DECIZIE Nr
DECIZIE Nr. 319 din 9 septembrie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 alin.
(3), art. 16 alin. (1), (5), (6) si (7), art. 17, art. 19 alin. (1), art. 21
alin. (3), art. 24 alin. (2) si (3), art. 25 alin. (1) si (3), art. 26 alin.
(1) si (3), art. 27, 28, 29, art. 31 alin. (2), art. 33 alin. (1), art. 38
alin. (1), art. 39 alin. (2) si ale art. 44 alin. (2) din Ordonanta Guvernului
nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari
prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare, precum si a prevederilor
art. 10 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind
obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice
fiscale, aprobata cu modificari prin Legea nr. 64/2002
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 701 din 7 octombrie 2003
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Florentina Balta - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent sef
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 14 alin. (3), art. 16 alin. (1), (5), (6) si (7), art. 17,
art. 19 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (2) si (3), art. 25 alin.
(1) si (3), art. 26 alin. (1) si (3), art. 27, 28, 29, art. 31 alin. (2), art.
33 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (2) si ale art. 44 alin. (2) din
Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor,
aprobata cu modificari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare,
precum si a prevederilor art. 10 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de
marcat electronice fiscale, aprobata cu modificari prin Legea nr. 64/2002.
Exceptia a fost ridicata de Societatea Comerciala "IPCOM" - S.R.L.
din Tulcea in Dosarul nr. 4.600/2002 al Tribunalului Tulcea. La apelul nominal
se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal
indeplinita. Curtea dispune a se face apelul si in Dosarul nr. 154C/2003, avand
ca obiect aceeasi exceptie, ridicata de Asociatia Familiala "Popescu
Dumitru" din localitatea Carjelari in Dosarul nr. 4.604/2002 al Tribunalului
Tulcea. La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare este legal indeplinita. Curtea, din oficiu, pune in discutie conexarea
dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, in temeiul art. 16 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si
functionarea Curtii Constitutionale, republicata, raportat la art. 164 din
Codul de procedura civila, dispune conexarea Dosarului nr. 154C/2003 la Dosarul
nr. 153C/2003.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
ca neintemeiata. In acest sens, arata ca asupra constitutionalitatii
prevederilor criticate din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 Curtea
Constitutionala s-a pronuntat prin mai multe decizii care isi pastreaza
valabilitatea si in prezenta cauza, iar in ceea ce priveste
neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 10 lit. b) din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 28/1999 apreciaza ca acestea nu sunt contrare, asa cum sustine
autorul exceptiei, art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin incheierile din 7 februarie 2003, pronuntate in dosarele nr.
4.600/2002 si nr. 4.604/2002, Tribunalul Tulcea a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 14
alin. (3), art. 16 alin. (1), (5), (6) si (7), art. 17, art. 19 alin. (1), art.
21 alin. (3), art. 24 alin. (2) si (3), art. 25 alin. (1) si (3), art. 26 alin.
(1) si (3), art. 27, 28, 29, art. 31 alin. (2), art. 33 alin. (1), art. 38
alin. (1), art. 39 alin. (2) si ale art. 44 alin. (2) din Ordonanta Guvernului
nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari
si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare, precum si a
prevederilor art. 10 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999
privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat
electronice fiscale, aprobata cu modificari prin Legea nr. 64/2002. Exceptia a
fost ridicata de Societatea Comerciala "IPCOM" - S.R.L. din Tulcea si
de Asociatia Familiala "Popescu Dumitru" din localitatea Carjelari,
in cauze civile.
In motivarea exceptiilor, al caror continut este identic, se sustine ca
prevederile art. 14 alin. (3), art. 16 alin. (1), (5), (6) si (7), art. 17,
art. 19 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (2) si (3), art. 25 alin.
(1) si (3), art. 26 alin. (1) si (3), art. 27, 28, 29, art. 31 alin. (2), art.
33 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (2) si ale art. 44 alin. (2) din
Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, modificata, contravin prevederilor art. 23
alin. (8) si ale art. 20 alin. (1) din Constitutie, raportat la prevederile
art. 6 pct. 2 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale. De asemenea, se sustine ca prevederile art. 10 lit.
b) coroborat cu art. 9 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999,
aprobata cu modificari prin Legea nr. 64/2002, contravin prevederilor art. 134
alin. (2) lit. a) din Constitutie. In ceea ce priveste nivelul amenzii prevazut
la art. 10 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999, se
considera ca prin aplicarea acestor dispozitii se ingradeste libertatea
comertului, deoarece sanctiunile stabilite de textul criticat trebuie aplicate
procentual, in functie de cifra de afaceri a agentilor economici, si nu
uniform.
Tribunalul Tulcea apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata
este neintemeiata. In acest sens, in ambele dosare se arata ca dispozitiile
criticate din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 nu incalca prezumtia de
nevinovatie, dat fiind faptul ca domeniul contraventional este extrapenal,
precum si datorita caracterului "instantaneu al contraventiei, care se
savarseste la momentul constatarii acesteia de catre agentul constatator".
Se considera ca nu este incalcat nici accesul liber la justitie, intrucat
dispozitiile speciale ale legii ofera partii posibilitatea de a ataca
procesul-verbal si de a propune probe in aparare, in fata instantei de
judecata, precum si posibilitatea exercitarii caii de atac impotriva solutiei
pronuntate. In ceea ce priveste referirile la procedura de drept comun care
reglementeaza sarcina probei in materie contraventionala, precum si la nivelul
amenzii contraventionale stabilite de legiuitor, instanta arata ca acestea nu
sunt probleme de constitutionalitate, ci de aplicare a legii, de competenta
instantei de fond.
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu
dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a
solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este
neintemeiata. In acest sens, arata ca principiul prezumtiei de nevinovatie
prevazut de art. 23 alin. (8) din Constitutie este aplicabil exclusiv in
dreptul penal, nu si in materia contraventiilor, iar situarea ilicitului
contraventional in afara sferei dreptului penal inlatura posibilitatea
stabilirii neconstitutionalitatii acestei norme. Mai arata ca nu poate fi
retinuta sustinerea potrivit careia in materie contraventionala sarcina probei
revine contravenientului, deoarece Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 nu contine
dispozitii speciale cu privire la sarcina probei, iar dispozitiile din dreptul
comun referitoare la acest aspect nu sunt criticate sub aspectul
constitutionalitatii. In legatura cu aprecierea privind necesitatea ca
stabilirea cuantumului amenzii sa se realizeze diferentiat in functie de
puterea economica a fiecarui agent economic considera ca prin aceasta s-ar
incalca principiul constitutional prevazut la art. 16 alin. (1). Subliniaza ca,
dimpotriva, "inegalitatea economica dintre agentii economici reprezinta o
latura normala si intrinseca a unei economii de piata, (...), legea trebuind sa
ofere acelasi tratament sanctionator indiferent de puterea economica a
contravenientului".
Avocatul Poporului apreciaza exceptia de neconstitutionalitate ca fiind
neintemeiata. In acest sens, arata ca prezumtia de nevinovatie, consacrata de art.
23 alin. (8) din Constitutie, este proprie doar procesului penal, iar expresia
"contravenient" continuta de textele criticate din Ordonanta
Guvernului nr. 2/2001 caracterizeaza persoana care a savarsit o contraventie -
fapta ilegala cu un pericol social mai redus decat al unei infractiuni - si nu
are sensul de "invinuit" sau "inculpat" din legislatia
penala, de care se leaga prezumtia de nevinovatie. In ceea ce priveste
sustinerile referitoare la neconstitutionalitatea reglementarii privind sarcina
probei, arata ca in cazul formularii plangerii impotriva procesului-verbal de
constatare si sanctionare a contraventiei pot fi aplicate regulile de drept
comun, potrivit carora aceasta sarcina revine celui care contesta legalitatea
si temeinicia masurii. Apreciaza ca nici criticile formulate in legatura cu
dispozitiile care stabilesc cuantumul amenzii nu pot fi retinute, intrucat
"diferentele create intre agentii economici in functie de cifra de afaceri
sunt relevante pentru activitatile fiscale, nu pentru aplicarea sanctiunilor in
cazul nerespectarii legii".
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si celor ale art. 1
alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art.
14 alin. (3), art. 16 alin. (1), (5), (6) si (7), art. 17, art. 19 alin. (1),
art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (2) si (3), art. 25 alin. (1) si (3), art. 26
alin. (1) si (3), art. 27, 28, 29, art. 31 alin. (2), art. 33 alin. (1), art.
38 alin. (1), art. 39 alin. (2) si ale art. 44 alin. (2) din Ordonanta
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu
modificari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare, precum si prevederile
art. 10 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind
obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice
fiscale, aprobata cu modificari prin Legea nr. 64/2002. Textele criticate din
Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 au urmatorul continut:
- Art. 14 alin. (3): "Executarea sanctiunii inchisorii
contraventionale se prescrie in termen de un an de la data ramanerii
irevocabile a hotararii judecatoresti, daca contravenientul nu a optat pentru
prestarea unei activitati in folosul comunitatii.";
- Art. 16 alin. (1), (5), (6) si (7): "(1) Procesul-verbal de
constatare a contraventiei va cuprinde in mod obligatoriu: data si locul unde
este incheiat; numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte
agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul
numeric personal, ocupatia si locul de munca al contravenientului; descrierea
faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului in care a fost
savarsita, precum si aratarea imprejurarilor ce pot servi la aprecierea
gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea
actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia;
indicarea societatii de asigurari, in situatia in care fapta a avut ca urmare
producerea unui accident de circulatie; posibilitatea achitarii in termen de 48
de ore a jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ, daca acesta
prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac si organul
la care se depune plangerea. [...]
(5) In cazul in care contravenientul este minor procesul-verbal va cuprinde
si numele, prenumele si domiciliul parintilor sau ale altor reprezentanti ori
ocrotitori legali ai acestuia.
(6) In situatia in care contravenientul este persoana juridica in
procesul-verbal se vor face mentiuni cu privire la denumirea, sediul, numarul
de inmatriculare in registrul comertului si codul fiscal ale acesteia, precum
si datele de identificare a persoanei care o reprezinta.
(7) In momentul incheierii procesului-verbal agentul constatator este
obligat sa aduca la cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni
cu privire la continutul actului de constatare. Obiectiunile sunt consemnate
distinct in procesul-verbal la rubrica <<Alte mentiuni>>, sub
sanctiunea nulitatii procesului-verbal.";
- Art. 17: "Lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea
agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul
persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei savarsite
si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator atrage
nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata si din oficiu.";
- Art. 19 alin. (1): "Procesul-verbal se semneaza pe fiecare pagina de
agentul constatator si de contravenient. In cazul in care contravenientul nu se
afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face
mentiune despre aceste imprejurari, care trebuie sa fie confirmate de cel putin
un martor. In acest caz procesul-verbal va cuprinde si datele personale din
actul de identitate al martorului si semnatura acestuia.";
- Art. 21 alin. (3): "Sanctiunea se aplica in limitele prevazute de
actul normativ si trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al
faptei savarsite, tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost savarsita
fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de
urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si
de celelalte date inscrise in procesul-verbal.";
- Art. 24 alin. (2) si (3): "(2) In cazul in care bunurile nu se
gasesc contravenientul este obligat la plata contravalorii lor in lei.
(3) Agentul constatator are obligatia sa stabileasca cine este proprietarul
bunurilor confiscate si, daca acestea apartin unei alte persoane decat
contravenientul, in procesul-verbal se vor mentiona, daca este posibil, datele
de identificare a proprietarului sau se vor preciza motivele pentru care
identificarea nu a fost posibila.";
- Art. 25 alin. (1) si (3): "(1) Procesul-verbal se va inmana sau,
dupa caz, se va comunica, in copie, contravenientului si, daca este cazul,
partii vatamate si proprietarului bunurilor confiscate. [...]
(3) In situatia in care contravenientul a fost sanctionat cu amenda, precum
si daca a fost obligat la despagubiri, o data cu procesul-verbal acestuia i se
va comunica si instiintarea de plata. In instiintarea de plata se va face
mentiunea cu privire la obligativitatea achitarii amenzii si, dupa caz, a
despagubirii, in termen de 15 zile de la comunicare, in caz contrar urmand sa
se procedeze la executarea silita.";
- Art. 26 alin. (1) si (3): "(1) Daca agentul constatator aplica si
sanctiunea, iar contravenientul este prezent la incheierea procesului-verbal,
copia de pe acesta si instiintarea de plata se inmaneaza contravenientului,
facandu-se mentiune in acest sens in procesul-verbal. Contravenientul va semna
de primire. [...]
(3) In cazul in care contravenientul nu este prezent sau, desi prezent,
refuza sa semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum si a
instiintarii de plata se face de catre agentul constatator in termen de cel
mult o luna de la data incheierii.";
- Art. 27: "Comunicarea procesului-verbal si a instiintarii de plata
se face prin posta, cu aviz de primire, sau prin afisare la domiciliul sau la
sediul contravenientului. Operatiunea de afisare se consemneaza intr-un
proces-verbal semnat de cel putin un martor."
- Art. 28: "Contravenientul poate achita, pe loc sau in termen de cel
mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la
data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute in actul
normativ, agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal.
In actul normativ de stabilire a contraventiilor aceasta posibilitate trebuie
mentionata in mod expres.
(2) Plata amenzii se face la Casa de Economii si Consemnatiuni sau la
trezoreria finantelor publice, iar o copie de pe chitanta se preda de catre
contravenient agentului constatator sau se trimite prin posta organului din
care acesta face parte, in termenul prevazut la alin. (1).
(3) In cazul in care contravenientul a achitat jumatate din minimul amenzii
prevazute in actul normativ pentru fapta savarsita, orice urmarire
inceteaza.";
- Art. 29: "Dispozitiile art. 28 se aplica si in cazurile prevazute la
art. 10 alin. (2), daca contravenientul achita jumatate din minimul amenzii
prevazute de actul normativ pentru fiecare dintre contraventiile constatate,
fara ca prin totalizare sa se depaseasca maximul prevazut pentru contraventia
cea mai grava.";
- Art. 31 alin. (2): "Partea vatamata poate face plangere numai in
ceea ce priveste despagubirea, iar cel caruia ii apartin bunurile confiscate,
altul decat contravenientul, numai in ceea ce priveste masura
confiscarii.";
- Art. 33 alin. (1): "Judecatoria va fixa termen de judecata, care nu
va depasi 30 de zile, si va dispune citarea contravenientului sau, dupa caz, a
persoanei care a facut plangerea, a organului care a aplicat sanctiunea, a
martorilor indicati in procesul-verbal sau in plangere, precum si a oricaror
alte persoane in masura sa contribuie la rezolvarea temeinica a cauzei.";
- Art. 38 alin. (1): "Avertismentul se adreseaza oral atunci cand
contravenientul este prezent la constatarea contraventiei si sanctiunea este
aplicata de agentul constatator.";
- Art. 39 alin. (2): "In vederea executarii amenzii organele prevazute
la alin. (1) vor comunica din oficiu organelor de specialitate ale directiilor
generale ale finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti,
si unitatilor subordonate acestora, in a caror raza teritoriala domiciliaza sau
isi are sediul contravenientul, procesul-verbal de constatare si sanctionare a
contraventiei sau, dupa caz, dispozitivul hotararii judecatoresti prin care s-a
solutionat plangerea.";
- Art. 44 alin. (2): "Daca prin contraventia savarsita de un militar
in termen s-a produs o paguba sau daca sunt bunuri supuse confiscarii, organul
competent potrivit legii va stabili despagubirea pe baza de tarif si va dispune
asupra confiscarii. Cate o copie de pe procesul-verbal se comunica
contravenientului, partii vatamate si celui caruia ii apartin bunurile
confiscate."
Articolul 10 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999
privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat
electronice fiscale, aprobata cu modificari prin Legea nr. 64/2002, republicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 381 din 5 iunie 2002, criticat,
de asemenea, ca fiind neconstitutional, prevede: "Constituie contraventii
urmatoarele fapte daca, potrivit legii penale, nu sunt considerate infractiuni:
[...]
b) neindeplinirea obligatiei agentilor economici de a utiliza aparate de
marcat electronice fiscale avizate conform art. 5 alin. (2), la termenele
stabilite la art. 6, cu exceptia prevazuta la art. 1 alin. (5), neemiterea
bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori
emiterea de bonuri cu o valoare inferioara celei reale, precum si
nereintroducerea datelor inscrise pe rola jurnal privind tranzactiile efectuate
de la ultima inchidere zilnica pana in momentul stergerii memoriei
operative."
In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, aceste dispozitii
de lege contravin dispozitiilor art. 23 alin. (8) si ale art. 20 alin. (1) din
Constitutie, raportat la prevederile art. 6 pct. 2 din Conventia pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si dispozitiilor
constitutionale ale art. 134 alin. (2) lit. a), care prevad:
- Art. 23 alin. (8): "Pana la ramanerea definitiva a hotararii
judecatoresti de condamnare, persoana este considerata nevinovata.";
- Art. 20 alin. (1): "Dispozitiile constitutionale privind drepturile
si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu
Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate
la care Romania este parte.";
- Art. 134 alin. (2): "Statul trebuie sa asigure:
a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului
favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;".
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea
Constitutionala retine urmatoarele:
I. Dispozitiile art. 16 alin. (1) si (7), art. 17, art. 19 alin. (1), art.
25 alin. (1) si (3), art. 26 alin. (3), art. 27, 28 si art. 33 alin. (1) din
Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor,
aprobata cu modificari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare, au
mai facut obiectul controlului de constitutionalitate, prin raportare la
aceleasi dispozitii din Constitutie si, in esenta, cu aceeasi motivare ca in
prezenta cauza. Astfel, prin Decizia nr. 183 din 8 mai 2003, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 425 din 17 iunie 2003, Curtea a
respins exceptia de neconstitutionalitate pentru considerentele acolo retinute,
care isi mentin valabilitatea si in prezenta cauza, intrucat nu au intervenit
elemente noi de natura sa justifice schimbarea solutiei pronuntate.
In plus, in acest dosar sunt criticate sub aceleasi aspecte ca si celelalte
dispozitii din ordonanta ce face obiectul exceptiei de neconstitutionalitate si
prevederile art. 14 alin. (3), art. 16 alin. (5) si (6), art. 21 alin. (3),
art. 24 alin. (2) si (3), art. 26 alin. (1), art. 29, art. 31 alin. (2), art.
38 alin. (1), art. 39 alin. (2) si art. 44 alin. (2) din Ordonanta Guvernului
nr. 2/2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu
modificarile ulterioare. Intrucat si cu privire la aceste din urma texte de
lege sustinerile de neconstitutionalitate sunt aceleasi, se mentin solutia si
considerentele Deciziei nr. 183 din 8 mai 2003. Asadar, Curtea respinge si exceptia
de neconstitutionalitate referitoare la aceste dispozitii de lege.
II. Si sustinerile autorului exceptiei cu privire la neconstitutionalitatea
prevederilor art. 10 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999,
aprobata cu modificari prin Legea nr. 64/2002, urmeaza sa fie respinse.
Potrivit acestor sustineri nivelul amenzii, stabilit prin textul criticat,
ingradeste libertatea comertului, incalcand astfel dispozitiile art. 134 alin.
(2) lit. a) din Constitutie. Curtea retine ca stabilirea unei contraventii si
sanctionarea acesteia cu amenda reprezinta o optiune legitima a legiuitorului,
care, cu referire la prevederile din ordonanta criticata, da expresie
preocuparii statului pentru a asigura libertatea comertului, protectia concurentei
loiale si crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de
productie.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 alin.
(3), art. 16 alin. (1), (5), (6) si (7), art. 17, art. 19 alin. (1), art. 21
alin. (3), art. 24 alin. (2) si (3), art. 25 alin. (1) si (3), art. 26 alin.
(1) si (3), art. 27, 28, 29, art. 31 alin. (2), art. 33 alin. (1), art. 38
alin. (1), art. 39 alin. (2) si ale art. 44 alin. (2) din Ordonanta Guvernului
nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari
prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare, precum si a prevederilor
art. 10 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind
obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice
fiscale, aprobata cu modificari prin Legea nr. 64/2002, exceptie ridicata de
Societatea Comerciala "IPCOM" - S.R.L. din Tulcea in Dosarul nr.
4.600/2002 al Tribunalului Tulcea si de Asociatia Familiala "Popescu
Dumitru" din localitatea Carjelari in Dosarul nr. 4.604/2002 al aceluiasi
tribunal.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 9 septembrie 2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent sef,
Gabriela Dragomirescu
|