Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

Decizia Nr.670 din 19.10.2021

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „la înscrierea iniţială la pensie" din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu referire la pensiile pentru limită de vârstă stabilite după 1 ianuarie 2011 şi care au fost transformate din pensii anticipate parţiale stabilite anterior acestei date
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala a Romaniei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 1157 din 06 decembrie 2021



SmartCity1

Valer Dorneanu - preşedinte
Cristian Deliorga - judecător
Marian Enache - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Gheorghe Stan - judecător
Livia Doina Stanciu - judecător
Elena-Simina Tănăsescu - judecător
Varga Attila - judecător
Cosmin-Marian Văduva - magistrat-asistent

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a sintagmei „persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi" din cuprinsul art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Elena Minaev în Dosarul nr. 4.404/118/2019 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.301D/2019.2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 1 iulie 2021, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea pentru data de 8 iulie 2021. La acea dată, Curtea a dispus, pentru aceleaşi motive, amânarea pronunţării pentru data de 23 septembrie 2021, dată la care, potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunţarea pentru 7 octombrie 2021. La acea dată, în temeiul dispoziţiilor art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunţarea pentru data de 19 octombrie 2021, când a pronunţat prezenta decizie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:3. Prin Încheierea din 21 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 4.404/118/2019, Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi" din cuprinsul art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Elena Minaev într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de acordare a indicelui de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 la pensia pentru limită de vârstă stabilită în anul 2014 şi care a fost transformată din pensie anticipată parţială stabilită anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, respectiv în 2009.4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea se referă la pensiile anticipate parţiale stabilite în temeiul Legii nr. 19/2000, act normativ abrogat şi înlocuit, începând cu data de 1 ianuarie 2011, de Legea nr. 263/2010. Mai precis, are în vedere situaţia în care, după 1 ianuarie 2011, pensiile anticipate parţiale stabilite în temeiul Legii nr. 19/2000 se transformă în pensii pentru limită de vârstă. Se susţine că această transformare are loc în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010, respectiv dispoziţiile acestui act normativ cu privire la durata stagiului complet de cotizare şi la vârsta standard pentru deschiderea dreptului la pensie pentru limită de vârstă. În plus, menţionează că această teză se sprijină şi pe soluţiile pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 şi Decizia nr. 22 din 29 iunie 2015 (soluţie diametral opusă celei din Decizia instanţei supreme nr. 4 din 4 aprilie 2011), precum şi pe conţinutul art. 133 din normele de aplicare a Legii nr. 263/2010. Astfel, la calculul pensiei pentru limită de vârstă transformate din pensie anticipată parţială stabilită în baza Legii nr. 19/2000, se va ţine seama de data naşterii asiguratului, şi nu de un eventual stagiu complet de cotizare cu durată mai redusă la care ar fi fost îndreptăţit la data formulării cererii de pensionare anticipată parţială. Această concluzie se impune datorită faptului că, sub regimul Legii nr. 263/2010, cei doi indicatori pe baza căruia se calculează pensia pentru limită de vârstă - stagiul complet de cotizare şi vârsta standard de pensionare - sunt fixaţi prin raportare la un criteriu obiectiv, adică data naşterii asiguratului.5. Ulterior formulării acestor consideraţii principiale, autoarea excepţiei arată că condiţiile referitoare la durata stagiului complet de cotizare în vigoare la data transformării în pensie pentru limită de vârstă a pensiei anticipate parţiale sunt mai oneroase decât cele în vigoare la momentul naşterii pensiei anticipate parţiale. Astfel, susţine că persoane aflate, în mod obiectiv, în aceeaşi situaţie cu cea a autoarei excepţiei, respectiv s-au născut în luna mai 1954, au realizat stagii complete de cotizare exclusiv în condiţii normale de muncă şi beneficiază, după 1 ianuarie 2011, de aceleaşi condiţii referitoare la deschiderea dreptului la pensie, sunt tratate în mod diferenţiat, întrucât doar celor care au beneficiat de o pensie anticipată parţială sau pentru limită de vârstă după 1 ianuarie 2011 li se acordă indicele de corecţie, potrivit interpretării instanţei supreme din Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017 şi Decizia nr. 29 din 14 mai 2018, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Diferenţa dintre cele două categorii de persoane tratate în mod diferenţiat constă doar în împrejurarea că, în vreme ce autoarea excepţiei a beneficiat pentru prima dată de pensie anticipată parţială anterior datei de 1 ianuarie 2011, celelalte persoane au beneficiat pentru prima dată de pensie pentru limită de vârstă sau anticipată parţială ulterior acestei date.6. Astfel, pe de o parte, titularele pensiilor pentru limită de vârstă transformate din pensii anticipate parţiale după 1 ianuarie 2011 sunt discriminate faţă de titularele ale căror pensii pentru limită de vârstă au fost stabilite fie direct după 1 ianuarie 2011, fie prin transformarea lor din pensii anticipate parţiale stabilite după 1 ianuarie 2011. Acest tratament este discriminatoriu, întrucât nu ţine seama de faptul că persoanele din ambele categorii se pensionează în aceleaşi condiţii de stagiu complet de cotizare şi de vârstă standard, fiind astfel încălcat principiul contributivităţii. Din acest motiv, autoarea arată că tratamentul diferenţiat pe care îl consideră discriminatoriu este justificat în raport cu principiul tempus regit actum, potrivit căruia legiuitorul este îndreptăţit să stabilească, în timp, reguli diferenţiate, eventual defavorabile, pentru pensionare - în schimb, în cauză, cele două categorii de persoane, subliniază autoarea, sunt beneficiare ale unor pensii stabilite potrivit aceloraşi reguli de drept, respectiv cele prevăzute de Legea nr. 263/2010.7. În continuare, autoarea excepţiei evocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale privind raţiunile urmărite de către legiuitor în acordarea indicelui de corecţie, respectiv înlăturarea oricăror diferenţe de tratament juridic între persoanele pensionate sub imperiul aceleiaşi reglementări.8. Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la condiţiile de exercitate a dreptului la pensie, precum şi la semnificaţia noţiunii de „discriminare". De asemenea, instanţa arată că, în realitate, autoarea excepţiei pune în discuţie interpretarea şi aplicarea legii, atribuţie care revine exclusiv instanţelor judecătoreşti.9. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii instanţei de judecată, îl reprezintă sintagma „persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi" din cuprinsul art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Art. 170 din Legea nr. 263/2010 prevede că „(1) Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condiţiile art. 95 se aplică un indice de corecţie calculat ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflaţiei pe anul 2011.
(2) Începând cu anul 2013, câştigul salarial mediu brut realizat, prevăzut la alin. (1), este cel definitiv, cunoscut în anul precedent celui în care se deschide dreptul la pensie pentru anul calendaristic anterior, comunicat de Institutul Naţional de Statistică.
(3) Indicele de corecţie se aplică o singură dată, la înscrierea iniţială la pensie.(31) În situaţia în care indicele de corecţie rezultat în urma aplicării prevederilor alin. (1) şi (2) este mai mic decât cel precedent calculat, se păstrează acesta din urmă.
(4) Punctajul mediu anual rezultat în urma aplicării indicelui de corecţie reprezintă punctajul mediu anual realizat de asigurat, care se utilizează la determinarea cuantumului pensiei".13. Curtea observă că autoarea a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi" din cuprinsul art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acesteia de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin deciziile nr. 71 din 16 octombrie 2017 şi nr. 29 din 14 mai 2018. Potrivit Deciziei nr. 71 din 16 octombrie 2017, indicele de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 se aplică persoanelor al căror drept iniţial la pensie s-a născut ulterior intrării acesteia în vigoare. În mod corelativ, în situaţiile în care dreptul iniţial la pensie s-a născut anterior intrării în vigoare a art. 170 din Legea nr. 263/2010, indicele de corecţie nu este aplicabil. Potrivit Deciziei nr. 29 din 14 mai 2018, paragraful 71, interpretarea instanţei supreme din Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017 este aplicabilă tuturor categoriilor de pensii. 14. Curtea observă că în anul 2009 autoarea excepţiei a beneficiat de o pensie anticipată parţială, în condiţiile art. 50 din Legea nr. 19/2000, abrogată, începând cu 1 ianuarie 2011, prin Legea nr. 263/2010. Această pensie a fost transformată, în anul 2014, în pensie pentru limită de vârstă, fără ca instituţia administrativă, respectiv Casa Judeţeană de Pensii Constanţa, să îi acorde şi indicele de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010. Prin urmare, în litigiul în care a ridicat prezenta excepţie, autoarea a solicitat instanţei judecătoreşti anularea deciziei de transformare a pensiei anticipate parţiale în pensie pentru limită de vârstă şi acordarea acestui indice de corecţie. 15. Analiza coroborată a tuturor aspectelor relevate anterior conduce la concluzia că, în prezenta cauză, Curtea urmează să se pronunţe exclusiv asupra sintagmei „înscrierea iniţială la pensie" din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, nu şi cu privire la sintagma „persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi" din cuprinsul art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, aşa cum a solicitat autoarea în faţa instanţei judecătoreşti care a sesizat Curtea. Această soluţie se impune ţinând seama de faptul că însăşi motivarea excepţiei din faţa instanţei judecătoreşti evidenţiază că, în realitate, autoarea solicită constatarea neconstituţionalităţii sintagmei „înscrierea iniţială la pensie" din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, cu referire la pensiile anticipate parţiale stabilite anterior intrării acesteia în vigoare. În plus, este evident că autoarea excepţiei nu doreşte eliminarea sintagmei „persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi" din cuprinsul art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, pentru că aceste prevederi legale reprezintă însuşi temeiul dreptului la acordarea indicelui de corecţie la care se consideră îndreptăţită. 16. Această soluţie în privinţa stabilirii obiectului excepţiei de neconstituţionalitate este în deplină consonanţă cu jurisprudenţa Curţii care a statuat cu valoare de principiu că, în exercitarea controlului de constituţionalitate, instanţa de contencios constituţional trebuie să ţină cont de voinţa reală a părţii care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate. În caz contrar, Curtea ar fi ţinută de un criteriu procedural strict formal, respectiv indicarea formală de către autorul excepţiei a textului legal criticat (în acest sens, Decizia nr. 244 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 6 iulie 2017, Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006; Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012). Totodată, Curtea a reţinut că determinarea obiectului excepţiei de neconstituţionalitate este o operaţiune care, pe lângă existenţa unor condiţionări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita şi o apreciere obiectivă a Curţii Constituţionale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepţiei. O atare concepţie se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituţionalitate exercitat pe cale de excepţie (Decizia nr. 244 din 6 aprilie 2017 şi Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, precitate). 17. Dispoziţiile constituţionale invocate în motivarea excepţiei sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 10 februarie 2020, Curtea Constituţională a constatat că sintagma „înscrierea iniţială la pensie" din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 este constituţională, în ceea ce priveşte beneficiarii pensiilor de invaliditate, în măsura în care se interpretează că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condiţiilor de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010. În plus, Curtea reţine că prezenta excepţie de neconstituţionalitate nu a fost ridicată cu încălcarea art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale". Astfel, dispozitivul Deciziei Curţii Constituţionale nr. 702 din 31 octombrie 2019 are în vedere doar situaţia pensiilor de invaliditate stabilite anterior Legii nr. 263/2010 şi nu vizează şi pensiile anticipate parţiale stabilite anterior acesteia. 19. Legea nr. 263/2010 a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2011, abrogând dispoziţiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, în vigoare din 1 aprilie 2001. Modalitatea de calcul al pensiilor reglementată prin Legea nr. 263/2010 este mai dezavantajoasă pentru pensionari decât modalitatea de calcul prevăzută în Legea nr. 19/2000. Astfel, aşa cum se menţionează în expunerea de motive a Legii nr. 3/2013 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 14 februarie 2013, sub regimul Legii nr. 19/2000, punctajul mediu anual se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare. Stagiul complet de cotizare, în perioada în care Legea nr. 19/2000 a fost în vigoare, era cuprins între 25 şi 28 de ani pentru femei şi între 30 şi 32 de ani pentru bărbaţi. În schimb, potrivit Legii nr. 263/2010, punctajul mediu anual se determină în mod similar, cu precizarea că stagiul complet de cotizare, conform Legii nr. 263/2010, este cuprins între 28 şi 35 de ani pentru femei şi între 32 şi 35 de ani pentru bărbaţi. Prin urmare, raportând numărul de puncte realizate de asigurat la un stagiu complet de cotizare mai mare rezultă un punctaj mediu anual mai mic şi, astfel, un cuantum al pensiei mai mic. 20. Curtea observă că motivul pentru care cei pensionaţi după 1 ianuarie 2011 ar fi urmat să aibă pensii mai mici decât cei pensionaţi înainte de 1 ianuarie 2011, deşi formula de calcul al pensiilor a rămas neschimbată, îl reprezintă impunerea creşterii progresive a stagiului complet de cotizare şi a vârstei standard necesare pentru deschiderea dreptului la pensie (constituţionalitatea soluţiei de înăsprire a condiţiilor de pensionare impuse de Legea nr. 263/2010 faţă de cele regăsite în Legea nr. 19/2000 a fost validată, în mod constant, de către Curtea Constituţională prin raportare la principiul tempus regit actum, de exemplu, în Decizia nr. 243 din 29 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 18 iunie 2014, sau Decizia nr. 111 din 5 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 30 aprilie 2013). 21. Legiuitorul şi-a dorit însă să atenueze efectele punerii în aplicare a unei asemenea soluţii, asumând, implicit, că ar fi injust ca persoanele pensionate după 1 ianuarie 2011 să suporte înăsprirea condiţiilor de pensionare. Cu alte cuvinte, scopul reglementării art. 170 din Legea nr. 263/2010 constă în atenuarea efectelor pe care înăsprirea condiţiilor de ieşire la pensie stabilite de Legea nr. 263/2010 le-a avut asupra celor pensionaţi după această dată (a se vedea în acest sens Decizia nr. 698 din 27 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 21 ianuarie 2015, paragraful 18). Mijlocul prin care legea a atins acest scop îl constituie indicele de corecţie prevăzut de art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, în conformitate cu care „Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condiţiile art. 95 se aplică un indice de corecţie calculat ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflaţiei pe anul 2011". Mijlocul de implementare a obiectivului de atenuare a efectelor de înăsprire a condiţiilor de pensionare după 1 ianuarie 2011 constă deci în instituirea unui drept individual, respectiv dreptul la aplicarea indicelui de corecţie la punctajul mediu anual. Vocaţia la acest drept subiectiv este delimitată de sintagma „pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi", din cuprinsul art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. 22. Pensia anticipată parţială a autoarei, stabilită în anul 2009 în baza art. 50 din Legea nr. 19/2000, a devenit, începând cu 1 ianuarie 2011, pensie anticipată parţială în sensul art. 65-67 din Legea nr. 263/2010, norme care se aplică, în virtutea principiului tempus regit actum, persoanelor care îndeplinesc condiţiile pentru pensia anticipată parţială după 1 ianuarie 2011. Dar, în temeiul normei tranzitorii cuprinse în art. 171 din Legea nr. 263/2010, art. 65-67 din Legea nr. 263/2010 sunt aplicabile şi pensiilor anticipate parţiale stabilite în temeiul dispoziţiilor corespunzătoare referitoare la pensia anticipată parţială din Legea nr. 19/2000. Prin urmare, de la 1 ianuarie 2011 pensia anticipată parţială a autoarei excepţiei a fost reglementată de art. 65-67 din Legea nr. 263/2010. În aplicarea art. 67 din Legea nr. 263/2010, pensia autoarei a fost transformată în pensie pentru limită de vârstă. Această transformare s-a realizat însă fără acordarea indicelui de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010. Autoarea excepţiei apreciază că această soluţie a fost generată de prevederile art. 170 din Legea nr. 263/2010, aşa cum au fost interpretate de instanţa supremă, în sensul că titularii pensiilor anticipate parţiale, stabilite anterior Legii nr. 263/2010 şi transformate în pensii pentru limită de vârstă în baza acesteia, nu beneficiază de indicele de corecţie. Autoarea excepţiei consideră că în acest mod este discriminată categoria de persoane din care face parte faţă de o altă categorie de subiecte de drept compusă din persoane care, în mod obiectiv, se află în aceeaşi situaţie cu persoanele care compun categoria pretins discriminată. Astfel, categoria pretins discriminată este compusă din persoane care beneficiază de pensii pentru limită de vârstă, stabilite în baza Legii nr. 263/2010, transformate din pensii anticipate parţiale, stabilite anterior intrării acesteia în vigoare, respectiv în baza Legii nr. 19/2000. Categoria pretins avantajată este compusă din persoane care beneficiază pentru prima oară de o pensie pentru limită de vârstă în baza Legii nr. 263/2010, fără să fi beneficiat anterior de o pensie anticipată parţială (sau altă categorie de pensie). Tratamentul diferenţiat al celor două categorii constă în faptul că persoanele care beneficiază în baza Legii nr. 263/2010 de o pensie pentru limită de vârstă transformată dintr-o pensie anticipată parţială, stabilită anterior intrării sale în vigoare, nu beneficiază de indicele de corecţie oferit de art. 170 din Legea nr. 263/2010, în vreme ce acesta este oferit celor care beneficiază de pensie pentru limită de vârstă în baza Legii nr. 263/2010, „netransformată" dintr-o pensie stabilită anterior intrării sale în vigoare. Acest tratament diferenţiat este, în opinia autoarei, discriminatoriu din cauza faptului că nu ţine seama de asemănările obiective dintre cele două categorii de persoane. Astfel, este posibil ca persoane din ambele categorii să fi realizat stagii de cotizare cu aceeaşi durată şi să aibă aceeaşi vârstă la data la care li se deschide dreptul la pensie pentru limită de vârstă în baza Legii nr. 263/2010. 23. Astfel, în regimul Legii nr. 263/2010, condiţiile necesare şi suficiente pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă ţin de vârstă şi de stagiul complet de cotizare. Aceşti indicatori trebuie să aibă o valoare standard, în cazul vârstei, şi o durată minimă, în cazul stagiului complet de cotizare. Pensia se poate acorda numai în măsura în care persoana care doreşte să beneficieze de aceasta îndeplineşte în mod cumulativ cele două condiţii. Art. 53 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 stabileşte vârste standard de pensionare diferenţiate pentru bărbaţi (65 de ani) şi femei (63 de ani) şi aceeaşi durată a stagiului complet de cotizare, respectiv 35 de ani. Prin urmare, ca regulă, în situaţia în care o persoană realizează doar condiţia stagiului complet de cotizare, dar fără să fi atins şi vârsta standard de pensionare, în sistemul actual nu poate beneficia de pensia pentru limită de vârstă. Totuşi, cu titlu de excepţie, legiuitorul a dorit să îi gratifice pe asiguraţii care au realizat stagiile complete de cotizare necesare pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă sau chiar le-au depăşit. Modalitatea prin care îşi atinge acest obiectiv constă în posibilitatea acordată acestor asiguraţi de a solicita pensia anticipată, reglementată în art. 62-64 din Legea nr. 263/2010 (dacă au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare), şi pensia anticipată parţială, reglementată în art. 65-67 din acelaşi act normativ (dacă au realizat stagiul complet de cotizare sau au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani). Întrucât în prezenta cauză se invocă doar discriminarea titularilor pensiilor pentru limită de vârstă stabilite în baza Legii nr. 263/2010 transformate din pensii anticipate parţiale, stabilite anterior acesteia, Curtea urmează să examineze doar situaţia acestei categorii de pensionari. 24. Evident, nu este vorba despre o diferenţă de natură între cele două categorii de pensii anticipate şi pensia pentru limită de vârstă. Legiuitorul a dorit să îi gratifice pe cei care au îndeplinit sau chiar depăşit una dintre cele două condiţii pentru acordarea pensiei „depline" (pensia pentru limită de vârstă). Dar pentru a nu afecta însăşi natura conceptului de pensie pentru limită de vârstă, instituţie juridică menită, potrivit art. 3 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 263/2010, să asigure riscul bătrâneţii, legiuitorul a impus condiţia ca pensia anticipată parţială să poată fi obţinută cu cel mult 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare. 25. Curtea va examina pretinsa discriminare invocată de către autoarea excepţiei prin prisma modelului analitic dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, în interpretarea art. 16 alin. (1) din Constituţie şi a Curţii Europene în aplicarea art. 14 din Convenţie. Astfel, într-o primă fază, va stabili dacă măsura normativă criticată tratează în mod diferenţiat categorii de persoane aflate în aceeaşi situaţie. Stabilirea faptului dacă tratamentul juridic criticat de către petenţi/autori ai excepţiei este, realmente, unul diferenţiat se realizează în prealabil pentru că, aşa cum în mod repetat au subliniat Curtea Constituţională şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, tratamentul juridic diferenţiat al unor categorii distincte de subiecte de drept nu este discriminatoriu per se. ( În acest sens a se vedea hotărârile Marii Camere a Curţii Europene a Drepturilor Omului din 19 decembrie 2018, 7 februarie 2013 şi 13 noiembrie 2007, pronunţate în cauzele Molla Sali împotriva Greciei, paragraful 135, Fabris împotriva Franţei, paragraful 56, şi D.H. şi alţii împotriva Republicii Cehia, paragraful 175). Dimpotrivă, de la caz la caz, tratamentul diferenţiat este chiar de dorit, tocmai pentru a evita situaţiile discriminatorii (Belgian linguistic case). Din acest motiv, în această etapă prealabilă este esenţial să se stabilească în ce măsură persoana sau categoria de persoane care este nemulţumită de tratament diferenţiat se află, sub aspecte relevante, analizate circumstanţial, de la caz la caz, în situaţii analoage cu persoana sau cu categoria de persoane faţă de care consideră că este tratată în mod diferenţiat (a se vedea, de exemplu, hotărârea Marii Camere a Curţii Europene a Drepturilor Omului din 5 septembrie 2017, pronunţată în cauza Fábián împotriva Ungariei, paragraful 113). Ulterior, dacă va ajunge la concluzia că există tratament juridic diferenţiat al unor categorii de persoane aflate în aceeaşi situaţie, Curtea va examina caracterul legitim al scopului urmărit prin impunerea măsurii care realizează tratamentul diferenţiat şi, dacă este cazul, în ce măsură se păstrează o relaţie rezonabilă de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit (În acest sens a se vedea hotărârea Marii Camere a Curţii Europene a Drepturilor Omului din 19 decembrie 2018 pronunţată în cauza Molla Sali împotriva Greciei, paragraful 135). 26. În ceea ce priveşte instituirea unui tratament diferenţiat, Curtea Constituţională reţine că sintagma „la înscrierea iniţială la pensie" din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, aşa cum a fost interpretată prin cele două decizii ale instanţei supreme, instituie două categorii de persoane: persoane beneficiare ale unor pensii pentru limită de vârstă după 1 ianuarie 2011, a căror pensie nu este transformată din pensie anticipată parţială deschisă anterior acestei date şi persoane beneficiare ale unor pensii pentru limită de vârstă după 1 ianuarie 2011, transformate din pensii anticipate parţiale deschise anterior acestei date. Tratamentul juridic diferenţiat constă în faptul că doar prima categorie de pensionari beneficiază de indicele de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010. Ţinând seama de trăsăturile acestui tratament - acordare sau neacordare a unor beneficii băneşti, cuantificabile, cu o natură juridică precisă, respectiv drepturi în legătură cu dreptul fundamental la pensie şi cuantumul acesteia - Curtea reţine că, în mod evident, tratamentul este unul juridic şi că, într-adevăr, se aplică în mod diferenţiat celor două categorii de pensionari. Prin urmare, Curtea va examina mai departe proporţionalitatea acestui tratament diferenţiat, respectiv dacă scopul instituirii acestui tratament este justificat şi, în caz afirmativ, dacă există o legătură rezonabilă între acest scop şi modalitatea de implementare a acestuia. 27. Cu referire la legitimitatea scopului, Curtea constată că nu există niciun impediment constituţional pentru legiuitor să urmărească atenuarea efectelor înăspririi condiţiilor de pensionare pentru cei pensionaţi după 1 ianuarie 2011. Mai mult, un astfel de obiectiv se situează în sfera sarcinilor şi îndatoririlor care decurg din dispoziţiile constituţionale care consacră România ca stat social, respectiv art. 1 alin. (3), sau din cele care consacră caracterul fundamental al dreptului la pensie şi al celui la un nivel de trai decent, respectiv art. 47. Ca atare, Curtea, constatând legitimitatea scopului urmărit de către legiuitor în adoptarea măsurii criticate prin excepţia de neconstituţionalitate, va examina caracterul rezonabil al legăturii de proporţionalitate dintre măsura neacordării indicelui de corecţie celor care beneficiază, după 1 ianuarie 2011, de pensii pentru limită de vârstă transformate din pensii anticipate parţiale, deschise anterior acestei date şi scopul urmărit în adoptarea acesteia, respectiv atenuarea efectelor înăspririi condiţiilor de pensionare după 1 ianuarie 2011. 28. Astfel, examinând legătura de proporţionalitate dintre mijloc şi scop, Curtea reţine că, prin acordarea unei semnificaţii decisive unei împrejurări care, deşi reală, nu este relevantă (faptul că persoana beneficiase anterior de pensie anticipată) şi ignorarea unei împrejurări obiective şi decisive, şi anume că, indiferent că este vorba despre o pensie pentru limită de vârstă transformată dintr-o pensie anterioară sau o pensie „netransformată" dintr-o pensie anterioară, titularii acestora îndeplinesc aceleaşi condiţii de vârstă şi de stagiu complet de cotizare, s-au instituit două categorii de subiecte de drept în mod arbitrar. Prin urmare, tratamentul diferenţiat nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă, întrucât nu păstrează o relaţie rezonabilă de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit. 29. Aşa cum subliniază şi autoarea excepţiei, este posibil ca, în fapt, titularul unei pensii transformate să aibă aceeaşi vârstă şi să fi realizat acelaşi stagiu complet de cotizare cu titularul unei pensii „netransformate" şi, deci, să fie eligibili pentru aceeaşi pensie, cea „plenară", pentru limită de vârstă şi, cu toate acestea, doar titularul pensiei „netransformate" să primească un beneficiu, oricare ar fi el, în cazul de faţă indicele de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010. Într-un stat de drept şi sub regimul unei Constituţii care proclamă în mod expres că cetăţenii sunt egali în faţa legii, fără privilegii şi discriminări, un asemenea tratament este incomprehensibil pentru cetăţeni, în mod particular pentru persoanele afectate în mod direct, respectiv titularii pensiilor transformate, care nu pot înţelege motivele pentru care persoane care au aceeaşi vârstă şi care au realizat acelaşi stagiu de cotizare beneficiază de indicele de corecţie, fără a putea şi ei, la rândul lor, să beneficieze. 30. Mai mult, Curtea observă că, potrivit art. 67 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, la împlinirea vârstei standard de pensionare, „Transformarea pensiei anticipate parţiale în pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile prevăzute la alin. (1), se face din oficiu". Această transformare, în concepţia legiuitorului, este o chestiune de ordin public, care nu este lăsată la discreţia asiguratului care are vocaţie la obţinerea pensiei ce se acordă la cerere şi care, dacă doreşte, se poate prevala în mod efectiv de această vocaţie. Prin urmare, faptul că pensia anticipată parţială este o simplă anticipare a pensiei pentru limită de vârstă, nefiind o pensie cu natură diferită, orientează argumentarea în sensul opus celui indicat de către instanţa supremă. Adică tocmai pentru că pensia anticipată parţială reprezintă, în realitate, o pensie pentru limită de vârstă anticipată, este arbitrară de a nu acorda indicele de corecţie şi celor care s-au pensionat anterior Legii nr. 263/2010. Prin reductio ad absurdum, persoane care, la aceeaşi vârstă standard, au realizat un stagiu complet de cotizare cu aceeaşi durată nu vor beneficia de acelaşi tratament, adică acordarea deopotrivă a indicelui de corecţie, pentru simplul motiv că unele persoane din această categorie beneficiaseră anterior de pensie (anticipată parţială). Dar acest beneficiu, aşa cum s-a menţionat anterior, izvorăşte din scopul măsurii de a-l gratifica pe cel care, înainte de vârsta standard de pensionare, a îndeplinit, totuşi, cealaltă condiţie necesară, adică stagiul complet de cotizare şi are, deci, o bază raţională. În plus, modul de calcul al pensiei anticipate parţiale reflectă pe deplin împrejurarea că titularul acesteia nu are vârsta standard de pensionare. Astfel, potrivit art. 65 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 263/2010, „(3) La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate parţiale nu se iau în considerare perioadele asimilate prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. a)-c). (4) Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 21". 31. De asemenea, faptul că neacordarea şi autoarei excepţiei a indicelui de corecţie nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă devine şi mai clar îndată ce se observă că prin Legea nr. 263/2010 condiţiile de pensionare au devenit mai oneroase faţă de cele reglementate de Legea nr. 19/2000. Astfel, noua reglementare a stabilit că asiguraţii sistemului public de pensie care se pensionează după 1 ianuarie 2011 vor primi o singură dată beneficiul indicelui de corecţie. În acest fel, cei pensionaţi după această dată au fost trataţi în mod echitabil prin raportare la cei pensionaţi anterior acestei date. Or, o interpretare în sensul că sunt excluse de la beneficiu pensiile pentru limită de vârstă stabilite după 1 ianuarie 2011 şi care au fost transformate din pensii anticipate parţiale stabilite anterior acestei date încalcă acest scop. Această categorie de pensie este calculată în aceleaşi condiţii în care este calculată şi orice altă pensie pentru limită de vârstă deschisă după 1 ianuarie 2011 şi „netransformată" dintr-o altă categorie de pensie, stabilită anterior datei de 1 ianuarie 2011. Ca atare, dacă este legitimă acordarea beneficiului indicelui de corecţie pensiilor pentru limită de vârstă netransformate din pensii stabilite anterior datei de 1 ianuarie 2011, este nelegitimă şi discriminatorie neacordarea acestuia şi pensiilor pentru limită de vârstă transformate din pensii anticipate parţiale deschise anterior datei de 1 ianuarie 2011. 32. Pensia anticipată parţială a persoanelor din categoria în care se află şi autoarea excepţiei a fost stabilită, în virtutea principiului tempus regit actum, în baza Legii nr. 19/2000. În mod specific, normele din această lege sunt cele din art. 50 care reglementează pensia anticipată parţială. Ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, la data de 1 ianuarie 2011, aceste pensii au devenit pensii anticipate parţiale, fiind, ca atare, reglementate de normele din Legea nr. 263/2010 privitoare la pensia anticipată parţială. În plus, aceste pensii se pot transforma în pensii pentru limită de vârstă în condiţiile Legii nr. 263/2010, şi nu în cele ale Legii nr. 19/2000. Întrucât condiţiile de pensionare prevăzute în Legea nr. 263/2010 sunt mai oneroase decât cele cuprinse în Legea nr. 19/2000, pensiile pentru limită de vârstă transformate din pensii anticipate parţiale (deschise în timpul Legii nr. 19/2000) sunt şi ele afectate de aceste condiţii. Or, având în vedere raţiunea acordării indicelui de corecţie, şi titularii acestor pensii trebuie să beneficieze de el. Împrejurarea că aceste pensii au fost, iniţial, pensii anticipate parţiale nu schimbă cu nimic modul lor de calcul: ele vor fi calculate la fel ca pensiile care se deschid pentru prima oară în regimul Legii nr. 263/2010. Întrucât această împrejurare, în contextul raţiunii avute în vedere de legiuitor la adoptarea indicelui de corecţie, era irelevantă, este arbitrară neacordarea acestuia şi beneficiarilor pensiilor pentru limită de vârstă transformate din pensii anticipate parţiale, deschise cât timp a fost în vigoare Legea nr. 19/2000. În mod corelativ, a fost ignorată trăsătura comună dintre cele două categorii de pensii care, din perspectiva scopului urmărit la acordarea indicelui de corecţie, era decisivă, şi anume faptul că ambele categorii de pensii se deschid în aceleaşi condiţii de vârstă standard şi stagiu complet de cotizare. Art. 65-67 din Legea nr. 263/2010 nu prevăd un regim diferenţiat de stabilire a pensiilor pentru limită de vârstă pentru pensiile transformate din pensii anticipate parţiale şi pentru cele „netransformate". 33. În continuare, deşi reţine că soluţia normativă criticată în cauza de faţă este neconstituţională, Curtea reaminteşte că legiuitorul se bucură de o marjă de apreciere în ceea ce priveşte adoptarea măsurilor de politică social-economică sau/şi de protecţie socială care este, în principiu, mai largă decât în alte sfere ale controlului de constituţionalitate. Faptul că o anumită soluţie normativă este contrară Constituţiei nu are semnificaţia restrângerii acestei marje de apreciere. Dimpotrivă, aceasta se menţine, iar decizia de constatare a neconstituţionalităţii trebuie înţeleasă în sensul că, chiar şi prezervând pentru stat marja de apreciere de adoptare a soluţiilor normative în materie socială/protecţie socială, această marjă nu este una absolută, ci limitată de exigenţele Constituţiei. 34. Evident, legiuitorul este liber să acorde sau să nu acorde astfel de beneficii, cum este şi indicele de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010. Astfel, în Decizia nr. 632 din 9 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 995 din 26 noiembrie 2018, paragraful 42, Curtea a statuat că, la nivel constituţional, materia asigurărilor sociale şi a asistenţei sociale este guvernată de principiul potrivit căruia art. 47 alin. (2) din Constituţie conferă în exclusivitate legiuitorului atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului lor (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 349 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018). În exercitarea acestei largi marje de apreciere, statul este însă ţinut, în anumite situaţii, cum este şi cea de faţă, de exigenţa de a se asigura că, odată reglementat un beneficiu, acesta este acordat în mod nediscriminatoriu. Această soluţie este, de altfel, singura care poate adapta legislaţia actuală la exigenţele jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, conform căreia, „deşi Protocolul nr. 1 nu include dreptul de a primi plăţi cu titlu de asigurare socială de vreun fel, dacă un stat decide să creeze un sistem de beneficii trebuie să o facă într-o manieră compatibilă cu articolul 14" (Decizia de admisibilitate din 6 iulie 2005, pronunţată în Cauza Stec şi alţii împotriva Regatului Unit, paragraful 55). 35. Tratamentul diferenţiat instituit de art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, aşa cum a fost interpretat prin cele două decizii ale instanţei supreme menţionate anterior, reprezintă o încălcare evidentă a jurisprudenţei anterior menţionate. Ca atare, având în vedere că prevederile supuse criticii de neconstituţionalitate în cauza de faţă nu instituie un privilegiu pentru anumite categorii de pensionari, ci sunt discriminatorii în măsura în care îi exclud pe titularii pensiilor pentru limită de vârstă care s-au deschis după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 prin transformarea pensiilor anticipate parţiale stabilite anterior intrării sale în vigoare, remediul la care va recurge Curtea Constituţională pentru restabilirea ordinii constituţionale constă în pronunţarea unei decizii sub rezervă de interpretare prin care va stabili că sintagma „înscrierea iniţială la pensie" din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 este constituţională numai în măsura în care beneficiază de indicele de corecţie şi titularii pensiilor pentru limită de vârstă stabilite în baza Legii nr. 263/2010 transformate din pensii anticipate parţiale stabilite anterior intrării acesteia în vigoare. 36. Curtea observă, mai departe, că, a statuat că sintagma „înscrierea iniţială la pensie" din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 (Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019, anterior menţionată) şi, respectiv sintagma „la data înscrierii iniţiale la pensie" din cuprinsul art. IV alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 (Decizia nr. 43 din 20 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 269 din 17 martie 2021) care este criticată şi în cauza de faţă, este constituţională, în ceea ce priveşte beneficiarii pensiilor de invaliditate, în măsura în care se interpretează că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condiţiilor de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010. Ca efect al acestor decizii, începând cu data de 1 ianuarie 2011 beneficiază de indicele de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 şi titularii pensiilor pentru limită de vârstă transformate din pensii de invaliditate deschise în baza Legii nr. 19/2000. Or, în cauza de faţă, soluţia propusă, de admitere sub rezervă de interpretare a aceleiaşi sintagme, vizează beneficiarii pensiilor anticipate parţiale transformate în pensii pentru limită de vârstă şi, ca atare, nu vizează ipotezele la care se referă soluţiile Curţii din deciziile nr. 702 din 31 octombrie 2019 şi nr. 43 din 20 ianuarie 2021. Aşa cum s-a reţinut pe larg anterior, sintagma „înscrierea iniţială la pensie" din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată de instanţa supremă, îi discriminează pe beneficiarii pensiilor pentru limită de vârstă deschise după 1 ianuarie 2011 şi care au fost transformate din pensii anticipate parţiale deschise anterior acestei date faţă de beneficiarii pensiilor pentru limită de vârstă deschise după 1 ianuarie 2011, fără să fi avut, anterior acestei date, regimul unor pensii anticipate parţiale. 37. Cu referire la efectele prezentei decizii pentru viitor, Curtea observă că pensia anticipată parţială a autoarei excepţiei a fost stabilită în perioada de activitate a Legii nr. 19/2000 şi nu a putut fi transformată în pensie pentru limită de vârstă în baza acestei legi, transformare care s-ar fi realizat în condiţii mai avantajoase decât cele în care această operaţiune s-a realizat, adică în regimul Legii nr. 263/2010. Prin urmare, situaţia pensiilor anticipate parţiale stabilite în baza Legii nr. 19/2000 şi transformate în pensii pentru limită de vârstă în baza Legii nr. 263/2010 este categoric diferită de situaţia pensiilor anticipate parţiale deschise în baza Legii nr. 19/2000 şi transformate în pensii pentru limită de vârstă tot în baza Legii nr. 19/2000. Prin admiterea excepţiei de neconstituţionalitate în cauza de faţă, titularii pensiilor anticipate parţiale deschise în temeiul Legii nr. 19/2000 şi transformate în pensii pentru limită de vârstă în baza Legii nr. 263/2010 şi cei ai pensiilor pentru limită de vârstă deschise după 1 ianuarie 2011 „netransformate" din alte categorii de pensie beneficiază de tratament juridic similar sub aspectul modalităţii de determinare a cuantumului pensiei. Totodată, Curtea subliniază că ipoteza analizată nu se referă la aplicarea aceluiaşi tratament pentru, pe de o parte, titularii pensiilor anticipate parţiale deschise înainte de 1 ianuarie 2011 şi transformate în pensii pentru limită de vârstă tot înainte de această dată şi, pe de altă parte, a titularilor pensiilor pentru limită de vârstă sau pensii anticipate deschise după 1 ianuarie 2011. 38. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Elena Minaev în Dosarul nr. 4.404/118/2019 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi constată că sintagma „la înscrierea iniţială la pensie" din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este constituţională în măsura în care beneficiază de indicele de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 şi titularii pensiilor pentru limită de vârstă care au fost stabilite după 1 ianuarie 2011 şi care au fost transformate din pensii anticipate parţiale stabilite anterior acestei date. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 19 octombrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva



SmartCity5

COMENTARII la Decizia 670/2021

Momentan nu exista niciun comentariu la Decizia 670 din 2021
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Hotărârea 5 2019
    It’s a privilege to share this to the world. You deserve all the praise that comes to you. DR Amber has been a blessing to me since our encounter on the internet. He alone knows it all. I love him so much for his kindness, care, honesty and his help in the life of everyone that has come in contact with him. If not for DR Amber how would I have been able to survive this hardship. His spell made me a LOTTO MAX winner of 60 Million Dollars making my whole life beautiful and amazing. The numbers he gave me to play the lottery was a life changing number from grass to grace and I want to say I’m forever grateful to him. Thank you sir for being a blessing to the helpless. Anyone reading this that needs help can communicate with DR Amber online for indeed he has no match. Website: amberlottotemple.com OR Email: amberlottotemple@yahoo.com
ANONIM a comentat Ordin 1471 2020
    Bună, sunteți în căutarea unui împrumut de consolidare a datoriilor, împrumuturi negarantate, împrumuturi pentru afaceri, împrumuturi ipotecare, împrumuturi auto, împrumuturi pentru studenți, împrumuturi personale, capital de risc etc! Sunt creditor privat, acord împrumuturi companiilor și persoanelor fizice cu dobânzi mici și rezonabile de 2%. E-mail la: christywalton355@gmail.com
ANONIM a comentat Legea 243 2021
    Hello everyone, I want to use this medium to thank a great spell caster called Dr Grceondu for transforming my life financially, i have been playing lottery game for long but have never won any reasonable amount, I contacted Dr Graceondu after i red about him on the internet on how he help a lady with a lottery winning numbers and the lady won a very big amount of money, so i contacted him and He instructed me on what to do which i did and he told me to give him some time to prayers, on the second day he sent me some numbers and he said i should go and play them, so i went to play the numbers he gave me, after two day the result came out, and i went to check and to my greatest surprise my name came out as one of the winners i won $45 million, i still cant believe what happened to me that i am now a millionaire over night, i just want to say a very big thank you to Dr Graceondu i have never seen a powerful man like him, I will advice everyone out there to contact Dr Graceondu if you want to win big in your lottery game. You can reach him via his email, drgraceondu12@gmail.com or WhatsApp him +15204677763, you can also visit his Website. https://drgraceonduadodo.com
ANONIM a comentat Decretul 1231 2021
    i will never stop until the whole World knows about the MOST powerful priest maurice whose contact details I saw in a comment section here few weeks ago, so and i decided to contact him because i was badly in need of help TO SAVE MY MARRIAGE, I explained my situation to PRIEST MURICE. that Everything was going down the drain as my husband WAS constantly cheating on me with other women and he physically abuse me. priest maurice promised to help that my husband will change and will love me unconditionally in less than a week as far that my heart still beats for him. I FOLLOWED HIS INSTRUTION and he prepared a spell for me and my husband called me exactly when priest maurice said. He pleaded and said he needs me back since then he have been the sweetest man on earth. anyone out there reading this comment that need a effect spell caster Can reach him on email:psychicspellsolution@gmail.coM whatsapp:+1(571)3573337
ANONIM a comentat Ordin 12 2006
    Mai este in vigoare acest ordin, din moment ce aven Regulamentul (CE) 396:2005, revizuit 2019, referitor la rezidurile de pesticide din alimente, inclusiv din fructe si legume?
ANONIM a comentat Decretul 770 1966
    HOW TO GET YOUR EX LOVER BACK & HOW I GOT MY EX LOVER. BACK I want to thank Dr Omokpo for saving my marriage. My husband treated me badly and left home for almost 3 month this got me sick and confused. Then I told my friend about how my husband has changed towards me. Then he told me to contact: {dromokpo@gmail.com}that he will help me bring my husband back to being a good man. That this great man helped her too. Then I gave him a try. after 3 days of casting the spell my husband came back home and I forgive him and today we are living in joy and happiness If you are going through any relationship stress or broken marriage situation and you want your Ex lover, Ex boyfriend, Ex girlfriend or Divorced husband or wife back you reach him via: dromokpo@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 390 2018
    HOW TO GET YOUR EX LOVER BACK & HOW I GOT MY EX LOVER. BACK I want to thank Dr Omokpo for saving my marriage. My husband treated me badly and left home for almost 3 month this got me sick and confused. Then I told my friend about how my husband has changed towards me. Then he told me to contact: {dromokpo@gmail.com}that he will help me bring my husband back to being a good man. That this great man helped her too. Then I gave him a try. after 3 days of casting the spell my husband came back home and I forgive him and today we are living in joy and happiness If you are going through any relationship stress or broken marriage situation and you want your Ex lover, Ex boyfriend, Ex girlfriend or Divorced husband or wife back you reach him via: dromokpo@gmail.com
ANONIM a comentat Rectificare 353 2008
    HOW TO GET YOUR EX LOVER BACK & HOW I GOT MY EX LOVER. BACK I want to thank Dr Omokpo for saving my marriage. My husband treated me badly and left home for almost 3 month this got me sick and confused. Then I told my friend about how my husband has changed towards me. Then he told me to contact: {dromokpo@gmail.com}that he will help me bring my husband back to being a good man. That this great man helped her too. Then I gave him a try. after 3 days of casting the spell my husband came back home and I forgive him and today we are living in joy and happiness If you are going through any relationship stress or broken marriage situation and you want your Ex lover, Ex boyfriend, Ex girlfriend or Divorced husband or wife back you reach him via: dromokpo@gmail.com
ANONIM a comentat OUG 114 2021
    Într-un cuvânt, wow!! Nu pot să cred că banii sunt deja în contul meu. Multumesc, multumesc, multumesc! De obicei, ați transformat o sarcină lungă, consumatoare de timp și intimidantă într-o experiență foarte plăcută și simplificată. Nu pot să vă mulțumesc vouă și doamnei Della Taylor pentru suficientă asistentă. Dna Della Taylor Împrumuturi pentru un sistem excelent și pentru un serviciu excelent. Ambele sunt grozave! dacă aveți nevoie de un împrumut de urgență, îi puteți e-mail la Dellastaylors@yahoo.com WhatsApp pe +1 (209) 251-1529
ANONIM a comentat Decizia 2 2007
    I never use to believe in spell casting until i met Lord Zuma a powerful spell caster who helped me to be a happy person again. i reside in USA. After 4 years of Broken marriage, my husband left me with two kids. I felt like my life was about to end and i almost committed suicide, i was emotionally down for a very long time. Thanks to a Great spell caster called Lord Zuma which i met online on one faithful day when I was browsing through the internet, i came across a lot of testimonies about this particular Great spell caster how he has helped so many people. he has helped people to bring back their Ex lover, some testified that he restores womb, cure cancer and other sickness, and so on. I also came across a testimony, it was about a woman called Sandra, she testified about how his spell made her to be pregnant after so many years of bareness and at the end of her testimony she dropped Lord Zuma's email address. After reading all these, i decided to give it a try and i contacted him and explained my problem to him and he assured me that in less than 48 hours, my husband will call me and beg for forgiveness but i thought it will not work. When he had finished casting the spell, the next day my husband called me and he was begging for forgiveness just as Lord Zuma said. This is not brain washing and after the spell has been cast, i realized that my husband love me like never before and the spell caster opened him up to know how much i love him and how much love we need to share. We are even happier now than before. Lord Zuma is really a gifted man and i will not stop publishing him because he is a wonderful man. If you have a problem and you are looking for a real and a genuine spell caster to solve all your problems contact Lord Zuma now on spiritualherbalisthealing@gmail.com or just visit https://spiritualherbal.blogspot.com and see so many he has helped that are testifying about his good work. He will help you solve all your problems. Once again thank you Lord Zuma for your good deeds. His whatsapp number +1 506 800 1647
Alte acte pe aceeaşi temă cu Decizia 670/2021
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu