DECIZIE Nr. 179 din 20 iunie 2002
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 din
Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare,
aprobata si modificata prin Legea nr. 108/1996, cu modificarile ulterioare
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 543 din 25 iulie 2002
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Gabriela Ghita - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea
creantelor bugetare, aprobata si modificata prin Legea nr. 108/1996, cu
modificarile ulterioare, exceptie ridicata de Societatea Comerciala
"Cuvantul Libertatii" - S.A. din Craiova in dosarele nr. 69/A/2001 si
nr. 1.068/A/2000 ale Curtii de Apel Craiova - Sectia comerciala si de contencios
administrativ.
La apelul nominal raspunde Casa de asigurari de sanatate Dolj, prin
consilier juridic Silviu-Gabriel Gaiducovici. Lipsesc autorul exceptiei si
celelalte parti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
Curtea, avand in vedere ca exceptiile de neconstitutionalitate ridicate in
dosarele nr. 74C/2002 si nr. 110C/2002 au un continut identic, pune in discutie
din oficiu problema conexarii cauzelor.
Reprezentantul Casei de asigurari de sanatate Dolj nu se opune conexarii
dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public, avand in vedere art. 164 din Codul de
procedura civila, nu se opune conexarii dosarelor.
Curtea, in temeiul dispozitiilor art. 16 din Legea nr. 47/1992,
republicata, coroborate cu cele ale art. 164 din Codul de procedura civila,
dispune conexarea Dosarului nr. 110C/2002 la Dosarul nr. 74C/2002, care este
primul inregistrat.
Reprezentantul Casei de asigurari de sanatate Dolj considera ca in
contextul in care statul are rolul de a proteja interesele nationale pe plan
financiar, in ipoteza in care debitorul obligatiei fiscale nu a executat-o la
scadenta, instituirea unui instrument de executare silita care sa permita
calculul majorarilor de intarziere in mod nelimitat, pana la data achitarii
sumei datorate inclusiv, nu contravine prevederilor constitutionale ale art. 53
alin. (2) si ale art. 134. In aceste conditii solicita respingerea exceptiei de
neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata.
Reprezentantul Ministerului Public, apreciind ca una dintre expresiile cele
mai evidente ale apararii interesului national pe plan financiar este
asigurarea certitudinii in constituirea ritmica a resurselor financiare ale
statului si combaterii evaziunii fiscale, solicita respingerea exceptiei de
neconstitutionalitate ca neintemeiata.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin incheierile din 12 decembrie 2001 si 16 ianuarie 2002, pronuntate in
dosarele nr. 69/A/2001 si nr. 1.068/A/2001, Curtea de Apel Craiova - Sectia
comerciala si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 din Ordonanta
Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobata si
modificata prin Legea nr. 108/1996, cu modificarile ulterioare, exceptie
ridicata de Societatea Comerciala "Cuvantul Libertatii" - S.A. din
Craiova in litigii ce au ca obiect anularea unor acte administrative.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine,
in esenta, ca dispozitiile legale criticate contravin prevederilor art. 53
alin. (2) si ale art. 134 din Constitutie, deoarece prin abilitarea Guvernului
de a stabili cuantumul majorarilor de intarziere se ajunge la situatia ca
acestea sa depaseasca cuantumul debitului principal si la instituirea unui
blocaj financiar perpetuu, cu consecinta falimentarii agentilor economici.
Instanta de judecata apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este
intemeiata, deoarece din dispozitiile legale criticate rezulta ca
"majorarile de intarziere sunt nelimitate si ca pot depasi cu mult suma
datorata", iar "aceasta nelimitare este inechitabila si franeaza
participarea agentilor economici la concurenta legala din cadrul economiei de
piata".
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor
doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de
vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece "sanctionarea
intarzierii la plata obligatiilor bugetare nu incalca prevederile Legii
fundamentale cu privire la asezarea justa a sarcinilor fiscale in cadrul
sistemului legal de impuneri, intrucat majorarile de intarziere nu sunt parte
componenta a sistemului legal de impuneri". De asemenea, se arata ca, desi
"prin intarzierea la achitarea obligatiilor bugetare, majorarile de
intarziere pot depasi suma datorata", aceasta "nu este de natura a
atrage neconstitutionalitatea prevederilor legale invocate. De altfel,
debitorii obligatiilor bugetare au dreptul de a solicita si de a obtine, in
conditiile legii, facilitati cu privire la amanarea si esalonarea platii,
precum si scutiri si reduceri ale sumelor datorate, inclusiv pentru majorarile
de intarziere".
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este nefondata,
deoarece "asezarea justa a sarcinilor fiscale despre care face vorbire
art. 53 din Constitutia Romaniei se refera la criteriile de stabilire a
cuantumului taxelor si impozitelor, si nicidecum la consecintele neplatii
acestora". De asemenea, se arata ca dispozitiile legale criticate,
potrivit carora majorarile de intarziere se calculeaza "pentru fiecare zi
de intarziere, incepand cu ziua imediat urmatoare scadentei obligatiei bugetare
si pana la data realizarii sumei datorate inclusiv, potrivit prevederilor
legale in vigoare", iar cota acestora "se stabileste prin hotarare a
Guvernului, la propunerea Ministerului Finantelor Publice, corelata cu taxa
oficiala a scontului, stabilita de Banca Nationala a Romaniei", implica in
fapt tocmai o limitare a cuantumului acestor majorari.
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei
Deputatilor si Guvernului, rapoartele intocmite in cauze de
judecatorul-raportor, sustinerile partilor, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
13 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare
(publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 23 din 31 ianuarie
1996), aprobata si modificata prin Legea nr. 108/1996 (publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996), cu modificarile
ulterioare.
Aceste dispozitii legale au urmatorul cuprins: "Pentru achitarea cu
intarziere a obligatiilor bugetare, debitorii datoreaza majorari de intarziere,
calculate pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua imediat urmatoare
scadentei obligatiei bugetare si pana la data realizarii sumei datorate
inclusiv, potrivit prevederilor legale in vigoare.
Cota majorarilor de intarziere se stabileste prin hotarare a Guvernului, la
propunerea Ministerului Finantelor Publice, corelata cu taxa oficiala a
scontului, stabilita de Banca Nationala a Romaniei.
In cazul constatarii unor diferente de obligatii bugetare, stabilite de
organele competente, majorarile de intarziere se datoreaza incepand cu ziua
imediat urmatoare scadentei obligatiei bugetare, la care s-a stabilit
diferenta, pana la data realizarii acesteia inclusiv, prevederile alin. 1
aplicandu-se in mod corespunzator.
In cazul obligatiilor bugetare stinse prin compensare, majorarile de
intarziere pentru neplata acestor obligatii se calculeaza pana la data la care
compensarea a devenit posibila, potrivit legii."
Textele constitutionale invocate de autorul exceptiei ca fiind infrante de
aceste dispozitii legale sunt cele ale art. 53 alin. (2) si art. 134, cu
urmatorul continut:
- Art. 53 alin. (2): "Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure
asezarea justa a sarcinilor fiscale.";
- Art. 134: "(1) Economia Romaniei este economie de piata.
(2) Statul trebuie sa asigure:
a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului
favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;
b) protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si
valutara;
c) stimularea cercetarii stiintifice nationale;
d) exploatarea resurselor naturale, in concordanta cu interesul national;
e) refacerea si ocrotirea mediului inconjurator, precum si mentinerea
echilibrului ecologic;
f) crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitatii vietii."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca textul de
lege criticat nu incalca prevederile art. 53 alin. (2) din Constitutie,
deoarece instituirea unor majorari de intarziere pentru achitarea cu intarziere
a obligatiilor bugetare nu intra in sfera sistemului legal de impuneri, ci in
cea a raspunderii juridice pentru neindeplinirea indatoririlor prevazute de
lege. De asemenea, dispozitiile legale criticate nu contravin nici prevederilor
constitutionale ale art. 134, intrucat stabilirea de sanctiuni administrative,
sub forma majorarilor, pentru achitarea cu intarziere a obligatiilor bugetare
nu este incompatibila cu economia de piata si cu libertatea comertului. In
acest sens Curtea observa ca majorarile de intarziere nu pot fi stabilite in
mod nelimitat, asa cum se sustine in motivarea exceptiei, ci prin corelare cu
unul dintre mecanismele economiei de piata, si anume cu taxa oficiala a
scontului stabilita de Banca Nationala a Romaniei.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 din
Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare,
aprobata si modificata prin Legea nr. 108/1996, cu modificarile ulterioare,
exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Cuvantul Libertatii" -
S.A. din Craiova in dosarele nr. 69/A/2001 si nr. 1.068/A/2000 ale Curtii de
Apel Craiova - Sectia comerciala si de contencios administrativ.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 20 iunie 2002.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Doina Suliman