ORDIN Nr. 879
din 24 august 2009
pentru aprobarea
Metodologiei de executare a procedurilor de control al calitatii în domeniul
securitatii aviatiei civile
ACT EMIS DE:
MINISTERUL TRANSPORTURILOR
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 593 din 27 august 2009
In temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea nr.
94/2009 privind auditul de securitate în domeniul aviaţiei civile şi ale art. 5
alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea şi
funcţionarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, cu modificările
ulterioare,
ministrul transporturilor şi infrastructurii emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Metodologia de executare a
procedurilor de control al calităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile,
prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Ministrul transporturilor şi infrastructurii,
Radu Mircea Berceanu
ANEXĂ
METODOLOGIA
de executare a procedurilor de control al calităţii
în domeniul securităţii aviaţiei civile
CAPITOLUL 1
Proceduri de control al calităţii în domeniul
securităţii aviaţiei civile
1.1. Responsabilitatea executării procedurilor
1.1.1. Autoritatea prevăzută de art. 2 alin. (1) din
Legea nr. 94/2009 privind auditul de securitate în domeniul aviaţiei civile,
denumită în continuare autoritate competentă, este responsabilă de
executarea procedurilor de control al calităţii în domeniul securităţii
aviaţiei civile.
1.2. Proceduri de control al calităţii
1.2.1. Autoritatea competentă execută următoarele
proceduri de control al calităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile:
a) audit de securitate, denumit în continuare audit;
b) inspecţie de securitate, denumită în continuare inspecţie;
c) expertiză de securitate, denumită în continuare expertiză;
d) test de securitate, denumit în continuare test.
1.2.2. Auditul şi expertiza sunt proceduri anunţate.
1.2.3. Inspecţiile pot fi anunţate şi neanunţate,
ponderea mai mare, de cel puţin două treimi din totalul inspecţiilor executate
de autoritatea competentă, fiind alocată inspecţiilor neanunţate.
1.2.4. Expertiza se execută:
a) la cererea aeroporturilor, transportatorilor
aerieni sau entităţilor de aviaţie civilă, caz în care autoritatea competentă
decide asupra oportunităţii executării activităţii;
b) în cazul aeroporturilor şi terminalelor
nou-construite;
c) în cazul modificărilor constructive majore ale
aeroporturilor şi terminalelor existente, de natură să influenţeze aplicarea
măsurilor şi procedurilor de securitate.
1.2.5. Testul este procedură neanunţată.
1.2.6. Procedurile de control al calităţii includ
metode comune tuturor categoriilor şi metode specifice fiecărei categorii.
1.3. Executarea procedurilor
1.3.1. Autoritatea competentă este responsabilă de
parcurgerea etapelor potrivite pentru a se asigura că procedurile de control al
calităţii, planificate şi neplanificate, se execută în mod regulat şi continuu.
1.3.2. La planificarea executării procedurilor de
control al calităţii, autoritatea competentă are în vedere cel puţin
următoarele:
a) lista completă a aeroporturilor, transportatorilor
aerieni şi entităţilor de aviaţie civilă care urmează să facă obiectul
procedurilor de control al calităţii; şi
b) durata procedurii, data începerii, tipul procedurii.
1.3.3. Planificarea executării procedurilor de control
al calităţii este independentă de activităţile de control intern al calităţii
pe care aeroporturile, transportatorii aerieni şi entităţile de aviaţie civilă
le-au executat sau urmează să le execute.
1.3.4. Planificarea anuală a executării auditului se
aprobă de ministrul transporturilor şi infrastructurii, la propunerea
directorului general al Direcţiei generale infrastructură şi transport aerian,
denumită în continuare DGITA.
1.3.5. Planificarea anuală a executării inspecţiilor
anunţate se aprobă de directorul general al DGITA, la propunerea directorului
Direcţiei securitate aeronautică şi facilităţi, denumită în continuare DSAF.
Frecvenţa minimă de executare a inspecţiilor, anunţate şi neanunţate, la
aeroporturile cu volumul traficului mai mare de 500.000 de pasageri/an este de
2 inspecţii/an şi la aeroporturile cu volumul traficului mai mic de 500.000 de
pasageri/an este de 1 inspecţie/an.
1.3.6. Inspecţiile neanunţate şi expertizele nu se
planifică.
1.3.7. Testele nu se planifică, dar se ţine cont că
frecvenţa minimă de executare la aeroporturile cu volumul traficului mai mare
de 500.000 de pasageri/an este de 2 teste/an şi la aeroporturile cu volumul
traficului mai mic de 500.000 de pasageri/an este de 1 test/an.
1.3.8. In scopul utilizării optime a resurselor umane
şi a timpului disponibil, la întocmirea planificării executării procedurilor de
control al calităţii se are în vedere o abordare corectă a priorităţilor,
ţinându-se cont de următoarele criterii:
a) rezultatele activităţilor anterioare de
audit/inspecţie/etc. executate de autoritatea competentă;
b) operaţiile aeroportuare;
c) traficul de pasageri/numărul de mişcări de aeronave;
d) volumul operaţiilor de cargo şi poştă;
e) evaluarea ameninţării (existenţa unei ameninţări
specifice care are ca ţintă un aeroport, un transportator aerian, o categorie specifică
de zboruri); şi
f) rezultatele misiunilor anterioare de
audit/inspecţie/etc. executate de Comisia Europeană, Conferinţa Europeană a
Aviaţiei Civile, Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale sau alte autorităţi
şi organisme internaţionale.
1.4. Prevederi privind realizarea procedurilor de
control al calităţii
1.4.1. Toate procedurile de control al calităţii se
execută cu referire la aplicarea unuia sau mai multor standarde ale
regulamentelor Uniunii Europene şi Programului naţional de securitate
aeronautică, denumit în continuare PNSA.
1.4.2. Auditul de securitate acoperă:
a) toate măsurile de securitate aplicate de un
aeroport; sau
b) toate măsurile de securitate aplicate de un terminal
al unui aeroport, administrat separat; sau
c) toate măsurile de securitate aplicate de un
transportator aerian; sau
d) prevederile PNSA aplicate de un aeroport, un
terminal administrat separat sau un transportator aerian.
1.4.3. Realizarea auditului conţine următoarele:
a) anunţul transmis aeroportului sau transportatorului
aerian, cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea activităţii, la sediul
structurii supuse auditului, şi transmiterea spre completare, în cazul în care
se consideră necesar, a unui chestionar prealabil de audit;
b) faza pregătitoare care include analizarea
chestionarului prealabil de audit completat şi examinarea documentelor
relevante;
c) şedinţa de deschidere (briefing), care se poate
realiza în următoarele forme:
(i) cu participarea conducerii structurii supuse
auditului, care are scopul de a prezenta şi de a explica metodologia de control
al calităţii, de a definitiva agenda de lucru, de a clarifica aspecte
divergente sau neînţelese etc;
(ii) opţional, dacă se consideră necesar, se poate
organiza suplimentar o şedinţă lărgită cu participarea reprezentanţilor
transportatorilor aerieni, autorităţilor şi instituţiilor statului prezente pe
aeroport, companiilor de securitate şi pază, companiilor de catering, agenţilor
de handling etc;
(iii) poate fi organizată o singură şedinţă cu
participarea tuturor persoanelor prevăzute la paragrafele (i) şi (ii);
d) activitatea la sediul aeroportului sau
transportatorului aerian supus auditului;
e) raportul interimar - pentru şedinţa de închidere,
echipa care a executat auditul pregăteşte un raport interimar, care conţine
descrierea procedurii executate, constatările echipei, deficienţele
identificate, măsurile de remediere a acestora, măsurile compensatorii şi, după
caz, date despre măsurile cu caracter sancţionatoriu dispuse sau propuse;
f) şedinţa de închidere (debriefing) - se organizează
cu scopul de a prezenta constatările, de a identifica măsuri de remediere a
deficienţelor şi măsuri compensatorii până la remedierea deficienţelor şi, după
caz, de a motiva măsurile cu caracter sancţionatoriu dispuse, precum şi de a
face persoanele participante şi, prin acestea, personalul structurii auditate
să înţeleagă nivelul de conformitate cu standardele regulamentelor Uniunii
Europene şi PNSA;
g) raportul de audit;
h) procesul de corectare a deficienţelor şi monitorizarea
acestuia.
1.4.4. In scopul determinării nivelului de
conformitate cu standardele şi cerinţele stabilite de regulamentele comunitare
şi PNSA, auditul se bazează pe culegerea sistematică a informaţiilor prin una
sau mai multe dintre următoarele tehnici:
a) examinarea documentelor;
b) observaţii;
c) interviuri;
d) verificări.
1.4.5. Realizarea inspecţiei conţine următoarele:
a) anunţul transmis aeroportului, transportatorului
aerian sau entităţii de aviaţie civilă, cu cel puţin 10 zile înainte de începerea
activităţii, la sediul structurii supuse inspecţiei, în cazul inspecţiei
anunţate;
b) faza pregătitoare;
c) activitatea la sediul aeroportului,
transportatorului aerian sau entităţii de aviaţie civilă;
d) şedinţa de închidere (debriefing);
e) raportul de inspecţie;
f) procesul de corectare a deficienţelor şi
monitorizarea acestuia.
1.4.6. In scopul determinării nivelului de
conformitate cu standardele şi cerinţele stabilite de regulamentele comunitare
şi PNSA, inspecţia se bazează pe culegerea sistematică a informaţiilor prin una
sau mai multe dintre următoarele tehnici:
a) examinarea documentelor;
b) observaţii;
c) interviuri;
d) verificări.
1.4.7. Testul se execută în scopul determinării
eficienţei aplicării următoarelor măsuri de securitate a aviaţiei civile:
a) controlul accesului în zonele cu acces limitat
securizate;
b) protecţia aeronavei;
c) controlul de securitate al pasagerilor şi bagajelor
de cabină;
d) controlul de securitate al personalului şi
obiectelor transportate;
e) protecţia bagajelor de cală;
f) controlul de securitate al încărcăturilor cargo şi
poştale;
g) protecţia încărcăturilor cargo şi poştale.
1.4.8. Realizarea testului conţine următoarele:
a) faza pregătitoare;
b) activitatea la sediul aeroportului, transportatorului
aerian sau al entităţii de aviaţie civilă;
c) şedinţa de închidere (debriefing);
d) raportul de test;
e) procesul de corectare a deficienţelor şi
monitorizarea acestuia.
1.4.9. Expertiza se execută în situaţiile în care
autoritatea competentă consideră necesară reevaluarea operaţională în scopul de
a identifica orice vulnerabilitate. In cazul identificării unei
vulnerabilităţi, autoritatea competentă solicită aplicarea măsurilor de
securitate corespunzătoare nivelului de ameninţare.
1.4.10. Raportul de audit, de inspecţie, de test şi de
expertiză are următorul conţinut:
a) tipul procedurii;
b) aeroportul, transportatorul aerian sau entitatea de
aviaţie civilă la care s-a executat procedura de control al calităţii;
c) datele şi orele începerii şi încheierii activităţii
la sediul structurii supuse procedurii de control al calităţii;
d) componenţa echipei care execută procedura de control
al calităţii;
e) scopul executării procedurii;
f) constatările echipei raportate la standardele şi
cerinţele corespunzătoare stabilite de legislaţia comunitară sau PNSA;
g) clasificarea conformităţilor;
h) recomandări de remediere a deficienţelor, unde este
cazul;
i) termenele de remediere, unde este cazul.
1.5. Confidenţialitate
1.5.1. Auditorii de securitate a aviaţiei civile au
obligaţia de a respecta cerinţele de confidenţialitate. Astfel, toate
informaţiile culese pe durata executării procedurii de control al calităţii vor
fi utilizate numai pentru redactarea raportului interimar, unde este cazul, şi
a raportului care încheie procedura de control al calităţii şi pentru
stabilirea măsurilor de remediere a deficienţelor.
1.5.2. Raportul interimar al auditului se încheie în
două exemplare originale, un exemplar fiind înmânat conducerii structurii de
aviaţie civilă auditate, la sfârşitul şedinţei de închidere (debriefing), este
proprietatea autorităţii competente şi nu poate fi multiplicat decât cu
aprobarea emitentului.
1.5.3. Autoritatea competentă păstrează un exemplar al
raportului interimar la dosarul auditului.
1.5.4. Raportul de audit, de inspecţie, de expertiză
sau de test se încheie în două exemplare originale, dintre care un exemplar se
transmite aeroportului, transportatorului aerian sau entităţii de aviaţie
civilă în termen de 45 de zile de la data şedinţei de închidere în cazul
auditului şi expertizei, în termen de 30 de zile de la data şedinţei de
închidere în cazul inspecţiei şi în termen de 15 zile de la data şedinţei de
închidere în cazul testului.
Raportul este proprietatea autorităţii competente şi nu
poate fi multiplicat decât cu acordul emitentului.
1.5.5. Autoritatea competentă păstrează la dosarul
procedurii un exemplar al raportului prevăzut la pct. 1.5.4. In baza raportului
de audit se întocmesc formele legale privind îndemnizaţia prevăzută la art. 7
din Legea nr. 94/2009.
1.5.6. Accesul la rapoartele prevăzute la pct. 1.5.2 şi
1.5.4 este permis numai aeroportului, transportatorului aerian sau entităţii de
aviaţie civilă care a făcut obiectul activităţii de control al calităţii,
personalului autorităţii competente cu atribuţii şi responsabilităţi în
domeniul securităţii aeronautice, precum şi structurilor comunitare faţă de
care România are obligaţii specifice conform prevederilor regulamentelor
comunitare.
1.5.7. Planul de acţiuni corective se încheie în două
exemplare originale, în termen de 30 de zile de la primirea raportului prevăzut
la pct. 1.5.4, de structura de aviaţie civilă supusă procedurii de control al
calităţii, este supus aprobării autorităţii competente, este proprietatea
emitentului şi nu poate fi distribuit decât cu aprobarea autorităţii
competente.
1.5.8. Accesul la planul de acţiuni corective prevăzut
la pct. 1.5.7 este permis numai structurii de aviaţie civilă care a făcut
obiectul procedurii de control al calităţii, personalului autorităţii
competente cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul securităţii
aeronautice, precum şi structurilor comunitare faţă de care România are
obligaţii specifice conform prevederilor regulamentelor comunitare.
1.5.9. Autoritatea competentă păstrează la dosarul
procedurii un exemplar al planului de acţiuni corective prevăzut la pct. 1.5.7.
1.5.10. Nerespectarea prevederilor referitoare la
păstrarea secretului profesional se sancţionează potrivit legii.
1.6. Componenţa echipelor de control al calităţii
1.6.1. Componenţa echipelor de control al calităţii
este desemnată de autoritatea competentă, prin unul dintre modurile de mai jos,
în funcţie de tipul şi scopul activităţii.
1.6.2. Componenţa echipelor de audit este desemnată
potrivit prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 94/2009.
1.6.3. Componenţa echipelor de inspecţie, expertiză şi
test este desemnată prin dispoziţie a directorului general al DGITA pentru
fiecare misiune în parte.
1.6.4. Responsabilitatea managementului echipei de
control al calităţii revine şefului echipei, care, în cazul inspecţiei şi
testului, poate fi şi o persoană care nu deţine titlul de auditor de securitate
a aviaţiei civile.
1.6.5. Echipele de test au în componenţa lor câte o
persoană care îndeplineşte atribuţiile de controlor al testului şi testatori
care pot fi cooptaţi, cu respectarea prevederilor legale, după ce şi-au
declarat consimţământul participării la test, din personalul autorităţii
competente sau din alte structuri. Testatorii sunt instruiţi de şeful echipei,
prin grija căruia li se înmânează autorizaţiile de executare a testului, emise
de autoritatea competentă.
1.6.6. In echipele de control al calităţii pot fi
cooptate persoane din alte domenii, cum sunt specialişti în operaţii
aeroportuare, specialişti în exploatarea şi întreţinerea echipamentelor de
control de securitate, arhitecţi, constructori, specialişti în instalaţii de
construcţii, geodezi etc, în calitate de consultanţi.
1.6.7. Persoana cooptată în calitate de consultant
prezintă şefului echipei de control al calităţii un raport cu referinţă strictă
la tematica şi atribuţiile specifice pe durata misiunii. Şeful echipei de
control al calităţii fixează termenul de predare a raportului întocmit de
specialistul cooptat, ţinând cont de termenul de predare a raportului final al
misiunii.
1.7. Durata activităţii la faţa locului
1.7.1. Durata activităţii desfăşurate la faţa locului
este stabilită odată cu desemnarea echipei care execută activitatea de control
al calităţii şi poate fi:
- pentru audit, între 3 şi 7 zile;
- pentru expertiză, de 5 zile;
- pentru inspecţie, de minimum 4 ore şi de maximum 3
zile.
1.7.2. Durata testului este nenormată.
1.8. Categorii de conformităţi
1.8.1. Următoarele categorii de conformităţi se aplică
la executarea activităţilor de monitorizare:
|
|
Audit
|
Inspecţie
|
Test
|
|
Conform în totalitate
|
|
|
|
|
Conform, dar sunt necesare îmbunătăţiri
|
|
|
|
|
Neconform
|
|
|
|
|
Neconform, cu deficienţe grave
|
|
|
|
|
Nu se aplică
|
|
|
|
|
Nu se confirmă
|
|
|
|
CAPITOLUL 2
Activităţile de remediere a deficienţelor
2.1. Baza legală
2.1.1. Autoritatea competentă este învestită prin
Legea nr. 94/2009 să dispună remedierea deficienţelor identificate şi să
stabilească termenele de remediere.
2.1.2. Autoritatea competentă este învestită să aplice,
după caz, măsuri cu caracter sancţionatoriu, de natură disciplinară,
administrativă şi contravenţională, în funcţie de gravitatea încălcării
normelor şi consecinţelor acesteia, în cazul în care aplicarea prevederilor
regulamentelor Uniunii Europene şi PNSA este deficitară.
2.1.3. In cazul identificării de neconformităţi,
aeroportul, transportatorul aerian sau entitatea în cauză are obligaţia de a
remedia imediat deficienţele sau de a aplica măsuri compensatorii până la
remedierea integrală a deficienţelor.
Totuşi, în multe cazuri, remedierea tuturor
deficienţelor necesită mult timp şi nu se poate realiza imediat. In această
situaţie, în termenul prevăzut la pct. 1.5.7, aeroportul, transportatorul aerian
sau entitatea în cauză are obligaţia de a înainta autorităţii competente, în
vederea aprobării, un plan de acţiuni corective referitor la deficienţele
identificate.
2.1.4. In planul de acţiuni corective, aeroportul,
transportatorul aerian sau entitatea în cauză propune termenele de remediere a
deficienţelor şi, suplimentar, în cazul deficienţelor grave, precizează
măsurile compensatorii prevăzute la pct. 2.1.3.
2.1.5. După aprobarea planului de acţiuni corective,
autoritatea competentă urmăreşte aplicarea acestuia şi poate solicita situaţii
privind stadiul îndeplinirii planului de acţiuni corective. De asemenea,
autoritatea competentă poate dispune executarea de inspecţii privind stadiul de
îndeplinire a planului de acţiuni corective.
Pe parcursul aplicării planului de acţiuni corective,
în funcţie de eficienţa şi corectitudinea corectării deficienţelor, autoritatea
competentă poate dispune executarea şi a altor măsuri corective.
2.2. Abordarea succesivă
2.2.1. Privitor la procesul de remediere a deficienţelor,
se stabileşte următoarea abordare succesivă şi proporţională cu gravitatea
încălcării normelor, în 4 paşi, prin aplicarea metodelor în ordinea de mai jos:
a) consiliere şi persuasiune;
b) avertisment oficial;
c) notificare imperativă;
d) măsuri sancţionatorii.
2.2.2. Autoritatea competentă poate omite unul sau mai
mulţi paşi, mai ales în cazul deficienţelor grave ori repetate.
2.3. Consiliere şi persuasiune
2.3.1. Obiectivul acestui prim pas este de a explica,
într-o manieră cu caracter de consiliere şi de informare, modul în care
structura de aviaţie în cauză a încălcat norma legală şi de a dezbate cu
reprezentanţii legali căile de rectificare a deficienţelor într-un interval de
timp acceptabil.
2.3.2. Această metodă se aplică deficienţelor minore şi
numai ca primă abordare a rectificării acestora.
2.3.3. In înţelesul metodei, are loc o dezbatere cu
reprezentanţii structurii de aviaţie în cauză, încheindu-se un înscris în care
se consemnează fiecare recomandare şi acţiune corectivă stabilite pe durata
discuţiei.
In cazul auditului de securitate, această metodă se
consideră ca fiind aplicată, în cadrul şedinţei de închidere, prin prezentarea
raportului interimar al activităţii de control al calităţii.
Inscrisul se păstrează la dosarul misiunii activităţii
de control al calităţii, astfel încât, în cazul în care se impune aplicarea
măsurilor prevăzute la pct. 2.6, să constituie evidenţa oficială a acţiunilor
corective stabilite.
2.4. Avertisment oficial
2.4.1. Obiectivul acestei metode este de a indica
structurii de aviaţie în cauză, de o manieră precisă, norma încălcată şi de a-i
atrage atenţia asupra obligaţiilor privind remedierea deficienţelor la
termenele aprobate.
2.4.2. Această metodă se aplică deficienţelor grave, ca
prim pas, şi deficienţelor minore, în cazul în care consilierea şi persuasiunea
nu au fost suficiente.
2.4.3. Avertismentul oficial este un document scris,
redactat în termeni fermi, cu precizarea fiecărei deficienţe şi a acţiunii
corective potrivite, care este transmis în mod oficial structurii de aviaţie
civilă, cerându-se acesteia să raporteze despre finalizarea fiecărei acţiuni
corective în parte. Avertismentul se păstrează până la finalizarea tuturor
acţiunilor corective consemnate, astfel încât, în cazul în care se impune aplicarea
măsurilor prevăzute la pct. 2.6, să constituie evidenţa oficială a acţiunilor
corective stabilite.
2.5. Notificare imperativă
2.5.1. Obiectivul acestei metode este de a impune
structurii de aviaţie în cauză să execute acţiunea corectivă corespunzătoare,
în intervalul de timp dispus de autoritatea competentă.
2.5.2. Această metodă se aplică în cazul deficienţelor
grave după ce două sau mai multe avertismente oficiale au fost insuficiente sau
în cazul celor mai grave deficienţe, ca prim pas.
Notificarea imperativă este ultimul pas înainte de
aplicarea măsurilor sancţionatorii.
2.6. Măsuri sancţionatorii
2.6.1. Măsurile sancţionatorii se constată şi se aplică
în conformitate cu actele normative în care sunt prevăzute.