DECIZIE Nr.
676 din 18 mai 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr.
188/1999 privind Statutul functionarilor publici
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 416 din 22 iunie 2010
Acsinte Gaspar - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Valentina Bărbăţeanu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr.
188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicată de Eugen
Dincă în Dosarul nr. 13.997/63/2008 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios
administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de
respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, considerând că
textul de lege criticat este în acord cu dispoziţiile din Legea fundamentală şi
din celelalte documente internaţionale invocate de autorul acesteia.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 17 noiembrie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 13.997/63/2008, Tribunalul Dolj - Secţia contencios
administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 94 alin. (î) lit. m) din Legea nr.
188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. Excepţia de neconstituţionalitate
a fost ridicată de Eugen Dincă, funcţionar public, într-o cauză de contencios
administrativ având ca obiect anularea unei decizii emise de Direcţia Generală
a Finanţelor Publice Dolj prin care s-a dispus suspendarea raportului de
serviciu al acestuia.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că suspendarea raporturilor de serviciu în
temeiul textului de lege criticat contravine prevederilor constituţionale şi
convenţionale care instituie prezumţia de nevinovăţie. Precizează că legea
română omite necesitatea ocrotirii dreptului la un trai decent, întrucât nu
impune obligativitatea asigurării unor măsuri compensatorii salariale minime pe
perioada suspendării din funcţie, astfel cum prevede „Regulamentul 96/2004 în
materia funcţionarilor publici comunitari".
Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi
fiscal consideră că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată, observând jurisprudenţa în materie a
Curţii Constituţionale.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au
comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie art. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul
funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 365 din 29 mai 2007, care au următorul cuprins:
- art. 94 alin. (1) lit. m): „(1) Raportul de
serviciu se suspendă de drept atunci când funcţionarul public se află în una
dintre următoarele situaţii: (...)
*) Decizia Curţii Constituţionale nr. 539 din 27
aprilie 2010 a fost publicată ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 361 din 2 iunie 2010.
m) în cazul în care s-a dispus trimiterea în
judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de natura celor prevăzute la art.
54 lit. h);'".
Dispoziţiile art. 54 lit. h), la care face referire
art. 94 alin. (1) lit. m), prevăd că poate ocupa o funcţie publică persoana
care îndeplineşte şi condiţia de a nu fi fost condamnată pentru săvârşirea unei
infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, de
serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de
fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie,
care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei publice, cu excepţia
situaţiei în care a intervenit reabilitarea.
In opinia autorului excepţiei, textele de lege
criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2)
referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice şi
ale art. 15 alin. (1) care consacră principiul universalităţii drepturilor şi
obligaţiilor ce revin cetăţenilor. Se invocă, de asemenea, prevederile art. 6
paragraful 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, care consacră prezumţia de nevinovăţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
observă că asupra constituţionalităţii dispoziţiilor de lege ce fac obiectul
prezentei excepţii s-a mai pronunţat prin mai multe decizii, prin raportare la
aceleaşi texte din Legea fundamentală şi prin prisma unor critici similare.
Dintre acestea pot fi amintite Decizia nr. 247 din 16 martie 2010, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 13 aprilie 2010, Decizia
nr. 1.437 din 5 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 881 din 17 decembrie 2009, sau Decizia nr. 539 din 27 aprilie
2010, încă nepublicată*) în Monitorul Oficial al României. Curtea a constatat
că textul de lege criticat este constituţional, statuând, cu acele prilejuri,
că sancţiunea administrativă a suspendării funcţionarului public din funcţia
publică pe care acesta o deţine, în cazul în care s-a dispus trimiterea în
judecată a acestuia, are ca finalitate protejarea autorităţii sau a instituţiei
publice faţă de pericolul continuării activităţii ilicite şi al extinderii
consecinţelor periculoase ale faptei penale săvârşite de către funcţionarul
public. Or, ţinând cont de natura administrativă a acestei măsuri, nu sunt
incidente prevederile constituţionale şi convenţionale care instituie prezumţia
de nevinovăţie, care va trebui însă respectată pe tot parcursul desfăşurării
întregului proces penal pornit împotriva respectivului funcţionar public, până
la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. Totodată, Curtea a reţinut
că măsura suspendării din funcţie se aplică tuturor funcţionarilor publici
aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale.
De asemenea, Curtea observă că stabilirea
compatibilităţii prevederilor din legislaţia naţională cu cele cuprinse în acte
emise de instituţiile Uniunii Europene nu poate fi realizată de instanţa de
contencios constituţional, ci revine, în cadrul operaţiunii de interpretare şi
aplicare a legii, judecătorului învestit cu soluţionarea litigiului în cursul
soluţionării căruia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.
Intrucât nu au intervenit elemente noi care să
justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe, se impune menţinerea aceleiaşi
soluţii şi în cauza de faţă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit.A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul
funcţionarilor publici, excepţie ridicată de Eugen Dincă în Dosarul nr.
13.997/63/2008 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi
fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 mai 2010.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăteanu