetene de cultura si sanitare catre consiliile judetene, corelativ cu asigurarea resurselor financiare. Totodata, se va reconsidera rolul prefectului, astfel incat acesta sa monitorizeze si sa evalueze periodic serviciile deconcentrate in cooperare cu ministerele sau agentiile guvernamentale din structura carora fac parte;
    - pastrarea serviciilor publice deconcentrate numai in masura in care acestea functioneaza in baza unui sistem de management integrat.

    c.3. Managementul financiar
    - posibilitatea autoritatilor administratiei publice locale de a angaja cheltuieli pentru cofinantarea proiectelor de dezvoltare locala si regionala peste limita de 20% din veniturile lor anuale, conform legii finantelor publice locale, exclusiv in completarea fondurilor prestructurale si apoi a celor structurale;
    - elaborarea unui ghid privind colectarea impozitelor si taxelor locale in cooperare cu Ministerul Finantelor Publice si asociatiile reprezentative ale autoritatilor administratiei publice locale;
    - elaborarea unui ghid privind planurile investitiilor de capital ca parte componenta a planificarii strategice de dezvoltare a localitatii, in cooperare cu Ministerul Finantelor Publice si asociatiile reprezentative ale autoritatilor administratiei publice locale;
    - elaborarea unui ghid privind participarea cetateneasca in faza de elaborare a bugetului local;
    - reglementarea obligativitatii de publicare a executiei bugetelor locale, cel putin o data la 6 luni, iar in cazul emiterii de obligatiuni, cel putin o data la 3 luni;
    - clarificarea legala a intregului sistem de subventii;
    - elaborarea unui ghid privind managementul riscului, care sa fie utilizat pentru realizarea planificarilor strategice, a investitiilor si cu ocazia infiintarii serviciilor publice;
    - elaborarea unui ghid privind auditul public intern;
    - modificarea legislatiei privind contractul de parteneriat public-privat (Ordonanta Guvernului nr. 16/2002) in sensul definirii corecte a acestui mecanism de cooperare, simplificarii procedurilor de selectie a ofertelor si uniformizarii lor cu cele ce privesc achizitiile publice in scopul asigurarii transparentei financiare si a selectiei de oferte pe baze concurentiale, precum si eliminarii acelor reglementari care permit exproprierea discretionara pentru cauza de utilitate publica;
    - introducerea manualului de audit urban al Uniunii Europene pentru evaluarea stadiului de dezvoltare si estimarea nevoilor de investitii.

    c.4. Imprumuturi
    - elaborarea unui ghid privind managementul datoriei publice in cooperare cu Ministerul Finantelor Publice si autoritatile locale;
    - reglementarea prin lege a constituirii fondurilor de garantare pentru imprumuturile municipale.

    III. Capacitate institutionala
    Reforma serviciilor publice, continuarea procesului de descentralizare, precum si indeplinirea cu succes a programelor economice si sociale depind de dezvoltarea capacitatilor tehnice si organizationale ale autoritatilor administratiei publice centrale si locale. In acest scop, Guvernul Romaniei va interveni prin programe care urmaresc schimbarea organizatiilor publice sub aspectul managementului programelor si proceselor, managementului informatiilor si cunoasterii, pregatirii resurselor umane si dezvoltarii legaturilor interinstitutionale.
    La nivelul autoritatilor administratiei publice centrale, programele ce urmaresc capacitatea institutionala vor respecta urmatoarele conditii:
    a) infiintarea ministerelor si agentiilor numai pentru:
    - realizarea programului de guvernare si a functiilor cu care Guvernul a fost investit prin Constitutie;
    - aplicarea politicilor publice prioritare conform programului guvernamental si angajamentelor asumate fata de Uniunea Europeana in Planul national de aderare;
    - asigurarea acelor servicii publice ce nu pot fi prestate de sectorul privat si pentru care sectorul public dispune de un avantaj comparativ;
    b) clarificarea statutului juridic al agentiilor in legea de organizare si functionare a Guvernului si delimitarea de autoritatile publice autonome ca organisme publice de reglementare si control aflate sub control parlamentar;
    c) introducerea efectiva a unui mecanism de elaborare si aplicare a politicilor publice in activitatea ministerelor, agentiilor si primariilor, pentru a asigura coerenta, predictibilitatea si transparenta activitatii acestora;
    d) transferul in totalitate al activitatilor comerciale catre sectorul privat, precum si transferul complet al functiilor de reglementare si control de la regii autonome catre agentii sau ministere;
    e) realizarea planificarii strategice pe fiecare minister, agentie sau primarie, fixarea misiunii unei autoritati publice, a managementului resurselor, precum si a managementului programelor si proiectelor;
    f) clarificarea statutului juridic al agentiilor locale si al autoritatilor de reglementare locale;
    g) realizarea interoperabilitatii intre autoritatile administratiei publice centrale.
    Intarirea capacitatii institutionale va avea ca tinta intregul sistem al administratiei publice si se va concentra asupra urmatoarelor masuri:

    A. Dezvoltare organizationala
    - aplicarea unui ghid privind evaluarea institutionala a autoritatilor publice, in concordanta cu cadrul de lucru comun privind evaluarea institutionala elaborat de Uniunea Europeana;
    - aplicarea unui ghid standard privind politicile publice;
    - implementarea unui sistem standard de management al reglementarilor;
    - aplicarea unui ghid standard privind planificarea strategica si managementul programelor si proiectelor;
    - aplicarea unui ghid privind implementarea programelor/proiectelor-pilot;
    - introducerea unui sistem de management al riscului;
    - introducerea sistemului de monitorizare si evaluare a rezultatelor pe politici publice, precum si a mecanismelor de monitorizare si evaluare a serviciilor si utilitatilor publice;
    - incurajarea infiintarii retelelor regionale de invatare si a grupurilor de competenta intre functionarii publici din cadrul administratiei publice locale pentru incurajarea schimbului de experienta si utilizarea celor mai bune practici in administratia publica;
    - dezvoltarea managementului cunoasterii si informatiei.

    B. Managementul resurselor umane
    - elaborarea codului privind managementul serviciului civil/functiei publice. Codul va cuprinde regulile managementului resursei umane in administratia publica (recrutare, cariera, clasificare, indicatori de performanta, formare profesionala si formare profesionala continua, salarizare, cheltuieli, reguli de disciplina);
    - demonopolizarea sistemului de formare si perfectionare profesionala in administratia publica, prin diversificarea ofertei curriculare, precum si crearea de sectii sau facultati de profil in centre universitare;
    - aplicarea codurilor de etica pentru functionari publici si generalizarea acestora in intregul sistem al administratiei publice;
    - modificarea legii privind codul de conduita a functionarilor publici;
    - evaluarea trimestriala, semestriala si anuala a functionarilor publici in raport cu un serviciu public definit;
    - includerea personalului tehnic parlamentar in corpul functionarilor publici;
    - instruirea functionarilor publici cu fiecare plan de actiune prin care se introduc masuri de reforma;
    - instruirea functionarilor publici in dreptul comunitar, precum si in aplicarea programelor europene;
    - abrogarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 284/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici;
    - asigurarea transparentei regulilor de concurenta si selectie a functionarilor publici;
    - depolitizarea functiei publice, prin eliminarea categoriei de inalti functionari publici, a evaluarii profesionale de factorii politici si constituirea comisiilor de disciplina ca instante in afara autoritatilor publice.

    C. Intarirea legaturilor interinstitutionale
    - introducerea si utilizarea mecanismelor de participare publica la elaborarea politicilor publice, precum si la evaluarea realizarii acestora;
    - dezvoltarea cooperarii intre Guvern si structurile asociative ale Federatiei Autoritatilor Locale din Romania;
    - imbunatatirea sistemului de cooperare interministeriala, in cazul aplicarii politicilor de tip integrat;
    - aplicarea mecanismelor de cooperare intre autoritatile publice locale in cadrul fixarii cadrului de lucru pentru realizarea planificarii strategice a localitatilor care se dezvolta in sistem policentric.

    D. e-Government
    Sistemul informational trebuie sa constituie suportul de aplicare si de simplificare a unor reguli si proceduri administrative in scopul asigurarii unui acces larg si nediscriminatoriu al publicului la servicii publice, precum si al reducerii tarifelor pentru aceste servicii si a costurilor de operare si personal.
    Programul de e-Government cuprinde urmatoarele masuri:
    - cooperarea cu autoritatile locale pentru dezvoltarea retelelor informatice care asigura functionarea retelelor regionale de invatare si a grupurilor de competenta;
    - cooperarea cu primariile, serviciile descentralizate si deconcentrate, spitale, scoli, institutii culturale, pentru realizarea unei retele metropolitane de comunicatii - City Net - ca sistem de management al informatiei, pentru furnizarea urmatoarelor servicii:
    - evidenta populatiei;
    - planurile digitale ale localitatilor si ale teritoriului apartinand acestora;
    - GIS (Geographical Information Systems);
    - managementul serviciilor publice, al utilitatilor publice, al sistemelor de infrastructura, precum si managementul functiei publice;
    - colectarea taxelor de la cetateni;
    - managementul activitatilor de educatie si cultura;
    - inregistrarea societatilor comerciale;
    - buget si contabilitate;
    - centru de reclamatii primite de la cetateni;
    - controlul traficului urban;
    - sistemul de monitorizare si evaluare a performantei organizationale;
    - aplicarea unui program special de informatizare a primariilor din mediul rural.

    CAP. 12
    Politica fiscal-bugetara

    Viziunea Guvernului Romaniei in domeniul politicii fiscale este centrata pe asigurarea unui rol stimulativ si orientativ al impozitelor si taxelor, in scopul cresterii si dezvoltarii economice, al consolidarii fiscale si al dezvoltarii si intaririi clasei de mijloc.
    Viziunea Guvernului Romaniei in domeniul bugetar se caracterizeaza prin eficienta alocarilor bugetare pe baza de prioritati, pe transparenta cheltuielilor publice, pe asigurarea efectului multiplicator al cheltuielii publice asupra economiei reale.
    Politica fiscala a Guvernului va functiona mai degraba in serviciul producatorilor de impozite decat in serviciul culegatorilor de impozite si se va baza pe un parteneriat real intre stat si contribuabil.
    Eficienta fiscalitatii se observa atat in modul in care impozitele si taxele colectate la bugetul de stat se reintorc sub forma calitatii serviciilor publice, cat si in modul in care ele asigura, in mod sustenabil, mentinerea si extinderea bazelor de impozitare. Reforma legislatiei fiscale impune reducerea continua a scutirilor si exceptarilor acordate la plata impozitelor si a taxelor, cu scopul cresterii transparentei mediului de afaceri, imbunatatirii competitiei si largirii bazei de impozitare.
    Principalele caracteristici ale politicii fiscal-bugetare in perioada 2005 - 2008 sunt subordonate obiectivelor de sustinere a cresterii economice si de reducere a inflatiei si se refera la:
    - stabilirea deficitului bugetului general consolidat la un nivel corelat cu obiectivele macroeconomice, precum si diminuarea deficitelor cvasifiscale, in vederea sustinerii eforturilor de reducere a inflatiei in acord cu criteriile nominale de convergenta;
    - sustinerea procesului de convergenta a economiei romanesti cu economiile europene;
    - reforma profunda a administratiei fiscale, in vederea imbunatatirii colectarii obligatiilor bugetare;
    - accelerarea procesului de descentralizare fiscala in scopul implicarii mai active a comunitatilor locale in procesul de colectare si alocare a resurselor publice;
    - relaxarea fiscalitatii asupra muncii, venitului si capitalului;
    - scaderea ratelor de contributii la asigurarile sociale in scopul eliminarii dezavantajului de competitivitate fiscala, al reducerii economiei subterane;
    - cresterea transparentei cheltuielilor publice;
    - cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor de preaderare si, dupa 2007, a fondurilor structurale;
    - continuarea armonizarii legislatiei fiscal-bugetare cu normele Uniunii Europene.
    Politica fiscala se va proiecta si implementa pe baza urmatoarelor principii de baza:
    - principiul neutralitatii fiscale: norma fiscala va trebui sa nu produca (prin introducerea, modificarea sau eliminarea ei) socuri asimetrice la nivelul subiectilor economici; neutralitatea fiscala va putea fi limitata doar de situatiile in care, pentru atingerea obiectivelor programului de guvernare, se impune acceptarea, pe perioade scurte, a unor socuri fiscale asimetrice (impuls fiscal asimetric);
    - principiul eficacitatii (performantei) fiscale: norma fiscala trebuie sa aiba un impact asupra comportamentului fiscal (economic, mai general) vizat; nu este admisibila o norma fiscala care nu produce o modificare (inducere, alterare, eliminare) asupra unui comportament fiscal (economic, mai general);
    - principiul egalitatii de tratament fiscal: subiectii economici care indeplinesc functii economice similare, intr-un orizont de timp stabilit, vor fi tratati in mod identic, din punct de vedere fiscal, independent de orice alte criterii de diferentiere a lor;
    - principiul sustenabilitatii normei fiscale: impozitarea va fi proiectata in asa fel incat materia impozabila sa fie stimulata de impozitul insusi, sub aspectul extinderii, stabilitatii si transparentei materiei impozabile in cauza.
    Politica bugetara se va proiecta si implementa pe baza urmatoarelor principii de baza:
    - principiul minimizarii costului colectarii veniturilor bugetare: imbunatatirea administrarii fiscale sub aspectul profesionalismului si al logisticii, care sa reduca cheltuielile cu controlul financiar si, implicit, cu colectarea obligatiilor bugetare, avand in vedere faptul ca acestea sunt singurele cheltuieli fara impact direct asupra economiei reale;
    - principiul fundamentarii cheltuielii publice: veniturile publice trebuie afectate pe baza de programe publice care sa genereze atat grade de prioritizare a cheltuielii publice, cat si cuantumuri in alocarea acestora;
    - principiul performantei cheltuielii publice: cheltuiala publica trebuie sa fie alocata in asa fel incat sa genereze un impact supraunitar asupra PIB in raport cu fiecare unitate monetara cheltuita, adica sa aiba un efect multiplicator asupra economiei reale;
    - principiul trasabilitatii banului public: orice cheltuiala trebuie sa asigure informatii transparente pe baza carora sa se identifice traseul de utilizare a banului public, verigile de responsabilitate in aceasta cheltuire, precum si posibilitatile de recuperare in caz de frauda sau neglijenta;
    - principiul egalitatii de tratament a fondurilor publice: fondurile publice interne si fondurile publice europene vor fi supuse acelorasi exigente institutionale de eficacitate, economicitate si eficienta, precum si acelorasi proceduri de asigurare a securitatii si recuperarii lor in caz de frauda sau neglijenta;
    - principiul bugetizarii multianuale: in maniera in care este elaborat si monitorizat bugetul general consolidat, se vor elabora bugete de proces (multianuale) pe procese economico-sociale relevante pentru drumul economiei spre asigurarea convergentei reale si nominale cu economiile europene.

    A. Relaxarea fiscala
    Cheia de bolta a politicii fiscale a Guvernului este relaxarea fiscala ca mijloc de detensionare a mediului de afaceri, de stimulare a initiativei private si de incurajare a oficializarii economiei ascunse. In acelasi timp, relaxarea fiscala va asigura sustenabilitatea cresterii economice prin extinderea bazei de impozitare ca urmare a extinderii activitatilor economice oficiale (atat la nivel antreprenorial, cat si la nivelul ofertei de munca). Relaxarea fiscala va conferi mediului de afaceri din Romania flexibilitate, predictibilitate si elasticitate.
    Cauza principala pentru care Guvernul va opera relaxarea fiscala este aceea ca o fiscalitate ridicata comporta o serie de "amenintari" la adresa economiei reale:
    - rigidizeaza evolutia si restructurarea ofertei interne;
    - ascunde o parte din activitatea economica fata de contabilizarea nationala.
    In domeniul impozitarii sunt avute in vedere urmatoarele:
    Impozite directe
    Guvernul Romaniei va aplica o singura rata de impunere, atat pentru impozitul pe venit, cat si pentru impozitul pe profit. Rata de impunere va fi una competitiva in raport cu statele cu care Romania se afla in competitie in scopul atragerii de investitii straine directe.

    Impozitul pe profit
    Impozitul pe profit va fi redus de la 25%, cat este in prezent, la 16% .
    O astfel de rata redusa, coroborata cu simplificarea reglementarilor in vigoare, va duce la o crestere a bazei impozabile, prin dezvoltarea afacerilor existente, cresterea investitiilor straine directe, cat si prin reducerea ponderii in PIB pe care o inregistreaza in acest moment economia subterana.
    Se vor considera drept cheltuieli deductibile fiscal cheltuielile destinate cercetarii-dezvoltarii, cheltuielile destinate investitiilor in capitalul uman, precum si pentru investitiile in infrastructura medicala.

    Impozitul pe venitul companiei
    Pentru microintreprinderi va fi mentinut, pana la momentul aderarii in Uniunea Europeana, actualul sistem de impozitare pe cifra de afaceri.

    Impozitul pe dividende
    Impozitul pe dividende va fi mentinut la 5% pentru persoane fizice si 10% pentru persoane juridice.

    Impozitul pe venit
    Incepand cu anul 2005 se va introduce cota unica de 16% la impozitul pe venitul persoanelor fizice.
    Deducerile de baza si deducerile suplimentare pentru persoanele aflate in intretinere vor fi mentinute pentru ca persoanele care obtin venituri mici sa nu inregistreze scaderi ale venitului real disponibil, in raport cu actualul sistem de impunere.
    De asemenea, vor fi acordate, in limite stabilite de lege, deductibilitati pentru contributii la fondurile private de pensii, contributii la asigurarile private de sanatate, cheltuieli pentru cumpararea de computere si cheltuieli pentru reabilitarea termica a locuintei.
    Aplicarea cotei unice pe venit va conduce la reducerea semnificativa a costurilor de administrare fiscala.

    Contributii sociale
    Contributiile la fondurile publice sociale (pensii, sanatate, somaj) vor scadea treptat, incepand cu anul 2006, astfel incat in anul 2008 vor ajunge la 39,5% de la 49,5% in prezent.
    Reducerea sarcinii contributive va fi relativ mai mare la nivelul angajatorului comparativ cu reducerea acestei sarcini la nivelul angajatului.

    Impozite indirecte
    Impozitele indirecte vor constitui principala sursa de venit la bugetul de stat.
    Pentru o anumita perioada de timp vor fi mentinute actualele prevederi in domeniul T.V.A.
    Efectele pozitive ale relaxarii fiscale asupra venitului si profitului vor permite, in perspectiva, alinierea T.V.A. pana la nivelul de 16%, in acord cu prevederile acquisului comunitar.

    Impozitarea averii si a consumului de lux
    Bunurile ce intra in categoria celor ce sunt/pot fi considerate de lux si a celor care pun in pericol sanatatea omului si a mediului vor suporta cresteri ale accizelor.
    De asemenea, se vor aplica masuri pentru impozitarea la valoarea de piata a proprietatilor imobiliare.

    Constituirea unui sistem de finantare directa a organizatiilor neguvernamentale
    In vederea intaririi capacitatii functionale a organizatiilor neguvernamentale, este necesara sustinerea unui sistem de finantare directa a acestora, centrat pe criteriul performantei. In acest sens, prin modificarea prevederilor Codului fiscal, cota din impozitul pe venit pe care persoanele fizice pot dispune sa o ofere organizatiilor neguvernamentale inregistrate va fi marita de la 1% la 2% . In vederea aplicarii acestui sistem de finantare directa vor fi initiate masuri de informare a contribuabililor, precum si a organelor locale ale Ministerului Finantelor Publice.
    In ceea ce priveste finantarea directa a organizatiilor neguvernamentale de catre societatile comerciale, se impune modificarea cadrului legal referitor la sponsorizare, cu scopul cointeresarii reale a contribuabililor in sprijinirea activitatii organizatiilor neguvernamentale.

    B. Cresterea capacitatii de administrare fiscala
    Relaxarea fiscala va fi insotita de o strategie ce are in vedere cresterea capacitatii de administrare fiscala, prin:
    - separarea administrarii fiscale de politica fiscala;
    - inlaturarea practicilor de scutire sau reesalonare a datoriilor la bugetele publice;
    - considerarea evaziunii fiscale drept infractiune economico-financiara si pedepsirea ei ca atare;
    - eliminarea practicilor de modificare a normelor fiscale prin acte normative de rang inferior;
    - cresterea capacitatii administrative a institutiilor de colectare a impozitelor si taxelor;
    - evaluarea procedurilor de control fiscal si fixarea unor reguli stricte de etica in activitatea de control fiscal, prin cooperarea autoritatilor publice cu comunitatea oamenilor de afaceri.

    C. Sistemul vamal
    Masurile pe care Guvernul Romaniei le va promova in ceea ce priveste politica vamala a Romaniei pornesc de la functiile de baza pe care institutia vamala le indeplineste in contextul procesului de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana.
    In timp ce functia fiscala a vamii se redimensioneaza, functiile de facilitare a comertului, precum si de protejare a cetatenilor din spatiul comunitar, data fiind pozitionarea noastra la granita exterioara Uniunii Europene, isi vor spori in mod semnificativ importanta.
    Disfunctiile existente, care afecteaza bugetul de stat si mediul de afaceri, urmeaza sa fie inlaturate prin accelerarea masurilor de reforma institutionala si legislativ-procedurala:
    - includerea autoritatii vamale in administratia fiscala centrala, ca organ executiv autonom al Ministerului Finantelor Publice;
    - atribuirea de noi competente autoritatii vamale pe linia administrarii si a altor categorii de impozite, cu precadere a accizelor, a T.V.A. etc., ceea ce va duce la cresterea gradului de colectare a acestor impozite, prin disparitia unor verigi administrative si simplificarea procedurilor de constatare, calculare, incasare si urmarire a creantelor bugetare;
    - legiferarea unui nou cod si regulament vamal roman complet armonizat cu acquisul comunitar;
    - generalizarea procedurilor simplificate de vamuire, aplicabile agentilor economici cu volume de activitate, active, investitii si personal angajat semnificative, personalul eliberat putand fi focalizat pe activitatile de depistare a evaziunii, a traficului ilicit de frontiera etc.;
    - punerea imediata la dispozitia agentilor economici, in forma tiparita sau in format electronic, a Tarifului vamal integrat roman, instrument necesar in vederea inlaturarii aplicarii arbitrare a legii de catre personalul vamal si reducerii coruptiei;
    - eliminarea coruptiei din sistemul vamal prin reorganizarea activitatii regionalelor vamale, regandirea intregului sistem al competentelor acestora, inclusiv in materia eliberarii diferitelor autorizatii cerute in exces de legislatia in vigoare, precum si prin crearea unui mecanism transparent de stimulare materiala a personalului vamal, combinat cu pregatirea profesionala intensiva;
    - regandirea sferei de competenta a tuturor autoritatilor statului care isi desfasoara activitatea in punctele de trecere a frontierei; adoptarea si in aceasta privinta a modelelor performante ale vamilor statelor membre ale Uniunii Europene, prin stabilirea unor atributii ferme referitoare la subordonare, cooperare si colaborare;
    - infiintarea unei scoli nationale a autoritatii vamale, prin care sa se creeze posibilitatea selectarii si pregatirii corespunzatoare a personalului vamal, precum si crearii unui corp profesionist vamal de elita;
    - elaborarea in domeniul reglementarii a procedurilor de interventie in situatia derularii operatiunilor vamale cu marfuri pirat, conform reglementarilor comunitare si cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuala legate de comert;
    - imbunatatirea infrastructurii vamale prin optimizarea comunicatiilor si asigurarea protectiei datelor din sistemul informatic comunitar de urmarire a tranzitului;
    - continuarea investitiilor in securizarea frontierelor de nord si est pentru a finaliza lucrarile incepute anterior in sedii de birouri vamale, modernizarea celor existente si dotarea cu echipamente de detectie si control;
    - intensificarea cooperarii autoritatilor vamale cu celelalte institutii competente pentru culegerea de informatii, schimbul de date si procesarea acestora in vederea depistarii si combaterii traficului ilicit de bunuri si persoane.

    D. Controlul financiar-fiscal
    In domeniul controlului financiar si fiscal, Guvernul Romaniei va actiona in urmatoarele directii de baza:

    Controlul financiar
    Se va actiona pentru:
    - descentralizarea controlului financiar, sub cele doua forme, control intern si audit public intern, in conformitate cu prevederile acquisului comunitar in materie. De asemenea, se vor lua masuri institutionale ca structurile de control financiar organizate la nivelul institutiilor centrale sa retina exclusiv functii de monitorizare, coordonare si indrumare metodologica, urmand ca functiile executive sa fie indeplinite la nivel descentralizat/deconcentrat;
    - legiferarea completa a controlului intern (cea mai putin institutionalizata forma de control financiar in Romania), in acord cu prevederile acquisului comunitar in materie;
    - controlul financiar preventiv delegat va trece, treptat, pana la jumatatea anului 2006, de la nivelul Ministerului Finantelor Publice la nivelul fiecarei institutii si autoritati publice;
    - dezvoltarea institutionala a controlului financiar pentru a cuprinde si controlul veniturilor publice, nu numai al cheltuielilor publice;
    - adoptarea Codului controlului intern, care sa cuprinda ansamblul normelor de reglementare a controlului intern la nivelul institutiilor si autoritatilor publice;
    - adoptarea Legii responsabilitatii pentru banul public, care sa contina prevederile indispensabile, de orice natura (legislativa, metodologica, procedurala, organizationala etc.), care sa asigure utilizarea banului public in mod eficient si sigur (inclusiv aspecte de recuperare a sumelor pierdute ca urmare a iregularitatilor sau fraudelor).

    Controlul fiscal
    Guvernul va actiona in urmatoarele directii principale:
    - eliminarea atributiunilor executive ale structurilor de control fiscal de la nivelul centralelor institutiilor publice;
    - concentrarea tuturor formelor de control fiscal in cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, pentru a realiza legatura directa a controlului fiscal cu colectarea obligatiilor bugetare.

    E. Consistenta politicii fiscal-bugetare cu politica monetara
    Guvernul Romaniei va actiona pentru asigurarea consistentei si convergentei obiectivelor si optiunilor de politica fiscal-bugetara cu obiectivele si optiunile de politica monetara proiectate si implementate de Banca Nationala a Romaniei.
    In acest sens, politica fiscal-bugetara va sprijini:
    - atingerea obiectivului de tintire directa a inflatiei prin masuri care sa limiteze presiunile asupra masei monetare;
    - gestionarea echilibrata a somajului inclusiv prin intermediul indemnizatiilor de somaj care sa asigure standardele de viata proiectate fara a genera crestere artificiala de cerere agregata;
    - orientarea cheltuielilor bugetare in directii si pentru obiective cu efect multiplicator asupra ofertei agregate interne;
    - proiectarea si implementarea unei politici publice de indatorare interna care sa evite decapitalizarea bancilor si cresterea ratelor dobanzii bancare, ambele cu efect negativ asupra cererii de investitii si asupra inflatiei.
    In scopul realizarii acestui deziderat, Guvernul Romaniei va dezvolta si va mentine consultari permanente si sistematice cu Banca Nationala a Romaniei in vederea armonizarii celor doua mari politici de ajustare macroeconomica - politica fiscal-bugetara, respectiv politica monetara, prin proiectarea unui mix de politici financiar-monetare eficient.

    CAP. 13
    Politica industriala

    Pentru Guvernul Romaniei obiectivul strategic al politicii industriale este cresterea competitivitatii si performantelor industriei romanesti in context european si mondial. Politica industriala a Romaniei va fi elaborata tinand seama de interesul national, in beneficiul public si in respect pentru siguranta cetateanului.
    Obiectivele generale ale politicii industriale sunt:
    - Cresterea competitivitatii
    - Sporirea rolului cercetarii si dezvoltarii
    - Promovarea unui management durabil al resurselor si protectia mediului
    - Imbunatatirea pregatirii profesionale si ocuparea fortei de munca
    Aceste obiective vor putea fi atinse numai in conditiile in care politica industriala a Romaniei va respecta principiile economiei cunoasterii adoptate la Lisabona in anul 2000. De asemenea, trebuie mentionat ca, in urma largirii Uniunii Europene la 25 de membri si alegerii unei noi Comisii Europene, s-a creat o noua structura, insarcinata cu elaborarea unei noi politici industriale europene, in contextul in care in prezent exista numai doua directive cu caracter de obligativitate in domeniu.
    In viziunea Guvernului instrumentele pentru aplicarea viitoarei politici industriale a Romaniei sunt: asistenta sectoriala, privatizarea si restructurarea, asistenta pentru export, sustinerea IMM-urilor si dezvoltarea regionala, accesul la informatie si tratarea externalitatilor.

    I. Politica in domeniul energiei
    Sistemul energetic romanesc, cu toate componentele sale, reprezinta inca un domeniu extrem de sensibil in ceea ce priveste restructurarea. Atentia speciala de care trebuie sa se bucure acest domeniu rezulta atat din importanta pentru intreaga economie, cat si din necesitatea respectarii prevederilor negociate cu UE in Capitolul 14 - Energie. In plus, recentele privatizari transforma actorii sistemului energetic romanesc din interni in regionali.
    In ceea ce priveste politica energetica, Guvernul isi propune urmatoarele obiective strategice:
    - Obtinerea unei competitivitati reale in domeniul energetic
    - Imbunatatirea cadrului institutional
    - Eliminarea distorsiunilor care afecteaza concurenta pe piata
    Atingerea obiectivelor implica aplicarea unor masuri specifice pentru fiecare actor din domeniul energetic.

    A. Obtinerea unei competitivitati reale in domeniul energetic
    1. Sectorul minier
    - accelerarea aplicarii Strategiei de dezvoltare a industriei miniere, cu accent deosebit asupra demararii procedurilor de privatizare a unitatilor ce pot prezenta un interes investitional;
    - valorificarea produselor miniere in conditiile unei piete libere. Aceasta va fi posibila prin corelarea pretului huilei energetice si al lignitului la paritatea calitatii carbunilor din import (puterea calorifica a carbunelui importat este 6.000 kcal/kg);
    - optimizarea actualelor perimetre de exploatare in vederea concentrarii productiei. Prin aceasta masura se asigura:
        - reducerea costurilor legate de taxele cuvenite pentru suprafetele de teren ocupate;
        - disponibilizarea unor suprafete de teren ce pot sa primeasca alte servituti comunitare;
        - posibilitatea concentrarii productiei in zonele cele mai rentabile;
    - schimbarea actualului sistem de acordare a subventiei de la productia bruta la Gcal. Actualul sistem nu incurajeaza exploatarea unui carbune de calitate, atata timp cat este subventionata o mare parte din masa miniera extrasa fara a se face distinctie intre valorificabil si exploatat. In acest mod nu este incurajata calitatea produsului, ci cantitatea acestuia cu efecte majore in incadrarea in prevederile contractuale;
    - reducerea in continuare a subventiilor si pierderilor de exploatare, ca un principal obiectiv strategic agreat cu Fondul Monetar International si Banca Mondiala. Aceeasi prevedere este valabila si pentru pierderile de exploatare;
    - desfasurarea activitatilor miniere numai in conditii de protectie a mediului;
    - restructurarea intregului sector carbonifer cu conditia corelarii judicioase a capacitatilor de productie cu necesarul producatorului de energie, urmata de o privatizare accelerata;
    - ofertarea spre privatizare si a producatorilor care din diferite motive nu intra in structura viitoarelor unitati restructurate.

    2. Sectorul productiei si transportului gazelor naturale
    - privatizarea producatorului principal de gaze naturale (Romgaz);
    - intensificarea activitatilor geologice, in special a celor la mare adancime, in vederea obtinerii unui raport "rezerve nou-descoperite/productie" situat la cel putin 0,5 - 1,0, cu scopul diminuarii declinului productiei si pentru echilibrarea balantei energetice. In prezent rezervele naturale industrializabile sunt epuizate in proportie de 70%;
    - clarificarea statutului legal al sistemului de transport pe conducte al gazelor naturale. Aceasta prevedere, cuprinsa in legislatia actuala, a fost si este principala piedica in:
        - accesarea unor fonduri private in reabilitarea si/sau dezvoltarea sistemului national de transport pe conducte;
        - acceptarea Romaniei ca un partener credibil in tranzitul cu titei din Marea Baltica spre vestul Europei;
    - concesionarea dreptului de utilizare a sistemului de transport pe conducte magistrale al gazelor naturale si a capacitatilor de inmagazinare a acestora. Nici pana in prezent, sistemul national de transport pe conducte magistrale al gazelor naturale nu are un concesionar, ceea ce priveaza bugetul de stat de sumele cuvenite ca redevente conform legislatiei si impiedica sistemul sa aiba acces la o reala finantare;
    - promovarea unor politici de natura sa asigure continuitatea si siguranta alimentarii. Succesul unor astfel de politici trebuie sa aiba in vedere:
        - diversificarea surselor din import, ca siguranta a aprovizionarii cu gaze naturale;
        - diversificarea importurilor din Federatia Rusa prin intermediul unor noi interconectari la sistemul national de transport (Ungheni) in paralel cu dezvoltarea capacitatilor de tranzit;
        - interconectarea sistemului national de transport in partea vestica a tarii (Arad, Oradea) in vederea asigurarii unei a doua surse de import (Marea Nordului);
        - participarea la realizarea proiectului de tranzit catre Europa de Vest al gazelor naturale din regiunea Marii Caspice si Orientul Apropiat;
        - participarea la realizarea conductei de tranzit Turcia - Austria pe traseul Bulgaria - Romania - Ungaria (proiectul Nabucco);
        - trecerea la contracte de import pe termen lung de tip "take or pay";
    - reabilitarea si dispecerizarea actualului sistem de transport pe conducte al gazelor naturale;
    - cresterea capacitatilor de inmagazinare a gazelor (fata de o rata consum/depozit de 11% asigurata azi, la o cota de siguranta minima necesara de 25% conform angajamentelor negociate pentru acoperirea a 67,5 zile in 2011).

    3. Sectorul productiei, transportului si distributiei de energie electrica si termica
    - privatizarea companiilor de productie si distributie, catre investitori strategici si cu un portofoliu de angajamente pe termen lung cat mai restrans; demararea privatizarii productiei - stabilirea a 4 - 6 entitati hidro-termo echilibrate si ofertarea catre investitori strategici; inchiderea unor capacitati nerentabile;
    - organizarea bursei pentru energie - echilibrata de operatorul de sistem OPCOM existent;
    - formarea pietei energetice regionale in spatiul sud-est european;
    - promovarea investitiilor private in noi capacitati de productie bazate pe cogenerare si resurse naturale nepoluante (hidro, solar, eolian), cu luarea in considerare a impactului social si protectia mediului;
    - reanalizarea planurilor de restructurare a Termoelectrica, insistandu-se pe termene scurte, inchideri de capacitati nerentabile si solutii de privatizare mixte hidro-termo;
    - continuarea eforturilor pentru realizarea interconectarii energetice cu statele din Uniunea Europeana prin intermediul Transelectrica si pastrarea proprietatii statului asupra acesteia; concesionarea managementului companiei de transport al energiei si a managementului bursei de energie;
    - ofertarea catre concesionare sau privatizare a celor 25 de hidrocentrale nefinalizate si privatizarea microhidrocentralelor;
    - asigurarea pentru centralele in cogenerare a unui regim de baza dictat de energia termica si electrica, diferenta eventuala de energie electrica necesara municipalitatilor urmand a fi asigurata de Sistemul energetic national prin contracte de servicii de sistem si furnizare de energie de compensare;
    - promovarea unei politici nerestrictive de readucere a localitatilor care au abandonat sistemul de incalzire centralizat inapoi la situatia incalzirii sigure si cu caldura ieftina;
    - completarea programului de contorizare a caldurii prin contoare "de scara" si trecerea intensiva la contorizarea individuala a locuintelor;
    - cresterea capacitatii de interconectare cu Uniunea Europeana - Romania are rezerva de putere ce poate fi utilizata pentru export.

    B. Imbunatatirea cadrului institutional
    - coordonarea unitara a sectorului energetic in cadrul unei structuri coerente la nivelul Executivului;
    - clarificarea statutului, atributiilor si structurii tuturor autoritatilor de reglementare din domeniu;
    - trecerea sub controlul comisiilor de specialitate ale Parlamentului a tuturor autoritatilor de reglementare;
    - asigurarea autonomiei financiare a autoritatilor de reglementare;
    - finalizarea cadrului legislativ din domeniu si corelarea acestuia cu legislatia conexa;
    - elaborarea unei strategii integrate privind privatizarea sectorului energetic.

    C. Eliminarea distorsiunilor care afecteaza concurenta pe piata
    - intarirea disciplinei financiare in vederea reducerii arieratelor din domeniul energetic;
    - adoptarea unor metodologii de calcul al preturilor si tarifelor care sa permita reflectarea reala a influentei serviciilor in structura costurilor;
    - clarificarea conceptului de autoritate de reglementare si reorganizarea treptata a acestor entitati pe baze real concurentiale:
        - amendarea reglementarilor se va face in principal la solicitarea operatorilor in vederea corectarii efectelor aplicarii;
        - statul va inceta a mai folosi reglementatorul ca un instrument de reglare bugetara;
    - deschiderea si liberalizarea pietei energiei prin:
        - asigurarea accesului nediscriminatoriu (al tertilor) la piata tuturor actorilor limitati doar la cantitatea tranzactionata;
        - reanalizarea motivatiilor tehnice ce au stat la baza alimentarii unor consumatori captivi de la transportator. Eliminarea relatiilor directe intre transportator si consumator;
        - continuarea acreditarii/reacreditarii societatilor eligibile, in conditiile reanalizarii criteriilor obligatorii de obtinere a statutului de consumator eligibil. Limitarea criteriilor exclusiv la conditiile minime tehnice si la cantitatea minima cumparata;
        - cresterea gradului de liberalizare a pietei gazelor de la circa 40%, cat se estimeaza ca va fi la sfarsitul anului 2004, la 100%, in anul aderarii 2007;
        - reorganizarea gestiunii centralelor electrice de termoficare prin trecerea lor in totalitate in gestiunea municipalitatilor;
        - clarificarea statutului juridic si tehnic al centralelor termice cu cogenerare, nepreluate de catre administratiile publice locale;
        - asigurarea resurselor financiare si aprovizionarea centralelor aflate in administrarea municipalitatilor sau oraselor vor fi realizate prin intermediul autoritatilor locale prin licitatii electronice sau prin burse de marfuri;
        - preluarea rentei hidro de catre stat, prin intermediul pretului apei, si utilizarea acesteia pentru compensarea cresterilor de preturi la populatie (se vor elimina tarifele preferentiale si se vor inlocui cu ajutoare familiale), promovarea energiilor regenerabile si protectia mediului.

    II. Politica in domeniul asistentei sectoriale
    Asistenta sectoriala reprezinta unul dintre cele mai sensibile domenii ale politicii industriale. Din acest motiv, reevaluarea asistentei sectoriale va reprezenta o prioritate pentru Guvern, tinand seama, in special, de prevederile Capitolului 15 - Politica industriala si Capitolului 1 - Libera circulatie a marfurilor, negociate cu Uniunea Europeana. De asemenea, se vor respecta recomandarile europene din domeniul industrial, sustinute pe pilonii: competitivitate, cercetare si pregatire continua, dezvoltare durabila.
    Guvernul Romaniei are in vedere urmatoarele masuri:
    - reevaluarea politicii in domeniul asistentei sectoriale pentru orizontul de timp 2005 - 2008;
    - modernizarea rolului autoritatii publice centrale in domeniul industriei;
    - dezvoltarea pietei interne de produse industriale prin utilizarea sistemului de achizitii publice;
    - incurajarea aliantelor strategice pe baze tehnologice si industriale, economice sau financiare, urmarindu-se incadrarea lor in prevederile legislative interne si internationale;
    - promovarea clusterelor industriale pe principiul specializarii internationale si complementaritatii industriale cu tarile UE, central si est-europene sau din alte zone apropiate;
    - asistenta sectoriala pentru produse cu valoare adaugata mare (prelucrare inalta, tehnologie complexa) si cu bazin de resurse intern (cum ar fi industria mobilei si industria alimentara).

    III. Politica comerciala, exportul si investitiile straine
    Politica in aceste domenii este in mare parte reglementata, sarcina principala fiind respectarea intelegerilor internationale in conditiile sustinerii credibilitatii si increderii in mediul de afaceri romanesc.
    In acest sens, Guvernul va promova urmatoarele masuri:
    - utilizarea facilitatilor tarifare convenite prin acordurile de liber schimb, negociate de Romania pe plan international, si participarea la liberalizarea comertului international prin negocieri comerciale multilaterale in cadrul Organizatiei Mondiale de Comert;
    - cresterea ponderii exporturilor romanesti de produse industriale in comertul mondial prin gasirea unor nise de piata pentru acestea, in special pentru produsele cu grad avansat de prelucrare;
    - acordarea de sprijin pentru extinderea ofertei de servicii specializate de consultanta si de instruire in domeniul comertului;
    - acordarea de garantii de risc comercial sau necomercial;
    - programe pentru delocalizarea productiei in zone mai putin industrializate;
    - promovarea exportului de capital;
    - cresterea volumului de investitii straine in Romania, prin asigurarea unui climat investitional stimulativ si predictibil.

    IV. Politica in domeniul intreprinderilor mici si mijlocii
    Intreprinderile mici si mijlocii se confrunta in prezent cu bariere administrative si comerciale. Cu toate masurile anuntate de catre institutiile statului responsabile pentru domeniul IMM-urilor, nu s-au inregistrat succese remarcabile care sa fie evidentiate de catre reprezentantii acestui segment din economie.
    In acest domeniu, Guvernul va promova urmatoarele masuri:
    - reluarea procesului de evaluare anuala a domeniului in parteneriat cu reprezentantii IMM-urilor;
    - ridicarea progresiva a procentului de alocare de resurse financiare pentru stimularea infiintarii si sprijinirea functionarii IMM-urilor, de la 0,2% din PIB in prezent la 0,4% din PIB;
    - implementarea Cartei Europene privind intreprinderile mici si mijlocii;
    - incurajarea initiativei individuale, imbunatatirea pregatirii manageriale prin instruire in cadrul invatamantului liceal si universitar;
    - stimularea extinderii sistemului de subcontractare, de catre intreprinderi mici si mijlocii, in scopul colaborarii acestora cu mari companii industriale;
    - asigurarea accesului la achizitiile publice;
    - imbunatatirea ofertei de servicii pentru IMM prin dezvoltarea de retele de consultanta;
    - asigurarea si sustinerea accesului la activele disponibile ale operatorilor economici de stat in vederea infiintarii de parcuri tehnologice, centre de inovare si incubatoare de afaceri;
    - sprijinirea activitatii de cercetare, dezvoltare si inovare tehnologica si de implementare a rezultatelor acestora;
    - incurajarea activitatilor care contribuie la largirea pietelor IMM si cu prioritate la dezvoltarea exportului prin sustinerea participarii la expozitii, targuri, simpozioane, misiuni comerciale, acces la publicatii si training;
    - acordarea de sprijin pentru accesul la baza de date privind legislatia UE si acordarea de asistenta IMM in implementarea managementului industrial modern si competitiv, bazat pe componentele de calitate (ISO 9000), de mediu (ISO 14000) si marketing;
    - sustinerea accesului IMM la programe comunitare si internationale.

    V. Politica in domeniul privatizarii si restructurarii
    Politicile publice cu privire la restructurare si privatizare se vor orienta catre marile societati comerciale, urmarirea contractelor incheiate si restructurarea pe criterii de competitivitate a societatilor cu capital majoritar de stat:
    Masurile pe care Guvernul le are in vedere sunt urmatoarele:
    - continuarea privatizarii societatilor comerciale de talie mare si mijlocie;
    - restructurarea sectorului de stat, inclusiv prin inchideri de capacitati neviabile;
    - elaborarea unei strategii integrate privind privatizarea sectorului energetic;
    - privatizarea societatilor din industria de aparare;
    - monitorizarea contractelor postprivatizare;
    - lichidarea pachetelor minoritare detinute de catre stat prin mecanisme de piata;
    - modernizarea, retehnologizarea si optimizarea fluxurilor tehnologice din unitati industriale cu potential de competitivitate, in conditiile legii;
    - reorganizarea activitatilor indirect productive (externalizari).

    VI. Politica in domeniul mediului si resurselor
    Politica in domeniul mediului si resurselor urmareste, in principal, reducerea riscurilor de neconformitate a societatilor comerciale romanesti cu normele internationale in domeniul protectiei mediului. De asemenea, in colaborare cu celelalte autoritati abilitate in elaborarea politicilor in domeniul mediului si resurselor, vor fi promovate masuri care sa respecte principiile si directivele europene in ceea ce priveste dezvoltarea durabila:
    - utilizarea de noi instrumente de tratare a externalitatilor mediului - permisele de mediu si licente bazate pe principiul "poluatorul plateste";
    - acordarea asistentei necesare pentru dezvoltarea de strategii de firma orientate catre protectia mediului si a resurselor;
    - introducerea sistemului de management de mediu ISO 14001 la nivelul operatorilor economici;
    - sprijin pentru cazurile speciale de neconformitate pentru intreprinderi sau zone geografice cu probleme grave de poluare;
    - inasprirea sanctiunilor pentru poluarea mediului de catre operatorii economici.

    VII. Integrarea politicilor de cercetare-dezvoltare si de infrastructura a calitatii in politica industriala
    Actiunile pe care Guvernul le va intreprinde in acest domeniu, constau in:
    - sustinerea dezvoltarii activitatilor si infrastructurilor specializate pentru asistenta si informare in domeniul tehnologic, precum si pentru transfer tehnologic, la nivel national si regional;
    - deducerea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare;
    - stimularea dezvoltarii parcurilor tehnologice;
    - dezvoltarea si sustinerea pietelor in continua expansiune in cadrul promovarii investitiilor intangibile (cultura, protectia mediului, biotehnologie, sanatate etc.);
    - preluarea armonizata a directivelor bazate pe principiul noii abordari si introducerea procedurilor europene pentru evaluarea conformitatii produselor;
    - sustinerea unei politici active in domeniul calitatii, axata pe dezvoltarea si optimizarea infrastructurii calitatii, precum si pe stimularea implementarii de catre operatorii economici a sistemului de management al calitatii (ISO 9000).

    CAP. 14
    Politica in domeniul turismului

    Turismul national va fi orientat si integrat in tendintele regionale si mondiale, din punct de vedere al dinamicii si orientarii in structurarea ofertei.
    Obiectivele pe care Guvernul Romaniei si le-a fixat in domeniul turismului sunt:
    - cresterea circulatiei turistice pe teritoriul Romaniei
    - diversificarea ofertei si cresterea calitatii serviciilor turistice
    Prin aceste obiective Guvernul Romaniei isi propune cel putin o dublare a veniturilor din turism pana in anul 2008.
    Principalele masuri pe care Guvernul Romaniei le va promova pentru valorificarea potentialului turistic national privesc urmatoarele aspecte:
    - definirea si promovarea unui brand turistic national pentru individualizarea, personificarea si asigurarea unei atractivitati specifice ofertei nationale, atat pentru consumatorii finali, cat si pentru investitori;
    - stabilirea prioritatilor in dezvoltarea infrastructurii de sprijin a turismului in corelatie cu dezvoltarea infrastructurii generale;
    - cooperarea organismelor guvernamentale cu sectorul privat pentru promovarea investitiilor transfrontaliere, imbunatatirea procesului de instruire si protejarea mediului natural;
    - functionarea organismelor de consultare dintre industria turistica si administratia publica la nivel central si local;
    - transferarea catre sectorul privat, in conformitate cu practica internationala, a activitatilor de marketing si promovare, licentiere, brevetare si clasificare in turism;
    - utilizarea unei cote-parti din fondurile pentru conversia profesionala a persoanelor aflate in somaj, pentru scolarizarea si pregatirea acestora in meserii si ocupatii specifice turismului;
    - imbunatatirea si finantarea formelor educationale de profil (licee de turism si facultati de profil);
    - informatizarea actiunii de promovare a turismului.

    CAP. 15
    Politica de dezvoltare regionala

    Pentru perioada 2005 - 2008 si in perspectiva pana in anul 2013, obiectivele principale ale politicii de dezvoltare regionala sunt:
    - cresterea competitivitatii la nivel regional si a convergentei intre regiuni
    - dezvoltarea zonelor urbane si rurale
    - promovarea economiei cunoasterii, cercetarii si inovarii
    - cooperarea transfrontaliera si transnationala
    Politica de dezvoltare regionala va lua in considerare relatiile de complementaritate ce exista intre politicile sectoriale, intre acestea si cele de coeziune si planificare spatiala, precum si necesitatea de a imbunatati capacitatea institutionala. In acest sens, Guvernul Romaniei va tine cont de urmatoarele conditii:

    a) in planul politicilor publice:
    - asigurarea stabilitatii macroeconomice, ca fundament pentru orice programare a obiectivelor dezvoltarii si investitiilor utilizand fonduri structurale, precum si alte fonduri publice; consolidarea fiscala si imbunatatirea managementului financiar;
    - reforma intreprinderii, prin privatizarea, restructurarea sau lichidarea intreprinderilor neviabile;
    - atingerea obiectivelor fixate in Strategia de la Lisabona cu precadere in privinta cresterii fondurilor de finantare pentru programe de cercetare-dezvoltare si in dezvoltarea resursei umane;
    - generalizarea sistemului competitiv de acordare a granturilor pentru cercetare, diseminarea si utilizarea rezultatelor cercetarii in industria romaneasca;
    - implementarea unui plan de actiune pentru consolidarea si integrarea pietelor financiare si de capital, in concordanta cu Planul de Actiune privind Serviciile Financiare al Uniunii Europene;
    - investitii in resursa umana, respectiv in programe de formare profesionala si formare profesionala continua;
    - implementarea Cartei Europene privind intreprinderile mici si mijlocii;
    - modernizarea sistemului social prin promovarea unor politici sociale active in locul celor fundamental axate pe protectie, inclusiv reforma pensiilor si a serviciilor de incluziune sociala;
    - aplicarea programelor care incurajeaza finantarea privata a programelor de cercetare, in special prin dezvoltarea sistemului fondurilor cu capital de risc;
    - reformarea sistemului de subventii si utilizarea transparenta a ajutoarelor de stat cu respectarea principiilor de concurenta. Se va acorda, de asemenea, atentie evaluarilor ex ante pentru a fundamenta direct si transparent necesitatea acordarii unui ajutor de stat;
    - liberalizarea si privatizarea utilitatilor publice;
    - modificarea sistemului de statistica teritoriala pentru a lua in considerare la evaluarea programelor regionale cu precadere indicatorii structurali.

    b) in plan institutional:
    - reforma administratiei publice; descentralizarea aplicarii politicilor si alocarii resurselor;
    - corelarea si integrarea politicilor sectoriale in politicile de coeziune, concomitent cu operationalizarea mecanismelor de cooperare interministeriala si de parteneriat guvern - consilii regionale - autoritati locale;
    - formarea unei retele nationale si a retelelor regionale ce contribuie la diseminarea programelor de cercetare-dezvoltare;
    - aplicarea stricta a unui sistem de monitorizare si evaluare.
    Masurile generale incluse in Planul National de Dezvoltare revizuit, configurate in programele operationale si in subprogramele regionale, corespunzator celor 4 obiective principale si celui subsecvent (reconversie economica si sociala), vor avea in vedere:

    a. Competitivitate regionala, prin:
    - crearea serviciilor de sprijin in afaceri - business support services;
    - crearea retelelor de cooperare dintre IMM-uri, centre de cercetare si universitati, organizatii de formare profesionala si formare profesionala continua, institutii financiare si consultanti in scopul evaluarii potentialului de dezvoltare locala si regionala si fixarii obiectivelor dezvoltarii economice si formarii resursei umane, precum si finantarii private a cercetarii si utilizarii rezultatelor acesteia;
    - stimularea formarii sistemului de cluster industrial in toate regiunile;
    - extinderea programelor de incurajare a exporturilor;
    - reintroducerea programelor care permit inceperea unei afaceri prin acordarea capitalului de pornire ori de consolidare;
    - utilizarea fondurilor cu capital de risc si a capitalului de pornire in special pentru introducerea rezultatelor cercetarii in productie sau in imbunatatirea serviciilor;
    - stimularea cercetarii-inovarii, extinderea centrelor de excelenta;
    - dezvoltarea sectorului IT;
    - aplicarea programelor de reconversie economica si sociala;
    - aplicarea programelor de dezvoltare a resursei umane, dupa o prealabila evaluare a potentialului in cooperare cu sectorul privat, tinand cont de profilul sistemului educational local;
    - modernizarea si dezvoltarea retelelor energetice, utilizarea resurselor regenerabile si cresterea eficientei energetice;
    - imbunatatirea sistemelor si retelelor de transport;
    - asigurarea calitatii mediului.

    b. Dezvoltare teritoriala echilibrata, prin:
    - promovarea unei politici de dezvoltare urbana policentrica, prin identificarea si stabilirea zonelor de dezvoltare urbana policentrica, precum si prin formarea retelelor de dezvoltare policentrica;
    - dezvoltare rurala;
    - realizarea unei sinergii intre zonele urbane si cele rurale;
    - masuri specifice pentru zonele care depind de pescuit;
    - implementarea strategiilor inovative de regenerare economica si sociala a oraselor de marime mica si medie, precum si a cartierelor, zonelor suburbane si periurbane aflate in declin din marile orase;
    - schimbul de informatii si experienta in legatura cu regenerarea sustenabila si dezvoltarea urbana;
    - stabilirea unei baze statistice la nivel urban si realizarea la scara nationala a auditului urban.

    c. Cooperarea transfrontaliera si transnationala intre regiuni, prin:
    - promovarea dezvoltarii regionale integrate intre regiunile de granita;
    - perfectionarea politicilor de dezvoltare regionala si coeziune, precum si a mecanismelor de cooperare transnationala si transfrontaliera, conform initiativei comunitare INTERREG III.

    d. Coeziune sociala, prin:
    - promovarea unor politici de combatere a formelor de discriminare si inegalitate pe piata fortei de munca, precum si pentru facilitarea insertiei sociale si integrarii ocupationale a femeilor, persoanelor cu handicap, minoritatilor, persoanelor care au suferit condamnari penale, precum si a refugiatilor;
    - extinderea microfinantarii.

    e. Identitate locala si regionala, prin:
    - asistenta pentru microintreprinderi in industrii traditionale si de artizanat;
    - conservarea si dezvoltarea artei populare si a traditiilor culturale din mediul rural;
    - conservarea siturilor istorice din mediul urban si cetatile taranesti;
    - incurajarea dezvoltarii agroturismului;
    - dezvoltarea schemelor inovative ce urmaresc managementul mediului si adoptarea de tehnologii curate si reciclarea deseurilor.

    Cadrul institutional
    - asigurarea stabilitatii cadrului institutional pentru coordonarea, implementarea si gestionarea instrumentelor structurale negociat cu UE. In acest sens, Hotararea Guvernului nr. 497/2004 va ramane, in principal, nemodificata pentru o perioada de 2 ani, cu exceptia acelor prevederi ce vor fixa autoritatea administratiei publice centrale investita cu atributii in domeniul politicilor regionale si transferul catre aceasta a coordonarii activitatii de elaborare, modificare si monitorizare a Planului National de Dezvoltare;
    - organizarea in cadrul structurii autoritatii administratiei publice centrale investite cu atributii in domeniul politicilor regionale a unitatii de coordonare si monitorizare a politicilor regionale. Aceasta unitate va avea rolul sa faciliteze cooperarea dintre autoritatile locale, judetene, consiliile regionale si agentiile de dezvoltare regionala pentru a integra planurile locale de dezvoltare in cele regionale si sa monitorizeze implementarea programelor operationale si a subprogramelor;
    - reorganizarea regiunilor de dezvoltare economica, prin marirea numarului acestora, tinand cont de criterii geografice, socioeconomice si culturale, in conformitate cu prevederile europene, in scopul eficientizarii activitatii acestora;
    - incurajarea dezvoltarii unor microregiuni pe teritoriul unui judet in scopul realizarii unor proiecte comune;
    - asigurarea corelarii planurilor operationale pe regiuni;
    - asigurarea corelarii planurilor operationale cu cele de dezvoltare locala;
    - elaborarea unei metodologii comune de realizare a planurilor de dezvoltare locala pe localitati;
    - realizarea si implementarea unui sistem de management al informatiei, care sa permita monitorizarea realizarii planurilor operationale si a cheltuirii fondurilor prestructurale si apoi a celor structurale;
    - dezvoltarea capacitatii tehnice de a elabora si conduce proiecte ce urmeaza sa fie cofinantate prin instrumente structurale, prin aplicarea unor programe de instruire la nivel local si judetean;
    - consacrarea contractelor de parteneriat intre autoritatea centrala investita sa elaboreze si sa aplice politici regionale - ca autoritate de management si agentiile de dezvoltare regionala, ca forma legala de cooperare si implementare a programului operational pentru dezvoltare regionala.

    CAP. 16
    Politica privind amenajarea teritoriului

    Politicile de dezvoltare spatiala trebuie sa contribuie la coeziunea economica si sociala a localitatilor si regiunilor, la cresterea competitivitatii, precum si la conservarea diversitatii culturale si a capitalului natural. In acest sens, politicile de dezvoltare spatiala pe care Guvernul Romaniei le va promova vor fi axate pe urmatoarele obiective majore:
    - dezvoltarea echilibrata si policentrica a sistemului urban, precum si realizarea parteneriatului intre zonele urbane si rurale
    - dezvoltarea unui sistem integrat de transport si comunicatii ca suport pentru formarea si expansiunea sistemului urban de tip policentric si pentru a realiza pe aceasta cale o integrare a regiunilor de dezvoltare economica in spatiul economic si politic european
    - conservarea si dezvoltarea mostenirii culturale si naturale.

    A. Constructia institutionala
    In temeiul principiului descentralizarii, subsidiaritatii si proportionalitatii, politicile de dezvoltare spatiala se vor aplica preponderent de consiliile regionale, consiliile judetene, primarii si agentii de dezvoltare regionala, Guvernul limitandu-si rolul la reglementari ce urmaresc dezvoltarea pietelor, controlul calitatii in constructii si designul urban.

    A.1. Dezvoltarea zonelor urbane policentrice si relatia dintre mediul urban si rural
    Pentru a stimula competitivitatea, relatiile economice de interdependenta si pentru a da o dimensiune spatial-functionala dezvoltarii, atat Guvernul, cat si primariile si agentiile de dezvoltare regionala - ca structuri de suport tehnic - vor colabora pentru:
    - identificarea si stabilirea zonelor de dezvoltare urbana policentrica, pentru a facilita deconcentrarea spatiala, dezvoltarea si extinderea functiilor urbane catre zonele periferice, periurbane si localitatile aflate la distanta scurta de aglomerarile urbane in afara zonei periurbane;
    - incurajarea formarii retelelor de dezvoltare policentrica. Aceste retele vor fi structuri de cooperare si coordonare intre autoritatile administratiei publice locale infiintate cu rolul de a elabora si a aplica planuri de dezvoltare a zonelor urbane policentrice. Aceste planuri vor cuprinde planurile de dezvoltare locala comprehensiva si PUG-urile (planurile de urbanism general) si se vor integra, la randul lor, in planurile de dezvoltare judeteana si regionala;
    - stabilirea cooperarii intre universitati, centre de cercetare si autoritatile locale si regionale pentru infiintarea tehnopolurilor ca centre de difuzie a rezultatelor cercetarii-inovarii;
    - promovarea programelor de cooperare transfrontaliera si a retelelor transnationale;
    - identificarea si stabilirea zonelor metropolitane in structura policentrica si a oraselor de tip "deschis" prin dezvoltarea infrastructurii fizice de transport ori a centrelor culturale;
    - aplicarea in parteneriat cu sectorul privat a programelor care incurajeaza diversificarea economiilor locale, in zonele urbane dependente de o singura ramura economica, ori in zonele industriale aflate in declin;
    - extinderea programelor de reabilitare si modernizare a infrastructurii fizice in orasele mici si mijlocii; formarea retelelor de cooperare intre aceste orase;
    - dezvoltarea cailor de transport si a serviciilor/utilitatilor publice, a managementului deseurilor si a resurselor pentru utilitati publice (apa, gaz, energie), inclusiv prezervarea si extinderea zonelor naturale si a spatiilor verzi in intra- si extravilan.
    Planificarea dezvoltarii urbane va avea in vedere elaborarea planului de dezvoltare comprehensiva a localitatii in care vor fi cuprinse obiectivele si politicile de dezvoltare a infrastructurii si serviciilor publice, resursele si tendintele dezvoltarii economice, perspectiva dezvoltarii zonelor rezidentiale si regulile de design urban aplicabile, toate acestea corelate cu masurile de dezvoltare in sistem policentric. Planurile de dezvoltare comprehensiva vor fi elaborate dupa realizarea unui audit urban.

    A.2. Parteneriat urban-rural
    - promovarea unei dezvoltari integrate urban-rural, prin incurajarea cooperarii intre autoritatile administratiei publice locale in special intre localitatile apropiate;
    - identificarea posibilitatii de cooperare intre localitatile urbane si rurale apropiate pentru realizarea de investitii in infrastructura, asigurarea serviciilor de transport public, prezervarea capitalului cultural si natural.

    B. Statutul municipiului Bucuresti
    - reglementarea zonei metropolitane Bucuresti, cu regim separat de zonele policentrice.

    C. Acces la infrastructura si cunoastere
    - dezvoltarea retelelor de transport si integrarea acestora in sistemele regionale de transport public european;
    - integrarea managementului si planificarii investitiilor in caile de transport la nivel local si regional pentru a evita conflictele si pentru a corela aceste investitii cu alte obiective prevazute la nivel regional, local sau judetean;
    - promovarea inovarii si diseminarea rezultatelor cercetarii catre intreprinderi mici si mijlocii;
    - extinderea IT in sistemul local de educatie si administratie publica;
    - incurajarea infiintarii centrelor de inovare si cooperare cu universitati si companii de cercetare-dezvoltare.

    D. Conservarea capitalului natural
    Dezvoltarea spatiala comprehensiva si durabila depinde de conservarea biodiversitatii si de aplicarea unor masuri stricte si dure de conservare a zonelor si arealelor verzi aflate in - intra sau - extravilan. In aceste circumstante, Guvernul Romaniei va avea in vedere:
    - aplicarea Protocolului de la Kyoto de reducere a emisiilor de CO2 prin inasprirea regulilor de organizare a traficului rutier in zonele centrale ale asezarilor urbane; interzicerea traficului in zonele istorice;
    - imbunatatirea reglementarilor privind calitatea in constructii si a regulilor de design urban pentru incurajarea utilizarii unor materiale cat mai putin poluante, a resurselor energetice regenerabile si organizarii riguroase a managementului deseurilor in zonele rezidentiale, precum si pentru conservarea si extinderea spatiilor verzi;
    - integrarea politicilor de conservare a biodiversitatii in politicile sectoriale, respectiv a celor de dezvoltare rurala si urbana;
    - cresterea calitatii apei si aplicarea unor masuri stricte de prevenire a poluarii surselor de apa;
    - limitarea extinderii zonelor rezidentiale, cu precadere in zonele montane, concomitent cu interzicerea autorizarii constructiilor de orice fel in spatiile verzi (parcuri/gradini) aflate in intravilan;
    - aplicarea unui program national de constructie a retelei de canalizare si de realizare a statiilor de epurare in localitatile rurale si localitatile recent declarate oras prin lege, dar care nu dispun de o infrastructura urbana. Acest program va trebui aplicat pentru o perioada de 15 ani;
    - aplicarea unui program de introducere a regulilor minime privind managementul deseurilor in localitatile rurale.

    E. Conservarea si dezvoltarea diversitatii culturale
    Stilul arhitectonic romanesc ca spatiu de expresie si formare culturala, precum si valorile culturale locale si regionale au suferit grave mutilari in ultimii 60 de ani, pe fondul ignorantei si neglijentei. De aceea Guvernul Romaniei va promova urmatoarele politici:
    - prezervarea zonelor istorice din asezarile urbane vechi, precum si refacerea pe cat posibil a celor distruse. In acest sens, vor fi emise reglementari privind reabilitarea urbana care vor urmari refacerea structurii si pastrarea exacta a stilului arhitectonic al cladirilor istorice si a materialelor de constructie, asigurarea managementului acestor zone;
    - conservarea stilului arhitectonic traditional in asezarile rurale, in baza realizarii unei evaluari riguroase realizate de institutii de cercetare in etnografie si arta populara, Guvern si autoritatile locale. In acest sens, vor trebui emise reguli stricte de urbanism si arhitectura pentru a stopa constructia in mediul rural a kitschurilor care au mutilat in ultimii ani stilul arhitectonic autentic romanesc, sasesc sau maghiar;
    - conservarea cetatilor taranesti medievale ridicate de comunitatea saseasca din Transilvania prin aplicarea extinsa a proiectului-pilot lansat in 1998 - 1999;
    - emiterea unor noi reguli de design urban pentru reconfigurarea zonelor rezidentiale prost echipate edilitar si a constructiilor de locuit de tip colectiv.

    F. Lucrari publice si locuinte
    - continuarea lucrarilor privind construirea de locuinte sociale pentru familii cu venit modest, in contextul Legii nr. 114/1996 si Hotararii Guvernului nr. 687/1997;
    - transformarea ANL intr-o entitate de piata si orientarea programelor sale catre constructia de locuinte sociale si pentru tineri. Subventiile acordate prin ANL pentru constructia de locuinte proprietate personala vor fi generalizate, ANL urmand sa verifice corespondenta dintre valoarea reala si valoarea declarata a constructiilor;
    - stabilirea unui parteneriat intre Guvern si autoritatile locale pentru continuarea Programului de consolidare a cladirilor de locuit multietajate incadrate in clasa I de risc seismic si care prezinta pericol public. Acest program va avea prioritate in domeniul lucrarilor publice si va trebui finalizat in cel mult 2 ani;
    - elaborarea in parteneriat cu autoritatile locale a unui program national privind reabilitarea termica a cladirilor de locuit multietajate, conexat cu refacerea estetica a acestora, in baza experientei acumulate in aplicarea Programului de reabilitare termica a cladirilor de locuit multietajate si a Programului de conservare a energiei termice in 5 orase: Buzau, Ploiesti, Pascani, Oltenita si Fagaras;
    - promovarea unei politici de reabilitare termica a constructiilor, indiferent de tipul lor, prin acordarea unor deductibilitati din impozitul pe venit;
    - continuarea lucrarilor privind alimentarea cu apa a satelor, conform Hotararii Guvernului nr. 577/1997 si Hotararii Guvernului nr. 687/1997, si lansarea programului national de constructie a retelei de canalizare si de realizare a statiilor de epurare in localitatile rurale si localitatile recent declarate oras prin lege, dar care nu dispun de o infrastructura urbana (cu termen de 15 ani);
    - aplicarea programului national privind asfaltarea drumurilor comunale prin modificarea Hotararii Guvernului nr. 577/1997.
    Lucrarile publice vor fi transferate in responsabilitatea autoritatilor locale, ori asociatiilor infiintate intre acestea, potrivit dispozitiilor art. 11 si 12 din Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala, afara de proiectele de infrastructura din domeniul transporturilor finantate prin Fondul de coeziune.

    CAP. 17
    Politica in domeniul transporturilor

    Guvernul Romaniei va aplica o strategie care are in vedere dezvoltarea echilibrata a economiei locale si regionale, precum si integrarea retelei nationale de transport (si logistica) la reteaua europeana, respectiv la cea internationala.

    A. Strategia in domeniul transportului feroviar
    In ceea ce priveste dezvoltarea transportului feroviar, Guvernul Romaniei are in vedere urmatoarele masuri:
    - reorganizarea activitatii societatilor comerciale feroviare din Romania conform directivelor UE:
        - C.F.R. Infrastructura S.A./gestionar infrastructura feroviara (+ filiale);
        - C.F.R. Calatori S.A./operator national in transportul de calatori; cu doua departamente: lung parcurs (+ international) si scurt parcurs (+ filiale);
        - MRM S.A. (material rulant motor)/departamente regionale; Muntenia (Bucuresti), Transilvania (Cluj), Banat (Timisoara), Moldova (Galati);
        - C.F.R. Marfa S.A./operatorul national in transportul de marfa (+ filiale);
    - asanarea financiara a societatilor feroviare nationale;
    - stabilirea de strategii pentru optimizarea costurilor si functionarea in conditii de eficienta economica;
    - asigurarea subventiei in transportul de calatori, conform normelor europene, conform contractului national de servicii (2100 trenuri/1750 trenuri locale); baza de raportare anul 1999, si nivelurile subventiilor din tarile din Europa Centrala si de Est membre sau candidate UE;
    - privatizarea transportului feroviar de marfuri;
    - pregatirea transportului feroviar de calatori de lung parcurs pentru privatizare (parteneriat);
    - eliminarea punctelor periculoase si a restrictiilor de viteza de pe infrastructura feroviara publica, cresterea vitezei tehnice si comerciale cu minimum 20%;
    - finalizarea lucrarilor pe coridorul IV: Campina - Brasov, Bucuresti - Constanta, Curtici - Arad - Simeria, precum si a tronsonului Pitesti - Ramnicu Valcea;
    - parteneriat privind gestionarea patrimoniului auxiliar, telecomunicatii pe suport de fibra optica, mecanizarea caii, transportul de calatori de noapte (dotare cu vagoane de dormit), servicii informatice, transportul feroviar de calatori local, servicii auxiliare diverse;
    - gestionarea eficienta a resurselor umane:
        - pregatire profesionala adecvata;
        - ocuparea posturilor de conducere pe baza de concurs;
        - instruirea profesionala, sanatatea personalului, servicii medicale (recuperare), programe sociale adecvate (colaborare sindicate);
        - initiativa pentru restructurarea si redefinirea invatamantului superior feroviar (cursuri, autorizari, cadre didactice);
        - contracte de management la nivelul conducerii centrale a societatilor comerciale;
        - separarea activitatii AFER de activitatea de inspectorat:
            - AFER/autoritatea feroviara romana, cu rol de reglementare si regulator;
            - ISFR/inspectoratul de stat feroviar roman, cu rol de inspectie;
    - aducerea sigurantei circulatiei la nivel optim pentru exploatarea feroviara;
    - reinfiintarea (in parteneriat) a ITL (Institutul de Transport si Logistica), responsabil cu gestionarea cercetarii si dezvoltarii feroviare;
    - infiintarea si amenajarea Muzeului National CFR (Snagov sau Balotesti).

    B. Strategia in domeniul infrastructurii rutiere
    Strategia in domeniul infrastructurii rutiere vizeaza trei componente:
    - satisfacerea deplina a utilizatorului;
    - interconectarea si interoperabilitatea retelei de drumuri din Romania cu reteaua de drumuri din UE;
    - corelarea dezvoltarii retelei de drumuri publice cu prioritatile dezvoltarii economice a Romaniei; dezvoltarea retelei de drumuri publice din Romania si imbunatatirea indicilor calitativi (densitate, lungime, imbracaminti moderne) se vor face in conditii de siguranta si confort, asigurandu-se protectia mediului.
    Politicile rutiere pe care Guvernul Romaniei le va promova sunt urmatoarele:

    1. Reconfigurarea retelei de drumuri publice (DN, DJ, DC), prin:
    - reparare, intretinere curenta si periodica, reparatii capitale si modernizare;
    - managementul intretinerii drumurilor si lucrarilor de arta se va face pe criterii exclusiv tehnice, prin aplicarea sistemelor de management pentru drumuri, PMS (Pave Management System), si pentru poduri, BMS (Bridge Management System);
    - sporirea masurilor de siguranta circulatiei si sporirea confortului participantilor la trafic;
    - imbunatatirea serviciilor oferite de administratorii retelei de drumuri publice.

    2. Dezvoltarea retelei de drumuri publice, prin:
    - legarea tuturor localitatilor la reteaua de drumuri publice;
    - respectarea angajamentelor de integrare europeana
        - autostrada Nadlac - Deva - Sibiu - Pitesti - Bucuresti - Constanta pe coridorul IV - paneuropean
        - autostrada Bucuresti - Focsani - Albita pe coridorul IX - paneuropean
        - finalizarea lucrarilor incepute:
            - autostrada Bucuresti - Brasov - Tg. Mures - Cluj-Napoca - Oradea - Bors;
            - autostrada Bucuresti - Constanta
    - constructia unor retele de drumuri rapide, pentru circulatia de tranzit, in special pentru traficul greu, ca alternativa pentru actuala retea publica de drumuri de legatura intre localitatile invecinate.

    3. Reorganizarea administratiei nationale a drumurilor publice din Romania, prin:
    - infiintarea Consiliului National al Drumurilor cu competente in stabilirea strategiilor si politicilor sectoriale in domeniul rutier;
    - transformarea Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) in Agentia Nationala de Administrare a Drumurilor Publice;
    - dezvoltarea si introducerea unei strategii de gestionare si intretinere multianuala a retelei de drumuri publice, pe baza de programe in sistemul de niveluri de serviciu.

    C. Strategia in domeniul transporturilor navale
    Strategia in transportul naval vizeaza urmatoarele componente:
    - folosirea avantajului competitiv al Dunarii (coridorul VII european) in conditiile integrarii in Uniunea Europeana;
    - dezvoltarea capacitatilor de operare si depozitare in porturile de la Dunare;
    - dezvoltarea si intensificarea traficului de marfuri in tranzit prin porturile maritime si fluvio-maritime;
    - dezvoltarea turismului de croaziera pe Dunare;
    - modernizarea si dezvoltarea flotei fluviale de marfuri si pasageri;
    - stimularea initiativei private in crearea unei flote maritime sub pavilion romanesc, adaptate la cerintele economiei nationale, in corelatie cu acordarea de facilitati de pavilion atat pentru reintrarea Romaniei in circuitul international de transport maritim, cat si pentru a folosi conditiile deosebite de care dispune tara noastra in pregatirea si instruirea personalului navigant maritim.
    Politicile pe care Guvernul Romaniei le va promova pentru realizarea acestei strategii sunt:
    - asigurarea conditiilor de navigatie permanenta pe Dunare la un pescaj de minimum 2,5 m;
    - preluarea unei parti din traficul rutier (poluant si cu risc major de accidente) in trafic fluvial;
    - dezvoltarea capacitatilor de operare si depozitare a marfurilor;
    - reducerea taxelor pe canalul Sulina si pe canalul Dunare - Marea Neagra in vederea stimularii traficului de marfuri din si spre porturile maritime de la Dunare si Marea Neagra;
    - crearea unui sistem de echilibrare a cheltuielilor portuare intre porturile maritime de la Dunare si portul Constanta;
    - asigurarea si garantarea liberului acces pe infrastructurile feroviare si rutiere in porturile cu mai multi operatori si beneficiari de transport pentru stimularea concurentei ofertelor de servicii portuare;
    - stimularea armatorilor privati romani in dezvoltarea si modernizarea navelor fluviale si constructia de nave autopropulsate;
    - stimularea armatorilor romani pentru construirea de nave maritime adaptate la cerintele si posibilitatile de comert oferite de economia Romaniei in perspectiva integrarii europene;
    - constructia si dezvoltarea pontoanelor-hotel cu facilitati de clasa in Delta Dunarii, corelate cu nave de transport pasageri de mica capacitate si cu viteza mare de deplasare;
    - masuri de protectie a navelor fluviale sub pavilion roman, in competitie cu navele sub pavilion european pe o perioada determinata impusa de modernizarea navelor fluviale la conditiile tehnice europene;
    - asigurarea liberei circulatii canalelor fluviale pe Dunare prin eliminarea timpilor de stationare pentru control si revizie in punctele de frontiera a tarilor riverane;
    - trecerea in folosinta deplina a infrastructurii portuare catre operatorii portuari;
    - dezvoltarea de "crewing" pentru utilizarea fortei de munca calificata in formele de invatamant specifice in pregatirea personalului navigant maritim si a celui fluvial si garantarea protectiei sociale a acestora;
    - dezvoltarea traficului de containere in tranzit si circuit intern pe Dunare in corelare cu asigurarea transportului acestora in zonele din interiorul tarii prin folosirea eficienta a porturilor fluviale;
    - asigurarea in porturile fluviale si fluvio-maritime a conditiilor tehnice pentru bunkerarea navelor fluviale si maritime.
    Masurile organizatorice si administrative pe care Guvernul Romaniei le are in vedere pentru realizarea politicilor in domeniul transporturilor navale sunt:
    - imbunatatirea sistemului de pilotaj maritim in portul Constanta si pe Dunarea maritima si fluviala;
    - trecerea Autoritatii Navale Romane in regim de finantare bugetara si instituirea unui sistem de taxe care sa permita dezvoltarea traficului maritim si fluvial, concomitent cu cresterea sigurantei navigatiei;
    - trecerea porturilor maritime si fluviale in administrarea autoritatilor locale, cu conditia stabilirii unei politici tarifare stabilite unitar;
    - asigurarea unui sistem de supraveghere si control al traficului maritim si fluvial printr-o singura autoritate de stat;
    - dezvoltarea si perfectionarea invatamantului de specialitate;
    - asigurarea liberei concurente intre operatorii privati de flota si porturi prin liberul acces al acestora la infrastructura navala si terestra la porturile maritime si fluvio-maritime;
    - asigurarea protectiei mediului marin si fluvial prin crearea infrastructurii necesare pentru controlul si preluarea reziduurilor petroliere de la nave;
    - acordarea de facilitati sporite pentru utilizarea traficului combinat care utilizeaza Dunarea si porturile de la Dunare ca parte finala a acestui transport;
    - asigurarea unor acorduri de libera trecere prin zonele de frontiera a tarilor riverane de pe Dunare, in corelare cu crearea unui sistem eficient de control si supraveghere a traficului.

    D. Strategia in domeniul transporturilor aeriene
    Obiectivele Guvernului Romaniei in domeniul transporturilor aeriene vizeaza sustinerea unui mediu competitiv in aviatia civila, care sa asigure siguranta si securitate depline, in concordanta cu standardele internationale, precum si promovarea unui transport aerian eficient.
    Pentru a crea si intretine un mediu competitiv al aviatiei civile nationale, orientat catre servicii sigure si de calitate, Guvernul Romaniei are in vedere:
    - interesul utilizatorilor de aviatie civila;
    - o structura de reglementare a regulilor bine definita;
    - politici obligatorii in domeniu, elaborate cu consultarea tuturor categoriilor de utilizatori.

    CAP. 18
    Politica privind protectia mediului inconjurator

    Tinand cont ca un mediu sanatos este esential pentru asigurarea prosperitatii si calitatii vietii si tinand cont de realitatea ca daunele si costurile produse de poluare si schimbari climatice sunt considerabile, Guvernul Romaniei promoveaza conceptul de decuplare a impactului si degradarii mediului de cresterea economica prin promovarea ecoeficientei si prin interpretarea standardelor ridicate de protectia mediului ca o provocare spre inovatie, crearea de noi piete si oportunitati de afaceri.
    Avand ca obiective principale intarirea structurilor administrative ca element de baza pentru construirea unui sistem solid de management de mediu si contributia la dezvoltarea durabila, activitatea Guvernului Romaniei in acest domeniu se va concentra pe urmatoarele prioritati:
    - Integrarea politicii de mediu in elaborarea si aplicarea politicilor sectoriale si regionale;
    - Evaluarea starii actuale a factorilor de mediu si fundamentarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung in domeniul mediului, al resurselor regenerabile si neregenerabile;
    - Intarirea capacitatii institutionale in domeniul mediului;
    - Ameliorarea calitatii factorilor de mediu in zonele urbane si rurale;
    - Extinderea retelei nationale de arii protejate si rezervatii naturale, reabilitarea infrastructurii costiere a litoralului romanesc, redimensionarea ecologica si economica a Deltei Dunarii;
    - Intarirea parteneriatului transfrontalier si international cu institutiile similare din alte tari in scopul monitorizarii stadiului de implementare a intelegerilor internationale;
    - Elaborarea strategiilor de protejare a cetatenilor impotriva calamitatilor naturale, accidentelor ecologice si expunerii in zone cu risc ecologic;
    - Intarirea parteneriatului cu organizatiile neguvernamentale in procesul de elaborare si aplicare a politicilor publice in domeniu.
    Pentru protejarea si exploatarea echilibrata a resurselor mediului, Guvernul Romaniei va actiona pe urmatoarele directii:

    1. Integrarea politicii de mediu in elaborarea si aplicarea politicilor sectoriale si regionale, prin:
    - statuarea Ministerului si a Agentiei Nationale de Mediu intr-o pozitie de decizie care sa intersecteze orizontal toate politicile sectoriale (industrie, energie, transporturi, agricultura, turism, politici regionale, administratie locala, sanatate);
    - introducerea efectiva a evaluarii de mediu ca mecanism de integrare pentru politicile nou-formulate si formularea unor indicatori de masurare efectiva a progreselor inregistrate in cazul strategiilor si politicilor existente;
    - intensificarea actiunilor de integrare a politicii de mediu in 5 sectoare prioritare cu impact semnificativ asupra mediului, respectiv: industrie, energie, transport, agricultura si turism, prin:
        - aplicarea standardelor comunitare privind procesele de productie si produsele;
        - intarirea dialogului cu agentii economici din industrie si incurajarea promovarii de catre acestia a schemelor voluntare de management de mediu si a altor forme de autoreglementare;
        - imbunatatirea managementului resurselor, in vederea reducerii utilizarii acestora si cresterii competitivitatii produselor pe piata;
        - imbunatatirea eficientei energetice si promovarea utilizarii energiilor regenerabile;
        - imbunatatirea planificarii, managementului si utilizarii infrastructurilor si facilitatilor de transport, prin includerea costurilor reale legate de infrastructura si mediu in politicile de investitii, pe de o parte, si in costurile pentru utilizatori, pe de alta parte;
        - dezvoltarea transportului public si imbunatatirea competitivitatii acestuia;
        - innoirea parcului auto si incurajarea utilizarii combustibililor mai putin poluanti;
        - utilizarea durabila a resurselor naturale si promovarea unei agriculturi si dezvoltari rurale durabile;
    - asigurarea fondurilor necesare, inclusiv prin utilizarea Fondului de mediu, pentru realizarea investitiilor de mediu necesare indeplinirii angajamentelor asumate de Romania in procesul de negociere a Capitolului 22 al acquisului comunitar, in special pentru implementarea directivelor UE costisitoare, legate de controlul poluarii industriale, calitatea apei, managementul deseurilor, calitatea aerului;
    - promovarea progresiva a instrumentelor economice pentru implementarea politicilor de mediu.

    2. Evaluarea starii actuale a factorilor ecologici si fundamentarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung in domeniul mediului, al resurselor regenerabile si neregenerabile, prin:
    - elaborarea, in cadrul unui program national, a parametrilor de evaluare a starii factorilor ecologici la nivelul existent in prezent (pe baza studiilor generale de incarcare a factorilor de mediu: aer, apa, sol, vegetatie, fauna);
    - elaborarea si aplicarea unei strategii sustenabile in domeniul calitatii mediului.

    3. Intarirea capacitatii institutionale in domeniul mediului, prin:
    - asigurarea resurselor financiare si umane la nivelul autoritatilor centrale, regionale si locale de mediu, conform obligatiilor asumate in cadrul negocierii cu CE a Capitolului 22 - Mediu;
    - reunificarea Garzii de Mediu cu agentiile de mediu, pastrandu-se caracterul deconcentrat al acesteia;
    - asigurarea necesitatilor de instruire a personalului autoritatilor centrale, regionale si locale de mediu in vederea asigurarii implementarii si controlului eficient al conformarii cu legislatia de mediu;
    - utilizarea transparenta a fondurilor de preaderare acordate de UE prin programele PHARE, ISPA si SAPARD, concomitent cu accelerarea ritmului de absorbtie a acestor fonduri;
    - asigurarea resurselor financiare si umane pentru dezvoltarea autoritatii de management al fondurilor structurale si de coeziune la nivel central si a structurilor intermediare la nivel regional, pentru programul operational de mediu;
    - asigurarea capacitatii de atragere si utilizare a fondurilor structurale si de coeziune dupa 2007, prin dezvoltarea pana la acea data a unui portofoliu de proiecte in pregatire.

    4. Ameliorarea calitatii factorilor de mediu in zonele urbane si rurale privind:
    - Imbunatatirea calitatii aerului prin:
        - punerea in aplicare a Strategiei si a Planului de actiune pentru protectia atmosferei si sistemelor de monitorizare in sectorul calitatii aerului;
        - realizarea evaluarilor preliminare privind calitatea aerului la nivel regional si, pe baza acestora, a programelor/planurilor de imbunatatire a calitatii aerului;
        - finalizarea transpunerii legislative in domeniul instalatiilor mari de ardere si promovarea legislatiei privind stabilirea plafoanelor nationale de emisie pentru anumiti poluanti;
        - implementarea masurilor prevazute in Programul National de Reducere a Emisiilor provenite de la instalatiile mari de ardere;
        - dezvoltarea Sistemului National de Monitorizare a Calitatii Aerului si a Sistemului National de Inventariere a Emisiilor de Poluanti in Aer;
        - asigurarea calitatii corespunzatoare a benzinei si motorinei si operationalizarea sistemului de monitorizare calitativa si cantitativa pentru benzina si motorina;
    - Imbunatatirea si implementarea programului national de management al deseurilor prin:
        - dezvoltarea unui sistem integrat de management al deseurilor solide in localitatile urbane si rurale, inclusiv implementarea sistemelor de colecta selectiva si valorificare a deseurilor si ambalajelor la nivelul persoanelor fizice si al agentilor economici;
        - constituirea parteneriatelor de tip public-privat in ceea ce priveste reducerea, refolosirea si reciclarea deseurilor, tratarea corespunzatoare a deseurilor periculoase (incinerare, depozitare);
        - elaborarea planurilor regionale de gestionare a deseurilor, inclusiv evaluarea situatiei actuale, elaborarea prognozelor pasive si a obiectivelor generale si specifice pentru fiecare regiune; stratificarea hartilor prin care sa se identifice viitoarele locatii posibile ale facilitatilor de gestionare a deseurilor;
        - infiintarea Laboratorului National de Referinta pentru deseuri si a laboratoarelor regionale pentru analiza deseurilor;
        - finalizarea transpunerii reglementarilor comunitare privind depozitarea si incinerarea deseurilor;
        - completarea cadrului legislativ privind deseurile din industria dioxidului de titan, a vehiculelor uzate si a echipamentelor electrice si electronice, precum si a substantelor periculoase din acestea;
    - Managementul resurselor de apa, in conformitate cu regimul impus de acordurile, protocoalele si conventiile la care Romania este parte si cu rezultatele negocierilor cu CE. Aceasta se va realiza prin:
        - elaborarea Programului de reactualizare a standardelor si reglementarilor tehnice privind constructia si exploatarea sistemelor de colectare si a statiilor de epurare a apelor uzate orasenesti;
        - elaborarea planurilor de management al bazinelor hidrografice pe baza caracteristicilor acestora, impactul activitatii umane asupra starii apelor, analiza economica a utilizarii apelor, calitatea apei potabile si a apei de imbaiere;
        - amendarea legislatiei privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate;
        - stabilirea obiectivelor de calitate aplicabile apelor marine;
        - identificarea, catalogarea si monitorizarea apelor salmonicole;
        - asigurarea alimentarii cu apa a localitatilor urbane si rurale la standarde europene, prin realizarea lucrarilor de distributie a apei si/sau modernizare a celor existente si a statiilor de tratare aferente;
        - contractarea, implementarea si finalizarea proiectelor de alimentare cu apa, reabilitare a sistemelor de canalizare si punere in functiune a statiilor de epurare finantate din fonduri ISPA (Bacau, Brasov, Bucuresti, Buzau, Piatra-Neamt, Pitesti, Sibiu, Satu Mare);
        - pregatirea unui portofoliu de proiecte, asigurand documentatiile si studiile necesare, pentru modernizarea si constructia sistemelor de alimentare cu apa, a statiilor de tratare, sistemelor de canalizare si a statiilor de epurare pentru localitatile urbane eligibile a fi finantate din fondurile ISPA si SAMTID si a celor rurale din SAPARD, in vederea asigurarii capacitatii de absorbtie a fondurilor respective;
    - Controlul poluarii industriale prin:
        - infiintarea centrului de coordonare, informare si reactualizare a documentelor BAT (cele mai bune tehnici disponibile) pe sectoare de activitate;
        - realizarea si/sau reactualizarea inventarelor nationale, regionale si locale ale instalatiilor care intra sub incidenta, prevenirea si controlul integrat al poluarii;
        - realizarea Registrului de Poluanti Emisi (EPER) la nivel national, regional si local, in conformitate cu cerintele UE;
        - elaborarea si aprobarea programelor de reducere progresiva a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi in vederea atingerii valorilor limita de emisie stabilite de standardele UE;
        - finalizarea transpunerii si accelerarea implementarii legislatiei privind limitarea emisiilor de compusi organici volatili provenite din utilizarea solventilor organici in anumite activitati si instalatii;
        - controlul accidentelor majore care implica substante periculoase;
        - accelerarea procesului de introducere a etichetelor ecologice si incurajarea sectorului privat privind introducerea sistemelor de management de mediu si a automonitorizarii emisiilor;
    - Managementul substantelor chimice si monitorizarea organismelor modificate genetic si interzicerea folosirii pe teritoriul Romaniei a celor periculoase pentru sanatatea populatiei, prin:
        - transpunerea si implementarea legislatiei privind evaluarea si controlul riscului substantelor chimice periculoase pentru sanatatea umana si mediu;
        - dezvoltarea cadrului national de biosecuritate pentru implementarea Protocolului de la Cartagena (Legea nr. 59/2003);
        - reactualizarea inventarului substantelor active utilizate in produsele biocide existente plasate pe piata in Romania;
        - implementarea Planului National de Management al Halonilor;
        - dezvoltarea laboratoarelor autoritatilor locale/regionale de mediu pentru determinarea continutului de azbest din efluenti lichizi si gazosi in zonele in care exista agenti economici care utilizeaza azbestul in procesul de productie;
        - asigurarea cadrului legislativ privind transportul peste frontiera al organismelor modificate genetic, urmarirea si etichetarea acestora si a produselor alimentare si furajelor produse din organisme modificate genetic;
        - constituirea unui catalog national al organismelor modificate genetic, acceptate pe teritoriul Romaniei, accesibil populatiei;
        - crearea si dezvoltarea laboratoarelor specializate in detectarea organismelor modificate genetic;
        - participarea la Mecanismul Privind Schimbul de Informatii in Domeniul Biosecuritatii (Biosafety Clearing House);
    - Schimbarile climatice prin:
        - elaborarea Strategiei nationale si a Planului national de actiune in domeniul schimbarilor climatice;
        - asigurarea capacitatii institutionale prin infiintarea la nivelul autoritatii centrale de mediu a Unitatii de Schimbari Climatice pentru dezvoltarea reglementarilor specifice necesare implementarii strategiei si planului de actiune in domeniu, conform obligatiilor asumate in procesul de negociere cu CE;
        - evaluarea impactului transpunerii in legislatia nationala a reglementarilor comunitare privind comercializarea permiselor de emisii de gaze cu efect de sera asupra sectorului industrial, in principal a celui energetic, dupa 2007, in vederea asigurarii statutului de participant real pe Piata Europeana de Carbon al Romaniei;
        - infiintarea Sistemului national pentru estimarea emisiilor antropice la surse si a retinerilor prin absorbtie a gazelor cu efect de sera;
        - elaborarea Registrului national de emisii de gaze cu efect de sera;
        - estimarea emisiilor viitoare de gaze cu efect de sera;
        - dezvoltarea proiectelor de tip "implementare in comun" care sa vizeze reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, prin imbunatatirea eficientei energetice in producerea de energie si caldura si transformarea unor industrii utilizatoare de combustibili fosili in utilizatoare de biomasa, utilizarea altor surse de energie regenerabila;
        - realizarea Programului national de prevenire si combatere a eroziunii solului, instituirea sistemului de protectie, ameliorare si utilizare durabila a solurilor si monitorizarea zonelor afectate de seceta si desertificare, in conditiile schimbarilor climatice - adoptarea unei noi legi.

    5. Extinderea retelei nationale de arii protejate si rezervatii naturale, reabilitarea infrastructurii costiere a litoralului romanesc, redimensionarea ecologica si economica a Deltei Dunarii, prin:
    - modificarea anexei la Legea nr. 462/2001 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale a florei si faunei salbatice;
    - asigurarea unui management performant, la nivelul cerintelor UE si al conventiilor la care Romania este parte, al retelei nationale de arii protejate;
    - finalizarea cadastrului tuturor ariilor protejate si utilizarea acestor date in inventarierea siturilor Natura 2000 in Romania;
    - realizarea bazelor de date privind speciile de flora si fauna salbatica si habitatele naturale de interes comunitar existente in Romania;
    - pregatirea listei cu situri propuse sa faca parte din reteaua Natura 2000, de interes comunitar, si desemnarea zonelor special protejate;
    - extinderea ariilor naturale declarate arii speciale de conservare si infiintarea de noi arii protejate pe ecosisteme in principalele zone bioclimatice;
    - protectia ecosistemului Dunare - Delta Dunarii - zona teritoriala a Marii Negre, prin crearea unei infrastructuri la nivelul cerintelor UE privind folosirea ecosistemelor, monitorizarea riguroasa a surselor de poluare si masuri pentru diminuarea acestora;
    - redimensionarea ecologica si economica a Deltei Dunarii, in scopul protectiei pe termen lung a acestui ecosistem si a dezvoltarii economice si sociale in conformitate cu Conventia Internationala a Deltei Dunarii.

    6. Intarirea parteneriatului transfrontalier si international cu institutiile similare din alte tari in scopul monitorizarii stadiului de implementare a intelegerilor internationale, prin:
    - realizarea de conventii, acorduri si cooperari bilaterale si multilaterale in domeniul protectiei mediului, la nivel european si mondial, in vederea valorificarii oportunitatilor si facilitatilor de asistenta tehnico-financiara institutionala si stiintifica si identificarii unor posibilitati de finantare a proiectelor de refacere a mediului;
    - respectarea cerintelor de notificare, raportare asumate de Romania ca parte in diferite conventii, protocoale si acorduri internationale;
    - asigurarea cadrului institutional stabilit prin diferite acorduri bilaterale si multilaterale in vederea asigurarii respectarii implementarii conventiilor care reglementeaza poluarea transfrontiera, prevenirea si reducerea acesteia (Conventia de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera, Conventia de la Aarhus privind accesul la informatie, participarea publica la luarea deciziilor si accesul la justitie in probleme de mediu, Conventia de la Helsinki privind accidentele industriale cu impact semnificativ asupra mediului in context transfrontiera).

    7. Elaborarea strategiilor de protejare a cetatenilor impotriva calamitatilor naturale, accidentelor ecologice si expunerii in zone cu risc ecologic, prin:
    - adoptarea de urgenta a noii legi a protectiei civile;
    - implementarea sistemului CECIS (Sistem Comunitar de Comunicatii si Informatii de Urgenta) prin operationalizarea si functionarea Centrului National de Informare si Comunicare pe linie de protectie civila, care sa asigure sistemul de comunicatii, precum si alarmarea populatiei in caz de dezastru;
    - operationalizarea echipelor nationale de protectie civila;
    - Program national de impadurire a minimum 1% din Fondul forestier national pe perioada 2005 - 2008, pentru extinderea suprafetei de paduri, combaterea eroziunii solului, diminuarea riscului de inundatii si ameliorarea climatului;
    - Program national de creare a perdelelor de protectie a campului, a cailor de comunicatie si a asezarilor umane (infiintarea a minimum 500 de km/an perdele forestiere);
    - amenajarea bazinelor hidrografice in scopul diminuarii inundatiilor;
    - elaborarea de norme stricte in ceea ce priveste amenajarile pentru construirea sau protejarea haldelor (de cenusa, steril), a batalurilor (reziduuri petroliere, reziduuri provenite de la industria neferoasa) si a standardelor ecosistemelor similare pe plan mondial.

    8. Intarirea parteneriatului cu organizatiile neguvernamentale in procesul de elaborare si aplicare a politicilor publice in domeniu, prin:
    - acordarea unei atentii prioritare educarii ecologice a populatiei prin conceperea si implementarea unui plan national de actiuni pentru sensibilizarea si constientizarea publicului fata de problematica protectiei mediului;
    - implementarea cerintelor Conventiei de la Aarhus cu privire la accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziilor si accesul la justitie in probleme de mediu, prin definitivarea cadrului legislativ, introducerea unui sistem informatizat la nivel central, regional si local privind gestionarea informatiei de mediu;
    - realizarea unor campanii anuale de constientizare a publicului cu privire la participarea publica la luarea deciziilor de mediu, in special cu privire la rolul publicului in procesele de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectele cu impact semnificativ, autorizare, evaluare de mediu pentru planuri si programe;
    - mediatizarea unor probleme punctuale de protectie a mediului: organisme modificate genetic (GMO - Genetically Modified Organisms), poluanti organici persistenti (POPs - Persistent Organic Pollutants), bifenili policlorurati (PCBs), schimbari climatice, in scopul de a proteja nu doar mediul, ci si sanatatea umana de efectul daunator al acestora.

    CAP. 19
    Politica de protectie a consumatorului

    Obiectivul strategic al Guvernului Romaniei este crearea unui sistem institutional de tip european, capabil sa asigure cresterea gradului de aparare a drepturilor fundamentale ale consumatorilor.
    Directiile principale de actiune ale Guvernului Romaniei pentru realizarea obiectivului strategic sunt:

    1. Dezvoltarea cadrului institutional prin:
    - promovarea unui proiect de Lege-cadru (Cod) privind protectia consumatorilor, care sa imbine cele 11 legi si ordonante aflate astazi in vigoare si sa prevada:
        - reglementarea dreptului la despagubire - dreptul consumatorului de a actiona direct in judecata un producator de bunuri sau prestator de servicii;
        - obligatia pentru autoritatea centrala pentru protectia consumatorilor de a lua masuri pentru realizarea activitatii de informare, consiliere si educare a consumatorilor prin elaborarea unei strategii nationale in domeniu;
        - stabilirea clara a competentei materiale a fiecarei autoritati publice si fixarea mecanismelor de cooperare in activitatea de supraveghere si control;
        - reorganizarea subsistemului institutional pentru acordarea de avize, autorizatii, licente, certificate de clasificare, respectiv a celui pentru expertizare si certificare, asigurandu-se, pe de o parte, eliminarea barierelor in calea liberei circulatii a marfurilor si, pe de alta parte, cresterea rolului lor in prevenirea si constatarea abaterilor de la legislatia in vigoare;
        - dezvoltarea subsistemului organismelor consultative si neguvernamentale pentru cresterea rolului in elaborarea strategiilor si programelor nationale privind protectia consumatorilor, in activitatea de supraveghere a pietei, in rezolvarea prejudecatoreasca si judecatoreasca a litigiilor dintre agentii economici si consumatori, in informarea si consilierea consumatorilor;

    2. Educarea consumatorilor prin:
    - sprijinirea infiintarii Institutului National pentru Consum, ca organizatie neguvernamentala, care sa desfasoare activitati cum ar fi: instruirea de formatori ai asociatiilor de consumatori; consultanta pentru infiintarea de asociatii si pentru imbunatatirea activitatii acestora; efectuarea de teste comparative, de studii si cercetari in domeniu; informarea, consilierea si educarea consumatorilor, inclusiv prin editarea de publicatii similare cu cele din statele membre ale Uniunii Europene;
    - sustinerea procesului de structurare a consumatorilor, pe orizontala si pe verticala, astfel incat sa se infiinteze asociatii in toate judetele si orasele tarii, respectiv federatii la nivelul tuturor judetelor, precum si Consiliul National al Asociatiilor de Consumatori, reprezentant legitim al acestora la nivel central;
    - crearea unui sistem informatic romanesc cu privire la produsele si serviciile cu risc ridicat si imediat pentru viata, sanatatea si securitatea consumatorilor;
    - realizarea unei activitati sistematice de catre toate componentele sistemului institutional pentru protectia consumatorilor, mai ales in colaborare cu structurile societatii civile;
    - introducerea educatiei consumatorilor in procesul de invatamant.

    CAP. 20
    Politica in domeniul tehnologiei informatiilor si comunicatii

    In scopul atingerii obiectivelor de guvernare un rol cheie il vor avea dezvoltarea si utilizarea pe scara larga a tehnologiilor informationale si de telecomunicatii.
    In scopul dezvoltarii societatii informationale ca instrument de baza pentru societatea bazata pe cunoastere, in contextul Strategiei de la Lisabona si in contextul cadrului legislativ european, obiectivele strategice ale guvernarii in domeniul TIC sunt:
    - cresterea competitivitatii economiei romanesti, prin incurajarea utilizarii celor mai noi tehnologii informationale
    - consolidarea industriei de profil (TIC)
    - cresterea performantei institutionale a administratiei publice, prin implementarea coerenta si generalizata de sisteme informatice integrate
    - cresterea confortului cetatenilor.
    Astfel, Romania si cetatenii ei vor avea in 2008:
    - telecomunicatii de calitate la un pret accesibil;
    - acces la servicii in banda larga;
    - investitii in "Noua Economie" cu mai multe locuri de munca bine platite;
    - facilitati extinse de informare, care ofera cetateanului posibilitati superioare de interactiune si integrare in societate;
    - o administratie mai eficienta cu o viteza de raspuns marita la cererile cetatenilor.
    Guvernul Romaniei va promova un set de masuri care vor permite imbunatatirea indicatorilor IT&C, flexibilizarea structurilor administratiei centrale si locale pentru initierea, sustinerea si derularea de proiecte TIC din partea IMM-urilor, precum si deschiderea unor programe de finantare a proiectelor in colaborare cu institutii interne si internationale. Totodata va fi promovat un proiect pentru informatizarea coerenta, eficienta si in conditii de interoperabilitate a administratiei publice locale si centrale.
    Pentru atingerea obiectivelor strategice, Guvernul Romaniei are urmatoarele prioritati:
    - extinderea gradului de acces la servicii; acoperire nationala
    - instalarea, in localitatile cu densitate scazuta, a accesului la servicii, de centre de acces public care sa permita acces in reteaua publica de telefonie (PSTN) si la Internet
    - incurajarea operatorilor regionali alternativi in vederea dezvoltarii buclei locale
    - dezvoltarea comunicatiilor in banda larga
    - dezvoltarea de "Orase digitale" - City Net bazata pe reteaua metropolitana, formata din:
        - serviciile municipalitatii;
        - rezidenti;
        - servicii comerciale;
    - optimizarea infrastructurii informationale nationale
    - educatie si cultura pentru societatea informationala
    - introducerea "alfabetizarii digitale" inca din ciclul primar de studiu;
    - pregatirea si retinerea specialistilor, deficitul de resurse umane atat in zona "creatorilor", cat si in zona universitara fiind evident;
    - privatizarea participatiunilor statului;
    - privatizarea totala a ROMTELECOM, POST-TELECOM si a Societatii Nationale de Radiocomunicatii pana in 2006;
    - privatizarea Postei Romane;
    - crearea unei singure autoritati autonome de reglementare si control in sectorul TIC si punerea ei sub control parlamentar.

    CAP. 21
    Politica privind sustinerea tinerei generatii

    In urmatorii ani, Guvernul si autoritatile publice locale vor trebui sa faca un efort mai consistent pentru a-si corela si armoniza programele, prin aplicarea unor politici publice cu impact social si educational in randul tinerilor, pentru a facilita tranzitia acestora intr-o societate aflata intr-o permanenta schimbare si pentru realizarea unui echilibru intre generatii.
    In acest scop, Guvernul Romaniei va avea urmatoarele obiective:
    - cresterea autonomiei tinerilor
    - implicarea tinerilor in viata publica
    - educatia si formarea profesionala continua
    - eliminarea pana cel mai tarziu in 2007 a stagiului militar obligatoriu
    - prevenirea criminalitatii in randul tinerilor
    - sustinerea familiei tinere

    A. Autonomia tinerilor
    Guvernul Romaniei va sprijini cresterea gradului de autonomie a tinerilor, prin aplicarea urmatoarelor masuri:
    a) dezvoltarea unui program viabil de constructie a locuintelor pentru tineri si corelarea acestuia cu programele administratiei publice locale privind dezvoltarea utilitatilor publice si infrastructurii pentru a aplica in mod efectiv dispozitiile Legii nr. 15/2003;
    b) facilitarea integrarii tinerilor pe piata fortei de munca, prin facilitati suplimentare acordate angajatorilor si corelarea specializarilor din sistemul educational cu piata fortei de munca;
    c) incurajarea tinerilor din mediul rural de a participa la viata economica, prin:
    - aplicarea in cadrul programelor de dezvoltare rurala si agricola a unui sistem de creditare pentru tinerii din mediul rural in scopul infiintarii sau consolidarii fermei familiale, ori pentru incurajarea asocierii tinerilor pentru constituirea de mari ferme, prin achizitionare de teren, utilaje agricole si animale;
    - aplicarea in cadrul programelor de dezvoltare rurala a unui sistem de creditare pentru tinerii care vor sa inceapa sau sa-si dezvolte afacerile in cadrul unei microintreprinderi, intreprindere mica sau mijlocie care functioneaza in mediul rural.

    B. Implicarea tinerilor in viata publica
    Desi alcatuiesc un grup social si cultural dinamic, tinerii s-au indepartat in ultimii ani de viata publica, datorita fragilitatii statutului lor social si discrepantei care a aparut intre obiectivele de politica publica si rezultatele aplicarii acestora. De aceea, Guvernul Romaniei se va concentra asupra aplicarii urmatoarelor masuri:
    a) reorganizarea si expansiunea centrelor de informare si consultanta pentru tineri in toate municipiile resedinta de judet, precum si crearea unei retele regionale si nationale a acestor centre, in parteneriat cu organizatii neguvernamentale;
    b) reunirea organizatiilor nonprofit la nivel de tineret intr-un singur cadru, prin recunoasterea constituirii ca entitate juridica a Consiliului Tineretului din Romania. Consiliul Tineretului din Romania va fi principalul partener neguvernamental in raport cu autoritatile si institutiile administratiei publice centrale abilitate in domeniul politicii de tineret;
    c) stimularea serviciului de voluntariat in domeniul social, de invatamant, precum si in protectia mediului si recunoasterea de Ministerul Educatiei a activitatilor voluntare ca perioada de instruire nonformala;
    d) stimularea vietii asociative a tineretului, prin:
    - dezvoltarea de parteneriate intre organizatii de tineret si autoritati locale, institutii, structuri private;
    - elaborarea mecanismelor de eligibilitate a proiectelor destinate tineretului, cu finantare de la bugetul de stat;
    - descentralizarea deciziei de finantare din banii publici a proiectelor destinate tineretului la nivel judetean;
    - stimularea asociativitatii tinerilor si a parteneriatului cu structurile de si pentru tineret; depolitizarea fundatiilor judetene de tineret;
    - sprijinirea taberelor de tineret; sustinerea renovarii si construirea de noi locuri de cazare in tabere;
    e) promovarea mobilitatii tinerilor in spatiul international prin:
    - extinderea gradului de participare la programele europene; participarea activa la proiectele ce se aplica in cadrul programului "YOUTH"
    - incurajarea dezvoltarii de parteneriate internationale intre organizatii neguvernamentale de tineret din Romania si cele similare din alte tari, in special din spatiul Uniunii Europene;
    f) elaborarea unui program pentru infiintarea bazelor sportive in mediul rural si modernizarea celor existente, finantat din bugetul de stat.

    C. Educatia si instruirea continua
    In domeniul educational, Guvernul Romaniei va lua urmatoarele masuri:
    a) stabilirea de parteneriate intre universitati din Romania si din strainatate, astfel incat un numar cat mai mare de studenti sa poata avea acces la stagii de formare si de studiu in strainatate, prin introducerea principiului "student cu cel putin un an de studiu intr-o alta universitate europeana";
    b) solutionarea pe cale legala a crizei caminelor si a cantinelor prin privatizarea serviciilor si constructia caminelor in sistem de parteneriat public-privat;
    c) elaborarea cadrului legal privind munca studenteasca;
    d) realizarea unei reforme in domeniul sistemului de burse, prin:
    - unificarea burselor de studiu cu cele sociale si fixarea unui standard minim de catre universitate, in baza caruia sa se acorde burse;
    - sustinerea burselor de merit pentru studentii care obtin performante academice, in baza unui standard stabilit de universitate;
    - elaborarea unui sistem coerent si accesibil de creditare a studentilor: bursele private si creditul pentru studii;
    e) dotarea fiecarei scoli sau liceu cu o sala de calculatoare conectata la Internet si introducerea obligativitatii orei de informatica in scoli;
    f) sustinerea accesului tinerilor la primul lor calculator, respectiv programul care asigura accesul avantajos al tinerilor la Internet.

    D. Eliminarea pana cel mai tarziu in 2007 a stagiului militar obligatoriu
    Cel mai tarziu in 2007 se va elimina prin lege organica efectuarea stagiului militar obligatoriu.

    E. Prevenirea criminalitatii
    Pe fondul cresterii numarului de tineri implicati in savarsirea de infractiuni, Guvernul Romaniei va aplica o strategie care sa urmareasca cu prioritate:
    - protectia scolilor;
    - promovarea unui program privind reducerea abandonului scolar, inclusiv prin acordarea alocatiei de stat pentru copii la institutia de invatamant;
    - promovarea unor programe speciale pentru prevenirea si combaterea traficului si consumului de droguri;
    - aplicarea unui plan national privind tinerii proveniti din centre institutionalizate care au implinit 18 ani in scopul reinsertiei lor sociale, formarii profesionale, incadrarii intr-o institutie de invatamant preuniversitar sau universitar;
    - aplicarea unui plan national pentru tinerii delincventi, in scopul reinsertiei lor sociale.

    F. Sustinerea familiei tinere
    a) Construirea de locuinte destinate inchirierii de catre familiile tinere
    b) Acordarea unui sprijin financiar in suma de 200 de euro la constituirea familiei, la prima casatorie a fiecaruia dintre soti.

    CAP. 22
    Politica in domeniul culturii

    Rolul ministerului si al institutiilor publice in domeniu este de a asigura conditiile favorabile creatiei culturale si protejarii patrimoniului cultural. Guvernul Romaniei va avea ca principal obiectiv imbunatatirea constanta a cadrului legislativ, institutional si de finantare a domeniului cultural.
    Politicile culturale vor fi orientate catre "societatea informationala" si vor fi armonizate cu celelalte politici publice. Guvernul:
    - va formula politici integrate privind formarea resurselor umane si in domeniul culturii;
    - va pune in valoare potentialul creatiei culturale curente si al patrimoniului cultural in ceea ce priveste incluziunea sociala;
    - va favoriza formele noi de expresie si practici culturale;
    - va continua procesul de descentralizare institutionala;
    - va incuraja parteneriatul public-privat si parteneriatul central-local.
    Institutiile publice de cultura isi vor asuma si rolul de "puncte de acces pentru serviciul comunitar universal".
    Principiile fundamentale privind relatia dintre cetatean si domeniul cultural sunt:
    - respectarea si promovarea drepturilor culturale fundamentale (acces la cultura si participare la viata culturala);
    - promovarea diversitatii si protejarea identitatii culturale;
    - recunoasterea contributiei culturii la coeziunea si incluziunea sociala.
    Dezvoltarea durabila a institutiilor si a activitatilor culturale are urmatoarele obiective prioritare pe termen mediu:
    - cresterea gradului de acces si participare la cultura;
    - apropierea creatiei culturale de comunitatile locale prin descentralizarea institutiilor si a activitatilor culturale;
    - promovarea creativitatii si a creatiei artistice contemporane;
    - promovarea industriilor culturale;
    - sustinerea programelor nationale, sectoriale, regionale si locale;
    - asigurarea inscriptionarii bilingve a materialelor de informare utilizate in institutiile culturale din localitatile unde o minoritate etnica depaseste pragul de 20% din populatie;
    - elaborarea cadrului legal care sa asigure accesul liber la fondurile arhivistice. Va fi creat cadrul legal care sa asigure accesul liber la fondurile arhivistice si sa permita retrocedarea la cerere, catre fostii proprietari, a registrelor de stare civila, a fondurilor arhivistice comunitare ale cultelor si ale organizatiilor civile.
    Activitatea in domeniul culturii va fi structurata pe urmatoarele componente majore:
    - Reforma sistemului de finantare a culturii
    - Descentralizarea decizionala si administrativa
    - Institutionalizarea unui sistem de consultari periodice si de cooperare cu societatea civila

    I. Reforma sistemului de finantare a culturii
    Vom stimula competitia in oferta de servicii si bunuri culturale, cu scopul scaderii pretului acestora la un nivel acceptabil pentru intreaga piata, in paralel cu cresterea calitatii lor. Estimam ca masurile de relaxare fiscala care vor fi aplicate de Guvern vor stimula, in mod nediscriminatoriu, si ansamblul industriilor culturale.
    Va fi imbunatatit cadrul legal pentru stimularea externalitatilor pozitive in acest domeniu, adica a accesului gratuit la servicii culturale, pe baza resurselor private atrase. In acest sens, va fi imbunatatita legislatia privitoare la sponsorizare, pentru facilitarea atragerii resurselor alternative.
    Guvernul va atribui un rol esential organizatiilor neguvernamentale cu activitate culturala. Rolul acestora in sectorul cultural este de a oferi bunuri si servicii culturale. Societatea civila va fi incurajata sa participe la procesul de formulare a politicilor publice.
    Introducerea progresiva a matching-ului in finantare (termenul semnifica o modalitate de distribuire a resurselor publice bazata pe multiplicarea cu un indice variabil a resurselor atrase din sectorul privat) va stimula institutiile culturale sa se angajeze in parteneriate public-privat extinse si productive. Managementul resurselor publice va fi realizat prin consolidarea unui sistem al fundatiilor de utilitate publica pentru finantarea indirecta a organizatiilor neguvernamentale, menit sa gestioneze in conditii de eficienta si competitivitate repartizarea fondurilor bugetare.
    Parteneriatul central-local se va concentra pe formarea managerilor culturali si facilitarea accesului institutiilor locale la resurse si retele de cooperare.
    Externalizarea unor servicii din cadrul institutiilor de cultura va tine cont de raportul dintre cost, eficienta si calitate.
    In masura in care capitalul privat autohton, ca si cel strain, va fi interesat, Guvernul va trece la concesionarea sau privatizarea unor activitati cultural-artistice si va stimula declansarea si desfasurarea acestui proces de catre autoritatile administratiei publice locale, in coordonarea si finantarea carora functioneaza cele mai multe dintre institutiile de cultura din Romania.
    Stimularea accesului la cultura si a fenomenului cultural la nivelul comunitatilor locale va fi sustinuta, dincolo de disponibilitatile financiare angajate de autoritatile publice locale, prin cofinantare si atragerea resurselor alternative, in special a celor private.
    Pentru mediul rural, vor fi promovate urmatoarele masuri:
    - reabilitarea prin cofinantare a caminelor si centrelor culturale;
    - incurajarea activitatilor care valorifica resursele culturale locale;
    - stimularea institutiilor culturale locale in sensul acoperirii nisei de consum cultural al comunitatilor locale;
    - orientarea mesajului cultural pe segmentul tinerilor si transmiterea acestuia prin infrastructura educationala;
    - facilitarea contactelor internationale ale institutiilor locale.
    Guvernul Romaniei va dezvolta un sistem de finantare mixta, care sa permita finantarea proiectelor culturale initiate la nivel local, atunci cand autoritatile locale nu au forta economica sa le sustina integral, dar dovedesc interes pentru aceasta. Aceasta finantare incrucisata va functiona in paralel cu sistemul de finantare din resursele publice ale comunitatilor locale, precum si cu sistemul de cofinantare a unor proiecte culturale. Legislatia din domeniul financiar, in general, si din cel al sponsorizarii, in special, va fi revizuita pentru a permite institutiilor si organizatiilor culturale sa stabileasca relatii eficiente de parteneriat cu lumea afacerilor.
    O masura specifica vizeaza initierea unui program de sprijinire financiara pentru intretinerea monumentelor si a bunurilor culturale mobile aflate in proprietate privata si inscrise in patrimoniul cultural national.

    II. Descentralizarea decizionala si administrativa
    Unul dintre obiectivele prioritare ale programului de guvernare il constituie continuarea si consolidarea procesului de descentralizare politica, administrativa si fiscala. Autoritatea centrala se va asigura ca exista suficienta vointa pe plan local pentru sustinerea institutiilor descentralizate.
    Autoritatea centrala va fi partener atat al autoritatilor locale, cat si al organizatiilor private.
    Descentralizarea institutiilor si activitatilor culturale va fi fundamentata pe:
    - studii in legatura cu interesul, disponibilitatea si capacitatile financiare si manageriale in domeniu ale autoritatilor publice locale si ale comunitatilor locale;
    - incurajarea autoritatilor administratiei publice locale si a comunitatilor locale pentru preluarea functionarii unor institutii de cultura si activitati culturale descentralizate, prin facilitarea accesului decidentilor locali la modele si retele internationale de administrare si finantare.
    Derularea procesului de descentralizare va avea in vedere disponibilitatile umane si financiare ale autoritatilor si comunitatilor locale si se va face in mod obligatoriu prin transferul corespunzator al resurselor financiare proportional cu transferul de institutii si responsabilitati.
    Guvernul Romaniei va initia o reforma a institutiilor publice de cultura de interes national, indeosebi prin:
    - cresterea gradului de autonomie a acestor institutii, carora Guvernul trebuie sa le aloce o subventie globala fara a conditiona, prin alocatiile bugetare, domeniile si prioritatile de finantare;
    - separarea managementului administrativ de cel cultural-artistic, promovarea specializarii in managementul cultural;
    - imbunatatirea contractului de management care sa cuprinda indicatori de performanta de a caror realizare sa depinda alocarea de resurse financiare publice.

    III. Institutionalizarea unui sistem de consultari periodice si de cooperare cu societatea civila
    Guvernul Romaniei va reduce substantial implicarea directa a autoritatii centrale in conducerea si coordonarea unor institutii de cultura si activitati cultural-artistice. Vor fi initiate si institutionalizate consultari periodice, consultari cu societatea civila si cu toate partile interesate, in scopul participarii acestora la formularea si evaluarea strategiei si politicilor publice in domeniul culturii.
    Societatea civila va fi asociata la:
    - elaborarea de strategii si politici publice;
    - elaborarea cadrului legislativ si institutional, precum si a mecanismelor economico-financiare necesare;
    - initierea si coordonarea unor programe nationale sau sectoriale in domenii prioritare pentru interesul cultural national sau al comunitatilor locale, precum si pentru promovarea culturii si imaginii Romaniei in lume;
    - cofinantarea unor activitati si proiecte cultural-artistice in parteneriat cu autoritatile administratiei publice locale si sectorul privat.

    IV. Organizarea de sine statatoare a Secretariatului de Stat pentru Culte
    Secretariatul de Stat pentru Culte se reorganizeaza si va functiona in subordinea directa a Guvernului.

    CAP. 23
    Politica in domeniul cultelor

    In modelul sau social si comunitar, guvernarea acorda Bisericii un rol deosebit. In aspiratia sa de a lega traditia nationala si crestina cu modelul european de dezvoltare capitalista si modernizare institutionala, Guvernul are in vedere, pe de o parte, morala crestina, ca miez al conduitei morale, iar pe de alta parte, rolul social al Bisericii.
    Guvernul Romaniei sustine libertatea de exprimare religioasa. Nimeni nu trebuie persecutat in vreun fel din cauza credintei sale. Guvernul crede in utilitatea unei miscari ecumenice crestine neideologizate si crede in necesitatea dialogului dintre religii, fie ele crestine sau necrestine.
    Ca garant al drepturilor fundamentale ale omului, intre care la loc de frunte este cel al libertatii religioase, statul trebuie sa sprijine bisericile in indeplinirea menirii lor, ceea ce presupune un sprijin constant pe care institutiile statului trebuie sa il acorde acestora, fara discriminari.
    Statul nu trebuie sa manifeste tendinte de secularizare programatica. In acest sens, Guvernul Romaniei va sustine restabilirea drepturilor patrimoniale ale cultelor religioase. Sprijinirea parohiilor sarace, salarizarea preotilor, sprijinirea revendicarilor patrimoniale ale Bisericii si conservarea patrimoniului religios sunt obiective pe care statul trebuie sa si le asume. In ceea ce priveste raspandirea bisericilor pe teritoriul romanesc, administratia centrala si locala trebuie sa sprijine construirea de noi biserici.
    Fara a se implica in treburile statului, Biserica constituie un pilon al solidaritatii nationale. Actiunea sociala a Bisericii trebuie sa sporeasca in Romania.
    Principiile fundamentale pe care se vor intemeia si dezvolta actiunile Guvernului Romaniei in domeniul politicilor fata de cultele religioase vor avea in vedere urmatoarele aspecte majore:
    - aplicarea principiilor si legislatiei internationale privind respectarea drepturilor si libertatilor religioase pentru toti cetatenii Romaniei, indiferent de etnia sau confesiunea acestora;
    - adoptarea legislatiei privind dezvoltarea vietii religioase in tara noastra;
    - formularea politicii in domeniul vietii confesionale romanesti, avandu-se in vedere 4 mari coordonate:
        - relatia stat - culte sau asociatii religioase;
        - relatia dintre culte;
        - relatia dintre culte, asociatii religioase si indivizi;
        - relatia dintre culte, asociatii religioase si viata sociala.
    In politica sa, Guvernul Romaniei va sprijini demersurile unitatilor parohiale, protopopesti, monahale, eparhiale si a celorlalte unitati de cult pentru realizarea unor obiective care contribuie la dezvoltarea vietii cultural-spirituale in tara noastra. Acestea ar intari si determina cresterea rolului Bisericii in societate si implinirea unor obiective majore cum sunt:
    - sustinerea Bisericii in derularea unor programe sociale, educationale, caritabile, de orientare socio-profesionala si formare continua, in cooperare cu autoritatile publice
    - dezvoltarea educatiei religioase in scoli
    - sprijinirea unor activitati de reconstructie si de restaurare a spatiului eclezial
    - incurajarea construirii si finalizarii unor noi lacasuri de cult
    - perfectionarea legislatiei privitoare la salarizarea integrala, de la bugetul de stat, a clerului si a unor categorii de personal al Bisericii
    - incheierea retrocedarii imobilelor cultelor religioase si extinderea ariei de aplicare a Legii nr. 501/2002 si pentru terenurile intravilane si constructii demolate
    - adoptarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 66/2004 privind restituirea imobilelor care au apartinut comunitatilor minoritatilor nationale si finalizarea acestui proces de retrocedare
    - sporirea, inclusiv prin parghii bugetare, a rolului social al Bisericii.
    In ce priveste sustinerea cultelor religioase, Guvernul Romaniei va avea in vedere promovarea urmatoarelor masuri:
    - sustinerea finalizarii integrale a improprietaririi centrelor eparhiale, protopopiatelor, parohiilor rurale, manastirilor si schiturilor, unitatilor de cult indreptatite, cu suprafete de teren arabil sau silvic, viticole sau pomicole, de pasune sau lacustre, dupa cat este cazul, aplicand legile in vigoare, din fondul de rezerva al primariilor, din fondul fostelor IAS-uri, din cel al ocolurilor silvice si din alte disponibilitati patrimoniale;
    - incurajarea continua a dezvoltarii si obligativitatii invatamantului religios, predat de persoane calificate, in cadrul scolilor publice, la clasele primare, gimnaziale si liceale, necesar pentru educatia sanatoasa a tineretului si, implicit, pentru asanarea morala a societatii romanesti;
    - sprijinirea unor activitati de reconstructie si de restaurare a spatiului eclezial (prin realizarea de programe cu finantare interna si externa);
    - urmarirea si sustinerea ferma a construirii Catedralei Patriarhale a Mantuirii Neamului in Capitala;
    - sustinerea perfectionarii legislatiei privitoare la salarizarea integrala a clerului si a unor categorii de personal al Bisericii de la bugetul de stat;
    - monitorizarea inventarierii si retrocedarii patrimoniului religios mobil si imobil (in functie de criteriile specifice vietii religioase, de necesitatile si de posibilitatile actuale ale Bisericii si implicit ale societatii romanesti);
    - sustinerea implicarii Bisericii, la nivel parohial, eparhial, unitate de cult, in derularea unor programe social-economice, educationale, caritabile, de orientare socioprofesionala si formare continua, aici avandu-se in vedere proiecte cum ar fi:
        - proiectul "Gradina Maicii Domnului sau Ecologizarea Romaniei" - sustinerea prin unitatile de cult a unor actiuni de refacere a echilibrului mediului natural;
        - proiectul "Casa Bunului Pastor" - infiintarea si dezvoltarea unei institutii social-caritabile care sa cuprinda cabinete juridice, medicale etc.;
        - proiectul "Turismul cultural-religios din Romania - imaginea unei Europe Crestine" - sprijinirea fiintarii unui tip de turism cultural-religios, specializat, imbinat, unde este cazul, cu cel agrorural (in special din zona submontana si montana).

    CAP. 24
    Politica in domeniul relatiilor cu romanii de pretutindeni

    I. Cadrul institutional
    Guvernul Romaniei are datoria a actiona pentru sprijinirea dezvoltarii si exprimarea identitatii culturale a romanilor din afara granitelor Romaniei.
    Cadrul institutional de actiune este reprezentat de legislatia europeana (Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale si culturale, documentele Consiliului Europei), tratatele politice bilaterale incheiate de Romania, precum si legislatia interna a statelor in care traiesc comunitatile romanesti.
    Strategia Guvernului Romaniei de dezvoltare a identitatii culturale a romanilor de pretutindeni are la baza:
    - dialogul permanent cu comunitatile romanesti si cu autoritatile statelor in care exista acestea;
    - acordul deplin cu Constitutia si legile Romaniei, precum si cu legislatia internationala;
    - aplicarea, in relatiile cu statele in care traiesc etnici romani, a unor norme europene privind dezvoltarea identitatii culturale similare cu cele pe care Romania le promoveaza in tratamentul minoritatilor nationale de pe teritoriul sau.
    Guvernul Romaniei va actiona in cooperare cu celelalte institutii publice cu atributii in domeniul sprijinirii romanilor din afara granitelor, cu reprezentantii cultelor si ai organizatiilor societatii civile.

    II. Directii de actiune
    - includerea aspectelor legate de pastrarea si dezvoltarea identitatii culturale a etnicilor romani pe agenda dialogului Guvernului Romaniei cu statele vecine si organismele internationale;
    - alocarea de fonduri pentru infiintarea, sustinerea scolilor, institutiilor de cult, institutiilor culturale si pentru burse de studiu, de care pot beneficia membrii comunitatilor romanesti de pretutindeni, o atentie deosebita acordandu-se etnicilor romani din statele vecine;
    - vor fi identificate si sustinute centrele universitare si de cercetare din Occident care au potentialul de a face cunoscuta cultura romaneasca in strainatate;
    - Guvernul va stimula identificarea si cercetarea contributiilor personalitatilor si comunitatilor romanesti de pretutindeni de-a lungul intregii istorii si va asigura circulatia acestor valori in intreg mediul romanesc;
    - o atentie speciala se va acorda cultivarii limbii romane vorbite in afara granitelor Romaniei prin sprijinirea editarii si circulatiei cartilor, ziarelor, revistelor sau productiilor audiovizuale;
    - va fi incurajata difuzarea in Romania a presei scrise si audiovizuale din comunitatile romanesti de peste hotare, pentru asigurarea unei bune cunoasteri a preocuparilor conationalilor nostri;
    - va fi sprijinita difuzarea informatiilor despre comunitatile romanesti din vecinatate in randul comunitatilor romanesti din emigratie si ale originarilor din Romania, astfel incat acestia sa poata veni in ajutorul etnicilor romani din tarile vecine, aflati in dificultate;
    - o atentie deosebita va fi dedicata relatiilor cu Republica Moldova.

    CAP. 25
    Politica in domeniul relatiilor interetnice

    Guvernul Romaniei se va implica pentru asigurarea dreptului de a-si pastra si dezvolta liber exprimarea identitatii etnice pentru toti cetatenii apartinand minoritatilor nationale, astfel incat sa se poata manifesta pe deplin in sfera culturii, limbii, religiei, educatiei, vietii publice, in conformitate cu angajamentele Romaniei in procesul de integrare in Uniunea Europeana, precum si cu documentele europene si internationale in materie. Va fi stimulat efortul comun si dialogul cu minoritatile nationale in vederea imbunatatirii actului decizional si afirmarii identitatii etnice.
    Principiul de baza in relatiile interetnice trebuie sa fie egalitatea deplina de drepturi si sanse egale de afirmare a identitatii.
    Politica fata de minoritati va avea drept obiective de principiu:
    - pastrarea, afirmarea si dezvoltarea identitatii etnice, culturale, religioase si lingvistice prin politici afirmative;
    - combaterea discriminarii si promovarea tolerantei;
    - aducerea la suprafata a valorilor diversitatii culturale;
    - incurajarea dialogului interetnic;
    - eliminarea oricarei forme de extremism, sovinism, antisemitism;
    - imbunatatirea situatiei romilor si continuarea politicilor de reducere a decalajelor dintre populatia roma si societate in ansamblu.
    Pe plan legislativ se vor initia urmatoarele acte normative:
    - legea privind statutul minoritatilor nationale din Romania, precum si cadrul juridic corespunzator privind organizarea si functionarea sistemului institutional al minoritatilor nationale, conform art. 73 alin. (3) lit. r) din Constitutia Romaniei, asigurandu-se atributiile necesare reprezentantilor minoritatilor nationale in infiintarea si conducerea institutiilor culturale si educationale in limba materna, in vederea crearii cadrului legal si institutional al autonomiei culturale;
    - legea privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare.
    De asemenea, in conformitate cu prevederile Constitutiei Romaniei, se vor realiza urmatoarele:
    - crearea cadrului legal privind utilizarea limbii materne in structurile deconcentrate ale statului.
    In ceea ce priveste aspectele institutionale:
    - se va infiinta Institutul pentru studierea problemelor minoritatilor nationale, avand sectii speciale pentru problemele comunitatilor maghiare si rome.
    Pentru continuarea si consolidarea protectiei sectoriale a drepturilor minoritatilor nationale, in acord cu cerintele integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, se au in vedere urmatoarele directii de actiune:
    - largirea cadrului existent al invatamantului in limba materna pe specialitati si niveluri de instruire - primar, profesional, gimnazial, universitar;
    - consolidarea cadrului institutional necesar reprezentarii proportionale si consultarii politice a minoritatilor la nivel legislativ si executiv, atat la nivel national, cat si la nivel local;
    - finantarea unor programe de dezvoltare culturala si interculturala specifice, atat la nivel comunitar, cat si la nivel national;
    - asigurarea unor programe in limba materna la radio si televiziune pentru toate minoritatile nationale, in special pentru comunitatea maghiara, astfel incat sa se asigure satisfacerea nevoilor culturale si de comunicare in limba materna la nivel national; in acest sens vor fi extinse emisiunile studiourilor publice de radio si televiziune finantate din buget pentru ca acestea sa emita in limba maghiara pe tot parcursul zilei;
    - asigurarea conditiilor pentru conservarea si dezvoltarea patrimoniului confesional, in contextul respectului pentru principiile libertatii de constiinta si al pluralismului religios.
    Pentru a se realiza eficient aceste obiective, este necesara orientarea resurselor financiare spre proiecte viabile. In acest sens se vor avea in vedere:
    - promovarea valorilor ce decurg din diversitatea etnica si culturala la nivel national si local prin finantarea unor activitati pe baza de proiecte;
    - orientarea resurselor financiare publice catre finantarea unor activitati specifice pe baza de proiecte;
    - promovarea diversitatii culturale in scopul eliminarii prejudecatilor si recunoasterea valorilor comune;
    - sprijinirea si incurajarea programelor regionale, a accesului la fonduri de dezvoltare comunitare, in vederea realizarii unei dezvoltari durabile in zone traditionale.
    Problematica legata de comunitatea romilor reprezinta un domeniu aparte, care necesita atat eforturi pe plan intern, cat si corelarea cu eforturile europene de eliminare a decalajelor in societate. Consideram necesare aplicarea mult mai eficienta a strategiei nationale si reorientarea acestei strategii spre programe specifice, menite sa asigure imbunatatirea substantiala a situatiei romilor prin:
    - consolidarea structurilor de implementare a strategiei nationale pentru romi la nivel local;
    - realizarea unui parteneriat viabil intre structurile administratiei publice si comunitatile de romi;
    - rezolvarea problemelor legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor si locuintelor detinute de romi si implementarea unor programe de reabilitare a locuintelor din zonele locuite de romi prin asigurarea energiei electrice, a apei potabile, a canalizarii, a gazului metan, a salubritatii;
    - eficientizarea masurilor ce vizeaza aspecte sectoriale (accesul pe piata muncii, promovarea de activitati generatoare de venit, accesul la servicii medicale, reducerea abandonului scolar, promovarea valorilor artistice, crearea unor programe de educatie civica, prevenirea infractionalitatii).

    CAP. 26
    Politica in domeniul justitiei

    In raport cu disfunctiile structurale ale justitiei, interventia guvernamentala va fi structurata pe 3 obiective fundamentale:
    - garantarea unei independente efective a puterii judecatoresti;
    - garantarea accesului cetateanului la justitie, prin imbunatatirea functionarii sistemului judiciar ca serviciu public;
    - dezvoltarea cadrului institutional.
    Guvernul Romaniei, prin Ministerul Justitiei, va prezenta si va lansa aplicarea strategiei actualizate de reforma a sistemului judiciar pana cel mai tarziu in luna martie 2005.

    Garantarea independentei efective a puterii judecatoresti
    Guvernul va aplica urmatoarele masuri:
    - consolidarea rolului de garant al puterii judecatoresti a CSM prin:
        - reglementarea CSM ca organ cu activitate permanenta;
        - atribuirea catre CSM a calitatii de ordonator principal de credite pentru puterea judecatoreasca (instante judecatoresti);
        - stabilirea, prin lege, a unui mandat de 6 ani pentru secretarul general al CSM, care sa asigure continuitatea si un echilibru in raporturile cu ministrul justitiei, in conditiile in care mandatul presedintelui CSM nu asigura o asemenea contrapondere;
        - introducerea obligativitatii suspendarii membrilor CSM, pe durata exercitarii mandatului, din eventualele functii de conducere detinute in cadrul instantelor si parchetelor;
    - instituirea obligatiei CSM de a da anual publicitatii si supune dezbaterii Parlamentului Raportul privind starea justitiei, cuprinzand datele concrete privind functionarea completa a sistemului in anul de referinta: activitatea puterii judecatoresti si a Ministerului Public, inclusiv a Parchetului National Anticoruptie (PNA). Dezbaterea raportului in Parlament va fi centrata pe masurile necesare pentru intarirea independentei si cresterea eficientei, celeritatii si calitatii actului de justitie, precum si pe masurile pe care CSM intelege sa le aplice pentru a-si indeplini misiunea de garant al independentei si eficientei sistemului judiciar in ansamblul sau, inclusiv prin sanctiunile pe care le aplica;
    - clarificarea statutului procurorilor si a rolului Ministerului Public, a continutului juridic al stabilitatii procurorilor si al subordonarii ierarhice a acestora. Aceste principii vor sta la baza unei legi speciale privind statutul procurorilor si al Ministerului Public;
    - reducerea la minimul necesar a participarii procurorului in litigiile civile; participarea procurorului la sedintele de judecata se va intemeia pe principiul egalitatii de statut ("acuzarea" trebuie sa fie pe picior de stricta egalitate cu "apararea");
    - adoptarea masurilor de asigurare a integritatii profesionale a magistratilor si combaterea actelor de coruptie care afecteaza actul de justitie. Imbunatatirea continua a starii materiale a magistratilor si a personalului auxiliar;
    - revizuirea dispozitiilor Constitutiei Romaniei in sensul transformarii autoritatii judecatoresti in putere judecatoreasca; definirea acesteia ca fiind compusa exclusiv din instantele judecatoresti, sub conducerea CSM, ca organ colegial;
    - eliminarea dreptului de vot al ministrului justitiei in cadrul CSM; stabilirea la 6 ani a mandatului presedintelui CSM; interzicerea realegerii membrilor CSM in aceasta calitate; suspendarea acestora, pe timpul exercitarii mandatului, din functiile de judecatori si, pe cale de consecinta, din cele de conducere eventual detinute.

    Garantarea accesului la justitie
    Guvernul este obligat sa monitorizeze si sa evalueze accesul cetateanului la justitie si sa adopte politici adecvate care sa conduca la imbunatatirea functionarii sistemului judiciar si sporirea increderii cetateanului in actul de justitie. In acest scop, Guvernul Romaniei va adopta in urmatorii ani, urmatoarele masuri:
    - reforma unitara a codurilor de procedura si a celorlalte acte normative relevante in vederea simplificarii procedurilor judiciare si a celor administrative prealabile, pentru asigurarea celeritatii solutionarii litigiilor;
    - reforma sistemului de asistenta juridica obligatorie in vederea asigurarii caracterului efectiv si eficient al dreptului la aparare printr-o remunerare corespunzatoare a asistentei din oficiu, precum si suportarea de la bugetul statului (din veniturile sistemului judiciar) a tuturor cheltuielilor ocazionate de realizarea acestui serviciu public; extinderea accesului persoanelor cu venituri reduse la actul de justitie;
    - abrogarea Ordonantei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii, act normativ neconstitutional, care face practic imposibila recuperarea de catre cetateni si de catre persoanele juridice de drept privat (comercianti, organizatii neguvernamentale etc.) a creantelor pe care le au impotriva statului si a institutiilor publice;
    - perfectionarea mecanismului procedural penal, introdus prin modificarea Codului de procedura penala, potrivit caruia masurile procesual penale care aduc atingere drepturilor omului au fost date in competenta magistratilor judecatori;
    - conceperea, aplicarea si incurajarea utilizarii procedurilor prejudiciare si alternative de solutionare a litigiilor - medierea, concilierea, arbitrajul, concordatul preventiv;
    - generalizarea unui sistem adecvat de distribuire impartiala a cauzelor in sedintele de judecata si in vederea efectuarii urmaririi penale (pe baza criteriului alfabetic sau al altor criterii, al caror caracter aleatoriu poate fi verificat si nu poate fi pus la indoiala);
    - adaptarea structurii instantelor in functie de specificul cauzelor. Crearea de sectii specializate - pentru minori, de dreptul familiei etc. Crearea unor instante separate - tribunale, judecatorii - nu se justifica din punctul de vedere al numarului cauzelor in diferite zone, este birocratica si costisitoare din punct de vedere economic;
    - reanalizarea si recorelarea numarului de instante si parchete, precum si a numarului de magistrati, cu sarcinile reale ale sistemului judiciar;
    - perfectionarea competentelor privind organizarea si functionarea sistemelor de executare a pedepselor in regim privativ de libertate si in regim de libertate; imbunatatirea functionarii acestor sisteme, inclusiv a serviciilor de probatiune (create in perioada 1997 - 2000) prin sporirea resurselor financiare si umane alocate, prin formarea acestora din urma si prin extinderea si modernizarea programelor educative privind subiectii executarii;
    - informatizarea justitiei - prin inzestrarea completa a serviciilor publice ale tuturor instantelor si parchetelor, precum si a fiecarui magistrat, cu computere. Reteaua informatica nationala a justitiei este menita sa asigure, pe de o parte, accesul justitiabililor, al avocatilor si al altor persoane interesate la evidenta activitatii judiciare si pe de alta parte, accesul direct al magistratilor la sursele de informare privind legislatia, doctrina si jurisprudenta relevanta.

    Dezvoltarea cadrului institutional
    Guvernul Romaniei va depune toate diligentele necesare pentru dezvoltarea cadrului institutional, cu scopul de a conferi suport atat pentru asigurarea independentei puterii judecatoresti, cat si a accesului cetatenilor la justitie. In acest scop, Guvernul Romaniei va adopta urmatoarele politici:
    - restrangerea treptata a competentelor Ministerului Justitiei corespunzator cresterii competentelor CSM. Stabilirea principiilor care vor guverna raporturile cu CSM;
    - elaborarea - in cooperare cu CSM si cu reprezentantii organizatiilor profesionale, inclusiv cu cei ai profesiei de avocat - a legislatiei privind sistemul judiciar si urmarirea aplicarii acesteia;
    - definitivarea si adoptarea legislatiei care trebuie sa asigure implementarea acquisului comunitar: Codul civil; Codul de procedura civila; Codul de procedura penala;
    - reglementarea exercitarii competentelor de consilier juridic al Guvernului; cresterea eficientei si profesionalismului acestei activitati, in special atribuirea competentelor de verificare a fundamentarii proiectelor; verificarea urgentei proiectelor de ordonante de urgenta si a propunerilor de ordonante pentru legile de abilitare; verificarea compatibilitatii cu acquisul comunitar;
    - clarificarea statutului PNA in scopul asigurarii independentei efective a acestuia;
    - desfiintarea instantelor si parchetelor militare, cu trecerea magistratilor, personalului auxiliar si competentelor acestora in cadrul instantelor si parchetelor civile;
    - integrarea stricta si completa a politiei judiciare in subordinea Ministerului Public si sub autoritatea Ministerului Justitiei, cu asigurarea statutului si resurselor bugetare corespunzatoare;
    - clarificarea raporturilor parchet - politie judiciara, prin trecerea integrala si efectiva a politiei judiciare in structura Ministerului Public, sub autoritatea Ministerului Justitiei, si eliminarea dualismului dintre politia economica si Garda Financiara, prin absorbirea celei dintai de catre cea din urma, precum si clarificarea raporturilor dintre Garda Financiara si Ministerul Public;
    - sustinerea reformei si modernizarii regulilor de organizare si functionare a instantelor si parchetelor;
    - asigurarea resurselor financiare necesare - prin bugetul CSM - pentru buna functionare a Institutului National al Magistraturii si a Scolii Nationale de Grefieri, in scopul indeplinirii complete a functiei lor de formare initiala si continua a magistratilor si a personalului auxiliar;
    - restructurarea destinatiei si utilizarii veniturilor publice generate de sistemul judiciar si de taxele notariale si redirectionarea lor in favoarea acoperirii nevoilor acestuia prin modificarea legilor speciale si redactarea corespunzatoare a legilor bugetare anuale; elaborarea unei perspective bugetare multianuale privind reforma si reasezarea sistemului judiciar;
    - reforma activitatii de statistica judiciara prin unificarea la nivel central si la nivelul instantelor si parchetelor, precum si la nivelul politiei si al altor autoritati de urmarire a aplicarii legii; statistica judiciara va constitui o baza pentru formularea politicilor legislative si judiciare;
    - incurajarea constituirii si functionarii organizatiilor profesionale ale magistratilor si ale personalului auxiliar. Asigurarea cooperarii dintre CSM, Ministerul Justitiei si aceste organizatii;
    - reglementarea statutului serviciului de informatii al Ministerului Justitiei prin lege si punerea sa efectiva sub control parlamentar;
    - concesionarea activitatilor registrului comertului si Cartii funciare catre sisteme profesionale de tip liberal, care sa functioneze autonom, sub autoritatea Ministerului Justitiei;
    - preluarea, de la Ministerul de Externe, a competentelor de reprezentare a statului in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului si pregatirea exercitarii competentelor de reprezentare a statului in fata Curtii Europene de Justitie de la Luxemburg.

    CAP. 27
    Politica de securitate nationala

    I. Aparare nationala
    O data cu admiterea Romaniei ca stat membru cu drepturi depline in NATO, politica de aparare nationala dobandeste un caracter proactiv mai pronuntat. Pe cale de consecinta, responsabilitatile Romaniei nu se mai limiteaza la politici care asigura apararea teritoriului national ori la diplomatia preventiva, dar si la politici care promoveaza ofensiv interesele Romaniei si care sprijina stabilitatea globala in orice regiune in care NATO are misiuni.
    Pentru acest prim deceniu al secolului al XXI-lea obiectivele politicii de aparare a Romaniei sunt:
    - consolidarea statutului Romaniei ca stat membru NATO, integrarea in UE si dezvoltarea unui profil strategic adecvat in cadrul acestor organizatii;
    - continuarea reformei organismului militar pentru dezvoltarea unei capacitati de aparare credibile, moderne si eficiente;
    - intarirea controlului civil si democratic asupra armatei si perfectionarea mecanismelor de realizare a acestuia, in conformitate cu principiile si valorile democratiei constitutionale;
    - consolidarea statutului Romaniei de contributor la securitatea regionala si globala.
    In concordanta cu pozitia geostrategica a Romaniei in spatiul sud-est european - tara de frontiera a NATO si a Uniunii Europene - politica de aparare nationala va avea ca obiectiv apararea si promovarea intereselor vitale ale Romaniei, precum si participarea activa a tarii noastre la asigurarea securitatii zonelor de interes NATO, UE si SUA. In acest sens, Guvernul Romaniei va avea in vedere realizarea urmatoarelor tinte:
    - dezvoltarea capacitatii institutionale si combative a structurilor militare;
    - inzestrarea armatei cu logistica in raport cu misiunile de securitate si aparare colectiva;
    - participarea la politica europeana de securitate si aparare;
    - participarea la realizarea obiectivelor Pactului de Stabilitate in Europa de Sud-Est, mentinerea stabilitatii in zona caucazo-caspica a Marii Negre si a Balcanilor;
    - lupta impotriva terorismului;
    - continuarea programelor de reconversie si de perfectionare a managementului resurselor umane;
    - desfiintarea stagiului militar obligatoriu si revizuirea structurii de forte a armatei;
    - dezvoltarea relatiilor civili - militari.
    Continuarea procesului de reforma a armatei depinde de resursele financiare ale tarii, de capacitatea institutionala a Ministerului Apararii Nationale de a implementa politici, precum si de corelatia acestor politici cu masurile de reforma economica si capacitatea institutionala a altor ministere si agentii de a-si indeplini la timp functiile cu care au fost investite. Avand in vedere aceste cerinte de ordin institutional, cheltuielile militare anuale vor avea o pondere de 2,38% in produsul intern brut, nivel ce va fi mentinut in intervalul 2005 - 2008.
    Aplicarea politicii nationale de aparare se va face respectand urmatoarele conditii:
    - consolidarea controlului democratic civil asupra Armatei si pe cale de consecinta, respectarea deciziilor adoptate de structurile politice ale tarii: Presedintia, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, Parlamentul, Guvernul, precum si colaborarea cu societatea civila;
    - participarea activa la elaborarea si adoptarea deciziilor strategice in cadrul NATO si indeplinirea angajamentelor asumate in calitate de aliat.
    Astfel, Romania trebuie sa isi dezvolte propriul sau profil strategic in conditiile unei stabilitati politice interne si ale unei dezvoltari economice reale, sa participe la efortul de aparare colectiva in cadrul NATO si la constructia dimensiunii militare a UE, precum si la intreaga gama de misiuni pentru indeplinirea angajamentelor de cooperare si parteneriat asumate pe plan international.

    A. Dezvoltarea capacitatii institutionale
    In domeniul dezvoltarii capacitatii institutionale se vor adopta urmatoarele politici:
    - dezvoltarea capacitatii operationale a elementelor componente ale sistemului national de aparare: forte armate, servicii de informatii, ministere, care trebuie sa fie apte sa ofere optiuni, solutii fundamentale de actiune pentru noile provocari la adresa securitatii si apararii nationale;
    - imbunatatirea managementului resurselor umane - formare profesionala si formare profesionala continua prin implementarea de programe care au drept scop cresterea gradului de profesionalizare a personalului armatei. Concomitent se va acorda atentie cresterii calitatii invatamantului militar (sistemului educational militar institutionalizat), precum si extinderii cooperarii cu invatamantul militar din state membre NATO si cu tari partenere si nemembre NATO, cum sunt Japonia, China. De asemenea, in cadrul programului privind managementul resursei umane in Armata Romaniei vor fi incluse masuri ce privesc reabilitarea carierei militare;
    - modernizarea structurala a sistemelor de instruire;
    - continuarea armonizarii cadrului legislativ national din domeniul apararii cu cel existent in tarile membre NATO;
    - asigurarea interoperabilitatii cu fortele Aliantei Nord-Atlantice;
    - optimizarea capacitatii de aparare, prin indeplinirea tuturor obiectivelor de reforma structurala a fortelor armate si a serviciilor de informatii, conform standardelor NATO si UE;
    - dezvoltarea unui sistem de management al crizelor;
    - finalizarea procesului de redimensionare negativa a structurilor de conducere si a corpului de comanda in concordanta cu cerintele NATO si natura noilor misiuni ale armatei;
    - elaborarea si aplicarea mecanismelor de monitorizare si evaluare permanenta a politicilor din domeniul apararii;
    - imbunatatirea planificarii situatiilor de urgenta civila si asigurarea interoperabilitatii intre armata, fortele civile si ale Ministerului de Interne care asigura protectia civila si serviciul de urgenta, conform procedurilor fixate in cadrul Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgenta;
    - sustinerea fundatiilor si institutiilor de cercetare si studii in domeniul securitatii si strategiei militare pentru a evalua si monitoriza politicile de securitate, precum si pentru a promova noi politici in domeniu, ori in managementul cunoasterii si informatiei;
    - continuarea procesului de unificare a planificarii apararii cu bugetarea.
    In acest cadru, Armata Romaniei isi va putea asuma responsabilitati sporite, in acord cu statutul de membru al Aliantei, precum si cu evolutiile din mediul de securitate pentru apararea intereselor nationale si colective, pentru integrarea in UE, pentru participarea la lupta impotriva terorismului international, pentru consolidarea increderii si cooperarii in plan regional si in Europa.

    B. Inzestrare si logistica

    B.1. Inzestrarea armatei
    Inzestrarea armatei, dezvoltarea cercetarii stiintifice romanesti si achizitia licentelor de fabricatie pentru armament modern vor fi prioritati in politica de aparare a Romaniei in urmatorii ani in raport cu necesitatea optimizarii capacitatii de securitate si aparare. In acest sens, Guvernul Romaniei va urmari:
    - sincronizarea permanenta a politicii de inzestrare cu planificarea apararii;
    - dezvoltarea sistemului de management al resurselor pentru evaluarea si fixarea fondurilor finantate in comun (cheltuielile de echipament cat si cheltuielile pentru utilizarea efectivelor militare si civile cerute pentru realizarea oricarei misiuni in cadrul NATO);
    - planificarea investitiilor in domeniul inzestrarii in conformitate cu misiunile fixate Armatei Romane in cadrul NATO si cu nevoile de securitate interna, in functie de forta angajata pentru NATO si UE. Planificarea se va face conform sistemului de planificare, programare, bugetare si evaluare (SPPBE). Se va urmari o crestere a cheltuielilor de capital pentru inzestrare in structura bugetului apararii in raport cu cheltuielile pentru operare-mentenanta, personal si infrastructura;
    - imbunatatirea sistemului de planificare a inzestrarii (SIMAPA - Sistemul Integrat de Management al Achizitiilor pentru Aparare) in concordanta cu misiunile ce ii sunt fixate Romaniei in cadrul NATO, precum si cu nevoile de securitate si aparare interna. In acest sens, in baza unei evaluari prealabile pe costuri, se va urmari inzestrarea acelor arme care contribuie la asigurarea securitatii nationale, securitatii regionale si la specializarea armatei noastre (capabilitatile) in cadrul NATO, precum si la echiparea fortelor care executa misiuni in strainatate;
    - achizitia de licente pentru productia in tara de echipament militar necesar imbunatatirii inzestrarii si standardizarii echipamentelor de lupta si comunicatie;
    - participarea la programe NATO si cooperarea cu tarile membre ale acestei aliante pentru dezvoltarea industriei nationale de aparare; productia in comun de echipament militar pentru modernizarea echipamentelor de lupta si comunicatie;
    - testarea armelor noi si modernizate in conditii de lupta si imbunatatirea tehnologica a armelor existente in conditii reale de lupta;
    - armonizarea planurilor de achizitie in domeniul apararii in conformitate cu orientarile fixate prin Sistemul de Planificare a Armamentelor Conventionale (SPOAC);
    - dezvoltarea sistemelor IT si de comunicatie, inclusiv prin implementarea sistemelor C4 I 2 (comanda, control, comunicatii, computere, informatie si informatica);
    - continuarea programelor de modernizare a blindatelor, concomitent cu evaluarea posibilitatii de sustinere a cercetarii in domeniu si achizitiei de licente pentru imbunatatirea performantelor blindatelor;
    - dezvoltarea sistemelor de simulare pentru pregatirea militarilor din fortele terestre si aeriene;
    - continuarea la scara limitata a programului de modernizare a sistemelor de navigatie la aeronavele MIG 21 Lancer. Concomitent se va face evaluarea, planificarea, programarea si se va fixa bugetul pentru echiparea fortelor aeriene cu noi aeronave de lupta pentru perioada 2007 - 2015, prin inlocuirea totala a aeronavelor MIG 21 Lancer;
    - evaluarea, planificarea, programarea si fixarea bugetului pentru fabricarea unor tipuri noi de elicoptere de lupta;
    - introducerea unor noi sisteme de lupta antiaeriene;
    - finalizarea programelor de dotare a fortelor navale cu nave de lupta tip fregata si nave mai mici;
    - stabilirea planificarii financiare si a obiectivelor pentru programele de cercetare stiintifica;
    - asigurarea stocurilor de munitie si materiale pentru asigurarea instructiei;
    - modernizarea facilitatilor pentru Sprijinul National Gazda (HNS - Host National Suport).
    De asemenea, prin politica de inzestrare si de dezvoltare a logisticii, Guvernul va avea in vedere cresterea performantei actionale a structurilor, asigurarea interoperabilitatii in NATO, revitalizarea unor mijloace de lupta mai vechi, pastrarea si dezvoltarea potentialului militar de cercetare, expertiza si consultanta tehnica si tehnologica.

    B.2. Logistica
    Guvernul Romaniei, prin Ministerul Apararii Nationale va realiza sistemul logistic integrat, prin adaptarea conceptuala si structurala a logisticii actuale la noile realitati privind dimensionarea, configuratia si misiunile Armatei Romaniei, astfel incat asigurarea fortelor pentru securitatea si apararea nationala si colectiva sa se realizeze in stransa concordanta cu cerintele de compatibilitate ale NATO.
    In baza Conceptului Managementului Logisticii statul roman va acorda prioritate:
    - efectuarii investitiilor in sistemul national de logistica pe componentele sale;
    - compatibilizarii si, pe cat posibil, standardizarii echipamentelor si sistemelor de aprovizionare cu cel NATO pentru asigurarea interoperabilitatii operationale;
    - dezvoltarii procedurilor de cooperare intre sectorul civil si militar la nivel national pentru asigurarea functionarii sistemului de logistica.

    B.3. Infrastructura
    Principalele directii de actiune se vor concentra asupra:
    - modernizarii facilitatilor si capacitatilor in bazele aeriene desemnate pentru dislocarea fortelor NATO;
    - imbunatatirii facilitatilor in baze maritime si fluviale pentru acostare nave, incarcare-descarcare, depozitare si manipulare;
    - dezvoltarii depozitelor de combustibil si materiale;
    - dezvoltarii infrastructurii in bazele de instructie disponibile pentru fortele NATO;
    - continuarii lucrarilor de amenajare/modernizare a spatiilor de cazare si hranire, a bazelor de refacere si recuperare, precum si a facilitatilor tehnice si spatiilor administrative si de depozitare pentru marile unitati si unitatile nominalizate sa participe la misiuni NATO.
    Dezvoltarea, modernizarea si intretinerea infrastructurii sunt actiuni ce se vor corela cu ansamblul procesului de perfectionare a sistemului militar romanesc.

    B.4. Sectorul de cercetare-dezvoltare din industria de aparare
    Restructurarea sectorului de cercetare-dezvoltare va trebui sa contribuie in egala masura la cresterea economica si la intarirea capacitatii de aparare a tarii. In acest sens, politica in domeniul cercetarii-dezvoltarii din sectorul de aparare va fi reajustata, astfel incat achizitiile in sectorul militar sa aiba la baza un sistem competitiv in privinta acordarii ajutorului financiar nerambursabil pe teme de cercetare aplicata sau fundamentala, pentru dezvoltarea de noi tehnologii in raport cu strategia nationala de aparare. In acest sens, va fi implementat un regim competitiv si nediscriminatoriu de acordare a ajutoarelor financiare nerambursabile pe teme de cercetare si dezvoltare tehnologica aplicabil pentru toate intreprinderile, indiferent de forma de proprietate. Totodata, companiile care produc pentru industria de aparare si dispun de filiale, sucursale, ori unitati/sectii de cercetare-dezvoltare vor trebui sa pastreze aceste structuri odata cu privatizarea lor. Intrucat structura centrelor de cercetare-dezvoltare din Romania este de tip "dual" - stat-privat - se va utiliza atat finantarea publica directionata catre centrele de cercetare aflate in proprietate publica pana la restructurarea acestora, dar bazata pe criterii de performanta, cat si finantarea realizata in sistem competitiv, in care treptat cel de al doilea sistem se va generaliza. Politica de cercetare-dezvoltare in industria de aparare va trebui sa faca obiectul cooperarii intre Ministerul Apararii Nationale cu ministerele si agentiile care elaboreaza si aplica politici in domeniul industrial si al cercetarii, in scopul integrarii acestor politici si fixarii de o maniera coerenta a competentelor si mecanismelor de colaborare. Totodata, politica de cercetare-dezvoltare in industria de aparare si achizitiile publice in acest domeniu se vor realiza cu conditia instituirii controlului informatiei de cercetare conform clasificarii NATO. In acest mod, se va pune mai bine in valoare si se va dezvolta potentialul stiintific romanesc ca o componenta si resursa esentiala a apararii.

    C. Participarea la politica europeana de securitate si aparare
    Ca viitor membru al Uniunii Europene, Romania va participa mai activ la strategia UE de edificare a unei politici de securitate comuna. In acest sens, Romania isi va fixa in mod concret contributia la realizarea Proiectului Headline Goal 2010. Se are in vedere, in acest sens, interesul nostru de asociere la formele de cooperare europeana deja existente ale Comisiei Europene.

    D. Participarea la realizarea obiectivelor Pactului de Stabilitate din Europa de Sud-Est, mentinerea stabilitatii in spatiul caucazo-caspic, in zona Marii Negre si a Balcanilor
    Romania va participa la misiunile organizate sub egida UE si NATO care au drept scop realizarea pacii si stabilitatii in Balcani si in zona Marii Negre. In acest sens, Romania va depune toate diligentele necesare pentru:
    - acordarea de expertiza statelor din Balcanii de Vest care se integreaza in UE ori adera la NATO sau sunt membre ale Parteneriatului pentru Pace pentru reforma sistemului lor militar;
    - pregatirea permanenta a Brigazii Sud-Est Europene (SEEBRIG) pentru a se angaja in operatiuni de prevenire a conflictelor si in alte operatiuni in sprijinul pacii, precum si in operatiuni umanitare, sub mandat ONU sau OSCE, NATO sau UE;
    - dezvoltarea activitatilor Grupului de cooperare navala din Marea Neagra, BLACKSEAFOR, pentru realizarea interoperabilitatii fortelor participante in misiuni specifice, inclusiv combaterea contrabandei si terorismului in domeniul naval.

    E. Lupta impotriva terorismului
    Actiunile de lupta impotriva terorismului vor urmari:
    - aplicarea masurilor de tip anticipativ;
    - managementul rezultatelor aplicat de autoritatile civile si militare pentru a limita consecintele unui act terorist;
    - combaterea actelor de terorism prin masuri de tip ofensiv. In acest sens, structurile de forte ale Romaniei vor dobandi capacitatea de participare la actiunile de contracarare a amenintarilor teroriste;
    - cooperarea militara internationala.

    F. Continuarea si imbunatatirea programelor de reconversie
    Directia de Reconversie Profesionala din cadrul Departamentului de Resurse Umane din Ministerul Apararii Nationale va coopera cu agentiile de dezvoltare regionala pentru infiintarea si functionarea unor centre de inalta tehnologie, precum si cu agentiile de dezvoltare economica infiintate la nivel local sau regional in scopul sustinerii cu capital de pornire sau consolidare a micilor afaceri pentru personalul de inalta calificare disponibilizat din armata. De asemenea, in cele 8 regiuni de dezvoltare economica se va infiinta cate un centru de cercetare aplicata (in cazul care nu s-a infiintat un tehnopol) in scopul asigurarii transferului tehnologic din centrele de cercetare in intreprinderi mici si mijlocii infiintate de foste cadre militare, precum si pentru sustinerea instruirii si reconversiei profesionale a personalului militar disponibilizat.
    Programul de microcreditare inceput in anii anteriori si sustinut de Grupul Bancii Mondiale cu 3 milioane dolari S.U.A. va trebui prelungit si suplimentat, astfel incat sa cuprinda ca subcomponenta dezvoltarea si consolidarea afacerilor incepute de personalul militar disponibilizat.
    Principala corespondenta in cadrul masurilor care se vor lua, o constituie reconversia profesionala in ocupatii cerute pe piata muncii.

    G. Eliminarea stagiului militar obligatoriu
    Cel mai tarziu pana in 2007 se va elimina prin lege organica efectuarea stagiului militar obligatoriu, tinandu-se insa cont de realizarea planificarii in domeniul redimensionarii efectivului armatei la 90.000 de persoane in timp de pace si in raport cu resursele financiare disponibile la acel moment in acelasi timp, procesul de eliminare a efectuarii stagiului militar obligatoriu va tine cont de mentinerea si optimizarea unei capacitati militare adecvate, care sa raspunda pe deplin noilor misiuni ce revin armatei in noul context geostrategic si in conformitate cu interesele si obiectivele de securitate si aparare proprii.

    II. Politica externa

    A. Obiectivele politicii externe
    Politica externa se va focaliza asupra protejarii intereselor sociale si economice ale cetatenilor romani, precum si promovarii si protejarii intereselor economice, politice si militare ale Romaniei, in concordanta cu pozitia sa geostrategica. De asemenea, politica externa trebuie sa ia in considerare participarea activa la constructia institutionala si culturala a Marii Europe.
    In raport cu interesele economice, politice si militare ale Romaniei pe termen lung, politica externa se va concentra asupra realizarii urmatoarelor obiective:
    - dezvoltarea relatiilor bi- si multilaterale;
    - buna vecinatate si cooperarea regionala;
    - dezvoltarea diplomatiei parlamentare;
    - promovarea diplomatiei economice;
    - extinderea diplomatiei culturale;
    - dinamizarea relatiilor cu romanii de pretutindeni, pastrarea identitatii nationale si culturale.
    Politica externa a Romaniei, va tine cont de respectarea urmatoarelor conditii:
    - coeziune la nivel comunitar, cat si bilateral - dintre obiectivele strategice de politica externa ale Romaniei si obiectivele tarilor membre UE si NATO;
    - coordonarea interministeriala si intarirea comunicarii in cadrul Guvernului, pentru a conferi substanta, credibilitate si coerenta politicii externe si corelarii si integrarii politicilor sectoriale;
    - respectarea si aplicarea efectiva a angajamentelor asumate in cadrul NATO.

    A.1. In planul dezvoltarii relatiilor bilaterale, Guvernul Romaniei va avea in vedere:
    - consolidarea prioritara a relatiilor cu tarile Uniunii Europene si S.U.A.;
    - dezvoltarea cooperarii economice, tehnico-stiintifice si culturale cu China, spatiul vest-balcanic, Asia Centrala, Orientul Mijlociu si tarile Americii Latine;
    - consolidarea si extinderea relatiilor de cooperare cu Sfantul Scaun, Israel si Japonia.

    A.2. In planul relatiilor cu organisme internationale si dezvoltarii relatiilor multilaterale, Guvernul Romaniei va aplica urmatoarele politici:
    - integrarea Romaniei in Uniunea Europeana conform calendarului asumat unilateral de Guvernul Romaniei in anul 2000. In acest sens, reforma institutionala, cu precadere in domeniul justitiei si in sfera administratiei publice, va trebui accelerata in perioada 2005 - 2006 pentru a crea pilonul de sprijin ce contribuie la finalizarea negocierilor de aderare si aplicarea efectiva a obligatiilor asumate in capitolele de negociere;
    - consolidarea pozitiei Romaniei in cadrul NATO, corelativ cu respectarea angajamentelor asumate si asocierea in actiuni comune, inclusiv oferirea si dezvoltarea facilitatilor de infrastructura si logistica pentru trupele NATO;
    - implicarea diplomatiei romanesti in restructurarea sistemului international de securitate, cooperare economica si adaptarea normelor si principiilor de drept international la evolutiile determinate de procesul globalizarii. Se va acorda atentie reformei structurilor ONU, respectiv redimensionarii comisiilor si organismelor sale de specialitate, precum si largirii Consiliului de Securitate cu noi membri permanenti, cum ar fi Japonia si Germania;
    - sprijinirea Curtii Internationale de Justitie, a Curtii Penale Internationale, precum si a Curtii Europene a Drepturilor Omului, inclusiv respectarea hotararilor acestora;
    - fundamentarea diplomatiei globalizarii care sa ia in considerare:
        - obtinerea pentru Romania a statutului de membru OECD;
        - implicarea mai activa in activitatea OMC, OSCE, UE, NATO si in structurile specializate ale ONU;
        - propuneri ofensive pentru alegerea Romaniei ca sediu pentru diferite secretariate ale conventiilor/protocoalelor ONU, programe OSCE, UE, NATO, OMC, OECD, precum si pentru organizarea in Romania a unor reuniuni internationale de impact sub egida si cu finantarea organizatiilor internationale.

    B. Guvernul Romaniei va dezvolta relatiile de buna vecinatate si cooperarea regionala in spatiul sud-est european si al Marii Negre, prin:
    - promovarea relatiilor de buna vecinatate si cooperarea cu tarile Europei de Sud-Est in realizarea pactului de stabilitate pentru asigurarea pacii, consolidarea democratiei, respectarea drepturilor omului si prosperitatea economica;
    - protejarea intereselor Romaniei si ale UE in spatiul sud-est european si rezolvarea de o maniera coerenta si ofensiva a problemelor cu Ucraina in baza normelor de drept international public;
    - promovarea relatiilor cu Republica Moldova in baza unei orientari proactive ce vizeaza, pe de o parte, respectarea drepturilor omului, consolidarea cadrului democratic si al reformelor economice, iar pe de alta parte sustinerea culturii romanesti. In acest sens, Romania isi va directiona asistenta catre acordarea de burse, sustinerea drepturilor culturale ale romanilor, sprijinirea activitatilor care sustin aplicarea reformelor democratice si respectarea drepturilor omului. De asemenea, Romania va monitoriza respectarea cu strictete a acordurilor bilaterale;
    - cooperarea in cadrul Procesului de Cooperare in Europa de Sud-Est (SEECP) pentru promovarea procesului de stabilizare si asociere initiat de Uniunea Europeana pentru statele din Balcanii Occidentali si stabilirea unei legaturi structurale intre UE si SEECP;
    - valorificarea mecanismelor si resurselor Centrului SECI pentru combaterea crimei organizate, in vederea promovarii unor politici coerente de combatere a riscurilor neconventionale la adresa securitatii in regiune;
    - intarirea colaborarii in cadrul Organizatiei de Cooperare Economica a Marii Negre pentru derularea si aplicarea efectiva a proiectelor deja agreate (energie, sistem financiar-bancar, transport, turism), in scopul racordarii mai eficiente a activitatilor acesteia la prioritatile economiei nationale si interesele cercurilor oamenilor de afaceri romani;
    - folosirea infrastructurii, a instalatiilor existente si a specialistilor romani, ca avantaj in cresterea implicarii Romaniei in politica de securitate energetica regionala: transport, depozitare, procesare si comercializarea energiei electrice, petrol, gaze.

    C. Diplomatia parlamentara
    Guvernul Romaniei va colabora cu Parlamentul pentru a fixa mecanismele de informare, comunicare, gestiune a informatiilor si monitorizare, in scopul promovarii de o maniera coerenta a intereselor economice si politice ale Romaniei in strainatate prin relatiile parlamentare bi- si multilaterale, precum si pentru a urmari modul in care initiativele parlamentare ori guvernamentale in planul cooperarii economice si politice pot fi sincronizate si sustinute reciproc.

    D. Diplomatia economica
    Guvernul Romaniei va coopera cu Presedintia, Parlamentul Romaniei si comunitatea oamenilor de afaceri pentru:
    - elaborarea unei strategii comune de actiune privind promovarea intereselor economice ale Romaniei in strainatate;
    - clarificarea si fixarea mecanismelor de comunicare, gestiune a informatiilor si cooperare in structurile administratiei publice centrale, precum si intre acestea, Parlament si asociatiile oamenilor de afaceri.

    E. Diplomatia culturala
    Diplomatia culturala constituie un suport pentru promovarea relatiilor bilaterale si pentru cunoasterea civilizatiei romanesti in lume. In acest scop, Guvernul Romaniei va avea in vedere:
    - elaborarea unui plan de actiune pentru expansiunea diplomatiei culturale;
    - extinderea centrelor de cultura romaneasca in strainatate, cu precadere in tarile membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica;
    - fixarea managementului de proiect in cadrul misiunilor diplomatice care sa faciliteze organizarea evenimentelor culturale si infiintarea centrelor culturale si de documentare, pe langa misiunile diplomatice.

    F. Dinamizarea relatiilor cu romanii de pretutindeni, pastrarea identitatii nationale si culturale
    - monitorizarea tratamentului aplicat comunitatilor romanesti din afara granitelor, cu precadere din Ucraina, Serbia si zona transnistreana;
    - alocarea fondurilor pentru sustinerea unitatilor de invatamant de toate gradele, institutiilor de cult si institutiilor culturale, precum si acordarea de burse de studii romanilor aflati in afara granitelor;
    - imbunatatirea comunicarii dintre comunitatile romanesti cu autoritatile publice, fundatiile si comunitatea de afaceri din Romania;
    - promovarea si protejarea investitiilor economice in zonele locuite de comunitatile romanesti din afara granitelor;
    - sprijinirea editarii si circulatiei ziarelor, revistelor si productiilor audiovizuale; sprijinirea infiintarii de posturi de radio si televiziune.

    G. Capacitate institutionala
    Guvernul Romaniei va acorda prioritate dezvoltarii capacitatii institutionale a Ministerului Afacerilor Externe, iar in acest scop va aplica urmatoarele masuri:
    - analiza, evaluarea si revizuirea planului de actiune privitor la dezvoltarea resursei umane angajate in diplomatie, precum si a consilierilor economici din ambasade; promovarea tinerilor in cariera diplomatica si in consiliere economica, stabilirea unor criterii de performanta pentru cei angajati in diplomatie: diplomati si personal auxiliar;
    - organizarea departamentelor, directiilor si serviciilor in raport cu obiectivele politicii externe, precum si fixarea misiunii, tintelor si a criteriilor de performanta pentru aceste structuri interne ale Ministerului Afacerilor Externe;
    - elaborarea si aplicarea mecanismului de monitorizare si evaluare a activitatii misiunilor diplomatice, fixarea numarului acestora in raport cu interesele politice, economice si militare ale Romaniei, precum si cu performantele individuale ale corpului diplomatic;
    - dezvoltarea interoperabilitatii intre Presedintie - Parlament - Guvern prin corelarea si asigurarea coordonarii activitatilor de diplomatie parlamentara cu cele realizate la nivelul puterii executive - Presedintie si Guvern, in scopul comunicarii, evaluarii relatiilor, asigurarii schimbului si gestiunii de informatii, implementarii angajamentelor asumate si monitorizarii implementarii acestor angajamente;
    - dezvoltarea unui sistem de management al crizelor in cadrul Ministerului Afacerilor Externe care sa ia in considerare riscurile politice, militare, economice si de mediu ce afecteaza relatiile bi- si multilaterale;
    - clarificarea si stabilirea mecanismelor de cooperare intre Ministerul Afacerilor Externe si celelalte ministere din cadrul Guvernului in scopul corelarii politicilor, comunicarii, asigurarii schimbului si gestiunii de informatii, implementarii angajamentelor asumate de Guvernul Romaniei in raporturile cu terte tari sau UE si monitorizarii modului de aplicare a acestor angajamente.

    III. Afaceri interne
    In domeniul afacerilor interne, Guvernul Romaniei va urmari reconstructia institutionala a autoritatii centrale din acest domeniu, corelativ cu implementarea unor politici care se vor orienta preponderent asupra prevenirii si combaterii criminalitatii, introducerii standardelor de calitate pentru servicii publice, precum si asupra implementarii reglementarilor si directivelor emise de Consiliul European privind controlul frontierelor si acordarea vizelor.

    A. Capacitatea institutionala
    Guvernul Romaniei va adopta masuri ce urmaresc intarirea capacitatii de a utiliza intr-un mod eficient si sustenabil resursele financiare si umane existente, in scopul prestarii unor servicii publice de calitate. Intarirea capacitatii institutionale va urmari managementul resurselor, stabilirea unor standarde minime de calitate pentru servicii publice, precum si infiintarea unui sistem de monitorizare si evaluare a serviciilor publice si functionarilor publici.

    A. Masuri de dezvoltare a capacitatii institutionale
    Guvernul Romaniei va aplica urmatoarele masuri:
    - definirea si elaborarea standardelor de calitate pentru serviciile publice. Acestea vor cuprinde si procedurile standard de operare/interventie a politistilor. In acest sens, se va infiinta in cadrul ministerului o unitate de elaborare a standardelor in domeniul serviciilor publice;
    - elaborarea si implementarea unui sistem de management al resurselor umane, pentru sustinerea formarii profesionale continue si reformei serviciilor publice. Pregatirea va fi un suport pentru aplicarea nedistorsionata a masurilor de reforma. Politica de recrutare, selectie si promovare se va focaliza asupra tinerilor absolventi cu studii superioare, in special in politie si servicii de informatii subordonate afacerilor interne;
    - elaborarea unor proceduri standard in managementul resurselor financiare si managementul proceselor in luarea deciziilor, pentru a asigura predictibilitatea activitatii ministerului si a angajatilor sai;
    - pentru toate serviciile publice si functionari se va introduce sistemul de monitorizare si evaluare a acestora: "Cadrul de Lucru pentru Evaluarea Performantelor". Se vor fixa indicatori de performanta pe fiecare serviciu public si functionar public in raport cu obligatiile sale si gradul de satisfactie al cetateanului fata de modul in care un serviciu public este prestat;
    - descentralizarea unor servicii publice pe masura transferului de resurse catre autoritatile administratiei publice locale. In acest sens, Guvernul Romaniei va evalua si va decide infiintarea si functionarea politiei comunitare si metropolitane (pentru Municipiul Bucuresti), prin descentralizarea acestui serviciu catre primarii;
    - stabilirea planificarii strategice/planificare multianuala pe politici, programe si proiecte in concordanta cu interesul cetateanului si a comunitatilor locale;
    - imbunatatirea sistemului de achizitii publice, in scopul asigurarii transparentei financiare. Sistemul va cuprinde componenta de planificare, evaluare si finantare in baza caruia se vor fixa prioritatile alocarii resurselor pentru achizitii, precum si componenta de conducere a programelor de achizitie;
    - utilizarea mecanismelor de consultare publica in orice moment de definire si identificare a problemelor si de elaborare a politicilor prioritare, publicarea programelor si a proiectelor de lege promovate de minister pentru a facilita dialogul public inainte de elaborarea definitiva si adoptarea acestora;
    - organizarea departamentului afacerilor interne pentru identificarea si cercetarea activitatilor ilegale ale politistilor;
    - dezvoltarea capacitatii institutionale a serviciilor de informatii din structura afacerilor interne, instituirea controlului parlamentar efectiv asupra activitatii lor, corelativ cu asigurarea transparentei financiare. Directiile principale de actiune a acestor servicii vor fi stabilite de minister si se vor limita la prevenirea si combaterea terorismului, prevenirea si combaterea crimei organizate, spalarea banilor, infractiuni din domeniul bancar si al pietei de capital, protectia informatiilor clasificate, cooperarea cu politia de frontiera si autoritatile vamale in scopul culegerii de informatii, schimbul de date si procesarea acestora, precum si pentru interventia in traficul de fiinte umane, traficul de droguri, traficul international cu autoturisme furate, traficul cu moneda falsa, cecuri de calatorie si carti de credit/debit, trafic cu materiale strategice si nucleare;
    - reorganizarea structurii Inspectoratului General al Politiei, pentru a evita suprapunerile de atributii si pentru a optimiza costurile de operare si investitiile de capital.

    B. Politici publice - prioritati

    B.1. Prevenirea si combaterea criminalitatii
    Guvernul Romaniei va colabora cu Presedintele Romaniei in cadrul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii pentru aplicarea unei Strategii Nationale de Prevenire a Criminalitatii. Strategia va stabili obiectivele si rolul autoritatilor, scolilor, familiei si societatii civile in prevenirea criminalitatii.
    Obiectivele strategiei tin cont de factorii si conditiile care contribuie la angajarea intr-un comportament infractional si au in vedere:
    - protectia comunitatilor locale si a scolilor;
    - aplicarea unor programe speciale pentru tinerii si familiile lor care traiesc intr-un mediu cu risc infractional ridicat ce genereaza violenta domestica, abuz sexual, consumul de droguri, ori promovarea unei culturi infractionale, cum sunt zonele sarace si periferice din localitatile urbane, ori din zonele periurbane;
    - aplicarea unor programe speciale destinate persoanelor marginalizate ce traiesc in zonele industriale aflate in declin. Aceste programe se vor integra in programele de dezvoltare locala si regionala;
    - combaterea traficului si consumului de droguri;
    - programe speciale pentru tinerii cu probleme de comportament (agresivitate) ori care s-au asociat in bande pentru savarsirea de activitati infractionale;
    - programe speciale pentru comunitatea rromilor.
    Masurile de prevenire si combatere a criminalitatii se vor aplica la nivel comunitar, in baza evaluarilor si solutiilor propuse de reprezentantii comunitatilor locale si autoritatile teritoriale de ordine publica organizate potrivit Legii nr. 218/2002, tinand cont de mecanisme de organizare institutionala ce se refera la:
    - implementarea mecanismelor de comunicare si parteneriat intre politie si reprezentantii comunitatii locale pentru a identifica cele mai bune solutii pentru prevenirea si combaterea criminalitatii, asigurarea protectiei/patrularii strazilor, parcurilor si scolilor;
    - formarea unor retele locale intre orase si municipii si a unei retele regionale pentru a realiza schimbul de informatii si bune practici in prevenirea si combaterea criminalitatii;
    - informarea publicului despre mecanismele de preventie a criminalitatii.

    B.2. Combaterea crimei organizate
    - aplicarea strategiei nationale de combatere a crimei organizate, in special a traficului de droguri, traficului de fiinte umane, traficului de arme, autoturisme furate, cu moneda falsa, cecuri de calatorie si carti de credit/debit, traficului cu materiale strategice si nucleare;
    - organizarea de o maniera neechivoca in cuprinsul acestei strategii a managementului integrat intre structurile ministerului ce gestioneaza politicile privitoare la afaceri interne, precum si a mecanismelor de cooperare cu alte ministere, ori cu organisme internationale, cum sunt INTERPOL si EUROPOL, ori politii nationale din alte tari.

    B.3. Refugiati, imigrare ilegala, readmisie
    - extinderea si imbunatatirea conditiilor de locuit in centrele de cazare aflate in gestiunea Oficiului National pentru Refugiati;
    - constituirea unui fond special pentru returnarea/expulzarea persoanelor aflate ilegal pe teritoriul Romaniei si carora nu li se poate acorda statutul de refugiat sau a caror cereri de azil au fost respinse de instantele judecatoresti;
    - cooperarea cu organizatii neguvernamentale pentru elaborarea si aplicarea unor programe de insertie sociala a refugiatilor;
    - intarirea managementului in domeniul politicilor de combatere a imigratiei ilegale, pentru a reduce pe cat posibil numarul imigrantilor ilegali si tranzitarea teritoriului Romaniei;
    - elaborarea unui plan de actiune care va prevedea masuri standard pentru facilitarea reintegrarii persoanelor care doresc sa se repatrieze voluntar. In acest sens, Romania va solicita incepand cu anul 2007 si asistenta financiara a UE prin Fondul European pentru refugiati.

    B.4. Traficul si consumul de droguri
    - aplicarea strategiei nationale de combatere a consumului si traficului de droguri in conformitate cu Strategia UE de combatere a traficului de droguri;
    - intarirea controlului vamal;
    - folosirea investigatorilor acoperiti in actiunile de combatere a retelelor de narco-trafic;
    - intarirea Brigazii Antidrog, din cadrul Directiei Generale de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog din Politia Romana;
    - realizarea unui management integrat in domeniul politicilor de combatere a traficului si consumului de droguri intre Directia Generala de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog din Politia Romana, Directia pentru Combaterea Infractionalitatii Transfrontaliere din Politia de Frontiera Romana, Directia Generala a Vamilor si Ministerul Sanatatii si Familiei. Sistemul va fi aprobat prin ordin comun al ministerelor de resort.

    B.5. Serviciul de urgenta
    - elaborarea regulamentului cadru pentru fixarea structurii organizatorice, precum si functionarea si dotarea comitetelor, centrelor operationale si centrelor operative pentru situatii de urgenta;
    - clarificarea prin regulament in cel mai scurt timp a conducerii si coordonarii unitare a fortelor de interventie;
    - organizarea pe langa centrul national operational a 8 centre operationale regionale corespunzator regiunilor de dezvoltare economica, pentru coordonarea activitatii centrelor operationale organizate la nivel de judet in caz de interventie;
    - emiterea de standarde si fixarea protocoalelor de cooperare cu politia de frontiera pentru interventii in cazul producerii unui eveniment exceptional in zona de granita;
    - evaluarea cerintelor si efectuarea investitiilor in centrele operationale.

    B.6. Cyberspace
    In urmatorii ani, Politia Romana va trebui sa acorde un rol important combaterii infractiunilor savarsite pe Internet. In acest sens, va trebui infiintat un departament in cadrul Inspectoratului General al Politiei pentru:
    - organizarea, conducerea si coordonarea investigatiilor legate de infractiuni savarsite pe Internet;
    - colaborarea cu sectorul privat pentru educarea si instruirea permanenta a resursei umane din cadrul IGP, ori pentru achizitie de software;
    - cooperarea cu organizatii neguvernamentale pentru elaborarea programelor de preventie si combatere a criminalitatii pe Internet, avand ca tinta cu precadere educarea copiilor si a tinerilor;
    - protectia sistemelor informatice din cadrul Politiei Romane.

    B.7. Cooperarea internationala
    Guvernul Romaniei va sprijini Politia Romana sa stabileasca in mod efectiv o cooperare permanenta cu EUROPOL pentru:
    - schimbul de informatii;
    - elaborarea de catre EUROPOL a rapoartelor ce privesc analiza fenomenului infractional din tara noastra;
    - furnizarea de expertiza si suport tehnic pentru efectuarea investigatiilor si realizarea operatiunilor de cercetare.

    C. Inzestrare
    Guvernul Romaniei va aplica un sistem integrat de management al achizitiilor publice, prin imbunatatirea celui actual fixat in scopul planificarii achizitiilor si asigurarii transparentei financiare. Sistemul va cuprinde componenta de planificare, evaluare si finantare in baza caruia se vor fixa prioritatile alocarii resurselor pentru achizitii, precum si componenta de conducere a programelor de achizitie. Prin utilizarea acestui sistem se vor evalua corect cerintele investitiilor de capital in raport cu resursele financiare disponibile, se va stabili momentul si locul in care este nevoie de o achizitie si se va controla acest proces.
    In concordanta cu cerintele de asigurare a ordinii publice, se va tine cont de realizarea urmatoarelor investitii cu caracter prioritar:
    - Sistemul Integrat de Observare, Supraveghere si control la Marea Neagra;
    - Centrul de comanda si control al Politiei Capitalei;
    - dotarea cu aparatura si mijloace tehnice de aparare pentru politie;
    - achizitia de masini, echipamente si aparatura pentru functionarea serviciului de urgenta;
    - achizitia de aparatura si echipamente destinate cercetarii si probarii faptelor infractionale;
    - modernizarea si achizitia de echipamente in domeniul comunicatiilor si IT;
    - schimbarea uniformelor politistilor pentru asigurarea respectului si autoritatii acestora.

                     Principalii indicatori macroeconomici
                                 2005 - 2008

                          Ratele de crestere a PIB (%)

 _________________________________________________________________
|                                                                 |
|        |                                                        |
|   7,0%_|                              ______       ______       |
|        |                             |      |     |      |      |
|   6,9%_|                             | 7,0% |     | 7,0% |      |
|        |                             |      |     |      |      |
|   6,8%_|                             |      |     |      |      |
|        |                             |      |     |      |      |
|   6,7%_|                 ______      |      |     |      |      |
|        |                | 6,7% |     |      |     |      |      |
|   6,6%_|                |      |     |      |     |      |      |
|        |                |      |     |      |     |      |      |
|   6,5%_|    ______      |      |     |      |     |      |      |
|        |   | 6,5% |     |      |     |      |     |      |      |
|   6,4%_|   |      |     |      |     |      |     |      |      |
|        |   |      |     |      |     |      |     |      |      |
|   6,3%_|   |______|     |______|     |______|     |______|      |
|        |_____________________________________________________   |
|                      |            |            |             |  |
|              2005         2006         2007         2008        |
|_________________________________________________________________|

                             Produsul Intern Brut

                                               Mld. euro
 ________________________________________________________
|                                                        |
| 90,0_|                                                 |
|      |                                       ____      |
| 80,0_|                              ____    |    |     |
|      |                     ____    |    |   |    |     |
| 70,0_|                    |    |   |    |   |    |     |
|      |            ____    |    |   |    |   |    |     |
| 60,0_|           |    |   |    |   |    |   |    |     |
|      |   ____    |    |   |    |   |    |   |    |     |
| 50,0_|  |    |   |    |   |    |   |    |   |    |     |
|      |  |    |   |    |   |    |   |    |   |89,4|     |
| 40,0_|  |    |   |    |   |    |   |80,6|   |    |     |
|      |  |    |   |    |   |72,1|   |    |   |    |     |
| 30,0_|  |    |   |64,2|   |    |   |    |   |    |     |
|      |  |56,1|   |    |   |    |   |    |   |    |     |
| 20,0_|  |    |   |    |   |    |   |    |   |    |     |
|      |  |    |   |    |   |    |   |    |   |    |     |
| 10,0_|  |    |   |    |   |    |   |    |   |    |     |
|      |  |    |   |    |   |    |   |    |   |    |     |
|  0,0_|__|____|___|____|___|____|___|____|___|____|__   |
|      | 2004 (E) | 2005  |  2006  |  2007  |  2008   |  |
|________________________________________________________|

                              Inflatia 2004 - 2008 (%)

                                                               dec. - dec.
 ______________________________________________________________________________
|                                                                              |
|10,0  ______________________________________________________________________  |
|     |       _ 9,3                                                          | |
| 9,0 |______<_>_____________________________________________________________| |
|     |        |                                                             | |
| 8,0 |________|_____________________________________________________________| |
|     |        |                                                             | |
| 7,0 |________|_____________________________________________________________| |
|     |        |____________ _ 6,5                                           | |
| 6,0 |_____________________<_>______________________________________________| |
|     |                       |___________ _ 5,0                             | |
| 5,0 |___________________________________<_>________________________________| |
|     |                                     |_________ _ 4,0                 | |
| 4,0 |_______________________________________________<_>____________________| |
|     |                                                 |___________ _  3,0  | |
| 3,0 |_____________________________________________________________<_>______| |
|     |                                                                      | |
| 2,0 |______________________________________________________________________| |
|     |                                                                      | |
| 1,0 |______________________________________________________________________| |
|     |                                                                      | |
| 0,0 |______________________________________________________________________| |
|           2004 (E)       2005    |     2006          2007         2008     | |
|______________________________________________________________________________|

                   Salariul mediu pe economie 2004 - 2008

 ______________________________________________________________________________
|                                                                              |
|          45,0  ____________________________________________________________  |
|               |                                                 244 Euro   | |
|               |                                                            | |
|          40,0 |____________________________________________________________| |
|               |                                                            | |
|               |                                                    ()      | |
|          35,0 |___________________________________________________/________| |
|               |                                            ____ /   _      | |
|               |                                          /         |_|     | |
|          30,0 |________________________________________/__________/________| |
|               |                                      /      ____/  321 Euro| |
|    %          |                                    ()     /                | |
| Rata de  25,0 |___________________________________/_____/__________________| |
| crestere      |                              ___/   _ /                    | |
|               |                            /       |_|                     | |
|          20,0 |__________________________/________/________________________| |
|               |                        /      __/                          | |
|               |  144 Euro            ()     /                              | |
|          15,0 |____________________/______/________________________________| |
|               |            ______/    _ /                                  | |
|               |          /           |_|                                   | |
|          10,0 |________/____________/______________________________________| |
|               |      ()   ________/                                        | |
|               |       _ /                                                  | |
|           5,0 |______|_|___________________________________________________| |
|               |                                                            | |
|               |      197 Euro                                              | |
|           0,0 |____________________________________________________________| |
|                     2004 (E)        2006          2007      |     2008     | |
|                                                                              |
|                     ___________________________________________________      |
|                    |                              _                    |     |
|                    | ----()--- Salariul net   ---|_|--- Salariul brut  |     |
|                    |___________________________________________________|     |
|______________________________________________________________________________|

                     Numarul de salariati din economie

                                                                (mii persoane)
 ______________________________________________________________________________
|                                                                              |
|                        5000 -|                                     ______    |
|                              |                                    |      |   |
|                              |                                    |      |   |
|                        4900 -|                            ______  |      |   |
|                              |                           |      | |      |   |
|                              |                           |      | |      |   |
|                        4800 -|                   ______  |      | |      |   |
|                              |                  |      | |      | |      |   |
|                              |                  |      | |      | |      |   |
|                        4700 -|          ______  |      | |      | |      |   |
|                              |         |      | |      | |      | |      |   |
|                              | ______  |      | |      | |      | |      |   |
|                        4600 -||      | |      | |      | |      | |      |   |
|                              ||      | |      | |      | |      | |      |   |
|                              ||      | |      | |      | |      | |      |   |
|                        4500 -||      | |      | |      | |      | |      |   |
|                              ||      | |      | |      | |      | |      |   |
|                              ||______| |______| |______| |______| |______|   |
|                        4400 -|____________________________________________   |
|                              |        |        |        |        |        |  |
|                              |2004 (E)|  2005  |  2006  |  2007  |  2008  |  |
|  ____________________________|________|________|________|________|________|  |
| |  _                         |        |        |        |        |        |  |
| | |_| Nr. salariati economie |  4645  |  4750  |  4830  |  4910  |  5000  |  |
| |____________________________|________|________|________|________|________|  |
|______________________________________________________________________________|

    NOTA:
    Numarul de salariati din economie cuprinde locurile de munca existente, locurile de munca nou create si oficializarea locurilor de munca din economia ascunsa.

                   Deficitul de cont curent in PIB (%)

 ______________________________________________________________________________
|                                                                              |
| 6,00%_|   _____                                                              |
|       |  |     |       _____                                                 |
|       |  |5,84%|      |     |                                                |
|       |  |     |      |5,58%|        _____                                   |
|       |  |     |      |     |       |     |        _____                     |
|       |  |     |      |     |       |5,09%|       |     |                    |
| 5,00%_|  |     |      |     |       |     |       |5,02%|                    |
|       |  |     |      |     |       |     |       |     |                    |
|       |  |     |      |     |       |     |       |     |       _____        |
|       |  |     |      |     |       |     |       |     |      |     |       |
|       |  |     |      |     |       |     |       |     |      |4,92%|       |
| 4,00%_|  |     |      |     |       |     |       |     |      |     |       |
|       |  |     |      |     |       |     |       |     |      |     |       |
|       |  |     |      |     |       |     |       |     |      |     |       |
|       |  |     |      |     |       |     |       |     |      |     |       |
|       |  |     |      |     |       |     |       |     |      |     |       |
| 3,00%_|  |     |      |     |       |     |       |     |      |     |       |
|       |  |     |      |     |       |     |       |     |      |     |       |
|       |  |     |      |     |       |     |       |     |      |     |       |
|       |  |     |      |     |       |     |       |     |      |     |       |
|       |  |     |      |     |       |     |       |     |      |     |       |
| 2,00%_|  |     |      |     |       |     |       |     |      |     |       |
|       |  |     |      |     |       |     |       |     |      |     |       |
|       |  |     |      |     |       |     |       |     |      |     |       |
|       |  |     |      |     |       |     |       |     |      |     |       |
|       |  |     |      |     |       |     |       |     |      |     |       |
| 1,00%_|  |     |      |     |       |     |       |     |      |     |       |
|       |  |     |      |     |       |     |       |     |      |     |       |
|       |  |     |      |     |       |     |       |     |      |     |       |
|       |  |     |      |     |       |     |       |     |      |     |       |
|       |  |     |      |     |       |     |       |     |      |     |       |
| 0,00%_|__|_____|______|_____|_______|_____|_______|_____|______|_____|_____  |
|       |  2004 (E)  |   2005     |    2006     |    2007     |   2008         |
|______________________________________________________________________________|

                 Datoria externa totala in PIB (%)

 ____________________________________________________________
|                                                            |
| 45,0%_|                                                    |
|       |                                                    |
|       |                                                    |
|       |                                                    |
| 40,0%_|                                                    |
|       |                                                    |
|       |                                                    |
|       |                                                    |
| 35,0%_|                                       32,2%        |
|       |                     31,9%    31,9%    ____         |
|       |            31,5%    ____     ____    |    |        |
|       |   31,4%    ____    |    |   |    |   |    |        |
| 30,0%_|   ____    |    |   |    |   |    |   |    |        |
|       |  |    |   |    |   |    |   |    |   |    |        |
|       |  |    |   |    |   |    |   |    |   |    |        |
|       |  |    |   |    |   |    |   |    |   |    |        |
| 25,0%_|  |    |   |    |   |    |   |    |   |    |        |
|       |  |    |   |    |   |    |   |    |   |    |        |
|       |  |    |   |    |   |    |   |    |   |    |        |
|       |  |    |   |    |   |    |   |    |   |    |        |
| 20,0%_|  |    |   |    |   |    |   |    |   |    |        |
|       |  |    |   |    |   |    |   |    |   |    |        |
|       |  |    |   |    |   |    |   |    |   |    |        |
|       |  |    |   |    |   |    |   |    |   |    |        |
| 15,0%_|  |    |   |    |   |    |   |    |   |    |        |
|       |  |    |   |    |   |    |   |    |   |    |        |
|       |  |    |   |    |   |    |   |    |   |    |        |
|       |  |    |   |    |   |    |   |    |   |    |        |
| 10,0%_|  |    |   |    |   |    |   |    |   |    |        |
|       |  |    |   |    |   |    |   |    |   |    |        |
|       |  |    |   |    |   |    |   |    |   |    |        |
|       |  |    |   |    |   |    |   |    |   |    |        |
|  5,0%_|__|____|___|____|___|____|___|____|___|____|_____   |
|       | 2004 (E) | 2005  |  2006  |  2007  |  2008  |      |
|____________________________________________________________|