DECIZIE   Nr. 163 din 28 februarie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 30 alin. (1) si (2) si ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 340 din 14 aprilie 2006

Ioan Vida                               - preşedinte

Nicolae Cochinescu               - judecător

Aspazia Cojocaru                  - judecător

Acsinte Gaspar                      - judecător

Kozsokar Gabor                    - judecător

Petre Ninosu                          - judecător

Ion Predescu                         - judecător

Antonia Constantin                - procuror

Cristina Cătălina Turcu         - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. (1) şi (2) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Artum" - S. R. L, din Sighişoara în Dosarul nr. 862/2005/CCA al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia comercială şi de contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale şi convenţionale invocate, măsura radierii fiind justificată, întrucât societăţile comerciale nu şi-au îndeplinit obligaţiile legale. In cazul dizolvării societăţii comerciale asociaţii îşi pot recupera aporturile la patrimoniul acesteia, fără a se încălca dreptul lor de proprietate privată. Impotriva hotărârii de dizolvare asociaţii au deschisă calea de atac a recursului, aşa încât nu poate fi reţinută nici încălcarea prevederilor art. 21  din Constituţie.

CURTEA,

având  în  vedere  actele  şi  lucrările  dosarului, reţine următoarele:

Prin Incheierea din 11 octombrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 862/2005/CCA, Curtea de Apel Târgu Mureş  Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. (1) şi (2) şi art. 31 alin. (1) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice.

Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Artum" - S. R. L, din Sighişoara într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului împotriva încheierii pronunţate de judecătorul delegat de Tribunalul Mureş la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Mureş, prin care s-a admis cererea de constatare a dizolvării de drept a societăţii autoare a excepţiei.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată că art. 30 alin. (1) din legea criticată, care prevede sancţiunea dizolvării de drept a persoanelor juridice pentru neefectuarea „în termenul fixat de lege a preschimbării certificatului de înmatriculare şi a celui de înregistrare fiscală cu noul certificat de înregistrare conţinând codul unic de înregistrare fiscală", încalcă art. 44 din Constituţie privind dreptul de proprietate privată, care, pentru o societate comercială, este constituit şi din denumire, emblemă, vad etc. şi nu pot fi valorificate în procedura lichidării, precum şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prin aceea că sancţiunea instituită „conduce la desfiinţarea proprietăţii asociative pentru chestiuni formale care, în cazul respectării sau nerespectării lor, nu afectează cu nimic viaţa societăţii comerciale sau interesele fiscale ale statului".

 Referitor la alin. (2) al art. 30, care dispune asupra procedurii pronunţării unei hotărâri de către judecătorul delegat, se susţine că încalcă accesul liber la justiţie prevăzut de art. 21 din Constituţie, „deoarece persoana juridică nu este parte în procedura în care se dă hotărârea judecătorească de dizolvare de drept, ci numai subiect al sancţiunii, caz în care suntem în prezenţa unui proces inechitabil [... ]". Art. 31 alin. (1) încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 şi în special cele ale alin. (3) referitoare la dreptul părţilor la un proces echitabil, „prin modul de reglementare a căii de atac, care este lăsată la îndemâna oricărei persoane interesate, fără reglementarea motivelor de recurs specifice, având în vedere că hotărârea de dizolvare este pronunţată în lipsa celui sau celor interesaţi şi fără trimitere la normele din dreptul comun privitoare la recurs". Acest text de lege este, de asemenea, contrar art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât instituţia dreptului la un recurs efectiv „trebuie privită şi acceptată ca fiind un mijloc eficace pentru realizarea dreptului pretins sau a interesului legitim, într-un cadru normativ precis şi sigur determinat", In sfârşit, autorul excepţiei consideră că atât art. 30 alin. (1) şi (2), cât şi art. 31 alin. (1) din Legea nr. 359/2004 sunt contrare şi art. 45 din Constituţie, „deoarece se restrânge exerciţiul dreptului la liberă iniţiativă", deşi nu sunt îndeplinite condiţiile acolo prevăzute.

Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia comercială şi de contencios administrativ apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 30 alin. (1) şi (2) şi art. 31 alin. (1) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 13 septembrie 2004, cu modificările ulterioare.

Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 30 alin. (1) şi (2): „(1 ) Neefectuarea preschimbării certificatului de înmatriculare şi a celui de înregistrare fiscală cu noul certificat de înregistrare conţinând codul unic de înregistrare, până la termenul prevăzut la art. 26, atrage dizolvarea de drept a persoanelor juridice prevăzute la art. 2.

(2) Constatarea dizolvării de drept se face prin încheierea judecătorului delegat, pronunţată la cererea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. [... ]. ";

- Art. 31 alin. (1): „Incheierea de constatare a dizolvării de drept este supusă numai recursului, la cererea oricărei persoane interesate, în termen de 15 zile de la publicarea prevăzută la art. 30 alin. (3). [... ]. "

In opinia autorului excepţiei, dispoziţiile de lege criticate încalcă, în ordinea invocării lor, prevederile constituţionale ale: art. 44 privind „Dreptul de proprietate privată"; art. 21 privind „Accesul liber la justiţie"; art. 45 referitor la „Libertatea economică" şi art. 53 cu privire la „Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi".

De asemenea, se invocă încălcarea prevederilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind „Protecţia proprietăţii", precum şi ale art. 13 din convenţie, care dispune în legătură cu „Dreptul la un recurs efectiv".

Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată că dispoziţiile art. 30 alin. (1) şi (2) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 359/2004 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, într-o cauză cu o motivare identică. Prin Decizia nr. 12 din 10 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 14 februarie 2006, Curtea Constituţională, respingând excepţia de neconstituţionalitate, a reţinut, în esenţă, că procedura de înmatriculare în registrul comerţului şi de înregistrare fiscală a comercianţilor, instituită prin Legea nr. 359/2004, precum şi obligaţia preschimbării vechilor certificate de înmatriculare şi de înregistrare fiscală cu noul certificat de înregistrare conţinând codul unic de înregistrare, până la un anumit termen, sub sancţiunea dizolvării de drept a persoanei juridice, „nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate, ci consecinţa încălcării unor dispoziţii de lege".

Tot prin aceeaşi decizie, Curtea a statuat că nu se poate reţine nici încălcarea, prin art. 30 alin. (2) şi art. 31 alin. (1) din lege, a art. 21 din Constituţie privind „Accesul liber la justiţie", deoarece „accesul liber la justiţie nu presupune în toate cazurile accesul la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac prevăzute de lege".

Cu acelaşi prilej, Curtea a reţinut că „în ceea ce priveşte dreptul la un recurs efectiv, în situaţia în care sistemul procedural naţional cuprinde mai multe căi de atac, caracterul efectiv trebuie întrunit de fiecare dintre acestea şi de proces în ansamblul său".

Curtea nu a constatat, prin decizia invocată mai sus, „existenţa vreunei incompatibilităţi între prevederile art. 30 alin. (1) şi (2) şi art. 31 alin. (1) din legea criticată şi prevederile constituţionale ale art. 45 referitor la Libertatea economică şi ale art. 53 cu privire la Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi".

Cele statuate prin decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea acestei jurisprudenţe.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA    CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. (1) şi (2) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Artum" - S. R. L, din Sighişoara în Dosarul nr. 862/2005/CCA al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia comercială şi de contencios administrativ.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 februarie 2006.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu