DECIZIE Nr.
765 din 3 iunie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 1 alin. (2) teza a doua din Legea
nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 582 din 17 august 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Simona Ricu - procuror
Benke Karoly -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (2) din Legea
nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată din oficiu
de Judecătoria Zimnicea - Secţia mixtă în Dosarul acesteia nr. 1.601/339/2009.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază că
excepţia ridicată este neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 5 octombrie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 1.601/339/2009, Judecătoria Zimnicea - Secţia mixtă a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 31 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de
timbru, excepţie ridicată din oficiu de instanţa de judecată într-o cauză
având ca obiect pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act
autentic.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile criticate impun o majorare excesivă a taxelor
judiciare de timbru. Totodată, se arată că stabilirea de către camera notarilor
publici a cuantumului acestor taxe încalcă art. 139 alin. (1) din Constituţie,
iar raportarea pe care o face legea la expertiza efectuată de către această
instituţie este discriminatorie.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului consideră
că textul legal criticat este neconstituţional. In acest sens, se arată că
orice condiţionare de ordin financiar care vizează accesul liber la justiţie
trebuie să îşi găsească o justificare rezonabilă şi proporţională cu obiectivul
propus şi să nu ducă la imposibilitatea efectivă de exercitare a acestui drept.
Or, prevederile legale criticate „nu păstrează un echilibru just între
interesul [statului] de a percepe cheltuieli de judecată, pe de o parte, şi
interesul reclamanţilor de a-şi expune pretenţiile în faţa unei instanţe, pe de
altă parte". Se arată că aceste dispoziţii legale nu asigură o aşezare
justă a sarcinilor fiscale.
In fine, în sprijinul susţinerilor sale, Avocatul
Poporului invocă hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţate în
cauzele Weissman şi alţii împotriva României şi Iosif şi alţii
împotriva României.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 31 alin. (2) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, astfel cum au fost modificate prin Legea
nr. 276/2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 212/2008
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare
de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 13
iulie 2009. Totuşi, din motivarea excepţiei, rezultă că este criticată numai
teza a doua a art. 31 alin. (2) din Legea nr. 146/1997, care are
următorul cuprins:
„(2) In cazul în care valoarea declarată de părţi este
inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camerele
notarilor publici, taxarea cererilor se va face la această din urmă
valoare."
Textele constituţionale invocate în susţinerea
excepţiei sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21
privind accesul liber la justiţie, art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea
justiţiei şi art. 139 alin. (1) referitor la impozite, taxe şi alte
contribuţii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate şi
dispoziţiile legale criticate, prin raportare la prevederile constituţionale
invocate, Curtea constată următoarele:
Prevederea legală criticată a format obiectul unui
amendament introdus la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, fără însă ca
noua soluţie legislativă să fi fost motivată în vreun fel. Totuşi, din logica
modificărilor aduse Legii nr. 146/1997 prin Legea nr. 276/2009, se desprinde
faptul că raţiunea pentru care a fost adoptat un asemenea amendament ţine de
politica statului de a limita folosirea procedurilor judiciare de către
cetăţeni doar pentru a evita costurile unei proceduri notariale mult mai
oneroase şi, astfel, o procedură eminamente necontencioasă să fie transformată,
în mod indirect, într-una contencioasă. Pentru a-şi atinge scopul, Legea nr.
276/2009, prin textul criticat, a prevăzut ca taxele judiciare de timbru
aplicabile procedurii judiciare să nu fie mai mici decât costurile pe care le
implică procedura notarială. Numai în acest fel se pot evita acţiunile
judiciare promovate, din punctul de vedere al timbrajului, în frauda legii.
Această motivaţie care a stat la baza adoptării
soluţiei legislative criticate nu relevă niciun fine de neconstituţionalitate
atât timp cât etalonul folosit pentru stabilirea taxei judiciare de timbru este
unul obiectiv. In speţă, legiuitorul a ales ca taxa judiciară de timbru să fie
calculată în funcţie de valoarea imobilului stabilită prin expertiza întocmită
de camerele notarilor publici.
Dispoziţiile art. 771 alin. (4) şi (5) din
Codul fiscal stabilesc obligaţia camerelor notarilor publici de a efectua
expertize cu privire la valoarea de circulaţie a bunurilor imobile şi de a le
reactualiza anual. Aceste expertize constituie un criteriu suficient de
obiectiv şi precis în funcţie de care să fie calculată taxa judiciară de timbru
având în vedere entitatea care le dispune (camera notarilor publici) şi
persoanele care le întocmesc (experţi). Astfel, raportarea la aceste expertize
evită declararea valorii imobilului la cote inferioare valorii sale de
circulaţie în scopul plăţii unei taxe judiciare de timbru mult diminuate faţă
de situaţia în care s-ar fi stabilit valoarea reală de circulaţie a bunului
imobil.
In fine, Curtea constată că autorul excepţiei nu
contestă taxarea la valoare a acţiunii, ci doar obiectivitatea expertizei
dispuse de camera notarilor publici şi imposibilitatea judecătorului de a
dispune o altă expertiză. Totuşi, se reţine că pe tot parcursul procesului
judecătorul trebuie să manifeste o atitudine activă, astfel încât, dacă există
indicii care demonstrează existenţa unor diferenţe vădite între valoarea de
circulaţie a imobilului stabilită prin expertiza camerei notarilor publici şi
cea reală, va putea face aplicarea art. 201 şi a următoarelor din Codul de
procedură civilă, întrucât textul de lege criticat nu îi interzice, expres sau
implicit, acest lucru.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (2) teza a doua
din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată
din oficiu de Judecătoria Zimnicea - Secţia mixtă în Dosarul acesteia nr.
1.601/339/2009.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 iunie 2010.
PREŞEDINTE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Benke Karoly