DECIZIE Nr.
1228 din 18 noiembrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 97 1 alin. (2) din Legea nr. 67/2004
pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 838 din 12 decembrie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion
Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Claudia Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 971 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale, excepţie ridicată de Petru Trif în Dosarul nr.
457/35/2008 al Tribunalului Bihor - Secţia civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din
16 mai 2008, pronunţată în Dosarul nr. 457/35/2008, Tribunalul Bihor - Secţia
civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 971 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale.
Excepţia a fost ridicată de Petru Trif într-o cauză
având ca obiect soluţionarea unei contestaţii întemeiate pe Legea nr. 67/2004.'
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 971 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 sunt
în „contradicţie vădită cu spiritul şi motivaţia care
au dus la adoptarea votului uninominal", deoarece atribuie mandatul de
preşedinte al consiliului judeţean candidatului care a întrunit cel mai mare
număr de voturi exprimate în primul tur, fără ca aceasta să reflecte neapărat
voinţa majoritară şi fără a fi reglementată posibilitatea organizării unui al
doilea tur de scrutin. Se încalcă principiul simetriei normelor juridice în
raport cu modul de alegere a primarilor, alegerea acestora operând în două
faze, respectiv două tururi de scrutin, în ipoteza în care în primul tur nu se
obţine o majoritate simplă. Totodată, între cele două categorii de aleşi
locali, preşedintele consiliului judeţean şi primar, se creează o stare de
discriminare, deoarece primul, învestit, prin natura funcţiei, cu un înalt grad
de responsabilitate, poate fi ales dintre candidaţii care au obţinut cele mai
multe voturi, fără a se atinge, eventual, majoritatea simplă, în timp ce
primarii sunt aleşi în două tururi de scrutin, dacă este cazul, până când se
obţine majoritatea simplă a voturilor exprimate. Or, astfel de inegalităţi sunt
de neconceput într-un sistem electoral echilibrat, guvernat de spiritul legii
votului uninominal.
Tribunalul Bihor - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată,
deoarece sistemul de alegere a preşedintelui consiliului judeţean, instituit
prin art. 971 alin.
(2) din Legea nr. 67/2004, este lipsit de reprezentativitate, acesta putând fi
ales din primul tur de scrutin cu mai puţin de 50% din voturi, nemaiexistând un
al doilea tur de scrutin. De asemenea, se observă faptul că, deşi preşedintele
consiliului judeţean are la nivelul judeţului aceleaşi atribuţii pe care le are
primarul la nivelul localităţii, pentru alegerea acestora s-a optat pentru
tipuri de sistem de vot uninominal diferite, deşi, potrivit art. 120 din
Constituţie, administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se
întemeiază pe aceleaşi principii de bază. In concluzie, instanţa apreciază că
„în cazul alegerii preşedintelui consiliului judeţean nu se respectă logica
electorală la nivelul alegerii primarului."
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile art. 971 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor
de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei,
precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 971 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru
alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, astfel cum a fost modificată şi completată
prin art. 77 pct. 21 din titlul II al Legii nr. 35 din
13 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 196
din 13 martie 2008. Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut:
Art. 971 alin. (2): „(2) Este declarat ales preşedinte al consiliului judeţean
candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate în
primul tur de scrutin."
Dispoziţiile constituţionale invocate în motivarea
excepţiei sunt cele ale art. 16 alin. (2) şi (3), ale art. 37 - Dreptul de a fi ales şi ale art. 53 - Restrângerea
exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
Constituţională observă că dispoziţiile art. 971 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei
publice locale au fost introduse prin art. 77 pct. 21 din
titlul II al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei
Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.
67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii
administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind
Statutul aleşilor locali. Această lege a fost supusă controlului de constituţionalitate
anterior promulgării, printre textele de lege criticate cu acel prilej
aflându-se şi cele ale art. 77 din lege, apreciindu-se că acestea încalcă
prevederile art. 121, art. 122 şi art. 123 cuprinse în secţiunea a 2-a cap. V din Constituţie, privind organele
administraţiei publice locale. Prin Decizia nr. 305 din 12 martie 2008,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 213 din 20 martie 2008, respingând excepţia,
Curtea a reţinut, în ce priveşte dispoziţiile art. 77 din legea criticată,
printre care şi cele ale pct. 21, că acestea „sunt reglementări de susţinere a
dispoziţiilor constituţionale privitoare la autonomia locală, în virtutea
cărora alegerea prin vot uninominal a preşedintelui consiliului judeţean este
rezultatul votului popular, şi nu al unor tranzacţii politice ale
competitorilor electorali".
In prezenta cauză, dispoziţiile art. 971 din Legea nr. 67/2004 sunt criticate din prisma inegalităţii modalităţii de alegere a preşedintelui
consiliului judeţean, faţă de modalitatea specifică alegerii primarului,
apreciindu-se că sunt încălcate prevederile art. 16 alin. (1), art. 37 şi ale
art. 53 din Constituţie.
Or, Curtea nu poate reţine o
asemenea critică de neconstituţionalitate ca fiind întemeiată.
Principiul egalităţii cetăţenilor în drepturi presupune
egalitatea de tratament juridic pentru situaţii identice sau comparabile, după
cum impune şi aplicarea unui tratament juridic diferit, pentru situaţii care se
deosebesc în mod obiectiv şi rezonabil. Aşa fiind, deşi ambii fac parte din
categoria aleşilor locali, primarul şi preşedintele consiliului judeţean, prin
statutul şi funcţiile specifice fiecăruia, nu se află în situaţii comparabile,
diferenţa obiectivă determinând şi aplicarea unui tratament juridic
diferenţiat.
Totodată, potrivit alin. (3) al art. 16 din Legea
fundamentală, „Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi
ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi
domiciliul în ţară". Astfel, respectând
normele fundamentale, inclusiv cele ale art. 37, care
privesc, în special, condiţiile de vârstă pentru exercitarea dreptului de a fi
ales, legiuitorul este suveran în determinarea modalităţilor de exercitare a
drepturilor electorale şi în stabilirea, totodată, a sistemului electoral,
împreună cu limitele sale.
In fine, Curtea nu poate reţine nici critica de
neconstituţionalitate referitoare la încălcarea art. 53 din Constituţie,
privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, de vreme
ce nu a fost constatată încălcarea vreunui drept sau libertăţi fundamentale.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 971 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea
autorităţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicată de Petru Trif în
Dosarul nr. 457/35/2008 al Tribunalului Bihor - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 noiembrie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia Margareta Krupenschi