Decizia Nr.1111 din 08.09.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1073 din Codul civil, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Legato“ - S.R.L. din Galaţi în Dosarul nr. 843/327/2008 al Judecătoriei Tulcea şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.096D/2010.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, şi anume Decizia nr. 456/2011.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 30 septembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 843/327/2008, Judecătoria Tulcea a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1073 din Codul civil, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Legato“ - S.R.L. din Galaţi într-o cauză civilă având ca obiect pretenţii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale criticate creează premisele unei exercitări abuzive a dreptului de a acţiona în justiţie, lăsând loc la interpretări arbitrare şi la o aplicare greşită a acestora în practică. De asemenea, apreciază că reglementarea criticată nu respectă garantarea şi ocrotirea proprietăţii în mod egal, atât pentru creditor, cât şi pentru debitor, iar accesul liber la activitatea economică este paralizat de faptul că persoanele de rea-credinţă pot aduce o societate comercială în stare de insolvenţă, prin plata unor dezdăunări. În final, susţine că prin art. 1073 din Codul civil se aduce o restrângere a dreptului la apărare, restrângere ce poate fi dispusă doar în situaţiile expres şi limitativ prevăzute de art. 53 alin. (1) din Constituţie.Judecătoria Tulcea consideră că excepţia de neconstituţionalitate este vădit neîntemeiată, aceasta fiind invocată cu scopul de a tergiversa în mod nejustificat soluţionarea cauzei.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1073 din Codul civil, potrivit cărora „Creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligaţiei, şi în caz contrar are dreptul la dezdăunare.“În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 44 alin. (3) potrivit cărora „nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire“, art. 45 privind libertatea economică şi ale art. 53 alin. (1) referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că reglementarea criticată a mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, prilej cu care a statuat că aceasta nu contravine Legii fundamentale.În acest sens sunt Decizia nr. 1.210 din 5 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 30 noiembrie 2010, Decizia nr. 1.253 din 7 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 18 noiembrie 2010, şi Decizia nr. 460 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 19 mai 2010, prin care Curtea a constatat că art. 1073 din Codul civil este constituţional.Astfel, prin aceste decizii, Curtea a reţinut că prevederile legale criticate fac parte din titlul III, cap. VII al Codului civil, intitulat „Despre efectele obligaţiilor“, şi stabilesc regula de principiu privind efectele obligaţiilor, şi anume de a da creditorului dreptul de a urmări şi de a obţine de la debitor îndeplinirea exactă a prestaţiei la care s-a obligat sau de a cere despăgubiri în caz de neexecutare. Finalitatea textului este evidentă şi constă în realizarea drepturilor legale ale creditorului prin determinarea debitorului de a executa obligaţia la care este ţinut în temeiul unui contract încheiat între părţi, sub sancţiunea suportării unor despăgubiri. Asemenea reglementări creează condiţiile indispensabile valorificării dreptului de proprietate privată, dând expresie principiului garantării şi ocrotirii acestuia, în mod egal, indiferent de titular.Totodată, Curtea nu a reţinut existenţa vreunei contradicţii între aceste prevederi de lege şi dispoziţiile constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil.Deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Totodată, Curtea observă că nemulţumirile autorului excepţiei vizează şi aspecte ce ţin de modul de interpretare şi aplicare a prevederilor de lege criticate, ceea ce intră în competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului în cadrul căreia s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate, eventualele greşeli ale acesteia putând fi îndreptate prin exercitarea căilor de atac.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1073 din Codul civil, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Legato“ - S.R.L. din Galaţi în Dosarul nr. 843/327/2008 al Judecătoriei Tulcea, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.096D/2010.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 septembrie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ingrid Alina Tudora