Decizia Nr.628 din 22.09.2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3¹ alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Excepţia a fost ridicată de Loredana Ciobanu în Dosarul nr. 1.617/89/2017 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 655D/2018.2. La apelul nominal lipsesc autoarea excepţiei şi părţile Sindicatul Român al Jurnaliştilor „Mediasind" şi Agenţia Naţională de Presă AGERPRES. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.027D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege. Excepţia a fost ridicată de Silvia Marcu în Dosarul nr. 4.487/86/2017 al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă.4. La apelul nominal lipsesc autoarea excepţiei şi părţile Sindicatul Român al Jurnaliştilor „Mediasind" şi Agenţia Naţională de Presă AGERPRES. Procedura de citare este legal îndeplinită.5. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.509D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege. Excepţia a fost ridicată de Ana-Maria-Isabela Păulescu în Dosarul nr. 4.389/85/2017 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă.6. La apelul nominal lipsesc autoarea excepţiei şi părţile Sindicatul Român al Jurnaliştilor „Mediasind" şi Agenţia Naţională de Presă AGERPRES. Procedura de citare este legal îndeplinită.7. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.027D/2018 şi nr. 1.509D/2018 la Dosarul nr. 655D/2018, care este primul înregistrat.8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că nu se poate face comparaţie între legi diferite pentru a se constata neconstituţionalitatea unor dispoziţii de lege şi, sub acest aspect, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. De asemenea, arată că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:9. Prin Decizia nr. 224/2018 din 11 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.617/89/2017, Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3¹ alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Excepţia a fost ridicată de Loredana Ciobanu cu prilejul soluţionării unei cauze privind drepturi salariale.10. Prin Încheierea din 14 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 4.487/86/2017, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3¹ alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Excepţia a fost ridicată de Silvia Marcu în cadrul unei cauze privind drepturi salariale.11. Prin Încheierea din 2 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 4.389/85/2017, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3¹ alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Excepţia a fost ridicată de Ana-Maria-Isabela Păulescu în cadrul unei cauze privind drepturi salariale.12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarele acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor art. 16 din Constituţie. Astfel, arată că ocupă funcţia de experţi în cadrul AGERPRES, care este o instituţie publică, de interes naţional şi care se află în subordinea Parlamentului, fiind înfiinţată şi funcţionând în baza Legii nr. 19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES. Salarizarea personalului AGERPRES a fost guvernată de Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, iar în prezent este reglementată prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. În Legea-cadru nr. 284/2010, această materie era cuprinsă în Capitolul II al anexei nr. I - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie". Astfel, AGERPRES a avut aceeaşi grilă de salarizare alături de aparatul de lucru al: Parlamentului României, Administraţiei Prezidenţiale, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curţii Constituţionale, Consiliului Legislativ, Consiliului Concurenţei, Curţii de Conturi, Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Guvernului şi ministerelor, Avocatului Poporului, Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, Consiliului Naţional al Audiovizualului, Consiliului Economic şi Social, Autorităţii Electorale Permanente, altor organe centrale de specialitate.13. Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, „în anul 2016, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2015, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare". Dispoziţiile art. 1 alin. (2) din aceeaşi ordonanţă prevăd aceleaşi măsuri şi în ceea ce priveşte cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia lunară brută de încadrare. Potrivit dispoziţiilor art. 3¹ alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, „Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare, aferent unui program normal al timpului de muncă, mai mic decât cel stabilit în plată la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii".14. Autoarele excepţiei arată că, aşa cum s-a statuat prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016, din moment ce situaţia juridică a personalului bugetar care ocupă aceeaşi funcţie, de acelaşi grad, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate şi aceleaşi studii este identică, atunci şi tratamentul juridic aplicabil salariului de bază trebuie să fie acelaşi, nefiind permis, spre exemplu, ca ocupanţii unei funcţii de expert, având aceeaşi vechime în funcţie, să aibă salarii de încadrare diferite în cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale, în funcţie de instituţia sau autoritatea publică în care îşi desfăşoară activitatea. Aplicarea majorării salariului de bază prin raportare la nivelul maxim existent doar în cadrul instituţiei sau autorităţii publice conduce în continuare la perpetuarea inechităţilor existente în cadrul salarizării personalului bugetar, în condiţiile în care nivelul salariului de bază pentru aceeaşi funcţie este mult superior în cadrul oricărei instituţii din cadrul familiei ocupaţionale de funcţii bugetare „Administraţie" decât cel existent în AGERPRES. Această situaţie contravine în mod flagrant motivelor precizate în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, respectiv acelea de a egaliza veniturile personalului bugetar cu aceeaşi funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, prin raportare la nivelul maxim, şi de a elimina inechităţile existente. Arată că, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016, nivelul maxim al salariului de bază trebuie să fie stabilit prin raportare la aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale, indiferent de instituţie sau autoritate publică.15. Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă şi Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor art. 16 din Constituţie, invocate de autoarele excepţiei de neconstituţionalitate.16. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3¹ alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Curtea constată că autoarele excepţiei se referă la conţinutul art. 3¹ alin. (1), aşa cum acesta a fost modificat prin art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor legale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 31 august 2016. Curtea mai constată şi faptul că, în prezent, dispoziţiile de lege criticate nu mai sunt în vigoare, fiind abrogate prin art. 40 alin. (1) pct. 20 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, dar, având în vedere incidenţa în cauze a textului de lege supus controlului de constituţionalitate, precum şi cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare", Curtea urmează să efectueze analiza de constituţionalitate a art. 3¹ alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, a cărui redactare este următoarea:– Art. 3¹ alin. (1): „Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare, aferent unui program normal al timpului de muncă, mai mic decât cel stabilit în plată la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii."20. Autoarele excepţiei de neconstituţionalitate susţin că acest text de lege contravine prevederilor art. 16 din Constituţie, care consacră egalitatea în drepturi. 21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea apreciază că, în esenţă, aspectele criticate de autoarele excepţiei se referă la existenţa unei diferenţe de salarizare între persoanele care sunt încadrate în aceeaşi familie ocupaţională şi care au aceeaşi funcţie, grad, treaptă, gradaţie şi vechime în specialitate. În acest sens, autoarele excepţiei arată că, fiind încadrate, potrivit dispoziţiilor Capitolului II din anexa nr. I la Legea-cadru nr. 284/2010, în aceeaşi categorie ocupaţională „Administraţie" alături de personalul din aparatul de lucru al Parlamentului României, Administraţiei Prezidenţiale, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curţii Constituţionale, Consiliului Legislativ, Consiliului Concurenţei, Curţii de Conturi, Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Guvernului şi ministerelor, Avocatului Poporului, Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, Consiliului Naţional al Audiovizualului, Consiliului Economic şi Social, Autorităţii Electorale Permanente şi altor organe centrale de specialitate, ar trebui să beneficieze de nivelul maxim de salarizare al funcţiei de expert acordat în cadrul acestei categorii ocupaţionale, şi nu doar de cel raportat la nivelul maxim al salariului unui expert din cadrul AGERPRES. De asemenea, autoarele susţin că diferenţa de tratament juridic este contrară celor reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.029 din 21 decembrie 2016. 22. Curtea aminteşte că, prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, paragraful 34, a statuat că „în vederea egalizării prevăzute de art. 3¹ alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, «nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare», care trebuie să includă şi drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile/definitive, urmează să se stabilească prin raportare la aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale, indiferent de instituţie sau autoritate publică". De asemenea, prin paragraful 35 al aceleiaşi decizii, Curtea a precizat că „puterea de lucru judecat ce însoţeşte actele jurisdicţionale, deci şi deciziile Curţii Constituţionale, se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta. Astfel, Curtea reţine că atât considerentele, cât şi dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii, potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, şi se impun cu aceeaşi forţă tuturor subiectelor de drept". 23. Aşa fiind, Curtea apreciază că, în realitate, criticile invocate de autoarele prezentei excepţii de neconstituţionalitate vizează probleme de aplicare şi interpretare a legii, ce revin competenţei instanţei de judecată, şi nu veritabile aspecte de neconstituţionalitate, de competenţa instanţei de contencios constituţional. 24. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3¹ alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Loredana Ciobanu în Dosarul nr. 1.617/89/2017 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, de Silvia Marcu în Dosarul nr. 4.487/86/2017 al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă şi de Ana-Maria-Isabela Păulescu în Dosarul nr. 4.389/85/2017 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă şi Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 22 septembrie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea