DECIZIE   Nr. 19 din 18 ianuarie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 148 din 26 martie 2001

    Lucian Mihai           - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Ioan Muraru            - judecator
    Nicolae Popa           - judecator
    Lucian Stangu          - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Iuliana Nedelcu        - procuror
    Marioara Prodan        - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Traian Ralu Filip in dosarele nr. 3.686/2000 si nr. 3.833/2000 ale Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Curtea, din oficiu, pune in discutie conexarea Dosarului nr. 249C/2000 la Dosarul nr. 248C/2000, intrucat au ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, precum si aceleasi parti. Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexarii dosarelor in temeiul art. 164 din Codul de procedura civila. Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 249C/2000 la Dosarul nr. 248C/2000, in temeiul art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicata, raportat la art. 164 din Codul de procedura civila.
    Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca fiind neintemeiata, deoarece dispozitiile art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, referitoare la plangerea prealabila, nu incalca prevederile constitutionale cuprinse in art. 16 alin. (1), referitoare la egalitatea in drepturi, si nici pe cele ale art. 22 alin. (1), referitoare la dreptul la viata si la integritate fizica si psihica. Se mai arata ca textul de lege criticat nu creeaza privilegii sau discriminari si prin urmare nu contravine principiului constitutional al egalitatii in drepturi, care nu presupune uniformitate, ci solutii diferite pentru situatii deosebite, asa cum este si cazul in speta. Referitor la critica privind incalcarea prin textul de lege criticat a prevederilor art. 22 alin. (1) din Constitutie se mentioneaza ca nici aceste prevederi constitutionale nu sunt lezate, deoarece activitatea procesuala care se desfasoara dupa punerea in miscare a actiunii penale la plangerea prealabila a persoanei vatamate este aceea de drept comun, in care ii sunt asigurate persoanei inculpate toate garantiile pentru exercitarea dreptului la aparare, inclusiv prin exercitarea cailor de atac, beneficiind si de prezumtia de nevinovatie pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 21 iunie 2000, pronuntata in Dosarul nr. 3.686/2000, precum si prin Incheierea din 21 iunie 2000, pronuntata in Dosarul nr. 3.833/2000, Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Traian Ralu Filip.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca dispozitiile art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, care prevad ca punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a persoanei, in cazul infractiunilor pentru care legea prevede necesitatea unei astfel de plangeri, sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, referitoare la egalitatea in drepturi, precum si prevederilor art. 22 alin. (1) din Constitutie, referitoare la dreptul la viata si la integritate fizica si psihica, deoarece dau posibilitatea unei persoane care se considera lezata de informatiile transmise prin presa sa introduca o plangere prin care, automat, se pune in miscare actiunea penala, iar persoana chemata in judecata devine inculpat. In aceasta situatie, potrivit opiniei autorului exceptiei, drepturile procesuale ale victimei sunt mult mai largi decat cele ale faptuitorului. Se mai arata ca este afectata si impartialitatea judecatorului, care la primul termen pune in miscare actiunea penala, deci considera ca sunt temeiuri de vinovatie, si tot el trebuie sa se pronunte si asupra fondului cauzei. Totodata se considera ca prin dispozitiile legale criticate se incalca si prevederile art. 22 alin. (1) din Constitutie, deoarece, ca urmare a plangerii prealabile, o persoana este obligata sa suporte consecintele vexatorii ale unei actiuni penale sicanatoare, fara sa existe impotriva sa indicii sau probe de vinovatie.
    Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, exprimandu-si opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, considera ca aceasta este neintemeiata. Se arata ca procedura plangerii prealabile constituie o exceptie de la principiul oficialitatii procesului penal, inscris in art. 2 alin. 2 din Codul de procedura penala, si a fost instituita in cazul acelor infractiuni la care, fie datorita valorilor sociale lezate, fie datorita raporturilor speciale dintre faptuitor si persoana vatamata, aceasta din urma este adesea interesata sa renunte la procesul penal, preferand sa nu se adreseze organelor judiciare, iar atunci cand s-a adresat acestora, sa se impace ulterior cu faptuitorul. Din ratiuni de politica penala legiuitorul a instituit in aceste cazuri conditionarea punerii in miscare a actiunii penale de manifestarea de vointa a persoanei vatamate, exprimata prin plangerea prealabila. Instanta considera ca nu sunt incalcate prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, deoarece dispozitiile legale mentionate se aplica nediscriminatoriu persoanelor aflate in aceeasi situatie. Referitor la incalcarea art. 22 din Constitutie instanta retine ca nici aceasta critica nu este intemeiata, intrucat stabilirea vinovatiei inculpatului se face pe baza de probe.
    In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierile de sesizare a Curtii Constitutionale au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, arata ca sustinerea autorului exceptiei privind neconstitutionalitatea art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, in raport cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, este neintemeiata, deoarece textul de lege criticat nu creeaza privilegii si discriminari si nu incalca nici unul dintre criteriile egalitatii in drepturi enumerate la art. 4 din Legea fundamentala, iar pe de alta parte, dreptul la integritate psihica nu este incalcat atata timp cat inculpatul beneficiaza de garantiile unui proces echitabil.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, care au urmatoarea redactare: "Punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara astfel de plangere."
    Autorul exceptiei sustine ca aceste dispozitii sunt contrare art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea in drepturi, precum si art. 22 alin. (1) din Constitutie, referitor la dreptul la viata si la integritate fizica si psihica, texte care au urmatorul continut:
    Art. 16 alin. (1)
    "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
    Art. 22 alin. (1)
    "Dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei sunt garantate."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate a art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata, deoarece aceste dispozitii legale, care se refera la plangerea prealabila ca modalitate de sesizare a organelor judiciare, se aplica fara discriminari sau privilegii tuturor persoanelor care savarsesc vreuna dintre infractiunile pentru care legea prevede ca este necesara o astfel de plangere. Persoana vatamata este obligata sa se adreseze judecatoriei daca doreste ca faptuitorul sa fie tras la raspundere penala, ea nebeneficiind de o situatie privilegiata ori de drepturi procesuale "mai largi" decat ale inculpatului, asa cum sustine autorul exceptiei. Persoana vatamata trebuie sa dovedeasca invinuirea pe care o aduce inculpatului, cu privire la care opereaza prezumtia de nevinovatie, prevazuta la art. 23 alin. (8) din Constitutie, in temeiul careia "Pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, persoana este considerata nevinovata". Procedura plangerii prealabile a fost instituita din ratiuni de politica penala, iar nu pentru a avantaja anumite categorii de persoane. Pe de alta parte, textul de lege criticat nu vizeaza nici unul dintre criteriile de discriminare prevazute la art. 4 alin. (2) din Constitutie, si anume "de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala". Astfel fiind, Curtea retine ca fiind lipsita de temei critica referitoare la incalcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie.
    Curtea constata ca nu pot fi primite nici criticile referitoare la incalcarea prin textul de lege criticat a prevederilor art. 22 alin. (1) din Constitutie referitoare la garantarea dreptului la viata, precum si a celui la integritate fizica si psihica, deoarece chemarea in judecata a inculpatului ca urmare a plangerii prealabile nu reprezinta supunerea inculpatului "torturii", unei "pedepse" sau unui "tratament inuman ori degradant" si nici nu are drept consecinta "pedeapsa cu moartea", tratamente si pedepse interzise de Constitutie. Din perspectiva textului constitutional mentionat punerea in miscare a actiunii penale la plangerea prealabila a persoanei vatamate nu poate fi considerata in nici un caz o incalcare a drepturilor constitutionale la viata ori la integritate fizica si psihica. In mod normal orice chemare in judecata penala implica un stres pentru cel chemat in calitate de inculpat, indiferent daca este trimis in judecata prin rechizitoriu sau la plangerea prealabila a persoanei vatamate, dar art. 22 din Constitutie nu are in vedere acest impact al oricarui asemenea proces, ci situatiile prevazute la alin. (2) si (3) ale acestui articol. In caz contrar ar insemna ca orice trimitere in judecata penala sa poata fi considerata contrara dreptului la integritate psihica al inculpatului, ceea ce ar fi intr-adevar neconstitutional, pentru ca s-ar aduce atingere drepturilor similare ale persoanelor vatamate prin comportarea inculpatilor. Totodata Curtea retine ca legiuitorul a avut in vedere, prin punerea in miscare a actiunii penale la plangerea prealabila a persoanei vatamate, si posibilitatea ca, in cazul acestor infractiuni cu un grad de pericol social mai redus (prevazute la art. 279 alin. 2 din Codul de procedura penala), inculpatul sa poata fi iertat de partea vatamata si astfel sa inceteze procesul penal, posibilitate pe care inculpatul numai in mod exceptional o poate avea in cazul in care procesul penal este pus in miscare prin rechizitoriul procurorului.
    Pentru considerentele expuse exceptia de neconstitutionalitate urmeaza sa fie respinsa.

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Traian Ralu Filip in dosarele nr. 3.686/2000 si nr. 3.833/2000 ale Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 18 ianuarie 2001.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat asistent,
                              Marioara Prodan