Hotărârea Nr.6 din 25.02.2014

privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind comisioanele interbancare pentru operaţiunile de plată pe bază de card - COM (2013) 550
ACT EMIS DE: Camera Deputatilor
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 141 din 26 februarie 2014

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi al art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 11/2011 privind procedura de lucru şi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale,Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNICLuând în considerare Proiectul de opinie nr. 4 c-19/83, adoptat de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 19 februarie 2014, 1. Camera Deputaţilor ia act că propunerea face parte din iniţiativele menite să pună în aplicare Agenda digitală, parte, la rândul său, a Strategiei Europa 2020, şi se adaugă unui pachet mai larg de măsuri legislative privind serviciile de plată, urmând să completeze şi să actualizeze cadrul juridic existent; consideră că propunerea este coerentă cu Agenda digitală, în particular cu obiectivul creării unei pieţe unice digitale. 2. Camera Deputaţilor susţine punctul de vedere al Parlamentului European potrivit căruia, în contextul crizei actuale, piaţa digitală este o oportunitate importantă pentru creşterea economică, crearea de locuri de muncă şi relansarea consumului, cu precizarea că Uniunea Europeană trebuie să continue eforturile pentru a institui o piaţă internă digitală completă. 3. Camera Deputaţilor susţine punctul de vedere al Parlamentului European potrivit căruia este esenţial, pe de o parte, să se elimine obstacolele existente şi, pe de altă parte, să se încurajeze încrederea consumatorilor; în acest sens, existenţa unei pieţe unice europene a plăţilor efectuate cu cardul, pe internet şi de pe telefonul mobil, neutră şi sigură, care să faciliteze libera concurenţă şi inovarea, este esenţială pentru realizarea unei veritabile pieţe unice digitale şi ar putea aduce o contribuţie majoră la creşterea încrederii consumatorilor. 4. Camera Deputaţilor constată că se perpetuează practici de excludere a cetăţenilor europeni de la accesul la anumite sectoare ale pieţei interne şi că opoziţia dintre libertatea întreprinderii de a decide în ce regiune doreşte să activeze şi dreptul consumatorilor de a nu fi discriminaţi de refuzul de a furniza servicii numai pe motive de cetăţenie sau loc de reşedinţă reprezintă încă un fapt de viaţă. 5. Camera Deputaţilor observă că în mediul digital, extrem de dinamic, fiecare progres în tehnologie pare a genera o nouă formă de discriminare sau a facilita formele tradiţionale de discriminare, în loc să determine creşterea calităţii vieţii sociale, prin aplicarea principiilor şi respectarea valorilor Uniunii Europene. 6. Camera Deputaţilor reaminteşte că articolul 18 din TFUE interzice discriminarea pe motive de cetăţenie şi că interzicerea practicilor discriminatorii are scopul de a asigura integritatea pieţei, iar criteriul reşedinţei ar putea fi văzut ca un caz de discriminare indirectă pe motiv de cetăţenie. 7. Camera Deputaţilor ia act de evaluarea instituţiilor europene potrivit căreia veniturile obţinute din comisioanele interbancare multilaterale (CIM) sunt în multe cazuri prea ridicate comparativ cu costul pe care ar trebui să îl acopere, iar măsurile pentru ca CIM-urile să nu denatureze concurenţa prin crearea de obstacole în calea noilor participanţi la piaţă şi a inovării ar trebui stabilite prin regulament. 8. Camera Deputaţilor ia act de Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 24 mai 2012 în „cauza MasterCard“, potrivit căreia comisionul interbancar multilateral (CIM) poate fi considerat anticoncurenţial. 9. Camera Deputaţilor ia act de faptul că în România nivelul comisioanelor suportate de comercianţi variază între 0,5% şi 1,9% din valoarea unei tranzacţii cu cardul de debit sau de credit, acoperind atât cheltuielile de emitere, cât şi cheltuielile de acceptare la plată a cardurilor, şi că nivelul comisionului creşte în funcţie de serviciile/beneficiile auxiliare oferite de emitenţi la utilizarea cardurilor. 10. Camera Deputaţilor susţine regulamentul din perspectiva aplicării prevederilor care vizează reducerea comisioanelor multilaterale interbancare şi a asigurării transparenţei comisioanelor aplicate operaţiunilor de plată pe bază de card. 11. Camera Deputaţilor salută măsurile care permit comercianţilor să accepte la plată doar cardurile cu costuri mai reduse, apreciind că acest demers este în beneficiul consumatorilor prin reducerea costurilor comercianţilor care acceptă plata cu cardul şi, respectiv, a preţurilor bunurilor şi serviciilor furnizate de aceşti comercianţi. 12. Camera Deputaţilor semnalează că în România numărul persoanelor care utilizează serviciile bancare este totuşi redus, mai ales în mediul rural, iar nivelul scăzut al salariului mediu, comparativ cu cel înregistrat în ţările europene dezvoltate, nu asigură nici atingerea masei critice de utilizatori ai cardurilor şi nici veniturile necesare instituţiilor emitente pentru acoperirea costurilor de emitere, procesare şi decontare a acestora. 13. Camera Deputaţilor semnalează, în acelaşi context, că în România utilizarea cu preponderenţă a numerarului, în aproximativ 95% din totalul plăţilor de vânzare cu amănuntul, pentru plata bunurilor şi serviciilor oferite consumatorilor nu va permite, pe termen mediu, o reducere importantă a preţului final al acestor bunuri şi servicii, chiar în condiţiile în care nivelul comisioanelor interbancare asociate plăţilor cu cardul de consum s-ar diminua ca urmare a punerii în aplicare a reglementării propuse. 14. Camera Deputaţilor consideră că, din motivele expuse mai sus, aplicarea unor comisioane multilaterale interbancare pentru operaţiunile de plată pe bază de card la nivelul maxim prevăzut de regulament şi la termenele de punere în aplicare propuse de acesta, de către prestatorii de servicii de plată care operează pe teritoriul României, nu poate asigura atingerea obiectivelor avute în vedere de actul normativ. 15. Camera Deputaţilor reiterează punctele de vedere exprimate cu prilejul examinării propunerii în cadrul mecanismului de alertă timpurie, când arăta că:

– recunoaşte că realizarea unei pieţe interne pe deplin funcţionale în domeniul cardurilor de plată a fost împiedicată de aplicarea pe scară largă a anumitor reguli şi practici comerciale restrictive;

– subliniază contribuţia importantă pe care plăţile electronice şi plăţile prin telefonul mobil o au în cadrul luptei pentru combaterea economiei gri şi, în special, a evaziunii fiscale;

– susţine limitarea aplicării „regulii privind acceptarea tuturor cardurilor“, în condiţiile în care se vor interzice discriminările în funcţie de banca emitentă sau de provenienţa deţinătorului de card ori între cardurile care aplică acelaşi nivel al comisioanelor interbancare;

– recunoaşte că aceste restricţii generează, printre altele, şi o lipsă de informare a consumatorilor şi a comercianţilor cu amănuntul cu privire la costurile şi la stabilirea preţurilor aferente operaţiunilor, ceea ce reduce rezultatele pieţei sub nivelul optim;

– salută efortul de a se asigura o mai mare transparenţă şi o mai bună informare a consumatorului cu privire la suprataxele şi taxele suplimentare pentru diversele metode de plată, întrucât comercianţii includ adesea costurile tranzacţiei în preţurile produselor şi serviciilor lor;

– accentuează importanţa organizării unor campanii de informare la nivel european, în scopul sensibilizării consumatorilor cu privire la opţiunile disponibile pe piaţă şi la condiţiile şi cerinţele pentru plăţi electronice sigure;

– salută măsurile menite să pună capăt practicii frecvente de discriminare a consumatorilor europeni, ale căror plăţi pentru tranzacţiile electronice transfrontaliere nu sunt acceptate din cauza provenienţei acestora;

– susţine interzicerea aplicării oricărei reguli care i-ar împiedica sau i-ar descuraja pe comercianţi să îşi orienteze clienţii către instrumente de plată mai eficiente sau să divulge clienţilor lor taxele pe care le plătesc acceptanţilor de servicii de plată;

– consideră că încrederea consumatorilor reprezintă un factor esenţial şi că ar trebui să se asigure un nivel ridicat de securitate ca garanţie împotriva riscului de fraudă şi pentru a proteja datele sensibile şi cu caracter personal ale consumatorilor;

– consideră că responsabilitatea finală pentru măsurile de securitate asociate diferitelor metode de plată nu poate reveni clienţilor, că aceştia ar trebui să fie informaţi asupra precauţiilor în materie de securitate, iar instituţiile financiare ar trebui să îşi asume responsabilitatea pentru costurile legate de fraude, cu excepţia cazului în care sunt generate de client;

– recunoaşte că nu poate fi exclus cu certitudine un impact negativ asupra prestatorilor de servicii de plată şi a băncilor existente deja pe piaţă, dar crede că sporirea volumului operaţiunilor efectuate cu cardul şi economiile realizate în ceea ce priveşte gestionarea de numerar ar putea oferi băncilor cel puţin o compensare parţială a eventualelor pierderi provocate de plafonarea comisioanelor interbancare;

– recomandă Comisiei Europene să examineze posibilitatea de a completa propunerea de regulament cu prevederi care să exonereze cetăţenii europeni cu venituri reduse de plata comisioanelor legate de operaţiunile cu carduri bancare;

– recomandă aplicarea principiului transparenţei, promovat de altfel în propunerea de regulament, inclusiv pe calea unei informări cuprinzătoare a consumatorului, prin afişarea costurilor operaţiunii atât în cazul retragerilor de numerar, cât şi în cazul plăţilor cu cardul la comercianţi, atât înainte de efectuarea plăţii, pe ecranul ATM sau POS, cât şi după efectuarea plăţii, pe chitanţă.16. Camera Deputaţilor ia act de hotărârea Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor de a susţine adoptarea acestei iniţiative legislative, cu observaţiile şi recomandările enunţate mai jos, în consens cu opiniile Ministerului Finanţelor Publice:

– plafonarea comisionului interbancar poate genera anumite distorsiuni în piaţa serviciilor de plăţi cu cardul, printre care descurajarea investiţiilor, scăderea competiţiei, scăderea condiţiilor privind securitatea şi siguranţa tranzacţiilor pentru a reduce o parte din costuri, obligarea băncilor să caute soluţii alternative pentru a menţine nivelul veniturilor provenite din acest tip de servicii;

– comisioanele ar putea fi limitate la nivelul celor mai mici comisioane percepute de prestatorii de servicii de plată şi/sau sistemele de plată care procesează tranzacţii efectuate cu cardul în cele mai performante 3 state membre, astfel încât să avem o limită minimă şi una maximă;

– altă soluţie ar fi plafonarea la o sumă fixă, indiferent de valoarea tranzacţionată şi nu prin procent, eventual introducerea unor plafoane diferenţiate pe tranşe de valori, ceea ce ar conduce la creşterea transparenţei şi la facilitarea comparabilităţii comisioanelor;

– ar fi de dorit reducerea progresivă a comisioanelor pe un interval de maximum 2-3 ani, pentru punerea în aplicare a unor proiecte de optimizare şi adaptare a operaţiunilor la un nou cadru legal şi pentru evitarea unor şocuri pe această piaţă;

– introducerea plafoanelor ar trebui să fie aplicată în acelaşi moment atât la nivel transfrontalier, cât şi pe plan naţional pentru reducerea eventualelor costuri prilejuite de menţinerea unor infrastructuri multiple, care să permită direcţionarea separată a operaţiunilor transfrontaliere şi naţionale;

– ar trebui stabilit tipul de card utilizat în operaţiunile de plată pentru a evita posibilitatea de a ocoli prevederile propunerii de regulament prin dezvoltarea unor sisteme paralele care utilizează alte tipuri de carduri;

– formularea art. 5 – Interzicerea eludării, conform căruia orice compensaţie netă primită de o bancă emitentă de la un sistem de plată cu cardul în legătură cu operaţiuni de plată sau activităţi conexe este considerată ca făcând parte din comisionul interbancar, acoperă doar circuitul clasic, în care banca acceptantă plăteşte comision interbancar băncii emitente, însă nu acoperă şi situaţia în care se modifică fluxul comisioanelor.17. Camera Deputaţilor ia act şi subscrie la opinia Comisiei pentru industrii şi servicii, care consideră că reglementarea unitară şi direct aplicabilă la nivel european în domeniul plăţilor cu cardul şi al tarifelor aplicabile tranzacţiilor interbancare va contribui la creşterea gradului de utilizare a acestor modalităţi de plată în rândul cetăţenilor, asigurând premisele pentru dezvoltarea de noi scheme de plată implicând tranzacţii cu cardul. 18. Camera Deputaţilor ia act de hotărârea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci de a sprijini adoptarea acestei propuneri de regulament, deoarece prevederile conţinute de acesta vin în sprijinul consumatorilor. 19. Camera Deputaţilor, din perspectiva protecţiei datelor şi drepturilor consumatorilor, consideră că sunt necesare măsuri suplimentare pentru reducerea riscurilor generate de furnizarea către terţe părţi a datelor cu privire la disponibilitatea fondurilor din conturile bancare, eventual prin limitarea accesului părţilor terţe la informaţii binare privind disponibilitatea fondurilor, prin stabilirea părţilor care pot avea acces la informaţii, precum şi prin stabilirea condiţiilor în care pot fi stocate datele; relaţia contractuală formală între părţile implicate asupra aspectelor menţionate ar rezolva în mare măsură cerinţa informării consumatorului. 20. Camera Deputaţilor consideră că, în cadrul de reglementare a accesului părţilor terţe, ar trebui stabilită o distincţie clară între accesul la informaţiile privind disponibilitatea fondurilor pentru o anumită tranzacţie şi accesul la informaţiile referitoare la contul unui client în general. 21. Camera Deputaţilor consideră că drepturile la rambursare ale consumatorilor ar trebui consolidate atât în cazul plăţilor neautorizate, cât şi al bunurilor şi serviciilor nelivrate sau livrate necorespunzător şi că mecanismele eficiente de acţiune colectivă şi de soluţionare alternativă a litigiilor sunt instrumente indispensabile pentru protecţia consumatorilor şi în domeniul plăţilor electronice. Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 25 februarie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA