Decizia Nr.508 din 15.05.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. 4¹ din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Nicolae Ceapchie, Mădălin Cătălin Ceapchie, Constantin Mihalcea şi Ana Ruxandra Stanciu în Dosarul nr. 5.916/105/2011 al Tribunalului Prahova - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.053D/2011.La apelul nominal se prezintă, pentru autorii excepţiei Nicolae Ceapchie şi Ana Ruxandra Stanciu, doamna avocat Ştefana Anghel din cadrul Baroului Prahova, cu delegaţie la dosar, şi se constată lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepţiei Nicolae Ceapchie şi Ana Ruxandra Stanciu, care pun concluzii de admitere a acesteia, reiterând argumentele din notele scrise.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 12 septembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 5.916/105/2011, Tribunalul Prahova - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. 4¹ din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Nicolae Ceapchie, Mădălin Cătălin Ceapchie, Constantin Mihalcea şi Ana Ruxandra Stanciu în dosarul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei cauze penale instrumentate în faza de urmărire penală de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Ploieşti şi în care s-au efectuat cercetări pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prevăzute şi pedepsite de art. 215 alin. 1-3 şi 5 din Codul penal şi pentru săvârşirea unor infracţiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, de Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate şi de Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice şi ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, deoarece, în timp ce unii cetăţeni, învinuiţi de săvârşirea infracţiunii de înşelăciune cu un prejudiciu de peste un milion de euro, sunt cercetaţi în faza de urmărire penală de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, alţi cetăţeni învinuiţi şi de o infracţiune conexă care atrage competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism vor fi cercetaţi în prima fază a procesului de această din urmă structură.Tribunalul Prahova - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorilor prin avocat, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 45 alin. 4¹ din Codul de procedură penală - Dispoziţii care se aplică la urmărirea penală, introdus prin art. XVIII pct. 12 din Legea nr. 202/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, care au următorul conţinut: „În caz de indivizibilitate sau conexitate între infracţiuni pentru care competenţa aparţine Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, competenţa de a efectua urmărirea penală în cauza reunită aparţine organului de urmărire penală specializat mai întâi sesizat. Dispoziţia nu este aplicabilă în situaţia în care s-a dispus disjungerea cu privire la infracţiunea care atrage competenţa celeilalte structuri.“Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice şi art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au fost introduse prin art. XVIII pct. 12 din Legea nr. 202/2010 şi au avut în vedere, pentru faza de urmărire penală, stabilirea competenţei Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în caz de indivizibilitate sau conexitate. Astfel, legiuitorul a instituit regula potrivit căreia competenţa aparţine organului de urmărire penală mai întâi sesizat şi excepţia potrivit căreia regula nu este aplicabilă în caz de disjungere cu privire la infracţiunea care atrage competenţa celeilalte structuri.Astfel, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabilirea competenţei şi a procedurii de judecată este atributul legiuitorului, sens în care, pentru o mai bună înfăptuire a actului de justiţie, în caz de indivizibilitate sau conexitate cauzele trebuie reunite. Prin urmare, nu poate fi primită critica referitoare la încălcarea dreptului la un proces echitabil. De altfel, o asemenea susţinere porneşte de la o premisă indusă potrivit căreia Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, spre deosebire de Direcţia Naţională Anticorupţie, ar fi o structură care, cu prilejul instrumentării unei cauze penale, nu respectă exigenţele referitoare la respectarea drepturilor specifice unui proces echitabil ori la egalitatea în drepturi a cetăţenilor în faţa autorităţilor. Teza avansată nu poate fi primită, întrucât atât Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cât şi Direcţia Naţională Anticorupţie au fost concepute potrivit dispoziţiilor Legii nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu modificările şi completările ulterioare, şi dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, cu modificările şi completările ulterioare, ca structuri cu personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, compuse din procurori ce se supun deopotrivă, în acord cu dispoziţiile constituţionale ale art. 132, aceloraşi principii referitoare la legalitate, imparţialitate şi control ierarhic.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. 4¹ din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Nicolae Ceapchie, Mădălin Cătălin Ceapchie, Constantin Mihalcea şi Ana Ruxandra Stanciu în Dosarul nr. 5.916/105/2011 al Tribunalului Prahova - Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 mai 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru