DECIZIE   Nr. 492 din 6 mai 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) teza intai din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 378 din 19 mai 2008

Ioan Vida                               - preşedinte

Nicolae Cochinescu               -judecător

Aspazia Cojocaru                  -judecător

Acsinte Gaspar                      -judecător

Ion Predescu                          -judecător

Puskas Valentin Zoltan          -judecător

Tudorel Toader                      -judecător

Augustin Zegrean                  -judecător

Ion Tiucă                                - procuror

Valentina Bărbăţeanu            - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin.(1) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Universitatea „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, reprezentată de rector Nicolae Bocşan, în Dosarul nr. 1.871/90/2007 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei, domnul Nelu Lucaciu, consilier juridic cu delegaţie la dosar. De asemenea, răspunde, personal, şi partea Sebastian Ion Bădiţă. Se constată lipsa părţii Nicolae Bocşan, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul părţilor prezente.

Apărătorul autorului excepţiei de neconstituţionalitate solicită admiterea acesteia, arătând că posibilitatea de a ridica oricând, fără limită în timp, excepţia de nelegalitate a unui act administrativ unilateral cu caracter individual contravine dispoziţiilor art. 52 alin. (2) din Legea fundamentală.

Partea Sebastian Ion Bădiţă solicită respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate. în acest sens, precizează că admiterea excepţiei de nelegalitate a unui act administrativ unilateral cu caracter individual nu are efecte erga omnes, ci doar în ceea ce le priveşte pe părţile între care s-a stabilit raportul juridic guvernat de actul administrativ contestat.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate. Consideră că textul de lege criticat nu face altceva decât să stabilească limitele în care poate fi invocată excepţia de nelegalitate, circumscriindu-se astfel dispoziţiilor art. 52 alin. (2) din Constituţie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Incheierea din 14 decembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 1.871/90/2007, Curtea de Apel Piteşti - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Universitatea „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, reprezentată de rector Nicolae Bocşan, într-un litigiu de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea recursului introdus împotriva sentinţei prin care Tribunalul Vâlcea a admis excepţia de nelegalitate a unei decizii emise de rectorul universităţii.

In motivarea excepţiei se susţine, în esenţă, că, întrucât textul de lege criticat prevede că legalitatea actului administrativ unilateral cu caracter individual poate fi cercetată oricând, contravine dispoziţiilor art. 52 alin. (2) din Constituţie care impun stabilirea unor limite în care pot fi introduse cererile în materia contenciosului administrativ. Se arată că după ce asemenea acte administrative intră în circuitul civil şi produc efecte apare o incertitudine cu privire la validitatea acestora.

Curtea de Apel Piteşti - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Precizează că limitele la care se referă norma constituţională invocată de autorul excepţiei nu impun legii organice stabilirea unui anume termen de exercitare a acţiunii în contencios administrativ în condiţiile art. 4 din Legea nr. 554/2004.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens, precizează că „diferenţa de reglementare în ceea ce priveşte termenul de contestare a legalităţii unui act administrativ pe cale de excepţie sau pe cale directă se datorează tocmai faptului că, în primul caz, soluţia instanţei în cauza de fond depinde de modul de soluţionare a excepţiei invocate, iar legiuitorul a înţeles să pună încă un mijloc procedural eficient la îndemâna persoanei pentru a putea contesta eventuala nelegalitate a actului administrativ".

Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 4 alin. (1) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt neconstituţionale. Consideră că „faptul că actele administrative unilaterale cu caracter individual, indiferent de data emiterii lor, pot fi atacate oricând, fără limită în timp, pe calea excepţiei de nelegalitate, care, prin admitere, produce efecte similare ca şi conţinut şi întindere cu anularea actului respectiv, periclitează securitatea raporturilor juridice".

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 4 alin. (1) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 262/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Textul de lege criticat are următorul cuprins:

- Art. 4 alin. (1) teza întâi: „(1) Legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate. [...]"

In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 52 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit cărora, prin lege organică, se stabilesc limitele şi condiţiile exercitării dreptului persoanei vătămate într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, de a obţine recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textul de lege ce formează obiectul acesteia a mai fost supus controlului de constituţionalitate, prin prisma unor critici asemănătoare cu cele formulate în cauza de faţă. Prin Decizia nr. 404 din 10 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 6 mai 2008, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că „obţinerea sau apărarea unui drept ori protejarea unui interes, chiar legitim, nu se poate fonda pe un act a cărui legalitate este îndoielnică şi care nu ar putea fi dovedită altfel decât prin ridicarea excepţiei de nelegalitate. Contestarea pe cale incidentală a legalităţii, indiferent de data la care a fost emis actul administrativ, se justifică prin necesitatea exercitării unui control de legalitate fără de care soluţia pronunţată de instanţă riscă să fie fondată pe un act ilegal. Or, astfel ar fi zdruncinat însuşi fundamentul statului de drept, căci ar fi posibil ca instanţa de judecată să pronunţe, în numele legii, o hotărâre bazată pe un act încheiat cu încălcarea legii. Din această perspectivă, posibilitatea contestării legalităţii unui act administrativ unilateral cu caracter individual pe cale de excepţie apare ca o modalitate de contracarare a efectelor principiului potrivit căruia fraus omnia corrumpit. Acesta este motivul pentru care nici nu a fost limitat în timp dreptul de a ridica o asemenea excepţie".

Intrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice modificarea soluţiei pronunţate prin decizia amintită, aceasta, precum şi considerentele pe care aceasta s-a bazat îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Universitatea „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, reprezentată de rector Nicolae Bocşan, în Dosarul nr. 1.871/90/2007 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 mai 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu