E-mail:
Parola:
     
 Nu ai cont? Inregistreaza-te
 Ai uitat parola? Click aici
alerte legex
Coduri postale şi prefixe telefonice naţionale şi internaţionale
Legături cu alte acte
Cele mai căutate legi
Ultimele acte citite
Sisteme de securitate
Registrul Agricol Integrat - www.registrulagricolintegrat.ro

Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

ORDIN Nr

ORDIN   Nr. 63 din 29 martie 2004

privind punerea in aplicare a regulamentelor si instructiunilor Consiliului Concurentei elaborate in baza Legii concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare

ACT EMIS DE:                CONSILIUL CONCURENTEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 280 din 31 martie 2004


SmartCity3


    In baza:
    - Decretului nr. 57/2004 pentru numirea membrilor Plenului Consiliului Concurentei;
    - prevederilor art. 21 alin. (4) lit. f), ale art. 28 alin. (1), (2) si (3) si ale art. 29 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare,
    si avand in vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ,

    presedintele Consiliului Concurentei emite urmatorul ordin:

    Art. 1
    In urma adoptarii in plenul Consiliului Concurentei se pun in aplicare urmatoarele regulamente si instructiuni, prevazute in anexele nr. 1, 2 si 3*) care fac parte integranta din prezentul ordin:
    - Regulament privind aplicarea art. 5 alin. (2) din Legea concurentei nr. 21/1996 in cazul intelegerilor verticale din sectorul autovehiculelor;
    - Regulament privind autorizarea concentrarilor economice;
    - Instructiuni privind masurile corective acceptabile in cazul autorizarii conditionate a unor concentrari economice.
------------
    *) Anexele nr. 1, 2 si 3 sunt reproduse in facsimil.

    Art. 2
    Compartimentele de specialitate din cadrul Consiliului Concurentei vor urmari punerea in aplicare a prevederilor prezentului ordin.
    Art. 3
    Prezentul ordin, regulamentele si instructiunile mentionate la art. 1 vor fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

                    Presedintele Consiliului Concurentei,
                               Mihai Berinde

    ANEXA 1

                                 Regulament
privind aplicarea art. 5 alin. (2) din Legea concurentei nr. 21/1996 in cazul intelegerilor verticale din sectorul autovehiculelor

    In temeiul art. 28 alin. (1) si (2) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, Consiliul Concurentei adopta prezentul regulament:

    Introducere
    Prin intelegere verticala se intelege orice acord sau practica concertata convenite intre doi sau mai multi agenti economici - fiecare operand, in scopul indeplinirii acordului respectiv, la niveluri diferite ale lantului de productie ori de distributie - referitoare la conditiile in care partile pot cumpara, vinde sau revinde anumite produse sau servicii.
    Articolul 5 alin. (2) din Legea concurentei nr. 21/1996 (denumita in continuare lege) reprezinta cadrul legal pentru abordarea intelegerilor verticale in contextul asigurarii protectiei, mentinerii si stimularii efective a concurentei, avand in vedere atat efectele anticoncurentiale, cat si beneficiile economice ale acestora.
    Referitor la sectorul autovehiculelor, particularitatile si specificul pietei fac necesara existenta unor intelegeri verticale care, insa, trebuie supuse unor reguli mai stricte decat cele aplicabile in cadrul general al intelegerilor verticale, asa cum a apreciat si Comisia Europeana, care a adoptat Regulamentul (CE) nr. 1400/2002 privind aplicarea art. 81 (3) din Tratat la categorii de intelegeri verticale si practici concertate in sectorul autovehiculelor.
    In perspectiva integrarii Romaniei in Uniunea Europeana si datorita necesitatii armonizarii cadrului legislativ in domeniul concurentei cu cel european, Consiliul Concurentei a considerat necesara preluarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1400/2002, in concordanta cu specificul sectorului autovehiculelor si al pietei romanesti.
    Prin adoptarea prezentului Regulament se instituie, dupa modelul european, reguli mai stricte in sectorul autovehiculelor decat cele prevazute in vechea reglementare, respectiv in capitolul VIII din "Regulamentul pentru aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din lege privind practicile anticoncurentiale".

    Art. 1
    Prevederi generale
    (1) Definitii
    In aplicarea prezentului regulament, termenii si expresiile de mai jos semnifica dupa cum urmeaza:
    a) "agenti economici concurenti" sunt furnizori actuali sau potentiali pe aceeasi piata a produsului, piata care cuprinde bunurile sau serviciile pe care cumparatorul le considera interschimbabile sau substituibile cu bunurile sau serviciile care fac obiectul intelegerii, in considerarea caracteristicilor, pretului si utilizarii careia ele ii sunt destinate;
    b) "obligatia de nonconcurenta" reprezinta orice obligatie directa sau indirecta care il impiedica pe cumparator sa produca, sa cumpere, sa vanda sau sa revanda bunuri sau servicii care sunt in concurenta cu cele care fac obiectul intelegerii, sau orice obligatie directa sau indirecta care impune cumparatorului sa achizitioneze de la furnizor sau de la un alt agent economic desemnat de catre furnizor mai mult de 30% din achizitiile sale totale - insumand atat bunuri sau servicii prevazute in contract, cat si bunuri sau servicii interschimbabile sau substituibile pe piata in cauza - calculate pe baza valorii achizitiilor efectuate de acesta in cursul anului precedent. Obligatia impusa distribuitorului de a vinde autovehiculele altor furnizori in zone de vanzare separate in cadrul spatiului de expunere, in scopul de a evita orice confuzie intre marci nu constituie o obligatie de nonconcurenta in sensul prezentului regulament. Obligatia impusa distribuitorului de a angaja personal de vanzare specific pentru fiecare marca de autovehicule este considerata o obligatie de nonconcurenta in sensul prezentului regulament, cu exceptia cazului in care distribuitorul decide sa angajeze personal specific pentru fiecare marca, iar furnizorul suporta financiar toate costurile suplimentare implicate;
    c) "intelegerile verticale" sunt acordurile sau practicile concertate convenite intre doi sau mai multi agenti economici - fiecare dintre ei operand, in scopul indeplinirii acordului respectiv, la niveluri diferite ale lantului de productie sau de distributie;
    d) "restrictionari verticale" sunt restrictii de concurenta care cad sub incidenta art. 5 alin. (1) din lege, atunci cand acestea sunt cuprinse intr-o intelegere verticala;
    e) "obligatia de vanzare exclusiva" reprezinta orice obligatie directa sau indirecta care impune furnizorului sa vanda bunurile sau serviciile care fac obiectul intelegerii catre un singur cumparator pe piata romaneasca, in vederea revanzarii sau a unei utilizari specifice;
    f) "sistem de distributie selectiva" este acel sistem de distributie in care furnizorul se angajeaza sa vanda bunurile sau serviciile prevazute in contract, direct sau indirect, numai distribuitorilor sau reparatorilor selectionati pe baza unor criterii prestabilite, si in care acesti distribuitori sau reparatori se angajeaza sa nu vanda aceste bunuri sau servicii unor distribuitori neagreati sau reparatori independenti, fara a aduce atingere facultatii de a vinde piese de schimb reparatorilor independenti sau obligatiei de a furniza operatorilor independenti toate informatiile cu caracter tehnic, sisteme de diagnosticare, utilaje si specializarea necesare pentru repararea si intretinerea autovehiculelor sau pentru aplicarea masurilor de protectie a mediului;
    g) "sistem de distributie selectiva cantitativa" este acel sistem de distributie selectiva in care furnizorul aplica, pentru a selectiona distribuitorii si reparatorii, criterii care limiteaza in mod direct numarul acestora;
    h) "sistem de distributie selectiva calitativa" este acel sistem de distributie selectiva in care furnizorul aplica, pentru a selectiona distribuitorii si reparatorii, criterii pur calitative, cerute de natura bunurilor sau serviciilor care fac obiectul intelegerii, stabilite uniform pentru toti distribuitorii sau reparatorii care doresc sa adere la sistemul de distributie, aplicate in mod nediscriminatoriu si fara a limita in mod direct numarul de distribuitori sau de reparatori;
    i) "drepturile de proprietate intelectuala" includ drepturile de proprietate industriala, drepturile de autor si drepturile conexe;
    j) "know-how"-ul reprezinta un ansamblu secret, substantial si identificat de informatii practice nebrevetate, rezultat al experientei furnizorului si testate de catre acesta; in acest context, "secret" semnifica faptul ca know-how-ul, in ansamblul acestuia sau intr-o anume configuratie sau asamblare a componentelor sale, nu este in general cunoscut sau accesibil; "substantial" inseamna ca know-how-ul include informatii indispensabile pentru cumparator in scopul utilizarii, vanzarii sau revanzarii bunurilor sau serviciilor prevazute in acord; "identificat" reprezinta faptul ca know-how-ul trebuie sa fie descris intr-o maniera suficient de completa ca sa permita verificarea indeplinirii de catre acesta a criteriilor de confidentialitate si substantialitate;
    k) "cumparator": este agentul economic (indiferent ca acesta este distribuitor sau reparator) care vinde bunuri sau servicii pe contul unui alt agent economic;
    l) "reparator agreat" inseamna un prestator de servicii de reparatii si de intretinere a autovehiculelor care activeaza in cadrul unui sistem de distributie creat de catre un furnizor de autovehicule;
    m) "reparator independent" inseamna un prestator de servicii de reparatii si intretinere a autovehiculelor care nu activeaza in cadrul sistemului de distributie creat de furnizorul autovehiculelor pentru care el asigura reparatiile sau intretinerea. Un reparator agreat care activeaza in cadrul sistemului de distributie al unui anumit furnizor, este considerat reparator independent, in intelesul prezentului regulament, in toate cazurile in care el furnizeaza servicii de reparatii si intretinere pentru autovehiculele unui alt furnizor, din al carui sistem de distributie el nu face parte;
    n) "autovehicul" inseamna un vehicul cu autopropulsie, cu cel putin trei roti, destinat a fi utilizat pe drumurile publice;
    o) "autovehicul pentru pasageri" inseamna un autovehicul destinat transportului de persoane care are maximum opt locuri, in afara de locul soferului;
    p) "autoutilitare usoare" inseamna un autovehicul destinat transportului de marfuri sau de persoane a carui masa totala este de maximum 3,5 tone; in cazul in care o autoutilitara usoara este comercializata si intr-o versiune a carei masa totala depaseste 3,5 tone, toate versiunile acesteia sunt considerate ca fiind autoutilitare usoare;
    q) "gama vizata in intelegere (contract)" reprezinta toate modelele de autovehicule oferite spre vanzare de catre furnizor distribuitorului;
    r) "autovehicul corespunzator unui model din gama vizata in contract" inseamna un vehicul care face obiectul unui acord de distributie cu un alt agent economic din cadrul sistemului de distributie creat de producator, sau cu consimtamantul acestuia, si:
    i) pe care constructorul il fabrica sau il monteaza in serie, si
    ii) a carui caroserie este de forma identica si ale carui tren de rulare, grup motopropulsor si tip de motor sunt identice cu cele ale vehiculelor din gama vizata in contract;
    s) "piese de schimb" inseamna bunuri care sunt destinate a fi montate in sau pe un autovehicul pentru a inlocui componentele respectivului vehicul, inclusiv bunuri precum lubrifiantii care sunt necesari utilizarii unui autovehicul, cu exceptia benzinei;
    t) "piese de schimb originale" inseamna piese de schimb care sunt de aceeasi calitate cu componentele utilizate la montarea unui autovehicul si care sunt produse conform specificatiilor si standardelor de productie furnizate de catre producatorul de autovehicule pentru fabricarea componentelor sau pieselor de schimb destinate autovehiculului in cauza. In aceasta categorie se includ piesele de schimb fabricate pe aceeasi linie de productie ca respectivele componente. Se prezuma pana la proba contrarie ca piesele sunt piese de schimb originale daca producatorul pieselor certifica faptul ca acestea sunt de aceeasi calitate cu cea a componentelor utilizate pentru asamblarea vehiculului in cauza si au fost fabricate conform specificatiilor si standardelor de productie ale constructorului autovehiculului;
    u) "piese de schimb de calitate echivalenta" inseamna exclusiv piesele de schimb fabricate de oricare agent economic capabil sa certifice in orice moment ca acestea sunt de o calitate echivalenta cu cea a componentelor care sunt sau au fost utilizate la asamblarea autovehiculelor in cauza;
    v) "agenti economici din cadrul sistemului de distributie" inseamna producatorul si agentii economici insarcinati de acesta sau avand consimtamantul acestuia pentru distributia, repararea sau intretinerea bunurilor care fac obiectul contractului sau a unor bunuri corespunzatoare acestora;
    w) "utilizator final" include si companiile de leasing, cu exceptia contractelor de leasing care prevad cesiunea proprietatii sau optiunea de cumparare a autovehiculului inainte de expirarea contractului de leasing.
    (2) Termenii "agent economic", "furnizor", "cumparator", "distribuitor" si "reparator" vor include si agenti economici care sunt in legatura cu acestia (legati).
    Sunt considerati ca "agenti economici legati":
    a) agentii economici in care o parte la contract dispune, direct sau indirect:
    i) de mai mult de jumatate din drepturile de vot, sau
    ii) de puterea de a desemna mai mult de jumatate din membrii consiliului de administratie, ai consiliului de supraveghere sau ai organelor care reprezinta legal agentul economic, sau
    iii) de dreptul de a gestiona afacerile agentului economic;
    b) agentii economici care dispun, direct sau indirect, intr-una din partile la contract, de drepturile sau puterile enumerate la lit. a);
    c) agentii economici in care un agent economic din cei vizati la lit. b) dispune, direct sau indirect, de drepturile sau puterile enumerate la lit. a);
    d) agentii economici in care una din partile la contract cu unul sau mai multi agenti economici din cei prevazuti la lit. a), b) sau c) ori agentii economici in care doi sau mai multi din agentii economici prevazuti la lit. a), b) sau c) dispun impreuna de drepturile sau puterile enumerate la lit. a);
    e) agentii economici la care drepturile sau puterile enumerate la lit. a) sunt detinute impreuna de catre:
    i) partile la contract sau agentii economici legati cu acestea, mentionati la lit. a) - d), sau
    ii) una sau mai multe din partile la contract ori unul sau mai multi agenti economici legati cu acestea, mentionati la lit. a) - d) si unul sau mai multi terti.
    Art. 2
    Intelegeri verticale care nu intra sub incidenta art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996
    Prevederile art. 5 alin. (1) din lege nu sunt aplicabile intelegerilor verticale convenite intre agenti economici care fac parte din acelasi grup, asa cum este acesta definit in "Instructiunile cu privire la calculul cifrei de afaceri in cazurile de comportament anticoncurential, prevazute la art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, si in cazurile de concentrare economica".
    Art. 3
    Sfera de aplicare a exceptarii
    (1) Intelegerile verticale referitoare la conditiile in care partile pot cumpara, vinde sau revinde autovehicule noi, piese de schimb pentru autovehicule sau servicii de reparatii si intretinere a autovehiculelor sunt exceptate de la interdictia prevazuta la art. 5 alin. (1) din lege, in conformitate cu prezentul regulament si potrivit art. 5 alin. (2) din lege. Exceptarea se aplica in masura in care aceste intelegeri verticale contin restrictionari verticale.
    (2) Exceptarea prevazuta la alin. (1) se aplica si urmatoarelor categorii de intelegeri verticale:
    a) intelegerile verticale incheiate intre o asociatie de agenti economici si membrii sai, sau intre o astfel de asociatie si furnizorii sai, doar in masura in care toti membrii asociatiei sunt distribuitori de autovehicule sau de piese de schimb pentru autovehicule sau reparatori si sub rezerva ca nici un membru al asociatiei respective, impreuna cu grupul de agenti economici legati de acesta, sa nu realizeze o cifra de afaceri anuala mai mare decat plafonul stabilit anual de catre Consiliul Concurentei, pentru armonizarea graduala cu nivelul plafonului din reglementarile europene in domeniu; intelegerile verticale incheiate de catre aceste asociatii sunt acoperite de prezentul regulament fara a aduce atingere aplicarii art. 5 alin. (1) din lege, intelegerilor orizontale incheiate intre membrii asociatiei sau deciziilor adoptate de catre asociatie;
    b) intelegerile verticale care contin dispozitii cu privire la cesiunea catre cumparator sau utilizarea de catre cumparator a unor drepturi de proprietate intelectuala, cu conditia ca aceste prevederi sa nu constituie obiectul principal al unor asemenea intelegeri si ca ele sa fie legate in mod direct de utilizarea, vanzarea sau revanzarea de bunuri sau servicii de catre cumparator sau clientii acestuia. Exceptarea se aplica sub rezerva ca respectivele dispozitii sa nu comporte restrictionari ale concurentei vizand bunurile sau serviciile obiect al intelegerii, avand un obiect sau un efect identic celui al restrictionarilor verticale neexceptate in baza prezentului regulament.
    (3) Exceptarea prevazuta la alin. (1) nu se aplica intelegerilor verticale incheiate intre agenti economici concurenti.
    (4) Cu toate acestea, exceptarea se aplica in cazul in care agenti economici concurenti incheie o intelegere verticala nereciproca si este indeplinita una din conditiile urmatoare:
    a) cifra de afaceri anuala totala a cumparatorului nu depaseste plafonul stabilit anual de catre Consiliul Concurentei, pentru armonizarea graduala cu nivelul plafonului din reglementarile europene in domeniu;
    b) furnizorul este un producator si un distribuitor de bunuri, in timp ce cumparatorul este un distribuitor care nu fabrica bunuri concurente cu bunurile care fac obiectul intelegerii;
    c) furnizorul este un prestator de servicii pe mai multe niveluri de activitate comerciala, in timp ce cumparatorul nu furnizeaza servicii concurente la nivelul de activitate comerciala la care el cumpara serviciile prevazute in intelegere.
    Art. 4
    Conditii generale ale exceptarii
    (1) Sub rezerva prevederilor alin. (2) - (7), exceptarea prevazuta la art. 3 alin. (1) se aplica sub conditia ca partea de piata detinuta de furnizor sa nu depaseasca 30% din piata in cauza pe care el vinde autovehiculele noi, piesele de schimb pentru autovehicule sau serviciile de reparatii si intretinere. Pentru intelegerile care stabilesc sisteme de distributie selectiva cantitativa pentru vanzarea de autovehicule noi, pragul referitor la cota de piata pentru aplicarea exceptarii este de 40% . Aceste praguri nu se aplica intelegerilor care instituie sisteme de distributie selectiva calitativa.
    (2) In cazul intelegerilor verticale care contin obligatii de furnizare exclusiva, exceptarea prevazuta la art. 3 alin. (1) se aplica sub conditia ca partea de piata detinuta de cumparator sa nu depaseasca 30% din piata in cauza pe care el cumpara bunurile sau serviciile prevazute in acord.
    (3) Exceptarea prevazuta la art. 3 alin. (1) se aplica sub conditia ca intelegerea verticala incheiata cu un distribuitor sau reparator sa prevada ca furnizorul accepta cesiunea drepturilor si a obligatiilor decurgand din intelegerea verticala catre un alt distribuitor sau reparator din cadrul sistemului de distributie si ales de catre fostul distribuitor sau reparator.
    (4) In scopul de a evita ca un furnizor sa nu rezilieze o intelegere verticala cu un distribuitor sau reparator din cauza unor practici care nu pot face obiect de restrictionari in cazul prezentului regulament, exceptarea prevazuta la art. 3 alin. (1) se aplica sub conditia ca intelegerea verticala convenita cu un distribuitor sau reparator sa prevada ca un furnizor care doreste sa notifice rezilierea unui contract este tinut sa faca aceasta in scris, specificand motivele obiective si transparente ale deciziei de reziliere.
    (5) Exceptarea prevazuta la art. 3 alin. (1) se aplica sub conditia ca intelegerea verticala incheiata de catre furnizorul de autovehicule noi cu un distribuitor sau reparator agreat sa prevada:
    a) ca intelegerea se incheie pentru o durata de cel putin cinci ani; in acest caz, fiecare parte trebuie sa se angajeze sa notifice celeilalte parti cu cel putin sase luni inainte intentia de a nu reinnoi intelegerea;
    b) sau ca intelegerea este incheiata pe durata nedeterminata; in acest caz, termenul uzual de reziliere trebuie sa fie pentru ambele parti de cel putin doi ani; acest termen se reduce la cel putin un an atunci cand:
    i) furnizorul este obligat, in baza legii sau a unei conventii speciale, sa plateasca o despagubire adecvata la rezilierea intelegerii, sau
    ii) furnizorul reziliaza intelegerea pe motivul necesitatii de a reorganiza intreaga retea sau o parte substantiala a acesteia.
    (6) Exceptarea prevazuta la art. 3 alin. (1) se aplica sub conditia ca intelegerea verticala sa prevada dreptul fiecarei parti de a recurge la un expert independent sau arbitru in cazul litigiilor referitoare la respectarea obligatiilor contractuale, dar fara a prejudicia dreptul fiecarei parti de a sesiza instanta judecatoreasca competenta. Litigiile se pot referi, in special, la:
    a) obligatii de furnizare;
    b) stabilirea sau realizarea obiectivelor de vanzare;
    c) respectarea obiectivelor in materie de stocuri;
    d) respectarea unei obligatii de a furniza sau de a utiliza vehicule demonstrative;
    e) conditiile guvernand vanzarea de autovehicule de marci diferite;
    f) problema de a sti daca interdictia de a-si exercita activitati intr-un stabiliment neagreat limiteaza capacitatea distribuitorului de autovehicule, altele decat cele pentru pasageri sau autoutilitare usoare, de a-si extinde activitatile;
    g) problema de a sti daca rezilierea unui contract este justificata de motivele mentionate in notificarea prealabila de reziliere (preaviz).
    (7) Pentru aplicarea prevederilor alineatelor precedente, partea de piata detinuta de catre agentii economici la care se face referire in art. 1 alin. (2) lit. e) va fi calculata in fractiuni egale pentru fiecare agent economic dispunand de drepturile sau puterile enumerate la art. 1 alin. (2) lit. e).

    Art. 5
    Restrictionari care exclud intelegerea verticala de la exceptare

    (Restrictionari speciale privind vanzarea de autovehicule noi, de servicii de reparatii si intretinere sau de piese de schimb)
    (1) Exceptarea prevazuta la art. 3 alin. (1) nu se aplica intelegerilor verticale care, direct sau indirect, separat sau impreuna cu alti factori aflati sub controlul partilor, au ca obiect:
    a) restrictionarea capacitatii distribuitorului sau a reparatorului de a-si determina pretul de vanzare, fara a prejudicia posibilitatea furnizorului de a impune un pret de vanzare maximal sau de a recomanda un pret de vanzare, sub conditia ca asemenea preturi sa nu reprezinte un pret de vanzare fix sau minimal la care s-ar ajunge ca urmare a presiunilor exercitate sau a stimulentelor oferite de oricare dintre parti;
    b) restrictionarea clientelei sau a teritoriului pe care distribuitorul sau reparatorul poate vinde bunurile sau serviciile care fac obiectul intelegerii, exceptarea fiind totusi aplicabila intelegerilor care contin:
    (i) restrictionarea vanzarilor active intr-un teritoriu exclusiv sau unei clientele exclusive, rezervate furnizorului sau alocate de catre acesta altui distribuitor sau reparator, atunci cand o astfel de restrictionare nu limiteaza vanzarile facute de clientii distribuitorului sau reparatorului;
    (ii) restrictionarea vanzarilor la utilizatorii finali printr-un distribuitor care opereaza pe piata ca grosist;
    (iii) restrictionarea, de catre membrii unui sistem de distributie selectiva, a vanzarilor de autovehicule noi si de piese de schimb catre distribuitorii neagreati pe pietele unde este practicata distributia selectiva, sub rezerva dispozitiilor de la pct. i);
    (iv) restrictionarea capacitatii cumparatorului de a vinde parti componente, destinate incorporarii acestora, unor clienti care ar putea utiliza aceste componente pentru fabricarea unor bunuri similare cu cele produse de catre furnizor;
    c) restrictionarea livrarilor incrucisate intre distribuitorii sau reparatorii din cadrul unui sistem de distributie selectiva, in special intre distribuitorii sau reparatorii care activeaza pe piata la nivele diferite de comercializare;
    d) restrictionarea vanzarilor active sau a vanzarilor pasive de autovehicule pentru pasageri sau autoutilitare usoare noi, de piese de schimb pentru toate autovehiculele sau de servicii de reparatii si intretinere pentru toate autovehiculele catre utilizatorii finali, realizate de catre membrii unui sistem de distributie selectiva care opereaza la nivelul comercializarii en detail pe pietele unde distributia selectiva este practicata. Exceptarea este aplicabila intelegerilor care interzic unui membru al sistemului de distributie selectiva sa opereze printr-un stabiliment neagreat, sub rezerva totusi a dispozitiilor art. 6 alin. (2) lit. b);
    e) restrictionarea vanzarilor active sau a vanzarilor pasive de autovehicule noi, altele decat autovehiculele pentru pasageri sau autoutilitare usoare, catre utilizatorii finali, realizata de catre membrii unui sistem de distributie selectiva care opereaza la nivelul comercializarii en detail pe piete in care distributia selectiva este practicata, fara a afecta posibilitatea furnizorului de a interzice unui membru al sistemului sa opereze printr-un stabiliment neagreat;

    (Restrictionari speciale privind vanzarea de autovehicule noi)
    f) restrictionarea capacitatii distribuitorului de a vinde un autovehicul nou care corespunde unui model din gama vizata de intelegere;
    g) restrictionarea capacitatii distribuitorului de a subcontracta furnizarea serviciilor de reparatii si intretinere catre reparatorii agreati, fara a afecta capacitatea furnizorului de a pretinde distribuitorului ca acesta sa comunice utilizatorilor finali, inainte de incheierea oricarui contract de cumparare, numele si adresa reparatorului sau reparatorilor agreati in cauza si, daca vreunul din acesti reparatori agreati nu este situat in apropierea punctului de vanzare, sa informeze utilizatorii finali cu privire la distanta la care se afla respectivul/respectivele atelier/ateliere de reparatie fata de punctul de vanzare; cu toate acestea, astfel de obligatii pot fi impuse numai cu conditia ca obligatii similare sa fie impuse distribuitorilor al caror atelier de reparatii nu se gaseste in acelasi loc cu punctul lor de vanzare.

    (Restrictionari speciale privind vanzarea serviciilor de reparatii si intretinere si de piese de schimb)
    h) restrictionarea capacitatii reparatorului agreat de a-si limita activitatile la furnizarea de servicii de reparatie si intretinere si la distributia de piese de schimb;
    i) restrictionarea vanzarilor de piese de schimb pentru autovehicule de catre membri unui sistem de distributie selectiva unor reparatori independenti care utilizeaza piesele respective pentru repararea si intretinerea autovehiculelor;
    j) restrictionarea convenita intre un furnizor de piese de schimb originale sau piese de schimb de calitate echivalenta, de utilaje destinate reparatiilor, de echipamente de diagnosticare sau de alte echipamente, pe de-o parte, si un producator de autovehicule, pe de alta parte, care limiteaza capacitatea furnizorului de a vinde asemenea bunuri sau servicii unor distribuitori agreati sau independenti, catre reparatori agreati sau independenti sau catre utilizatori finali;
    k) restrictionarea capacitatii unui distribuitor sau a unui reparator agreat de a obtine la alegerea sa de la un agent economic tert piese de schimb originale sau piese de schimb de calitate echivalenta si de a le utiliza pentru repararea sau intretinerea autovehiculelor, fara a afecta facultatea unui furnizor de autovehicule noi de a impune utilizarea de piese de schimb originale furnizate de acesta pentru reparatiile acoperite de garantie, service gratuit, sau lucrari legate de retragerea de pe piata a autovehiculelor;
    l) restrictionarea convenita intre un producator de autovehicule care utilizeaza componente pentru asamblarea initiala a autovehiculelor si furnizorul componentelor respective care limiteaza capacitatea acestuia din urma de a-si aplica efectiv si vizibil marca sau "logo"-ul pe componentele furnizate sau pe piesele de schimb.
    (2) Exceptarea nu se aplica in cazul in care furnizorul de autovehicule refuza operatorilor independenti accesul la informatiile tehnice, la echipamentele de diagnosticare si alte echipamente, la utilaje, inclusiv la programele software necesare, sau la instruirea necesara pentru repararea si intretinerea respectivelor autovehicule sau pentru aplicarea masurilor de protectie a mediului.
    Acest acces trebuie sa cuprinda, in special, utilizarea nerestrictionata a sistemelor electronice de control si diagnosticare unui autovehicul, programarea acestor sisteme in conformitate cu procedurile standard ale furnizorului, instructiunile in materie de reparatii si instruire si informatiile necesare pentru utilizarea utilajelor si a echipamentelor de diagnosticare si service.
    Accesul trebuie acordat operatorilor independenti fara discriminare, in mod rapid si proportional, iar informatiile trebuie furnizate intr-o forma utilizabila. Daca informatia relevanta avuta in vedere este acoperita de un drept de proprietate intelectuala sau daca aceasta constituie un "know-how", accesul nu poate fi refuzat in mod abuziv.
    In acest scop, notiunea de "operator independent" reprezinta agentii economici care sunt angajati, direct sau indirect, in repararea si intretinerea autovehiculelor, in special reparatorii independenti, producatorii de echipamente sau de utilaje pentru reparatii, distribuitorii independenti de piese de schimb, editorii de informatii tehnice, cluburile automobilistice, operatorii de asistenta rutiera, operatorii care ofera servicii de verificare si testare si operatorii care asigura pregatirea reparatorilor.
    Art. 6
    Conditii specifice de exceptare
    (1) In ceea ce priveste vanzarea de autovehicule noi, sau de piese de schimb, precum si servicii de reparatii si intretinere, exceptarea nu se aplica nici uneia din urmatoarele obligatii convenite prin intelegeri verticale:
    a) orice obligatie directa sau indirecta de nonconcurenta;
    b) orice obligatie directa sau indirecta limitand capacitatea unui reparator agreat de a furniza servicii de reparatii si intretinere pentru autovehiculele furnizorilor concurenti;
    c) orice obligatie directa sau indirecta care impiedica membrii unui sistem de distributie sa nu vanda autovehiculele sau piesele de schimb ale anumitor furnizori concurenti sau sa nu furnizeze servicii de reparatii si intretinere pentru autovehiculele anumitor furnizori concurenti;
    d) orice obligatie directa sau indirecta care determina distribuitorul sau reparatorul agreat ca, dupa rezilierea contractului, sa produca, cumpere, vanda sau revanda autovehicule sau sa furnizeze servicii de reparatii sau intretinere.
    (2) In ceea ce priveste vanzarea de autovehicule noi, exceptarea nu se aplica nici uneia din urmatoarele obligatii convenite prin intelegeri verticale:
    a) orice obligatie directa sau indirecta care impiedica distribuitorul sa ofere servicii de leasing referitoare la bunurile care fac obiectul contractului sau la bunuri corespondente;
    b) orice obligatie directa sau indirecta impusa oricarui distribuitor de autovehicule de pasageri sau vehicule utilitare usoare si care activeaza intr-un sistem de distributie selectiva, care restrange capacitatea acestuia de a infiinta puncte de vanzare sau de livrare suplimentare in alte locatii aflate in piata pe care se aplica distributia selectiva.
    (3) In ceea ce priveste serviciile de reparatie si intretinere sau vanzarea de piese de schimb, exceptarea nu se aplica nici unei obligatii directe sau indirecte referitoare la stabilimentul unui reparator agreat atunci cand se aplica distributia selectiva.
    Art. 7
    Retragerea beneficiului exceptarii pe categorii
    (1) Consiliul Concurentei poate decide retragerea beneficiului exceptarii prevazute in prezentul regulament atunci cand constata ca o intelegere verticala careia i se aplica prezentul regulament are totusi efecte incompatibile cu conditiile prevazute de art. 5 alin. (2) din lege, cum ar fi in special:
    a) restrangerea in mod semnificativ a accesului pe piata in cauza sau a concurentei pe aceasta, prin efectul cumulativ al retelelor paralele de restrictii verticale similare practicate de furnizori sau cumparatori concurenti, sau
    b) restrangerea concurentei pe o piata pe care un furnizor nu este supus unei concurente reale din partea altor furnizori, sau
    c) existenta unor diferente substantiale de pret sau de conditii de furnizare a bunurilor care fac obiectul intelegerii sau a bunurilor corespondente intre pietele geografice, sau
    d) practicarea unor preturi sau conditii de vanzare discriminatorii pe o piata geografica.
    (2) Consiliul Concurentei poate decide retragerea beneficiului exceptarii prevazute in prezentul regulament si tratarea intelegerilor in contextul exceptarii individuale, atunci cand retele paralele de restrictionari verticale similare acopera mai mult de 50% din piata relevanta, chiar daca fiecare intelegere verticala care comporta restrictii specifice privind aceasta piata relevanta indeplineste conditiile de exceptare prin incadrarea in categoria definita la art. 3 alin. (1) din prezentul regulament.
    Art. 8
    Aspecte cu privire la calculul cotei de piata
    (1) Cotele de piata prevazute in prezentul regulament, se calculeaza dupa cum urmeaza:
    a) pentru distributia de autovehicule noi, pe baza volumului de bunuri care fac obiectul contractului si de bunuri corespondente, cumulat cu cel al altor bunuri vandute de catre furnizor si pe care cumparatorul le considera ca fiind interschimbabile sau substituibile din punct de vedere al caracteristicilor, al pretului si al utilizarii careia ii sunt destinate;
    b) pentru distributia de piese de schimb, pe baza valorii bunurilor care fac obiectul contractului, cumulat cu cel al altor bunuri vandute de catre furnizor ca si a oricarui alt tip de bunuri vandute de furnizor si pe care cumparatorul le considera ca fiind interschimbabile ori substituibile din punct de vedere al caracteristicilor, al pretului si al utilizarii careia ii sunt destinate;
    c) pentru serviciile de reparatie si intretinere, pe baza valorii serviciilor care fac obiectul contractului furnizate de catre membrii retelei de distributie a furnizorului, cumulat cu serviciile vandute de catre alti membri ai retelei si pe care cumparatorul le considera ca fiind substituibile din punct de vedere al caracteristicilor, a pretului si a utilitatii acestora.
    Daca volumul vanzarilor nu poate fi cunoscut, pentru calcularea cotelor de piata poate fi utilizata valoarea vanzarilor si invers. Daca astfel de date nu sunt disponibile, se pot utiliza date estimative bazate pe alte informatii de piata credibile. In scopul aplicarii art. 4 din prezentul regulament, pentru calcularea cotei de piata sunt utilizate fie volumul sau valoarea cumpararilor de pe piata, fie estimarea acestora.
    (2) In scopul aplicarii pragurilor prevazute la art. 4, se aplica urmatoarele reguli:
    a) cota de piata se calculeaza pe baza datelor referitoare la anul calendaristic anterior incheierii contractului;
    b) cota de piata include bunurile si serviciile, furnizate distribuitorilor integrati pentru a fi vandute;
    c) in cazul in care, initial, cota de piata nu depaseste 30%, respectiv 40%, dar creste ulterior peste aceste praguri, fara insa a depasi 35%, respectiv 45%, exceptarea pe categorii continua sa se aplice timp de doi ani calendaristici consecutivi care urmeaza anului in care pragul de 30%, respectiv 40% a fost depasit pentru prima oara;
    d) in cazul in care, initial, cota de piata nu depaseste 30%, respectiv 40%, dar creste ulterior peste aceste praguri si depaseste 35%, respectiv 45%, exceptarea continua sa se aplice timp de un an calendaristic care urmeaza anului in care pragul de 30%, respectiv 40% a fost depasit pentru prima oara;
    e) beneficiile de la literele c) si d) nu se pot combina astfel incat sa se depaseasca o perioada de doi ani calendaristici.
    Art. 9
    Calculul cifrei de afaceri
    (1) In scopul calcularii cifrei de afaceri totale anuale in sensul art. 3 alin. (2) lit. a) si art. 3 alin. (3) lit. a) din prezentul regulament se vor aplica prevederile continute in "Instructiunile cu privire la calculul cifrei de afaceri in cazurile de comportament anticoncurential, prevazute la art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, si in cazurile de concentrare economica".
    (2) Exceptarea ramane aplicabila daca, timp de doi ani financiari consecutivi, pragul cifrei de afaceri anuale totale nu este depasit cu mai mult de 10% .
    Art. 10
    Exceptari individuale
    Urmatoarele intelegeri verticale care cad sub incidenta art. 5 alin. (1) din lege vor fi tratate de catre Consiliul Concurentei drept cazuri individuale, urmarindu-se indeplinirea conditiilor de la art. 5 alin. (2) din lege si a procedurilor prevazute in cazul dispensei in "Regulamentul pentru aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din Legea concurentei nr. 21/1996 privind practicile anticoncurentiale":
    - intelegerile in care furnizorul, respectiv cumparatorul, are o cota de piata care depaseste pragurile de 30%, respectiv 40% prevazute la art. 4 sau
    - intelegerile in care cifra de afaceri totala a agentilor economici implicati depaseste pragurile valorice prevazute la art. 3 alin. (2) lit. a) si art. 3 alin. (3) lit. a), cu indeplinirea prevederilor art. 9 sau
    - intelegerile care nu beneficiaza de incadrarea in categoria exceptata prin prezentul regulament, in conformitate cu prevederile art. 9.
    Art. 11
    Dispozitii tranzitorii si finale
    (1) Exceptarile acordate, prin decizie a Consiliului Concurentei, in conformitate cu prevederile capitolului VIII din "Regulamentul pentru aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din lege privind practicile anticoncurentiale" publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 56 bis din 3 aprilie 1997 raman valabile pana la expirarea perioadei de exceptare acordate prin decizie.
    (2) Prezentul regulament intra in vigoare dupa 30 de zile de la data publicarii sale in Monitorul Oficial.
    (3) La data intrarii in vigoare a prezentului regulament se abroga prevederile capitolului VIII din "Regulamentul privind acordarea exceptarii, pe categorii de intelegeri, decizii de asociere ori practici concertate, de la interdictia prevazuta la art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996" si anexa nr. 1/7 din acelasi regulament, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 56 bis din 3 aprilie 1997, precum si orice alte dispozitii contrare.

    ANEXA 2

          Regulament privind autorizarea concentrarilor economice

    In temeiul art. 28 alin. (1) si (2) din Legea concurentei nr. 21/1996 cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare "lege", si in scopul unei mai bune armonizari a legislatiei romanesti in acest domeniu cu prevederile aquis-ului comunitar, Consiliul Concurentei adopta prezentul regulament.
    Scopul controlului concentrarilor economice de catre Consiliul Concurentei este de a veghea impotriva crearii de monopoluri sau agenti economici cu pozitie dominanta pe piata, care pot conduce la restrangerea, inlaturarea sau denaturarea semnificativa a concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia cu efecte nefavorabile asupra consumatorilor.
    Prezentul regulament este obligatoriu pentru Consiliul Concurentei, agentii economici sau asociatiile de agenti economici, precum si pentru organele administratiei publice centrale sau locale, urmarind aplicarea in mod unitar si transparent, in conditii de siguranta juridica, a legii.

    Regulamentul cuprinde urmatoarele parti:
    Partea I - Precizari cu privire la concentrarile economice;
    Partea a II-a - Notificarea concentrarilor economice. Emiterea deciziilor in cazurile de concentrare economica;
    Partea a III-a - Investigarea operatiunilor de concentrare economica;
    Partea a IV-a - Precizari privind modul de completare a formularului pentru notificarea concentrarilor economice;
    Partea a V-a - Dispozitii finale si tranzitorii;
    Anexa - Formular de notificare a concentrarilor economice.

    PARTEA I
    Precizari cu privire la concentrarile economice

    CAP. 1
    Dispozitii generale

    In sensul legii si al prezentului regulament, termenii si expresiile de mai jos semnifica dupa cum urmeaza:
    1. Concentrarea economica se refera la situatia in care un numar redus de agenti economici detine o pondere ridicata a activitatii economice - exprimata prin totalul vanzarilor, activelor sau fortei de munca utilizate etc. - pe o anumita piata. Marimea acestor indicatori caracterizeaza gradul de concentrare economica la un moment dat.
    Operatiunile de concentrare economica, in acceptiunea art. 11 alin. (2) din lege, se realizeaza prin: fuziune sau prin dobandirea controlului.
    2. Fuziunea este combinarea a doi sau mai multor agenti economici intr-unul singur, cu scopul de a creste eficienta economica si uneori de a evita concurenta.
    3. Partile implicate (agentii economici implicati) sunt agentii economici sau persoanele fizice participante la o operatiune de concentrare economica.
    Agentii economici implicati, la care se face referire la art. 15 din Legea concurentei nr. 21/1996, reprezinta partile implicate in operatiunea de concentrare economica.
    Toate referirile la "persoana fizica" cuprinse in prezentul regulament privesc persoana fizica ce controleaza deja, singura sau in comun, un alt agent economic.
    4. Controlul, in acceptiunea art. 11 alin. (1) din lege, reprezinta dreptul si/sau posibilitatea unor agenti economici ori persoane fizice de a exercita, direct sau indirect, o influenta determinanta asupra unuia sau mai multor agenti economici.
    5. Dobandirea controlului, in acceptiunea art. 11 alin. (2) lit. b) din lege, reprezinta o forma de realizare a concentrarilor economice prin care agenti economici sau persoane fizice obtin, direct sau indirect, o influenta determinanta asupra unuia sau mai multor agenti economici, ori asupra unor parti ale acestora, fie prin luare de participare la capital, fie prin cumparare de elemente de activ, fie prin instituirea sau intarirea unei situatii de dependenta economica, prin contracte sau prin alte mijloace.
    Elementele conceptului de dobandire a controlului sunt: subiectul, obiectul si modalitatea de dobandire a controlului.
    6. Subiectul controlului
    Controlul poate fi dobandit de catre:
    a. un agent economic (control unic);
    b. o persoana fizica, ce controleaza deja, singura sau in comun, un alt agent economic (control unic);
    c. doi sau mai multi agenti economici actionand in comun ori o asociatie de agenti economici (control in comun);
    d. doua sau mai multe persoane fizice actionand in comun si care controleaza deja, fiecare in parte, cel putin un alt agent economic (control in comun).
    7. Obiectul controlului
    Controlul se poate exercita asupra:
    a. unuia sau mai multor agenti economici care constituie entitati independente (control total);
    b. unor active ale agentului economic (control partial), cum ar fi:
    - una sau mai multe entitati legale separate (filiale etc.);
    - subdiviziuni interne ale agentului economic (de ex.: o sectie sau o unitate);
    - elemente ale fondului de comert, carora li se poate atribui o cifra de afaceri pe piata (de ex.: marci de fabrica, marci de productie, licente).
    8. Modalitatea de dobandire a controlului
    Formele uzuale de dobandire a controlului sunt:
    a. participari la capitalul social prin achizitionare de actiuni (parti sociale), inclusiv in cadrul procesului de privatizare;
    b. cumpararea de active;
    c. relatiile de dependenta economica.
    9. Situatia de dependenta economica poate fi determinata de acorduri importante de livrare pe termen lung sau mediu, incheiate de furnizori si de clienti, combinate cu legaturi structurale, care confera o influenta determinanta a furnizorului sau a clientului asupra partenerului.
    In aceste conditii, dobandirea controlului se realizeaza pe baza unui numar de elemente particulare, pe fiecare caz.
    10. Controlul direct este controlul exercitat de persoane fizice sau de agenti economici, dobandit in mod oficial.
    11. Controlul indirect se realizeaza in cazuri exceptionale, atunci cand detinatorul oficial al dreptului de control difera de persoanele fizice sau de agentii economici care detin puterea reala de exercitare a influentei determinante.
    Astfel de situatii se pot intalni atunci cand o persoana fizica sau un agent economic aflata/aflat in spatele operatiunii foloseste o alta persoana sau un alt agent economic (detinatorul oficial al dreptului de control) pentru a-si exercita de facto controlul (influenta determinanta).
    Exercitarea controlului indirect se poate stabili analizand, de exemplu, sursa de finantare, existenta unor legaturi familiale etc.
    12. Societate controlata in comun, denumita in continuare, societate in comun, este un agent economic creat sau achizitionat de alti agenti economici care o controleaza.
    13. Societate (companie) - mama este un agent economic care detine actiuni (parti sociale) la o societate in comun, pe care o controleaza fie prin infiintarea acesteia, singur sau impreuna cu alti investitori, fie ca urmare a achizitionarii de actiuni (parti sociale) din capitalul social al unui agent economic deja existent.
    14. Grupul din care face parte un agent economic cuprinde:
    a. toti agentii economici controlati, direct sau indirect, de agentul economic respectiv,
    b. toti agentii economici si/sau persoanele fizice care controleaza, direct sau indirect, agentul economic respectiv,
    c. toti agentii economici, controlati direct sau indirect de agentii economici si/sau persoanele fizice prevazute la lit. b).

    CAP. 2
    Distinctia dintre operatiunile de asociere concentrative si cele de cooperare

    A. Introducere

    15. Agentii economici de pe o piata executa operatiuni specifice prin care se asociaza, pastrandu-si insa caracterul de entitati economice independente, in vederea realizarii unor obiective comune.
    Astfel de operatiuni de asociere imbraca forme diferite, cum ar fi: coordonarea comportamentului concurential, crearea de societati in comun, cooperarea pentru activitati specifice (cercetare-dezvoltare, productie, distributie etc.).
    16. Aceste operatiuni de asociere sunt tratate in mod diferit de lege, in functie de efectul lor asupra mediului concurential pe piata.
    17. Problema esentiala in acest context o reprezinta distinctia intre operatiunile de asociere care au ca efect o concentrare economica - care va fi tratata conform prezentului regulament - si acelea care conduc la coordonarea actiunilor agentilor economici pe piata, ce cad sub incidenta art. 5 alin. (1) din lege.
    18. Legea face in mod explicit aceasta distinctie in art. 11 alin. (3): "Operatiunile de asociere, avand ca obiect sau ca efect coordonarea comportamentului concurential al agentilor economici participanti care raman independenti, nu constituie concentrare prin dobandirea controlului, chiar cand asemenea operatiuni ar consta in crearea de entitati economice comune. Daca entitatea economica comuna este o persoana juridica indeplinind statornic toate functiile unei entitati economice autonome, fara insa a realiza o coordonare a comportamentului concurential fie intre agenti economici fondatori, fie intre ea si acestia, operatiunea este o concentrare in sensul prevederilor alin. (2) lit. b)".
    19. In acest capitol sunt definite operatiunile de asociere care au ca efect o concentrare economica (operatiuni de asociere concentrative), distingandu-le de operatiunile de asociere care dau nastere la societati in comun de cooperare.

    B. Societati in comun concentrative

    20. O operatiune de asociere constituie o concentrare economica in sensul art. 11 alin. (2) din lege, daca indeplineste concomitent urmatoarele conditii:
    a. existenta controlului in comun;
    b. autonomia structurala a societatii in comun;
    c. societatea in comun sa nu aiba ca obiect sau ca efect coordonarea comportamentului concurential al societatilor-mama si/sau al agentilor economici controlati de acestea.

    Controlul in comun
    21. O societate in comun cade sub incidenta reglementarilor privind concentrarile economice, daca exista o dobandire in comun a controlului asupra acesteia de catre doi sau mai multi agenti economici.

    Autonomie structurala
    22. O societate in comun are autonomie structurala atunci cand, in calitate de persoana juridica, indeplineste statornic toate functiile unei entitati economice autonome, respectiv are functionare deplina.
    23. O societate in comun are functionare deplina atunci cand dispune de resursele financiare, umane si tehnice necesare desfasurarii pe termen indelungat a tuturor activitatilor sau functiilor indeplinite in mod normal de oricare alt agent economic care actioneaza pe piata respectiva.
    24. O societate in comun nu va fi considerata cu functionare deplina in cazul in care preia numai o functie specifica din afacerile societatilor-mama, fara a avea acces pe piata in nume propriu. Acesta este cazul, de exemplu, al societatilor in comun, limitate la cercetare-dezvoltare, productie, distributie sau vanzare a produselor societatilor-mama in calitate de agenti de vanzari sau create in vederea participarii la o licitatie publica.
    Atunci cand societatea in comun foloseste reteaua de distributie a uneia sau a mai multora dintre societatile-mama care actioneaza in acest caz ca agenti ai societatii in comun, aceasta din urma se considera ca are functionare deplina.
    25. Un alt aspect suplimentar care se are in vedere la aprecierea caracterului de functionare deplina a unei societati in comun este faptul ca acea societate in comun isi realizeaza aproape integral vanzarile catre societatile-mama sau se aprovizioneaza aproape in totalitate de la acestea.
    Aceasta situatie se intalneste frecvent in perioadele initiale, de pornire a activitatii, cand societatile in comun isi castiga si consolideaza pozitia pe piata. Stabilirea duratei perioadei initiale depinde de conditiile specifice de pe piata respectiva, dar nu poate fi mai mare de 3 ani. Inauntrul acestei perioade, societatea in comun se considera ca functioneaza deplin.
    26. In cazul in care vanzarile catre societatile-mama se extind pe o perioada indelungata, societatea in comun are caracter de functionare deplina, numai daca are un rol activ pe piata, adica:
    (i) ponderea vanzarilor catre societatile-mama in productia totala nu este substantiala;
    (ii) vanzarile catre societatile-mama se efectueaza in conditii normale de piata.
    27. Caracterul de functionare deplina in cazul aprovizionarii facute de societatea in comun de la societatile-mama pe o perioada indelungata, se apreciaza in functie de criteriul valorii adaugate produselor implicate. In cazul in care produselor achizitionate de la societatile-mama li se adauga o valoare scazuta in procesul de productie si/sau comercializare, societatea mixta nu are functionare deplina, fiind mai apropiata de un agent de vanzare. In cazul in care societatea in comun are un rol activ pe piata, respectiv:
    (i) ponderea aprovizionarilor din alte surse decat de la societatile-mama este substantiala;
    (ii) are facilitatile necesare (de exemplu, pentru o specializare in activitatea de distributie: magazine, depozite, mijloace de transport, personal etc.);
    (iii) cumpararile de la societatile-mama se fac in conditii normale de piata, ea are functionare deplina.
    28. Un alt aspect suplimentar care se are in vedere la definirea functionarii depline, este durata de functionare, ca regula generala functionarea deplina asociindu-se cu o activitate pe termen lung.
    Faptul ca, societatile-mama asigura societatilor in comun toate resursele necesare (financiare, materiale etc.) demonstreaza o intentie de activitate pe termen lung. Aceasta constatare va fi intarita, daca in contractul de societate si statut se prevede o durata de functionare suficient de lunga pentru a determina o schimbare de durata in structura agentilor economici implicati. O societate in comun nu va fi considerata ca functionand deplin, daca este constituita pentru o perioada scurta. Acesta este cazul unei societati in comun, infiintata exclusiv pentru realizarea unui proiect specific si care urmeaza sa-si inceteze activitatea in momentul infaptuirii acestuia.

    Elemente relevante pentru aprecierea coordonarii comportamentului concurential al agentilor economici implicati
    29. In evaluarea riscului de coordonare a comportamentului concurential al agentilor economici implicati - acesta fiind un criteriu major de departajare a societatilor in comun concentrative de cele de cooperare - se va avea in vedere daca agentii economici implicati sunt concurenti, actuali sau potentiali, pe piata relevanta.
    30. Coordonarea comportamentului concurential al agentilor economici independenti este exclusa, daca societatile-mama isi transfera integral activitatile sau totalitatea activitatilor dintr-un anumit sector industrial catre societatea in comun.
    31. Coordonarea poate fi exclusa daca societatile-mama nu sunt active pe piata societatii in comun sau isi transfera totalitatea activitatilor lor de pe aceasta piata catre societatea in comun.
    Situatia este valabila si in cazul in care doar o societate-mama ramane activa pe piata societatii in comun sau isi mentine doar o mica parte a activitatii pe aceasta piata.
    32. Spre deosebire de cazul mentionat la pct. 31, exista o mare probabilitate de coordonare a comportamentului concurential atunci cand doua sau mai multe societati-mama isi pastreaza, intr-o masura semnificativa, activitatile pe aceeasi piata a produsului cu aceea a societatii in comun, in masura in care aceste activitati se vor desfasura pe aceeasi piata geografica.
    33. Exista probabilitatea coordonarii si in cazul in care societatile-mama si societatea in comun se specializeaza pe segmente specifice importante ale pietei produsului.
    Fac exceptie cazurile in care aceste segmente sunt de importanta minora in comparatie cu activitatile de baza ale societatilor-mama sau ale societatii in comun si cand societatile-mama au motive obiective sa-si retina anumite activitati, cum ar fi cele bazate pe tehnologii proprii. In aceste cazuri, simpla existenta a societatii in comun nu justifica presupunerea ca ar exista o coordonare a comportamentului concurential in aceste domenii.
    34. Atunci cand exista deja o retea de legaturi de cooperare intre societatile-mama pe piata societatii in comun, obiectivul sau efectul principal al societatii in comun poate fi suplimentarea legaturilor si, astfel, intarirea coordonarii existente.
    35. In cazul in care societatile-mama sunt active pe piata din avalul pietei societatii in comun, poate aparea o coordonare intre acestea, daca societatea in comun este principalul lor furnizor si daca la nivelul societatilor-mama se adauga produselor o valoare noua, relativ mica; in mod similar, atunci cand societatile-mama sunt active pe piata din amonte a pietei societatii in comun, poate aparea coordonarea, daca principalul lor client este societatea in comun.
    36. Daca doua sau mai multe societati-mama au activitati semnificative pe o piata invecinata pietei societatii in comun, care din punct de vedere economic are o importanta semnificativa comparativ cu piata societatii in comun, colaborarea in cadrul societatii in comun poate conduce la coordonarea comportamentului concurential al societatilor-mama pe piata invecinata. In acest context, o piata invecinata este o piata separata, dar strans legata de piata societatii in comun, ambele piete avand caracteristici comune, incluzand tehnologie, clienti sau concurenti.
    37. Atunci cand societatile-mama si societatea in comun sunt active pe piete geografice diferite, existenta coordonarii se evalueaza in functie de legaturile dintre piete si de probabilitatea interactiunii lor prezente sau viitoare. Evaluarea se va face in mod similar si in cazul in care doar o societate-mama este prezenta pe piata geografica a societatii in comun, celelalte societati-mama fiind active pe alte piete geografice.
    38. In cazul in care societatile-mama sunt active pe aceeasi piata geografica, care este diferita de cea a societatii in comun, exista posibilitatea coordonarii comportamentului concurential al societatilor-mama, daca activitatea societatii in comun are o importanta economica deosebita comparativ cu activitatile societatilor-mama pe piata lor si daca exista sau va exista interactiune intre piata societatilor-mama si piata societatii in comun, in prezent sau in viitorul apropiat.
    39. Faptul ca printr-o societate in comun se realizeaza coordonarea comportamentului concurential al societatilor-mama nu elimina posibilitatea unei concentrari atunci cand elementele de cooperare sunt doar de importanta economica minora in comparatie cu ansamblul operatiunii. Totusi, un cumul insemnat de elemente minore de coordonare poate conduce la aprecierea ca operatiunea in ansamblu este de cooperare.

    CAP. 3
    Operatiunile de concentrare economica si partile implicate

    40. Scopul acestui capitol este sa ofere un cadru unitar privind modul in care Consiliul Concurentei aplica prevederile art. 11 alin. (2) din lege, conform caruia o operatiune de concentrare economica are loc atunci cand:
    a. doi sau mai multi agenti economici, anterior independenti, fuzioneaza;
    b. una sau mai multe persoane care detin deja controlul cel putin asupra unui agent economic ori unul sau mai multi agenti economici dobandesc, direct sau indirect, controlul asupra unuia sau mai multor agenti economici ori asupra unor parti ale acestora, fie prin luare de participare la capital, fie prin cumparare de elemente de activ, prin contract sau prin alte mijloace.

    A. Fuziuni intre agenti economici anterior independenti. Partile implicate

    41. O fuziune, in intelesul art. 11 alin. (2) lit. a) din lege, poate avea loc prin contopire, prin absorbtie si de facto.
    42. Contopirea are loc atunci cand doi sau mai multi agenti economici independenti se reunesc intr-un nou agent economic si inceteaza sa mai existe ca persoane juridice distincte.
    In cazul fuziunii prin contopire, partile implicate sunt agentii economici care fuzioneaza si grupurile din care fac parte.
    43. Absorbtia are loc atunci cand un agent economic este inglobat de un alt agent economic, acesta din urma pastrandu-si personalitatea juridica, in timp ce primul inceteaza sa mai existe ca persoana juridica.
    In cazul fuziunii prin absorbtie, partile implicate sunt agentul economic absorbant si grupul acestuia, pe de o parte, si agentul economic absorbit si agentii economici pe care ii controleaza, pe de alta parte.
    44. Fuziunea de facto este combinarea activitatilor a doi sau mai multi agenti economici independenti care, desi isi pastreaza personalitatea juridica, in absenta unui act juridic legal, creeaza un grup care se manifesta concurential ca o singura entitate economica.
    45. Premise de realizare a unei fuziuni de facto pot fi:
    a. existenta unei conduceri unice, permanente, a agentilor economici respectivi;
    b. compensarea interna a profiturilor si pierderilor intre agentii economici respectivi;
    c. raspunderea comuna a agentilor economici respectivi fata de terti;
    d. detinerea incrucisata de actiuni intre agentii economici respectivi.
    In cazul fuziunii de facto, partile implicate sunt agentii economici care fuzioneaza si grupurile din care acestia fac parte.

    B. Dobandirea controlului unic. Partile implicate

    46. Dobandirea controlului unic conduce la o operatiune de concentrare economica, in sensul art. 11 alin. (2) lit. b) din lege.
    47. Controlul unic se exercita, de regula, prin detinerea majoritatii drepturilor de vot sau prin detinerea unei pozitii minoritare de control.
    48. Majoritatea drepturilor de vot este conferita, ca regula generala, de detinerea majoritatii capitalului social.
    O exceptie de la regula o reprezinta situatia in care, datorita unor prevederi particulare din actul constitutiv al societatii (de exemplu: algoritme de calcul al drepturilor de vot), detinerea majoritatii capitalului nu confera majoritatea drepturilor de vot.
    49. Controlul unic, exercitat de un actionar (asociat) care detine o pozitie minoritara de control, poate fi legal sau de facto.
    a) controlul unic legal poate fi exercitat de catre un actionar (asociat) minoritar caruia ii sunt acordate drepturi speciale, cum ar fi:
    - actiuni preferentiale care confera majoritatea drepturilor de vot;
    - puterea de a stabili strategia comportamentului comercial (cum ar fi: numirea a mai mult de jumatate din numarul membrilor organelor de conducere).
    b) controlul unic de facto este dobandit de un actionar (asociat) minoritar, daca exista o probabilitate semnificativa ca acesta sa exercite majoritatea drepturilor de vot in adunarea actionarilor (asociatilor), datorita faptului ca actiunile ramase sunt larg raspandite. Intr-un asemenea caz, determinarea existentei controlului unic rezulta din evidenta prezentei actionarilor (asociatilor) la adunarile generale din anii anteriori.
    Se mai poate dobandi controlul unic, de facto de catre un actionar (asociat) minoritar, daca acesta are dreptul sa conduca activitatile agentilor economici si sa le determine politica comerciala.

    Partile implicate in dobandirea controlului unic
    50. In cazul in care agentul economic este achizitionat in intregime, sunt implicati:
    a. achizitorul si grupul din care acesta face parte;
    b. agentul economic achizitionat si agentii economici pe care ii controleaza.
    51. In situatia in care controlul unic este dobandit asupra unor parti (active) dintr-un agent economic, sunt implicati:
    a. achizitorul si grupul din care acesta face parte;
    b. partea sau partile achizitionate.
    52. In situatia in care controlul unic este dobandit asupra unui agent economic care a fost redus sau marit anterior, sunt implicati:
    a. achizitorul si grupul din care acesta face parte;
    b. agentul economic achizitionat in configuratia lui la data operatiunii si agentii economici pe care ii controleaza.
    Consiliul Concurentei se bazeaza pe configuratia agentilor economici implicati, la data evenimentului care declanseaza obligatia notificarii, respectiv la data incheierii acordului de fuziune, la data prezentarii ofertei la o licitatie publica pentru vanzarea activelor unui agent economic sau la data achizitionarii pachetului de actiuni (parti sociale) de control la un agent economic.
    53. In situatia in care, controlul unic este dobandit prin intermediul unui membru al unui grup, sunt implicati:
    a. membrul achizitor din cadrul grupului si grupul din care acesta face parte;
    b. agentul economic achizitionat si agentii economici pe care ii controleaza.
    In ceea ce priveste notificarea, aceasta poate fi facuta de catre:
    a. membrul achizitor din cadrul grupului;
    b. agentul economic sau persoana fizica ce controleaza membrul achizitor.

    C. Dobandirea controlului in comun. Partile implicate

    54. Controlul in comun exista, daca doi sau mai multi actionari (asociati), agenti economici ori persoane fizice ajung la un acord pentru luarea deciziilor importante privind agentul economic controlat, avand astfel posibilitatea sa exercite o influenta determinanta asupra acestuia.
    55. Influenta determinanta, in acest sens, inseamna puterea de a bloca actiunile care determina comportamentul strategic comercial al agentului economic controlat.
    Necesitatea unui acord prealabil intre parti, realizat pe baze legale sau de facto, este esentiala din cauza dificultatii realizarii unui consens in luarea deciziilor strategice.
    56. Controlul in comun exercitat pe baze legale sau de facto poate avea forme diverse de realizare: egalitatea in drepturile de vot sau la numirea organelor de conducere, drepturile de veto, sau chiar in situatii rezultand din exercitarea obisnuita a drepturilor de vot.

    Egalitatea in drepturile de vot sau la numirea organelor de conducere
    57. Cea mai clara forma de control in comun exista atunci cand agentul economic controlat are numai doi actionari (asociati) care detin cote egale din capitalul social si care isi impart in mod egal drepturile de vot.
    Egalitatea poate fi realizata, de asemenea, daca ambii actionari (asociati) au dreptul sa numeasca un numar egal de membri in organele de conducere ale agentului economic controlat.

    Drepturile de veto
    58. Controlul in comun poate exista, chiar daca nu exista egalitate in privinta voturilor sau in reprezentarea in organele de conducere; aceste cazuri de control in comun se exercita cand actionarii (asociatii) minoritari au drepturi suplimentare de veto care le permit sa se opuna deciziilor esentiale pentru comportamentul strategic comercial al agentului economic controlat.
    59. Dreptul de veto - acela de a bloca o decizie - se prevede, de regula, in statutul agentului economic controlat sau poate fi conferit prin acordul dintre actionari (asociati). Dreptul de veto poate opera de facto si prin intermediul unui cvorum specific cerut pentru deciziile care se iau in adunarea generala sau in alte organe de conducere, in masura in care actionarii (asociatii) sunt reprezentati in acestea. Este posibil ca deciziile strategice sa fie supuse aprobarii unui organism (de exemplu: un comitet de supraveghere), in care actionarii (asociatii) minoritari sunt reprezentati si fac parte dintr-un cvorum necesar pentru adoptarea acestor decizii.
    60. Se pot acorda drepturi de veto actionarilor (asociatilor) minoritari in vederea protejarii intereselor lor financiare intr-o societate comerciala. Aceasta protectie normala a drepturilor actionarilor (asociatilor) minoritari este legata de decizii esentiale ale societatii in comun, cum ar fi: schimbari in statut, modificarea capitalului social sau lichidarea societatii. Drepturile de veto care asigura protectia sus-mentionata nu confera actionarilor (asociatilor) minoritari controlul in comun in acceptiunea prezentelor precizari.
    61. Contrar celor prevazute la pct. 60, drepturile de veto care asigura exercitarea controlului in comun sunt cele care privesc deciziile strategice asupra politicii de afaceri cu impact asupra comportamentului pe piata al agentului economic controlat, si anume:
    a. alegerea conducerii si adoptarea bugetului de venituri si cheltuieli
    Drepturile de veto asupra acestor tipuri de decizii cu influenta decisiva asupra politicii comerciale a agentului economic controlat confera titularilor controlul in comun.
    b. planul de afaceri
    Dreptul de veto asupra planului de afaceri confera controlul in comun, numai daca acesta prevede pe langa obiectivele agentului economic si masurile ce vor fi luate pentru atingerea lor. In situatia in care planul de afaceri contine doar declaratii generale privind obiectivele de afaceri, dreptul de veto nu confera detinatorilor controlul in comun.
    c. investitiile
    Importanta dreptului de veto asupra acestor decizii decurge din: volumul investitiilor, ponderea investitiilor in ansamblul activitatii agentului economic controlat, masura in care investitiile constituie o caracteristica esentiala a pietei pe care actioneaza agentul economic controlat. In legatura cu primul aspect, daca volumul investitiilor este foarte mare, dreptul de veto poate fi considerat ca o protectie normala a intereselor actionarilor (asociatilor) minoritari. Referitor la celelalte doua aspecte, puterea de a determina comportamentul investitional al unui agent economic este un element important in aprecierea existentei controlului in comun, in masura in care pe piata respectiva investitiile joaca un rol semnificativ in comportamentul de piata al unui agent economic.
    d. alte decizii cu impact asupra comportamentului de piata
    Acestea se refera la decizii speciale care sunt importante doar in contextul unei anumite piete pentru agentul economic controlat, cum ar fi: tehnologia folosita, in masura in care aceasta reprezinta o caracteristica esentiala pentru activitate; noi linii de productie, in conditiile in care agentul controlat isi desfasoara activitatea pe o piata caracterizata prin produse diferentiate si cu un grad semnificativ de innoire.
    62. Controlul in comun exista chiar daca actionarii (asociatii) nu au facut uz de influenta lor decisiva conferita de dreptul de veto; este suficient sa existe unul sau mai multe dintre drepturile de veto privind deciziile strategice mentionate.

    Exercitarea obisnuita a drepturilor de vot
    63. Controlul este exercitat, de regula, de actionarii (asociatii) care detin impreuna majoritatea drepturilor de vot.
    Doi sau mai multi agenti economici actionari (asociati) minoritari la un alt agent economic pot dobandi controlul in comun chiar cand acestia nu au drepturi de veto speciale, atunci cand prevad si pun in aplicare impreuna, printr-un acord legal sau de facto mijloacele pentru controlul agentului economic care urmeaza a fi achizitionat.
    In aceasta situatie, actionarii (asociatii) minoritari vor avea majoritatea drepturilor de vot si vor actiona concertat pentru exercitarea acestora.
    64. Mijloacele legale pentru asigurarea exercitarii in comun a drepturilor de vot pot fi sub forma:
    a. unui agent economic caruia actionarii (asociatii minoritari) ii transfera drepturile;
    b. unui acord prin care actionarii (asociatii) minoritari se angajeaza ei insisi sa actioneze in acelasi mod (pooling agreement).
    In mod cu totul exceptional, actiunea colectiva se poate realiza de facto, atunci cand intre actionarii (asociatii) minoritari exista interese comune puternice care ii determina sa nu actioneze unul impotriva altuia in exercitarea drepturilor in legatura cu agentul economic controlat.
    65. Probabilitatea existentei unor interese comune puternice apare atunci cand:
    a. exista legaturi anterioare intre actionarii (asociatii) minoritari;
    b. operatiunea de achizitie a pachetelor de actiuni (parti sociale) se face in mod concertat;
    c. la infiintarea unui nou agent economic, societatile-mama pot dobandi controlul in comun, iar acest lucru este valabil mai ales atunci cand ei isi aduc o contributie vitala (tehnologii specifice, know-how, acorduri de livrare etc.), situatie in care cooperarea deplina pe baza de acord intre actionari (asociati) este necesara. Daca numarul societatilor-mama este mare, probabilitatea de a exista cooperare deplina (control in comun) este redusa.
    66. Atunci cand deciziile nu se iau cu o majoritate stabila - de fiecare data realizandu-se combinatii diferite intre actionarii (asociatii) minoritari, nu se poate presupune ca acestia controleaza in comun agentul economic respectiv.

    Alte consideratii in legatura cu controlul in comun
    67. In cazul in care unul dintre actionari (asociati) detine cunostinte specifice si experienta in afacerile societatii controlate, iar celalalt actionar (asociat) nu are specializarea necesara, acesta din urma poate juca un rol modest sau chiar inexistent in conducerea curenta, desi prezenta lui este motivata de considerente financiare, de strategie pe termen lung, imagine de marca etc.
    Daca cel de-al doilea actionar (asociat) isi mentine posibilitatea reala de a contesta deciziile luate de primul actionar (asociat), exista control in comun. In caz contrar, controlul este unic.

    Partile implicate in cazul dobandirii controlului in comun
    68. In cazul dobandirii controlului in comun asupra unui agent economic nou creat, partile implicate sunt cele care dobandesc controlul si grupurile din care acestea fac parte.
    69. In cazul dobandirii controlului in comun asupra unui agent economic existent anterior, precum si in cazul cand in urma operatiunii se realizeaza o trecere de la control unic la control in comun, partile implicate sunt:
    a. agentii economici si/sau persoanele fizice care dobandesc controlul in comun si grupurile din care acestea fac parte.
    b. agentul economic achizitionat si agentii economici pe care ii controleaza.
    70. In cazul in care doi sau mai multi agenti economici si/sau persoane fizice achizitioneaza impreuna un alt agent economic, cu scopul unic de a imparti patrimoniul dobandit, imediat dupa incheierea tranzactiei, pe baza unui plan preexistent, operatiunea se defineste astfel:
    a. ansamblul tranzactiei nu reprezinta o concentrare, intrucat patrimoniul dobandit este controlat in comun, in mod legal doar temporar, pana la impartirea sa;
    b. tranzactia se constituie din mai multe operatiuni de dobandire de control unic de catre fiecare achizitor asupra unei parti din agentul economic achizitionat, pe care o va controla efectiv dupa impartire.
    Partile implicate sunt fiecare achizitor inclusiv grupurile din care acestia fac parte si partea pe care o va dobandi dupa impartire.

    D. Controlul exercitat de un singur actionar (asociat) pe baza drepturilor de veto

    71. Un caz special de control exista atunci cand numai un actionar (asociat) se poate opune prin veto deciziilor strategice in cadrul unui agent economic, dar acest actionar (asociat) nu are puterea proprie de a impune astfel de decizii.
    O asemenea situatie poate aparea, de exemplu, atunci cand un actionar (asociat) detine 50% din capitalul social al unui agent economic, in timp ce restul de 50% este detinut de doi sau mai multi actionari (asociati) minoritari, sau atunci cand exista un cvorum necesar pentru deciziile strategice, care in fapt confera un drept de veto numai unui actionar (asociat) minoritar.
    In aceste situatii, un singur actionar (asociat) poseda acelasi nivel de influenta ca si cel de care se bucura in mod normal detinatorii controlului in comun, de exemplu puterea de a bloca adoptarea deciziilor strategice.
    Totusi, acest actionar (asociat) nu detine puterile care sunt conferite in mod normal unui agent economic cu control unic, de exemplu puterea de a impune deciziile strategice.
    Intrucat acest actionar, care detine dreptul de veto, poate crea aceeasi situatie de blocaj ca si in cazurile normale de control in comun, el dobandeste influenta determinanta si, prin urmare, controlul in intelesul reglementarii concentrarilor economice. Intrucat acest actionar (asociat) este singurul agent economic care dobandeste controlul, numai acest actionar (asociat) este obligat sa intocmeasca si sa depuna notificarea operatiunii conform prezentului regulament.

    E. Alte situatii

    Schimbari in structura controlului si partile implicate
    72. Structura actionariatului - respectiv identitatea, numarul si ponderea fiecarui actionar (asociat) in capitalul social - se poate modifica in cursul existentei unei societati in comun, de regula prin vanzare-cumparare de actiuni (parti sociale):
    a. fie intre actionarii (asociatii) existenti (schimbarea identitatii acestora si/sau a ponderii lor in capitalul social);
    b. fie intre actionarii (asociatii) existenti si actionarii (asociatii) noi;
care poate sa conduca la reducerea sau la majorarea numarului de actionari (asociati) si/sau a ponderii acestora in capitalul social.
    Schimbarea structurii actionariatului poate avea ca efect modificari calitative ale controlului exercitat asupra societatii in comun, astfel:
    a. trecerea de la controlul in comun la controlul unic;
    b. trecerea de la controlul unic la controlul in comun;
    c. mentinerea formei de control in comun, schimbandu-se identitatea actionarilor (asociatilor) care-l exercita.
    In cazul in care operatiunea de schimbare in structura actionarilor (asociatilor) conduce la modificari calitative ale controlului exercitat asupra societatii in comun, operatiunea constituie o concentrare economica ce trebuie supusa controlului Consiliului Concurentei. In consecinta, partile implicate sunt actionarii (asociatii) achizitori - atat cei existenti cat si cei noi, inclusiv grupurile din care acestia fac parte si societatea in comun in cauza, inclusiv agentii economici pe care ii controleaza. Actionarii care nu dobandesc controlul in urma operatiunii de schimbare a actionarilor (asociatilor) nu sunt parti implicate.

    Dobandirea controlului de catre o societate in comun si partile implicate
    73. In tranzactiile in care o societate in comun dobandeste controlul asupra unui agent economic, partile implicate sunt: agentul economic achizitionat, inclusiv agentii economici pe care ii controleaza si societatea in comun achizitoare, inclusiv grupurile din care fac parte societatile-mama sau persoanele fizice care controleaza societatea achizitoare, daca societatea in comun indeplineste conditiile prevazute la pct. 20 din prezentul regulament.

    Iesirea din fuziune, dezmembrarea agentilor economici si partile implicate
    74. Atunci cand doi agenti economici fuzioneaza sau infiinteaza o societate in comun si ulterior ies din fuziune sau desfiinteaza societatea in comun, patrimoniul este impartit intre ei in mod diferit fata de configuratia initiala, iar separarea va fi compusa din doua operatiuni:
    a. o achizitie de catre unul dintre agentii economici a diverselor active (unele dintre cele detinute anterior de el insusi, unele detinute anterior de catre celalalt agent economic si unele active dobandite in comun de catre entitatea economica rezultata din fuziune);
    b. o achizitionare similara de catre celalalt agent economic.
    75. Pentru iesirile din fuziune, partile implicate sunt, pentru fiecare operatiune, agentii economici participanti initial la fuziune si grupurile din care acestia fac parte, impreuna cu patrimoniul pe care fiecare dintre acesti agenti economici il achizitioneaza.
    Pentru divizarea unei societati in comun, partile implicate sunt, pentru fiecare operatiune, partenerii initiali in societatea in comun fiecare in calitate de achizitor si grupurile din care acestia fac parte, impreuna cu acea parte din societatea in comun achizitionata de fiecare dintre partenerii initiali.

    Partile implicate in schimbul de active
    76. Doi sau mai multi agenti economici, care schimba intre ei, prin tranzactii, elemente din patrimoniul propriu sunt partile implicate in schimbul de active.
    Chiar daca aceste transferuri de active sunt convenite printr-un singur contract sau au loc simultan, se considera ca schimbul se compune din doua operatiuni distincte de achizitie de active.
    Prin urmare, partile implicate pentru fiecare transfer de active vor fi agentul economic achizitor si grupul din care acesta face parte si activele dobandite.

    Dobandirea controlului de catre un agent economic cu capital de stat si partile implicate
    77. In cazul in care are loc o fuziune sau o achizitionare a controlului intre doi agenti economici cu capital de stat, operatiunea se apreciaza astfel:
    a. restructurare interna, daca cei doi agenti economici au fost anterior parti ale aceluiasi agent economic cu capital de stat;
    b. concentrare economica, daca cei doi agenti economici au fost anterior parti ale unor agenti economici cu capital de stat diferiti, cu putere independenta de decizie, acestia fiind parti implicate.

    Dobandirea controlului de catre persoane fizice si partile implicate
    78. Art. 11 alin. (2) lit. b) din lege prevede ca o concentrare economica are loc si in cazul in care una sau mai multe persoane fizice care controleaza deja cel putin un agent economic dobandesc, direct sau indirect, controlul integral sau partial asupra unuia sau mai multor agenti economici.
    Acest text arata ca dobandirea controlului de catre persoane fizice va determina o schimbare de lunga durata in structura agentilor economici implicati, numai daca respectivele persoane fizice desfasoara, direct sau indirect, activitati economice proprii.
    79. Partile implicate sunt agentul economic care urmeaza a fi achizitionat si agentii economici pe care ii controleaza, precum si achizitorul - persoana fizica si agentii economici controlati, direct sau indirect, de catre aceasta.

    Operatiuni in cadrul grupului
    80. O operatiune de fuziune, respectiv de dobandire a controlului, nu constituie concentrare economica, in sensul art. 11 alin. (2) din lege, atunci cand partile implicate fac parte din acelasi grup, asa cum este definit la pct. 14 din prezentul regulament.

    F. Exceptari in baza prevederilor Legii concurentei cu privire la concentrarile economice

    81. Art. 12 din lege stabileste patru situatii in care dobandirea controlului nu constituie o concentrare economica, si anume:
    a. Dobandirea si exercitarea controlului de catre un lichidator, desemnat prin hotarare judecatoreasca, sau de catre o alta persoana mandatata de autoritatea publica pentru indeplinirea unor proceduri de incetare de plati, redresare, concordat, lichidare judiciara, urmarire silita sau alta procedura similara.
    b. Achizitionarea si detinerea cu titlu temporar de participari la capitalul social al unui agent economic, de catre banci si alte institutii de credit, institutii financiare si societati financiare, societati de servicii de investitii financiare sau societati de asigurare si reasigurare, a caror activitate normala include tranzactii si negocieri de titluri pe cont propriu sau pe contul tertilor, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
    - achizitionarea titlurilor de participare este facuta in vederea revanzarii lor;
    - agentul economic achizitor sa nu exercite drepturile de vot aferente acestor participari, astfel incat sa determine comportamentul concurential al respectivului agent economic, ori le exercita numai in vederea pregatirii si vanzarii totale sau partiale a respectivelor titluri de participare;
    - agentul economic achizitor poate dispune de mijloacele sale de control pe durata unui an de la data achizitionarii, perioada in care trebuie sa-si vanda titlurile de valoare detinute, respectiv sa-si reduca participarea cel putin la un nivel care sa nu-i confere controlul asupra agentului economic in cauza.
    La cerere, Consiliul Concurentei poate prelungi termenul de un an, daca solicitantul dovedeste ca revanzarea participarii dobandite nu a fost rezonabil posibila in decurs de un an de la data achizitionarii.
    Atunci cand o societate bancara sau un grup de societati bancare dobandesc controlul asupra unui agent economic, prin preluarea datoriilor acestuia, in scopul redresarii economice si revanzarii ulterioare, operatiunea constituie concentrare economica.
    In acest caz, partile implicate sunt societatile bancare care achizitioneaza controlul si grupurile din care acestea fac parte, precum si agentul economic achizitionat, inclusiv agentii economici pe care ii controleaza.
    c. Dobandirea controlului de catre persoanele sau agentii economici prevazuti la art. 11 alin. (2) lit. b) din lege, cu conditia ca drepturile de vot aferente participarii detinute sa nu fie exercitate, mai ales la numirea de membri in organele de administrare, conducere executiva, supraveghere si control ale agentului economic la care detinea participarea, decat in scopul salvgardarii valorii integrale a plasamentului respectiv, fara a determina direct sau indirect comportamentul concurential al agentului economic controlat.
    d. Operatiunile de restructurare si reorganizare realizate in cadrul grupului de catre agentii economici care fac parte din acelasi grup.
    82. Pentru a se determina daca drepturile aferente participarilor dobandite la un agent economic sunt folosite de catre achizitor in scopul determinarii comportamentului concurential al agentului economic respectiv, se va urmari modul de exercitare a urmatoarelor drepturi:
    - dreptul de a numi sau de a se opune la numirea de membri in organele de conducere ale agentului economic;
    - dreptul de a adopta sau de a se opune la adoptarea bugetului de venituri si cheltuieli al agentului economic;
    - dreptul de a adopta sau de a se opune la adoptarea planului de afaceri al agentului economic;
    - dreptul de a adopta sau de a se opune la adoptarea planului de investitii al agentului economic.
    Aceste drepturi pot fi stipulate in actele constitutive ale agentului economic achizitionat sau in orice act juridic incheiat intre partile implicate.
    Exercitarea oricaruia dintre drepturile enumerate este suficienta pentru a se considera ca achizitorul determina comportamentul concurential al agentului economic la care a dobandit participarea.
    Pe de alta parte, acele drepturi care sunt necesare doar pentru ca investitorul (achizitorul) sa-si poata proteja interesele financiare nu sunt determinante pentru comportamentul concurential al agentului economic controlat. Printre acestea se numara capacitatea de a impiedica cresterea sau scaderea valorii actiunilor ori modificarea capitalului social al agentului economic controlat, lichidarea afacerii sau schimbari ale statutului.

    CAP. 4
    Evaluarea restrictionarilor direct legate si necesare implementarii concentrarilor economice

    83. Prin precizarile din acest capitol, Consiliul Concurentei stabileste interpretarea pe care o da notiunii de restrictionari direct legate si necesare pentru implementarea concentrarilor economice.
    Restrictionarile avute in vedere in prezentele precizari sunt cele convenite intre partile la o concentrare economica, ce limiteaza propria lor libertate de actiune pe piata, si nu restrictionarile in detrimentul tertilor.

    Principii generale
    84. O concentrare economica poate cuprinde intelegeri contractuale si acorduri care stabilesc controlul, in sensul art. 11 alin. (4) din lege. De asemenea, toate acordurile referitoare la activele necesare realizarii obiectivului principal al concentrarii economice sunt parti integrante ale operatiunii. In plus, fata de aceste intelegeri si acorduri, partile implicate intr-o concentrare economica pot incheia si alte acorduri care nu reprezinta parte integranta a concentrarii economice si care limiteaza libertatea partilor de a actiona pe piata. Daca aceste acorduri cuprind restrictionari direct legate si necesare pentru implementarea concentrarii economice si sunt consecinta inevitabila a concentrarii, acestea trebuie analizate impreuna cu operatiunea care le genereaza, in baza prevederilor din lege privind concentrarile economice si a prezentelor precizari.
    In caz contrar, este necesara o evaluare a efectelor restrictive, in conformitate cu prevederile art. 5 si 6 din lege si cu reglementarile elaborate pentru aplicarea acestora.
    85. Pentru ca restrictionarile sa fie considerate "direct legate de implementarea concentrarii economice" nu este suficient ca un acord sa fie incheiat in acelasi timp sau in acelasi context cu concentrarea economica.
    86. Acordurile convenite de partile la o concentrare trebuie sa fie "necesare implementarii concentrarii economice", ceea ce inseamna ca, in absenta acestora, concentrarea economica nu poate fi implementata sau poate fi aplicata in conditii nesigure, cu un cost substantial ridicat, dupa o perioada apreciabil mai lunga sau cu dificultati considerabil mai mari. Aceste criterii sunt indeplinite de obicei de acordurile care au drept scop protejarea valorii transferate, mentinerea continuitatii in aprovizionare dupa divizarea fostei entitati economice sau care permit inceperea activitatii de catre o noua entitate.
    87. In privinta necesitatii restrictionarii, trebuie sa se tina seama nu numai de natura restrictionarii, ci si - in mod egal - sa se asigure ca durata, subiectul si aria geografica de aplicare a restrictionarii nu depasesc ceea ce este necesar, in termeni rezonabili, pentru implementarea concentrarii economice. Daca pentru atingerea scopului legitim propus sunt disponibile alte solutii pentru concentrarea economica, agentii economici trebuie sa aleaga solutia care, in mod obiectiv, este cea mai putin restrictiva pentru concurenta.
    88. Pentru concentrarile economice care se realizeaza in etape, intelegerile contractuale referitoare la etapele anterioare dobandirii controlului, in sensul art. 11 alin. (2) si (4) din lege, nu pot fi considerate direct legate si necesare implementarii concentrarii economice. Acestea sunt supuse prevederilor art. 5 si 6 din lege.
    Totusi, acordurile care au ca obiect facilitarea dobandirii controlului pot fi considerate direct legate si necesare implementarii concentrarii economice.
    89. Restrictionarile nu sunt direct legate si necesare pentru implementarea unei concentrari doar pentru ca partile implicate le considera ca atare.

    A. Principii aplicabile clauzelor uzuale in cazul achizitionarii unui agent economic

    90. In contextul transferului unui agent economic, restrictionarile stabilite intre parti pot fi in avantajul achizitorului sau al vanzatorului. In termeni generali, necesitatea ca achizitorul sa beneficieze de o anumita protectie este mai mare decat o astfel de necesitate corespunzatoare vanzatorului. Achizitorul are nevoie sa se asigure ca dobandeste valoarea completa a activitatii achizitionate. Astfel, ca regula generala, restrictionarile de care beneficiaza vanzatorul fie nu sunt direct legate si necesare implementarii concentrarii economice, fie aria de aplicare si/sau durata lor trebuie sa fie mai limitata decat clauzele de care beneficiaza achizitorul.

    Clauze de nonconcurenta
    91. Obligatiile de nonconcurenta care sunt impuse vanzatorului, in contextul transferului unui agent economic sau a unei parti a acestuia, pot fi direct legate si necesare implementarii concentrarii economice.
    In vederea dobandirii intregii valori a activelor transferate, achizitorul trebuie sa beneficieze de o anumita protectie impotriva actiunilor concurentiale ale vanzatorului, pentru a castiga increderea clientilor si pentru a asimila si exploata know-how. Astfel de clauze de nonconcurenta garanteaza transferul catre achizitor a intregii valori a activelor care fac obiectul tranzactiei, care include, in general, atat active corporale, cat si active necorporale, cum ar fi reputatia marcii castigata de vanzator sau know-how-ul dezvoltat de acesta.
    Aceste restrictionari nu sunt doar direct legate de concentrarea economica, dar sunt, de asemenea, necesare implementarii acesteia, deoarece, in absenta unor astfel de restrictionari, ar exista motive rezonabile pentru ca vanzarea agentului economic sau a unei parti din acesta sa nu poata avea loc.
    92. Totusi, astfel de clauze de nonconcurenta sunt justificate doar de obiectivul legitim al implementarii concentrarii economice atunci cand durata, aria geografica de aplicare a acestora, subiectul si partile implicate nu depasesc ceea ce in mod rezonabil este necesar pentru infaptuirea concentrarii. In general, o astfel de protectie nu poate fi considerata ca necesara in cazul in care transferul este de fapt limitat la activele corporale (cum ar fi terenul, cladirile sau utilajele) sau la drepturi exclusive de proprietate industriala si comerciala (detinatorii acestora ar putea reactiona imediat impotriva incalcarilor prin transfer a unor asemenea drepturi).
    93. Cu privire la durata acceptabila a interdictiei concurentei, in cazul in care transferul unui agent economic include atat reputatia marcii, cat si know-how, clauzele de nonconcurenta sunt in general justificate pe o perioada de pana la 3 ani; in cazul in care este inclusa doar reputatia marcii, aceste clauze sunt in general justificate pe o perioada de pana la 2 ani. Durate mai mari pot fi justificate doar in imprejurari specifice, de exemplu atunci cand se poate dovedi ca fidelitatea clientului fata de vanzator va persista pe o perioada mai lunga de 2 ani sau mai lunga de 3 ani atunci cand aria de aplicare sau natura know-how-ului transferat justifica o perioada suplimentara de protectie.
    94. Aria geografica de aplicare a clauzei de nonconcurenta trebuie, in mod normal, limitata la aria geografica in care vanzatorul comercializa produsele sau serviciile respective inainte de transfer. Se presupune ca achizitorul nu are nevoie de protectie impotriva concurentei din partea vanzatorului in teritoriile in care vanzatorul nu a activat anterior transferului; exceptie face cazul in care se dovedeste ca o astfel de protectie este ceruta de imprejurarile specifice ale cazului, de exemplu pe teritoriile in care vanzatorul intentiona sa patrunda la momentul tranzactiei, considerand ca acesta investise deja in acest sens.
    95. In mod similar, clauzele de nonconcurenta trebuie limitate la produsele (inclusiv versiuni imbunatatite sau actualizate ale produselor si produsele care le inlocuiesc) si serviciile care constituie activitatea economica a agentului economic transferat. De asemenea, pot fi incluse produse si servicii aflate, la momentul tranzactiei, intr-un stadiu avansat de imbunatatire sau produse care sunt in intregime imbunatatite, dar nu sunt inca introduse pe piata.
    Nu este nevoie ca achizitorul sa fie protejat impotriva concurentei din partea vanzatorului pe pietele produselor sau serviciilor pe care agentul economic transferat nu era activ anterior transferului.
    96. Vanzatorul isi poate impune restrictionari lui insusi, filialelor, sucursalelor si reprezentantelor sale comerciale. Totusi, o obligatie prin care se impun restrictionari similare tertilor nu va fi considerata ca direct legata si necesara pentru implementarea concentrarii economice. Aceasta se aplica in special clauzelor care ar putea restrictiona libertatea revanzatorilor sau utilizatorilor de a importa sau de a exporta.
    97. Clauzele care limiteaza dreptul vanzatorului de a cumpara sau de a detine actiuni/parti sociale intr-o companie concurenta cu agentul economic transferat sunt considerate ca fiind direct legate si necesare implementarii concentrarii economice, in aceleasi conditii mentionate mai sus pentru clauzele de nonconcurenta. Exceptie face cazul in care vanzatorul este impiedicat sa achizitioneze sau sa detina actiuni/parti sociale fara ca acestea sa-i confere, direct sau indirect, functii de conducere sau o influenta determinanta in compania concurenta.
    98. Clauzele de nonsolicitare si de confidentialitate trebuie evaluate in mod similar cu clauzele de nonconcurenta, in masura in care efectele lor restrictive nu depasesc efectul unei clauze de nonconcurenta. Totusi, deoarece aria de acoperire a clauzelor de nonsolicitare si de confidentialitate poate fi mai limitata decat cea a clauzelor de nonconcurenta, acestea pot fi susceptibile de a fi considerate direct legate si necesare implementarii concentrarii economice.
    Clauzele de confidentialitate pot fi acceptate, daca sunt justificate de circumstantele specifice fiecarui caz, pentru perioade mai lungi de 3 ani, tinand cont de interesele companiei de a proteja secretele importante ale afacerii.

    Acorduri de licenta
    99. Transferul unui agent economic sau a unei parti a acestuia include, in general, transferul catre achizitor al activelor in vederea exploatarii depline a acestora, a drepturilor de proprietate intelectuala sau know-how.
    Totusi, vanzatorul poate ramane proprietarul drepturilor, in vederea exploatarii acestora pentru alte activitati decat cele care fac obiectul transferului. In aceste cazuri, mijloacele uzuale care confera achizitorului garantia folosirii depline a activelor transferate sunt incheierea de acorduri de licentiere in favoarea sa. De asemenea, daca vanzatorul a transferat drepturile de proprietate intelectuala impreuna cu afacerea, poate continua sa utilizeze unele sau toate aceste drepturi pentru alte activitati decat cele transferate; in acest caz achizitorul va acorda o licenta vanzatorului.
    100. Licentele de brevete, de drepturi similare sau de know-how pot fi considerate necesare implementarii concentrarii economice. In aceeasi masura, acestea pot fi considerate ca parte integranta a concentrarii economice si nu este necesara limitarea lor in timp. Aceste licente pot fi simple sau exclusive si pot fi limitate la anumite domenii de utilizare, in masura in care corespund activitatilor agentului economic transferat.
    Totusi, limitarea teritoriala a activitatii transferate nu este in mod normal necesara implementarii concentrarii economice. Restrictionarile intr-un acord de licenta care depasesc prevederile mai sus mentionate, cum ar fi cele care protejeaza titularul licentei, si mai putin pe cel care primeste licenta, nu sunt in mod normal necesare implementarii operatiunii de concentrare economica. Aceste restrictionari pot fi evaluate potrivit art. 5 din lege. In cazul in care vanzatorul acorda cumparatorului o licenta pentru o anumita activitate, vanzatorul poate fi subiectul unei restrictionari teritoriale in cadrul unui acord de licenta in aceleasi conditii stipulate pentru clauzele de nonconcurenta in contextul vanzarii activitatii sale.
    101. In mod similar, in cazul licentelor de marci comerciale, a numelor de afacere, a drepturilor de design, de copyright sau al altor drepturi similare situatiilor in care vanzatorul doreste sa ramana proprietarul acestora in legatura cu activitatile retinute, in timp ce achizitorul are nevoie de aceste drepturi pentru comercializarea bunurilor sau serviciilor produse de agentul economic transferat sau de o parte a acestuia, se aplica aceleasi conditii ca si cele mai sus mentionate.
    102. Acordurile referitoare la utilizarea numelor de afacere sau a marcilor comerciale trebuie in mod normal sa fie analizate in contextul drepturilor de proprietate intelectuala aferente licentelor respective.

    Obligatii de cumparare si de furnizare
    103. In multe cazuri, transferul unui agent economic sau a unei parti a acestuia poate avea ca efect intreruperea relatiilor traditionale de aprovizionare si de furnizare, care existau anterior integrarii activitatilor in cadrul entitatii economice a vanzatorului.
    Pentru a face posibila divizarea unitatii economice a vanzatorului, precum si transferul partial al activelor catre achizitor in conditii rezonabile, este adesea necesara mentinerea legaturilor existente sau stabilirea unor legaturi similare intre vanzator si achizitor, cel putin pentru o perioada tranzitorie. Acest obiectiv este realizat, in mod normal, prin obligatii de cumparare sau de furnizare ale vanzatorului si/sau ale achizitorului agentului economic sau a unei parti a acestuia. Tinand cont de situatia particulara care rezulta din divizarea unitatii economice a vanzatorului, astfel de obligatii, care pot conduce la restrictionari ale concurentei, pot fi recunoscute ca fiind direct legate si necesare pentru implementarea concentrarii economice. Acestea pot fi in favoarea vanzatorului sau a achizitorului, in functie de circumstantele specifice fiecarui caz.
    104. Scopul unor astfel de obligatii poate fi asigurarea continuitatii furnizarii, catre una sau alta din parti, a produselor necesare pentru activitatile retinute de vanzator sau preluate de achizitor. Astfel, exista motive de recunoastere, pentru o perioada de tranzitie, a necesitatii unor obligatii de furnizare. Acestea au drept scop garantarea cantitatilor furnizate anterior in cadrul entitatii integrate a vanzatorului care include, in mod corespunzator, posibilitatea adaptarii acestora in functie de evolutia previzibila a cererii.
    105. De asemenea, scopul acestor obligatii poate fi de a asigura continuitatea vanzarilor, asa cum erau garantate anterior in cadrul unei singure entitatii economice. Obligatiile de cumparare de care beneficiaza furnizorul unui produs vor necesita o justificare riguroasa, in functie de circumstantele specifice fiecarui caz.
    106. Atat obligatiile de furnizare, cat si cele de cumparare referitoare la cantitati fixe sau variabile pot fi recunoscute ca fiind direct legate si necesare pentru implementarea concentrarii economice. Totusi, obligatiile referitoare la furnizarea cantitatilor nelimitate sau care confera un statut privilegiat furnizorului sau cumparatorului nu sunt considerate necesare implementarii concentrarii economice. Astfel de obligatii trebuie sa fie justificate de circumstantele specifice fiecarui caz.
    107. De asemenea, nu exista o justificare generala pentru obligatiile exclusive de cumparare sau de furnizare. In afara unor circumstante exceptionale, ca de exemplu cele rezultate din absenta unei piete sau din specificitatea produselor in cauza, o astfel de exclusivitate nu este necesara pentru implementarea concentrarii economice.
    108. In ceea ce priveste durata obligatiilor de cumparare si de furnizare, aceasta trebuie limitata la o perioada necesara pentru inlocuirea relatiilor de dependenta cu cele de autonomie pe piata. Durata contractelor de cumparare si de furnizare in cazul produselor industriale complexe este in mod normal justificata pentru o perioada de tranzitie de 3 ani. In orice situatie, aceasta trebuie sa fie justificata de circumstantele particulare ale cazului respectiv, tinand cont de bunurile sau serviciile in discutie.
    109. Efectul intelegerilor privind serviciile poate fi similar cu cel al acordurilor de furnizare; in acest caz, se aplica aceleasi principii mentionate mai sus. Acordurile de distributie pot fi de asemenea privite ca restrictii direct legate si necesare implementarii concentrarii economice. In caz contrar, acordurile care contin restrictii privind concurenta cad sub incidenta prevederilor art. 5 din lege.

    B. Principii aplicabile clauzelor uzuale in cazul achizitionarii in comun

    110. Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice se aplica si in cazul in care doi sau mai multi agenti economici convin sa achizitioneze in comun, in special prin intermediul unei licitatii publice, unul sau mai multi agenti economici, avand ca obiect sau ca efect impartirea intre achizitori a agentilor economici achizitionati sau a activelor acestora. Aceasta este o concentrare economica realizata in doua etape succesive, strategia comuna limitandu-se la dobandirea controlului. In acest context, un acord intre achizitori pentru lansarea unei oferte comune la licitatie si abtinerea acestora de la prezentarea de oferte separate, concurentiale, sau de a nu obtine altfel controlul asupra aceluiasi agent economic pot fi considerate direct legate si necesare implementarii concentrarii economice.
    111. In plus, restrictionarile care au ca scop impartirea activelor agentului economic achizitionat, controlat in comun, vor fi considerate direct legate si necesare implementarii concentrarii economice. Acest principiu se aplica si intelegerilor dintre parti pentru dobandirea in comun a controlului asupra unui agent economic, in vederea impartirii facilitatilor de productie, a retelelor de distributie, impreuna cu marcile de comert existente ale agentului economic achizitionat in comun.
    112. In masura in care o astfel de divizare implica dezmembrarea entitatii economice existente anterior, intelegerile care o fac posibila in conditii rezonabile pot fi considerate ca direct legate si necesare implementarii concentrarii economice. Din acest punct de vedere, trebuie aplicate, prin analogie, principiile mentionate mai sus referitoare la intelegerile de cumparare si de furnizare pentru o perioada tranzitorie in cazul transferului agentilor economici.

    C. Principii aplicabile clauzelor uzuale in cazul crearii unei societati in comun, in conformitate cu art. 11 alin. (3) din Legea concurentei nr. 21/1996 cu modificarile si completarile ulterioare

    Obligatii de nonconcurenta
    113. O obligatie de nonconcurenta intre societatile-mama si societatea in comun poate fi considerata direct legata si necesara pentru implementarea concentrarii economice. Clauzele de nonconcurenta pot reflecta, inter alia, necesitatea asigurarii bunei credinte in timpul negocierilor, utilizarea in totalitate a activelor societatii in comun, acordarea permisiunii acesteia de a asimila know-how-ul si reputatia marcii aduse ca aport de catre societatile-mama sau de a proteja interesele societatilor-mama in cadrul societatii in comun impotriva actelor de concurenta facilitate, printre altele, de accesul privilegiat al societatilor-mama la know-how si la reputatia marcii transferate catre sau dezvoltate de societatea in comun.
    114. Ca regula generala, in cazul societatilor in comun, astfel de clauze pot fi justificate pentru perioade de pana la 5 ani. Totodata, in situatia in care clauzele de nonconcurenta depasesc 3 ani, acestea trebuie justificate in functie de circumstantele specifice cazului in speta. In plus, obligatiile de nonconcurenta intre societatile-mama si o societate in comun, care depasesc durata de viata a societatii in comun, nu pot fi considerate niciodata ca direct legate si necesare implementarii concentrarii economice.
    115. Aria geografica a unei clauze de nonconcurenta trebuie sa fie limitata la zona in care societatile-mama isi comercializau produsele si serviciile in cauza, anterior crearii societatii in comun. Aceasta arie geografica poate fi extinsa la teritoriile in care societatile-mama intentionau sa patrunda la momentul tranzactiei, considerand ca acestea investisera deja in acest sens.
    116. De asemenea, clauzele de nonconcurenta trebuie sa fie limitate la produsele si serviciile care constituie activitatea economica a societatii in comun. Acestea pot include produse si servicii aflate intr-un stadiu avansat de dezvoltare la momentul tranzactiei, precum si produse si servicii care sunt deja dezvoltate dar nu sunt inca introduse pe piata.
    117. In cazul in care o societate in comun este creata in scopul intrarii pe o noua piata, in cadrul acordului sau al statutelor se vor face referiri la produsele, serviciile si teritoriile care vor reprezenta domeniul de activitate al societatii in comun. Se presupune ca interesul uneia dintre societatile-mama in cadrul societatii in comun nu necesita protectie impotriva concurentei celeilalte societati-mama pe alte piete decat cele pe care societatea in comun va activa din momentul infiintarii sale.
    118. In plus, se va considera, ca regula generala, ca obligatiile de nonconcurenta intre societatile-mama care nu exercita controlul si o societate in comun nu sunt direct legate si necesare implementarii concentrarii economice.
    119. Aceleasi principii se aplica si clauzelor de nonsolicitare si de confidentialitate, in masura in care efectul lor restrictiv nu depaseste efectul unei clauze de nonconcurenta. Deoarece aria de aplicare a clauzelor de nonsolicitare si de confidentialitate poate fi mai restransa decat cea a clauzelor de nonconcurenta, acestea pot fi considerate, intr-un numar mai mare de cazuri, ca fiind direct legate si necesare implementarii concentrarii economice. Mai mult, durata clauzelor de confidentialitate poate depasi 5 ani, in functie de circumstantele specifice cazului in speta, tinand cont de interesele companiilor de a proteja secretele importante de afaceri.

    Acordurile de licenta
    120. O licenta acordata societatii in comun de catre societatile-mama poate fi considerata ca fiind direct legata si necesara implementarii concentrarii economice. Aceasta regula se aplica indiferent daca licenta este sau nu exclusiva si indiferent daca este limitata sau nu in timp. Licenta poate fi restrictionata la un domeniu specific de utilizare care corespunde activitatilor societatii in comun.
    121. Licentele acordate de catre societatea in comun uneia dintre societatile-mama sau licentierile reciproce pot fi considerate ca direct legate si necesare implementarii concentrarii economice in aceleasi conditii ca si in cazul vanzarii unei activitati. In schimb, acordurile de licenta intre societatile-mama nu vor fi considerate direct legate si necesare implementarii unei societati in comun.
    122. Acordurile de licenta care contin o restrictionare a concurentei, dar care nu sunt considerate direct legate si necesare implementarii concentrarii economice pot cadea sub incidenta art. 5 din lege.

    Obligatii de cumparare si de furnizare
    123. In cazul in care societatile-mama raman prezente pe piata situata in amonte sau in aval fata de piata societatii in comun, toate acordurile de cumparare si de furnizare, inclusiv cele de distributie, trebuie examinate in conformitate cu principiile aplicabile in cazul transferului unui agent economic.

    PARTEA a II-a
    Notificarea concentrarilor economice. Emiterea deciziilor in cazurile de concentrare economica

    CAP. 1
    Notificarea concentrarilor economice

    A. Partile obligate sa inainteze notificari. Termenul de notificare

    124. Concentrarile economice care depasesc pragurile valorice prevazute de art. 15 din lege sunt supuse controlului si vor fi notificate Consiliului Concurentei.
    125. Partile obligate sa inainteze notificarea sunt:
    a. in cazul fuziunii, participantii la fuziunea proiectata/preconizata;
    b. in cazul unei concentrari realizate prin dobandirea controlului unic, partea care dobandeste controlul;
    c. in cazul unei concentrari economice realizate prin dobandirea controlului in comun asupra unui agent economic, partile care dobandesc controlul in comun;
    d. in cazul unei concentrari realizate prin infiintarea unei societati in comun concentrative, partile care participa la infiintarea respectivei societati.
    Pentru identificarea partilor carora le revine obligatia notificarii, in alte cazuri decat cele enumerate mai sus, vor fi avute in vedere precizarile cuprinse in capitolul III al Partii I din prezentul regulament.
    126. Partile mentionate la pct. 125 vor inainta Consiliului Concurentei notificarea in termen de 30 de zile. In acest termen, Consiliul Concurentei, la solicitarea scrisa a partilor, poate prelungi termenul de 30 de zile cu maxim 15 zile, atunci cand aceasta solicitare este intemeiata.
    127. In termen de 7 zile, partile vor informa, in scris, Consiliul Concurentei cu privire la operatiunea ce urmeaza sa fie notificata. Termenul de 7 zile este inclus in termenul prevazut la pct. 126.
    128. Termenele prevazute la pct. 126 si 127 incep sa curga:
    a. in cazul operatiunilor realizate in conditiile art. 11 alin. (2) lit. a) din lege, de la data semnarii acordului de fuziune;
    b. in cazul operatiunilor realizate in conditiile art. 11 alin. (2) lit. b) din lege, de la data semnarii actului juridic in baza caruia se realizeaza dobandirea controlului;
    c. in alte cazuri decat cele prevazute la lit. a) si b), de la data la care partile implicate au luat cunostinta de realizarea operatiunii.
    Cand ultima zi a termenului nu este o zi lucratoare, acesta se va prelungi pana la sfarsitul urmatoarei zile lucratoare.
    129. Notificarea se semneaza de catre reprezentantii legali ai partilor obligate sa inainteze notificari.
    In cazul in care partile obligate sa notifice imputernicesc o terta persoana pentru reprezentarea in raporturile cu Consiliul Concurentei, aceasta trebuie sa depuna, in original, odata cu notificarea, si imputernicirea legala, autentificata.
    Partea care inainteaza notificarea este responsabila pentru exactitatea si corectitudinea informatiilor furnizate.
    130. Notificarile pentru operatiunile de concentrare economica realizate prin dobandirea controlului in comun vor fi prezentate de catre un reprezentant imputernicit sa transmita si sa primeasca documente in numele tuturor partilor obligate sa notifice.

    B. Publicarea informarii cu privire la o notificare

    131. Atunci cand Consiliul Concurentei constata ca o concentrare economica notificata prezinta un interes public major, va putea publica o informare privind notificarea primita, indicand numele partilor, natura concentrarii, sectoarele economice implicate si data primirii notificarii.
    Eventualele completari sau modificari ale informatiilor care privesc concentrarea respectiva vor putea fi, de asemenea, publicate.
    Consiliul Concurentei va tine seama de interesul legitim al agentilor economici implicati privind pastrarea secretului de afaceri al acestora.

    C. Prezentarea notificarilor

    132. Notificarea prezentata Consiliului Concurentei trebuie sa cuprinda:
    a. adresa de inaintare, semnata de reprezentantul legal sau de persoana imputernicita;
    b. formularul de notificare, completat conform modelului cuprins in anexa la prezentul regulament;
    c. documentele justificative enumerate la pct. 199 din prezentul regulament;
    d. dovada platii tarifului de notificare.
    133. Notificarea va fi inaintata Consiliului Concurentei in 3 (trei) exemplare: 2 exemplare in scris si unul in format electronic.
    Documentele anexate la formular vor fi prezentate in original si/sau in copii, copiile fiind certificate, pentru conformitate, de catre partile care notifica.
    134. Odata cu inaintarea notificarii, partile vor face dovada platii tarifului de notificare.

    D. Informatiile si documentele care trebuie furnizate

    135. Notificarile vor cuprinde informatiile, inclusiv documentele, cerute in formularul cuprins in anexa la prezentul regulament.
    Informatiile furnizate trebuie sa fie exacte si complete, cuprinzand schimbarile de jure si de facto care se produc prin operatiunea notificata. Partile vor tine seama de recomandarile cuprinse in pct. 194 din prezentul regulament.
    136. In situatia in care informatiile furnizate in formularul de notificare nu sunt corecte sau complete, Consiliul Concurentei va solicita completarea acestora.
    Notificarea va fi considerata efectiva numai dupa completarea si/sau corectarea ei.

    CAP. 2
    Examinarea notificarii. Emiterea deciziilor in cazurile de concentrare economica

    A. Data efectiva a notificarii

    137. Notificarea devine efectiva la data la care a fost inregistrata la Consiliul Concurentei, cu exceptia cazurilor in care informatiile cuprinse in notificare sunt inexacte sau incomplete.
    In aceste cazuri, in termen de 20 de zile, Consiliul Concurentei va solicita, in scris, completarea notificarii si va stabili un termen limita pentru furnizarea informatiilor solicitate. Termenul va fi stabilit in functie de natura informatiilor solicitate, fara insa a depasi 15 zile de la data solicitarii.
    Notificarea devine efectiva la data la care au fost primite si inregistrate la Consiliul Concurentei informatiile solicitate, cu conditia ca acestea sa fie exacte si complete.
    Consiliul Concurentei va comunica partilor notificatoare, neintarziat, data la care notificarea a devenit efectiva.

    B. Deciziile emise de Consiliul Concurentei in cazurile de concentrare economica

    138. In termen de 30 de zile de la data la care notificarea a devenit efectiva, Consiliul Concurentei:
    a. va emite o decizie de neinterventie, cand ajunge la concluzia ca operatiunea de concentrare economica notificata nu cade sub incidenta legii;
    Decizia de neinterventie va fi emisa in cazul in care operatiunea de concentrare economica, desi nu cade sub incidenta legii, a fost totusi notificata.
    Nu se va plati taxa de autorizare in cazul in care se emite o decizie de neinterventie.
    b. va emite o decizie de neobiectiune, cand constata ca, desi operatiunea de concentrare economica notificata cade sub incidenta legii, nu exista indoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurential normal;
    Consiliul Concurentei analizeaza impactul anticoncurential pe care il are sau ar putea sa il aiba concentrarea economica notificata si, daca nu exista indoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurential normal, va autoriza concentrarea economica in cauza printr-o decizie de neobiectiune, in sensul ca autorizarea se face fara conditii.
    Taxa de autorizare prevazuta de art. 33 alin. 1) din lege va fi stabilita si in cazul in care se autorizeaza concentrarea economica prin decizie de neobiectiune.
    c. va decide deschiderea unei investigatii, in cazul in care constata ca operatiunea de concentrare economica notificata cade sub incidenta legii si prezinta indoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurential normal.
    139. In termen de maximum 5 luni de la data la care notificarea unei operatiuni de concentrare economica a devenit efectiva, iar pentru operatiunea respectiva de concentrare economica s-a emis un ordin de deschidere a investigatiei, in conditiile art. 51 alin. (1) lit. c) din lege, dupa audierea partilor si dupa evaluarea operatiunii, Consiliul Concurentei va emite o decizie, dupa cum urmeaza:
    a. decizie de refuz, daca prin operatiunea respectiva de concentrare economica se creeaza sau se consolideaza o pozitie dominanta care conduce sau ar putea conduce la restrangerea, inlaturarea sau denaturarea semnificativa a concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia;
    b. decizie de autorizare, daca prin operatiunea respectiva de concentrare economica nu se creeaza si nici nu se consolideaza o pozitie dominanta care conduce sau ar putea conduce la restrangerea, inlaturarea ori denaturarea semnificativa a concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia;
    c. decizie de autorizare conditionata, prin care se stabilesc obligatiile si/sau conditiile ce trebuie indeplinite pentru autorizarea operatiunii de concentrare economica in cauza, daca operatiunea respectiva, cu modificarile respective, ar putea fi compatibila cu un mediu concurential normal.
    140. Inainte de emiterea unei decizii conform art. 51, Consiliul Concurentei poate impune - printr-o decizie privind masuri interimare - agentilor economici implicati luarea oricarei masuri pe care o considera necesara in scopul restabilirii mediului concurential.
    Masurile prevazute trebuie sa fie strict limitate, atat in durata, cat si in obiectul lor, la ceea ce este necesar pentru a corija o afectare manifesta si intolerabila a liberei concurente.
    141. Deciziile emise de Consiliul Concurentei vor avea la baza si analiza restrictionarilor direct legate si necesare pentru implementarea concentrarilor economice, care pot afecta mediul concurential.
    142. Deciziile emise de Consiliul Concurentei pot fi revocate si concentrarea economica se suspenda automat, in situatia in care partile implicate in concentrarea economica nu isi indeplinesc obligatiile asumate - mentionate in decizia de autorizare conditionata - de modificare a planului initial al concentrarii.
    143. Deciziile emise conform art. 51 din lege vor fi comunicate de indata partilor in cauza, de catre Secretariatul General al Consiliului Concurentei, si vor fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, pe cheltuiala solicitantului, ori pe pagina de Internet a Consiliului Concurentei.
    La publicarea deciziilor se va tine seama de interesele legitime ale agentilor economici in cauza, astfel incat secretul profesional sa nu fie divulgat.
    144. In cazul in care Consiliul Concurentei nu a luat nici o decizie in termenele prevazute de art. 51 alin. (1) si (2) din lege, operatiunea de concentrare economica notificata poate avea loc.
    145. Deciziile luate de Consiliul Concurentei cu privire la o operatiune de concentrare economica pot fi atacate in contencios administrativ la Curtea de Apel Bucuresti in termen de 30 de zile de la data comunicarii catre parti. Instanta poate ordona, la cerere, suspendarea executarii deciziei atacate.
    146. Decizia emisa cu privire la o operatiune de concentrare in care este implicata o regie autonoma va fi notificata si ministrului de resort. In termen de 30 de zile de la notificarea deciziei, Guvernul, la propunerea ministrului de resort, poate lua, pe raspunderea sa, o decizie diferita de cea a Consiliului Concurentei, pentru ratiuni de interes public general. Decizia este executorie si va fi publicata, impreuna cu decizia Consiliului Concurentei, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

    C. Calculul termenelor

    147. Termenele de 30 de zile si de maximum 5 luni, prevazute de art. 51 alin. (1) si (2) din lege, incep sa curga de la data la care notificarea a devenit efectiva.
    148. Termenele de 30 de zile, respectiv de 5 luni, se calculeaza potrivit art. 101 din Codul de procedura civila.
    149. Termenul de 30 de zile se va implini in cea de a treizecea zi calendaristica.
    Termenul de 5 luni se va implini la sfarsitul zilei care, in luna a cincea, cade in aceeasi data ca si ziua in care a inceput sa curga termenul. Cand o astfel de zi nu exista in luna a cincea, perioada se va incheia la sfarsitul ultimei zile din luna a cincea.
    150. Cand ultima zi a termenului nu este o zi lucratoare, acesta se va prelungi pana la sfarsitul urmatoarei zile lucratoare.

    D. Schimbarea caracterului notificarii

    151. Atunci cand Consiliul Concurentei constata ca operatiunea notificata nu constituie o concentrare economica in intelesul legii, va informa, in scris, partile notificatoare sau pe reprezentantul lor comun. In astfel de cazuri, cum ar fi infiintarea unei societati in comun de cooperare cu caracter structural, partile care au inaintat notificarea pot solicita Consiliului Concurentei acordarea unei dispense individuale, caz in care se urmeaza procedura corespunzatoare, prevazuta in Regulamentul pentru aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din lege, privind practicile anticoncurentiale.

    E. Realizarea concentrarilor economice

    152. Concentrarile economice vor putea fi puse in aplicare numai in urmatoarele situatii:
    a. la primirea de catre partile notificatoare a deciziei de neinterventie, respectiv a deciziei de neobiectiune emisa de Consiliul Concurentei, in conditiile art. 51 alin. (1) lit. a) si b) din lege;
    b. la primirea deciziei in conditiile art. 51 alin. (2) lit. b) si c) din lege;
    c. in conditiile art. 51 alin. (3) din lege.
    153. Prevederile punctului precedent nu vor impiedica desfasurarea unei licitatii publice sau dobandirea controlului pe baza de oferta publica, cu conditia ca drepturile de vot aferente participarii obtinute sa nu fie exercitate, mai ales la numirea de membri in organele de administrare, conducere executiva, supraveghere si control ale agentului economic la care detin controlul, decat in scopul salvgardarii valorii integrale a acestei investitii, iar nu pentru a determina direct sau indirect comportamentul concurential al agentului economic controlat. Concentrarea economica devine efectiva in acest caz numai dupa primirea deciziei emise de Consiliul Concurentei.
    154. Pana la emiterea de catre Consiliul Concurentei a unei decizii, in conformitate cu art. 51 din lege, este interzisa punerea in aplicare a unei operatiuni de concentrare economica. Agentii economici implicati pot lua numai acele masuri legate de concentrare care nu sunt ireversibile si nu modifica definitiv structura pietei.
    Pot constitui masuri ireversibile, printre altele:
    a. intrarea agentului economic achizitionat pe o alta/noua piata;
    b. iesirea agentului economic achizitionat de pe piata pe care activa;
    c. modificarea obiectului de activitate al agentului economic achizitionat;
    d. exercitarea drepturilor de vot dobandite pentru numirea de membri in organele de conducere ale agentului economic;
    e. exercitarea drepturilor de vot dobandite pentru adoptarea bugetului de venituri si cheltuieli al agentului economic;
    f. exercitarea drepturilor de vot dobandite pentru adoptarea planului de afaceri al agentului economic;
    g. exercitarea drepturilor de vot dobandite pentru adoptarea planului de investitii al agentului economic achizitionat;
    h. schimbarea denumirii agentului economic achizitionat;
    i. restructurarea, inchiderea sau divizarea agentului economic achizitionat;
    j. vanzarea de active apartinand agentului economic achizitionat;
    k. concedierea angajatilor agentului economic achizitionat;
    l. incheierea sau rezilierea unor contracte pe termen lung sau a altor acorduri importante incheiate cu tertii;
    m. listarea (cotarea) agentului economic achizitionat la bursa de valori.
    155. La cerere, Consiliul Concurentei poate acorda o derogare de la regula instituita la art. 16 alin. (4) din lege; cererea de acordare a derogarii trebuie sa fie motivata.
    In decizia pe care o va emite Consiliul Concurentei va tine cont de efectele suspendarii concentrarii economice asupra unuia sau mai multora dintre agentii economici implicati in operatiune, asupra unei terte parti, precum si de efectele asupra concurentei.
    Aceasta derogare poate fi conditionata de impunerea unor obligatii ce trebuie indeplinite de catre parti si poate fi acordata oricand, atat anterior, cat si ulterior notificarii.
    156. Validitatea oricarei operatiuni realizate in contradictie cu art. 16 alin. (4) din lege va depinde de decizia pe care Consiliul Concurentei o va lua cu privire la operatiunea notificata, conform art. 51 alin. (1) lit. b), alin. (2) lit. a), b) sau c) sau alin. (3).

    CAP. 3
    Procedura simplificata de analiza a anumitor concentrari economice

    157. Prezentul capitol stabileste, in baza art. 50 alin. (5) din lege, procedura simplificata de analiza a anumitor operatiuni de concentrare economica.
    Astfel, concentrarile economice, care indeplinesc conditiile cerute in acest capitol si in absenta unor imprejurari speciale, pot fi analizate prin aceasta procedura, deoarece nu prezinta indoieli serioase in ceea ce priveste compatibilitatea lor cu un mediu concurential normal.
    Prin procedura simplificata de analiza a anumitor concentrari economice, Consiliul Concurentei urmareste eficientizarea controlului asupra acestor operatiuni. Totodata se urmareste si incurajarea contactelor dintre partile notificatoare si autoritatea de concurenta, anterior inaintarii formularului de notificare privind o operatiune de concentrare economica.
    158. In cazul in care toate conditiile necesare cerute de prezentul capitol sunt indeplinite si in absenta unor imprejurari speciale, Consiliul Concurentei va emite o decizie, in conformitate cu prevederile art. 51 din lege, in termen de 30 de zile de la data primirii notificarii.

    Categoriile de concentrari economice care pot beneficia de procedura simplificata de analiza
    159. Procedura simplificata de analiza se va aplica urmatoarelor categorii de concentrari economice:
    a. in cazul in care doi sau mai multi agenti economici dobandesc controlul in comun asupra unui alt agent economic (societate in comun), cu conditia ca societatea in comun sa nu desfasoare, sa nu prevada desfasurarea sau sa desfasoare o activitate neglijabila pe teritoriul Romaniei. Aceste prevederi se aplica atunci cand:
    - cifra de afaceri*1) a societatii in comun si/sau cea a activitatilor*2) transferate nu depaseste echivalentul in lei a 4 milioane Euro pe teritoriul Romaniei; si
    - valoarea totala a activelor*3) transferate societatii in comun nu depaseste echivalentul in lei a 4 milioane Euro pe teritoriul Romaniei*4);
    b. in cazul in care doi sau mai multi agenti economici fuzioneaza, ori unul sau mai multi agenti economici dobandesc controlul unic sau controlul in comun asupra unui alt agent economic, cu conditia ca nici una dintre partile implicate sa nu desfasoare activitati comerciale pe aceeasi piata a produsului si pe aceeasi piata geografica sau pe o piata a produsului care se situeaza in amonte sau in aval fata de o piata a produsului pe care opereaza orice alta parte implicata in operatiunea de concentrare economica;
    c. in cazul in care doi sau mai multi agenti economici fuzioneaza, ori unul sau mai multi agenti economici dobandesc controlul unic sau controlul in comun asupra unui alt agent economic:
    - doua sau mai multe dintre partile implicate desfasoara activitati comerciale pe aceeasi piata a produsului si aceeasi piata geografica (relatii orizontale); sau
    - una sau mai multe dintre partile implicate desfasoara activitati comerciale pe o piata a produsului care se situeaza in amonte sau in aval fata de o piata a produsului pe care orice alta parte implicata in concentrarea economica isi exercita activitatea (relatii verticale),
    cu conditia ca segmentele de piata cumulate ale acestora sa se situeze sub 15%, in cazul relatiilor orizontale, si sub 25%, in cazul relatiilor verticale*5).
------------
    *1) Cifra de afaceri a societatii in comun se calculeaza pe baza ultimelor bilanturi contabile ale societatilor-mama sau ale societatii in comun, potrivit carora exista sau nu inregistrari separate pentru resursele regrupate in cadrul societatii in comun.
    *2) Alternativa "si/sau" este utilizata pentru a tine cont de diversitatea situatiilor vizate; spre exemplu:
    - in cazul achizitionarii in comun a unei societati tinta, cifra de afaceri de luat in considerare este cea a societatii tinta (adica societatea in comun);
    - in cazul crearii unei societati in comun careia societatile-mama ii transfera activitatile lor, cifra de afaceri de luat in considerare este cea aferenta activitatilor transferate;
    - in cazul in care o societate terta devine una dintre partile care controleaza o societate in comun existenta, cifra de afaceri de luat in considerare este cea a societatii in comun si cea care este aferenta activitatilor transferate de catre noua societate-mama (daca este cazul).
    *3) Valoarea totala a activelor societatii in comun se calculeaza pe baza ultimului bilant contabil elaborat si aprobat de catre fiecare societate-mama. Notiunea de "active" include: 1) toate imobilizarile corporale si necorporale care sunt cedate/transferate societatii in comun (de ex. imobilizari corporale precum echipamentele de productie, retelele de angrosisti sau detailisti si stocurile de marfuri; imobilizari necorporale precum proprietatea intelectuala, vadul comercial etc.) si 2) suma creditelor sau a angajamentelor societatii in comun pe care una dintre societatile-mama a acceptat sa le acorde sau sa le garanteze.
    *4) In cazul in care activele transferate genereaza o cifra de afaceri, nici valoarea acestor active, nici cifra de afaceri nu trebuie sa depaseasca echivalentul in lei a 4 milioane Euro.
    *5) Aceasta inseamna ca numai concentrarile economice in cadrul carora nu este afectata nici o piata intra in aceasta categorie. Pragurile referitoare la relatiile orizontale si verticale se aplica cotelor de piata pe piata/pietele relevante definite. Este important ca definirea pietei/pietelor relevante in formularul de notificare sa fie suficient de precisa pentru a justifica faptul ca aceste praguri nu sunt atinse si ca orice alte definitii posibile ale pietei/pietelor sunt mentionate (inclusiv pietele geografice mai restranse decat piata nationala).

    160. Se considera ca operatiunile de concentrare economica descrise mai sus nu antreneaza, cu exceptia unor imprejurari exceptionale, o combinatie de pozitii pe piata care sa fie susceptibila de a afecta mediul concurential normal.

    Garantii si excluziuni
    161. Pentru a aprecia daca o concentrare economica se incadreaza intr-una dintre categoriile definite mai sus, Consiliul Concurentei se va asigura ca toate circumstantele relevante in acest sens sunt stabilite suficient de clar.
    Avand in vedere ca definirea pietei este un element cheie al acestei aprecieri, partilor notificatoare li se recomanda, ca anterior notificarii, sa furnizeze informatii asupra tuturor posibilelor definiri ale pietei. Partile vor descrie toate posibilele piete relevante (ale produsului si geografice) si vor furniza date si informatii in legatura cu definirea acestor piete, asupra carora concentrarea economica notificata ar putea produce efecte.
    In urma analizei cazului, Consiliul Concurentei isi rezerva dreptul de a stabili piata relevanta. In cazul in care este dificila definirea pietei relevante sau determinarea cotei de piata a partilor, Consiliul Concurentei nu va aplica procedura simplificata de analiza.
    162. In mod normal, se poate presupune ca operatiunile care intra in categoriile mentionate mai sus nu ridica indoieli serioase in privinta compatibilitatii cu un mediu concurential normal. Exista insa anumite operatiuni care, desi s-ar putea incadra in categoriile de concentrari economice susceptibile de a beneficia de procedura simplificata, necesita o analiza aprofundata, deoarece pot conduce la consolidarea puterii de piata a partilor. Exemple de asemenea operatiuni:
    - concentrarile economice realizate prin combinarea resurselor tehnologice, financiare sau a altor resurse, chiar daca partile la concentrare nu desfasoara activitati pe aceeasi piata;
    - concentrarile economice cu aspecte de conglomerat, in cazul in care una sau mai multe dintre partile implicate detin individual o cota de piata de cel putin 25% pe orice piata a produsului pe care nu exista relatii orizontale sau verticale intre parti;
    - concentrarile economice in care partile activeaza pe piete noi sau putin dezvoltate, situatie in care este dificila stabilirea cu precizie a cotelor de piata ale acestora;
    - concentrarile economice realizate pe piete caracterizate de puternice bariere la intrare, de un grad ridicat de concentrare sau de alte probleme de concurenta bine cunoscute;
    - concentrarile economice, in cazul in care se pune o problema de coordonare, in sensul art. 11 alin. (3) din lege.
    In asemenea cazuri, Consiliul Concurentei nu va aplica procedura simplificata de analiza a concentrarii economice si, in termenele stabilite la art. 51 din Legea concurentei nr. 21/1996, va emite una dintre deciziile prevazute la acelasi articol din lege.

    Prevederi procedurale
    163. Pentru concentrarile economice care indeplinesc conditiile prevazute in acest capitol si in absenta unor imprejurari speciale, partile in cauza pot solicita Consiliului Concurentei permisiunea de a beneficia de procedura simplificata de analiza a respectivelor operatiuni.
    In acest scop, partile care urmeaza sa inainteze notificarea vor solicita in scris permisiunea de a beneficia de o analiza a concentrarii economice in termen de 30 de zile de la data notificarii. Solicitarea va fi temeinic motivata prin date si informatii care sa justifice aplicarea acestei proceduri.
    Partilor notificatoare li se recomanda sa contacteze Consiliul Concurentei, anterior inregistrarii formularului de notificare. Contactele dintre autoritatea de concurenta si partile notificatoare sunt considerate foarte utile in vederea stabilirii informatiilor ce trebuie furnizate in formularul de notificare.
    164. In termen de 7 zile de la data inregistrarii solicitarii partilor notificatoare, in urma analizei acesteia pe baza datelor si informatiilor furnizate, directia in a carei sfera de activitate revine analiza concentrarii economice avuta in vedere va raspunde, in scris, in sensul acordarii sau nu a permisiunii de a beneficia de procedura simplificata de analiza a operatiunii respective.
    Indeplinirea procedurii descrise mai sus nu va aduce atingere termenului prevazut la pct. 126 din prezentul regulament.
    165. In mod normal, pentru o concentrare economica notificata si analizata prin procedura simplificata, Consiliul Concurentei va emite o decizie, in conformitate cu art. 51 din lege, in termen de 30 de zile de la data notificarii. Totusi, inaintea expirarii termenului de 30 de zile, Consiliul Concurentei isi rezerva dreptul de a aplica procedura de analiza in termenele prevazute la art. 51 din lege.

    Restrictionari direct legate si necesare implementarii concentrarii economice
    166. Cu exceptia unei decizii contrare a Consiliului Concurentei, procedura simplificata de analiza a anumitor concentrari economice se va aplica si restrictionarilor direct legate si necesare pentru implementarea acestor operatiuni. Decizia emisa in urma analizei unei concentrari economice prin procedura simplificata va acoperi si restrictionarile specificate de catre partile notificatoare si care sunt direct legate si necesare pentru implementarea concentrarii economice.

    PARTEA a III-a
    Investigarea operatiunilor de concentrare economica

    CAP. 1
    Procedura de investigare si de audiere

    167. In legatura cu o operatiune de concentrare economica, Consiliul Concurentei poate porni investigatii:
    a. din oficiu;
    b. la primirea unei cereri sau plangeri privind incalcarea prevederilor art. 13 si/sau ale art. 16 din lege;
    c. in conditiile art. 51 alin. (1) lit. c) din lege.
    168. Pornirea unei investigatii, in cazurile prevazute la pct. 167, este dispusa prin ordin de catre presedintele Consiliului Concurentei.
    169. Investigatia va fi condusa de un raportor desemnat de presedintele Consiliului Concurentei prin ordinul de deschidere a investigatiei.
    170. Raportorul desemnat instrumenteaza toate actele procedurii de investigatie, propune presedintelui Consiliului Concurentei dispunerea masurilor care sunt de competenta acestuia si este raspunzator pentru intocmirea raportului asupra investigatiei, comunicarea lui partilor in cauza, primirea observatiilor si prezentarea raportului in plenul Consiliului Concurentei.
    171. Orice procedura de investigare necesita audierea partilor implicate in concentrarea economica. Audierea este dispusa de presedintele Consiliului Concurentei.
    Presedintele Consiliului Concurentei poate admite, la cerere, audierea oricarei persoane fizice sau juridice care declara ca detine date si informatii relevante pentru stabilirea adevaratelor conditii in care urmeaza sa se realizeze concentrarea economica investigata (cum ar fi: furnizori, agenti economici concurenti, clienti, membri ai organelor de administratie sau de conducere ale partilor implicate ori reprezentanti ai salariatilor agentilor economici implicati).
    172. Cu minimum 30 de zile inainte de data fixata de Consiliul Concurentei pentru audiere, o copie de pe raportul asupra investigatiei va fi transmisa pentru luare la cunostinta:
    a. partilor participante la concentrarea economica, a caror audiere a fost dispusa;
    b. persoanelor si agentilor economici a caror audiere a fost admisa la cererea acestora, daca presedintele Consiliului Concurentei apreciaza ca este util in interesul cauzei.
    In adresa de remitere a copiei de pe raportul de investigatie, Consiliul Concurentei va indica termenul pana la care partile respective vor putea prezenta observatiile lor.
    In comentariile lor scrise, partile sus-mentionate pot expune toate aspectele semnificative pentru cazul investigat si pot atasa orice document relevant ca dovada a faptelor sustinute.
    173. Persoanele fizice si juridice a caror audiere a fost dispusa, respectiv admisa, vor fi citate pentru audiere la data stabilita de Consiliul Concurentei, precizandu-se ora si locul de desfasurare.
    Neprezentarea la audiere, precum si refuzul de a face depozitii, nu constituie impedimente pentru continuarea si finalizarea procedurii de investigatie.
    174. Audierile vor fi tinute in plenul Consiliului Concurentei, dupa prezentarea de catre raportor a raportului asupra operatiunii de concentrare economica investigata, completat cu eventualele observatii ale partilor.
    Audierile vor fi facute separat sau, dupa caz, in prezenta altor persoane citate, caz in care se va acorda atentia cuvenita intereselor legitime ale partilor implicate, pentru pastrarea secretelor lor de afaceri. Depozitiile facute de fiecare persoana audiata vor fi consemnate in scris si semnate de persoana respectiva sau vor fi inregistrate pe banda magnetica.
    175. Presedintele Consiliului Concurentei poate permite partilor in cauza consultarea dosarului la secretariatul Consiliului Concurentei si obtinerea, contra cost, de copii si extrase de pe actele procedurii de investigatie.
    Documentele, datele si informatiile din dosarul cauzei, care prezinta caracter de secret de stat ori sunt confidentiale, nu sunt accesibile pentru consultare ori pentru obtinerea de copii sau de extrase decat cu aprobarea presedintelui Consiliului Concurentei, in conditiile legii.
    Dispozitiile de mai sus, referitoare la consultarea dosarului sunt aplicabile asociatilor si directorilor executivi ai entitatilor participante la concentrare, in masura in care acestia justifica in cauza un interes legitim.

    CAP. 2
    Sanctiuni

    176. Constituie contraventii si se sanctioneaza, potrivit art. 55 din lege, cu amenda de pana la 1% din cifra de afaceri totala din anul financiar anterior emiterii deciziei de sanctionare, urmatoarele fapte:
    a. omisiunea notificarii unei concentrari economice care depaseste pragurile valorice prevazute de lege;
    b. furnizarea de informatii inexacte sau incomplete prin notificarea concentrarii economice;
    c. furnizarea de informatii inexacte sau incomplete ori de documente incomplete sau nefurnizarea informatiilor si documentelor solicitate conform prevederilor art. 41 din lege;
    d. furnizarea de informatii, documente, inregistrari si evidente intr-o forma incompleta in timpul inspectiilor desfasurate conform prevederilor art. 42 din lege;
    e. refuzul de a se supune unei inspectii desfasurate conform prevederilor art. 42 si 43 din lege.
    177. Constituie contraventii si se sanctioneaza, potrivit art. 56 din lege, cu amenda de pana la 10% din cifra de afaceri totala realizata in anul financiar anterior sanctionarii urmatoarele fapte:
    a. incalcarea prevederilor art. 13 din lege;
    b. punerea in practica a unei operatiuni de concentrare economica cu incalcarea prevederilor art. 16 alin. (4) si (5) din lege;
    c. inceperea unei actiuni de concentrare economica declarata incompatibila cu prevederile legii, printr-o decizie a Consiliului Concurentei luata conform prevederilor art. 51 alin. (2) lit. a);
    d. neindeplinirea unei obligatii sau a unei conditii impuse printr-o decizie luata in conformitate cu prevederile legii.
    178. Prin exceptie de la prevederile art. 56 alin. (1) din lege, Consiliul Concurentei va stabili, prin instructiuni conditiile si criteriile de aplicare a unei politici de clementa, care poate merge pana la absolvire de raspundere pecuniara.
    179. Individualizarea sanctiunilor in cazul contraventiilor enumerate la pct. 176 si 177 se face tinand seama de gravitatea si durata faptei si a consecintelor sale asupra concurentei. Sanctiunile vor fi gradate pe transe, prin instructiuni adoptate de catre Consiliul Concurentei.
    180. Consiliul Concurentei poate obliga, potrivit art. 59 din lege, prin decizie, agentii economici sau asociatiile de agenti economici la plata unor amenzi cominatorii, in suma de pana la 5% din cifra de afaceri zilnica medie din anul financiar anterior sanctionarii, pentru fiecare zi de intarziere, calculata de la data stabilita prin decizie, pentru a-i determina:
    a. sa respecte prevederile art. 13 din lege;
    b. sa aplice masurile enuntate printr-o decizie luata conform prevederilor art. 51 alin. (2) lit. c) si ale art. 52 alin. (1) si (2) din lege;
    c. sa furnizeze in mod complet si corect informatiile si documentele care le-au fost cerute conform prevederilor art. 41 din lege;
    d. sa se supuna inspectiei prevazute la art. 42 - 44 din lege.
    181. Contraventiile prevazute in lege se constata si se sanctioneaza de catre Consiliul Concurentei in plen, de catre comisii sau prin inspectorii de concurenta.
    Sanctiunile pentru contraventiile prevazute la art. 55. lit. b) - e) si la art. 56 alin. (1) lit. d) din lege se aplica de catre inspectorii de concurenta.
    Sanctiunile pentru contraventiile prevazute de art. 55. lit. a) si la art. 56 alin. (1) lit. c), precum si amenzile cominatorii prevazute la art. 59 din lege se aplica de catre comisiile Consiliul Concurentei prin decizii.
    Sanctiunile pentru contraventiile prevazute la art. 56 alin. (1) lit. a) si b) se aplica de catre plenul Consiliului Concurentei prin aceeasi decizie prin care s-a constatat savarsirea respectivei contraventii.
    Deciziile luate in conditiile paragrafului de mai sus pot fi atacate la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia contencios administrativ, in termen de 30 de zile de la comunicare.
    In baza deciziei Consiliului Concurentei profiturile sau, dupa caz, veniturile suplimentare realizate de agentii economici ca urmare a savarsirii contraventiilor prevazute si sanctionate de lege vor fi confiscate si varsate la bugetul de stat.
    182. Contraventiilor prevazute la art. 55 lit. b) - e) si la art. 56 alin. (1) lit. d) din lege li se aplica prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare, cu exceptia art. 28 - 29.
    183. Deciziile emise conform art. 59 si 60 din lege vor fi comunicate partilor in cauza, de catre Secretariatul General al Consiliului Concurentei, si vor fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, pe cheltuiala contravenientului ori pe pagina de Internet a Consiliului Concurentei.
    184. Dreptul Consiliului Concurentei de a aplica sanctiuni contraventionale pentru incalcarile prevederilor legii se prescrie dupa cum urmeaza:
    a) in termen de 3 ani, in cazul incalcarii prevederilor art. 55 lit. c), d) si e);
    b) in termen de 5 ani, in cazul tuturor celorlalte incalcari ale legii.
    Orice actiune intreprinsa de catre Consiliul Concurentei in scopul unei examinari preliminare sau in scopul declansarii unei investigatii in legatura cu o anumita incalcare a legii va intrerupe cursul termenelor de prescriptie. Intreruperea termenului de prescriptie va avea efect de la data comunicarii actiunii intreprinse de catre Consiliul Concurentei, facuta catre cel putin un agent economic sau asociatie de agenti economici care a participat la savarsirea incalcarii legii.
    Actiunile ce pot fi intreprinse de catre Consiliul Concurentei si care intrerup cursul termenului de prescriptie includ, in principal, urmatoarele:
    a) solicitari de informatii, in scris;
    b) ordin al presedintelui Consiliului Concurentei de declansare a unei investigatii;
    c) inceperea procedurilor legale.
    Intreruperea termenului de prescriptie isi produce efectele fata de toti agentii economici sau asociatiile de agenti economici care au participat la savarsirea incalcarii legii.
    In cazul intreruperii termenului de prescriptie, un nou termen, cu o durata similara, incepe sa curga de la data la care Consiliul Concurentei a intreprins una dintre actiunile mentionate mai sus. Termenul de prescriptie va expira cel mai tarziu in ziua in care se implineste perioada egala cu dublul termenului de prescriptie, aplicabil pentru savarsirea incalcarii in cauza, in situatia in care Consiliul Concurentei nu a impus nici una dintre sanctiunile prevazute de lege.

    CAP. 3
    Prevederi diverse

    Notiunea de piata relevanta
    185. Notiunea de piata relevanta afectata de concentrarea economica, la care se face referire in "Instructiunile cu privire la calculul cifrei de afaceri in cazurile de comportament anticoncurential, prevazute la art. 5 si 6 din Legea concurentei si in cazurile de concentrare economica" si in "Instructiunile date in aplicarea art. 33 alin. (2) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu privire la calculul taxei de autorizare a concentrarilor economice", trebuie interpretata in sensul de piata relevanta pe care are loc operatiunea de concentrare economica.
    In cazul unei concentrari economice "pe verticala", piata relevanta pe care are loc operatiunea de concentrare economica este piata relevanta a agentului economic achizitionat.

    Confidentialitatea informatiilor
    186. Orice persoana care utilizeaza sau divulga, in alte scopuri decat cele prevazute de lege, documente sau informatii cu caracter de secret profesional, primite sau despre care a luat cunostinta in indeplinirea atributiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul, raspunde potrivit legii penale, putand fi obligata si la repararea prejudiciului cauzat.
    Pastrarea secretului profesional nu impiedica publicarea de informatii generale sau de rapoarte ce nu contin si secretele profesionale ale partilor implicate in operatiunea de concentrare.

    Stabilirea termenului pentru modificarea planului de concentrare
    187. Pentru modificarea planului concentrarii economice notificate, in asa fel ca aceasta sa poata deveni compatibila cu un mediu concurential normal, in conditiile unei decizii de autorizare conditionata, Consiliul Concurentei va stabili un termen adecvat.

    Transmiterea documentelor
    188. Transmiterea documentelor si citatiilor de catre Consiliul Concurentei destinatarilor poate fi efectuata pe una dintre urmatoarele cai:
    a. personal, contra semnatura de primire (numar de inregistrare);
    b. scrisoare recomandata;
    c. telefax;
    d. telex;
    e. posta electronica, cu confirmare de primire.
    189. Prevederile pct. 188 lit. a) si b) se aplica si pentru transmiterea, la Consiliul Concurentei, a documentelor, de catre partile notificatoare, de catre alte parti implicate sau de catre terti, alte informatii putand fi transmise si prin caile mentionate la lit. c), d) sau e).
    190. Cand un document sau o citatie este trimisa prin telefax, telex sau posta electronica, se considera ca a fost primit de destinatar in ziua in care a fost transmis/transmisa.

    PARTEA a IV-a

                                 PRECIZARI
privind modul de completare a formularului de notificare a concentrarilor economice in baza Legii concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare

    A. Scopul formularului

    191. Formularul de notificare a concentrarilor economice precizeaza informatiile care trebuie furnizate de un agent economic sau de mai multi agenti economici atunci cand notifica o concentrare economica.

    B. Necesitatea unei notificari corecte si complete

    192. Toate informatiile cerute in formular trebuie sa fie corecte si complete; furnizarea, prin notificarea facuta, a unor informatii inexacte sau incomplete reprezinta contraventie si este sanctionata cu amenda.
    In cazul furnizarii unor informatii incomplete sau inexacte, Consiliul Concurentei va informa, in scris, partile notificatoare sau pe reprezentantii acestora. Notificarea va deveni efectiva numai la data la care informatiile complete si corecte sunt primite de catre Consiliul Concurentei.

    C. Cine trebuie sa notifice

    193. Au obligatia sa inainteze notificarea partile identificate potrivit pct. 125 din prezentul regulament.

    D. Cum se face notificarea

    194. Partile care notifica o operatiune de concentrare economica sunt sfatuite sa acorde o importanta deosebita modului in care completeaza formularul de notificare.
    Avand in vedere faptul ca termenele in care Consiliul Concurentei trebuie sa se pronunte asupra unei operatiuni de concentrare economica incep sa curga din momentul in care notificarea a devenit efectiva, prezentarea unui formular completat corespunzator reduce considerabil perioada de analiza a operatiunii notificate.
    Partile notificatoare vor completa formularul punct cu punct, adaptand cerintele generale din acesta la specificul operatiunilor, activitatilor sau pietelor descrise. Formularul va fi insotit de documentele justificative.
    O atentie deosebita se va acorda completarii capitolului VI din formular, informatiile privind piata relevanta fiind absolut necesare in scopul unei corecte definiri a pietelor relevante afectate si, implicit, a unei corecte evaluari a operatiunii de concentrare economica notificata.
    Partile vor folosi, pe cat posibil, o terminologie unitara. Atunci cand sunt utilizati termeni tehnici, specifici unui anumit domeniu de activitate, partile vor defini termenii folositi.
    Notificarea trebuie sa fie semnata de persoana imputernicita in acest sens si poate fi expediata prin posta, recomandat, sau prezentata prin curier, in timpul programului normal de lucru al Consiliului Concurentei.

    E. Confidentialitatea

    195. In conformitate cu art. 65 din lege, oficialitatile si ceilalti functionari ai Consiliului Concurentei sunt raspunzatori potrivit legii penale, putand fi obligati si la repararea prejudiciului cauzat prin utilizarea sau divulgarea, in alte scopuri decat cele ale indeplinirii procedurii de examinare a concentrarii economice notificate, a documentelor sau informatiilor cu caracter de secret profesional, primite sau de care au luat cunostinta in indeplinirea atributiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul.
    In cazul in care partea sau partile notificatoare considera ca interesele lor ar fi atinse, daca anumite informatii dintre cele cerute de notificare ar fi comunicate sau facute accesibile altor parti decat cele implicate in concentrarea economica, aceste informatii pot fi inaintate separat, cu fiecare pagina numerotata si marcata clar "secret de afaceri". In aceste cazuri, partile notificatoare implicate vor trebui sa explice, printr-o nota separata, motivele pentru care aceste informatii constituie secrete de afaceri si nu trebuie sa fie divulgate sau publicate. In unele cazuri, secretele de afaceri pot fi inaintate in plicuri separate, mentionate ca anexa la notificare.

    F. Definirea unor termeni utilizati in formularul de notificare

    196. Partea sau partile care notifica - In cazurile in care notificarea este facuta numai de unul dintre agentii economici, parte la operatiune, termenul, partile care notifica sau partile notificatoare se refera numai la agentul economic care face efectiv notificarea.
    197. Partea (partile) la concentrarea economica - Acest termen se refera la partile implicate (agentii economici implicati), adica atat la partile care achizitioneaza, cat si la partile achizitionate, la partile care fuzioneaza sau la partile care dobandesc controlul in comun, inclusiv la toti agentii economici la care pachetul de actiuni (parti sociale) de control este in curs de achizitionare sau face obiectul unei licitatii publice.
    Cu exceptia cazurilor in care termenii partea (partile) notificatoare si partea (partile) la concentrare sunt altfel definiti, acesti termeni includ toti agentii economici care apartin acelorasi grupuri din care fac parte respectivele parti.
    198. An - Toate referirile la cuvantul an vor fi citite cu sensul de an calendaristic, daca nu este precizat altfel. Toate informatiile solicitate in formular se refera, daca nu este altfel precizat, la anul care precede celui in care este facuta notificarea.
    Datele financiare solicitate in formular trebuie furnizate in lei, iar atunci cand este cazul, in valuta, indicandu-se cursul de schimb mediu leu/valuta pentru perioada avuta in vedere.

    G. Documentele justificative

    199. Formularul de notificare trebuie sa fie insotit de urmatoarele documente justificative:
    a. Copii certificate ale documentelor finale sau de pe cele mai recente versiuni ale tuturor documentelor in baza carora are loc operatiunea de concentrare economica.
    b. Copii certificate ale bilantului contabil din anul anterior, pentru toate partile participante la concentrarea economica, ca si pentru grupurile din care acestea fac parte.
    c. Copii certificate ale analizelor, rapoartelor, studiilor si cercetarilor prezentate sau pregatite pentru a fi prezentate adunarii actionarilor (asociatilor), in scopul evaluarii sau analizarii concentrarii economice din punct de vedere al conditiilor concurentiale, al concurentilor (actuali si potentiali) si al conditiilor pietei.

    PARTEA a V-a
    Dispozitii finale si tranzitorii

    200. Anexa face parte integranta din prezentul regulament.
    201. Prezentul regulament va fi pus in aplicare prin ordin al presedintelui Consiliului Concurentei si va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    202. La data intrarii in vigoare a prezentului regulament, se abroga "Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice" publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 591 bis din 9 august 2002, precum si orice dispozitii contrare.

    ANEXA 1

                                FORMULAR
                  de notificare a concentrarilor economice

    CAP. 1
    Informatii despre parti

    1. Pentru:
    a. partea (sau partile) care notifica; si
    b. alte parti implicate*) in operatiunea de concentrare, comunicati:
    1.1 Denumirea agentului economic, sediul legal (conform certificatului de inregistrare la Registrul Comertului), sediul administrativ (sediul real), numarul si data certificatului de inregistrare la Registrul Comertului, codul fiscal, nr. telefon, nr. fax, numele persoanei indicate pentru relatii;
    1.2 Obiectul de activitate al agentilor economici, precizand activitatile principale si activitatile secundare.
------------
    *) La capitolul III, Partea I sunt prezentate toate partile implicate in diferite operatiuni de concentrare economica, realizate in modalitatile prevazute la art. 11 din lege.

    CAP. 2
    Informatii despre operatiunea de concentrare economica

    2. Descrieti (pe scurt) natura operatiunii de concentrare economica notificata, precizand:
    2.1. daca operatiunea se realizeaza prin fuziune, prin dobandirea controlului unic sau a controlului in comun, asupra unuia sau a mai multor agenti economici, in totalitatea lor sau asupra unei parti din acestia, ori prin crearea unei societati in comun concentrative, precum si daca dobandirea controlului se face direct sau indirect;
    2.2 data propusa sau asteptata a oricaror evenimente majore determinate de realizarea concentrarii;
    2.3 daca, in cazul unei licitatii publice, oferta prezentata a fost selectionata de organizatorul licitatiei;
    2.4 daca operatiunea de concentrare economica trebuie avizata de alte autoritati si situatia obtinerii avizelor respective;
    2.5 daca realizarea operatiunii este conditionata de anumite evenimente speciale sau de indeplinirea unor conditii speciale.

    CAP. 3
    Detinerea proprietatii si a controlului

    3. Pentru fiecare dintre partile implicate in concentrarea economica, furnizati o lista a tuturor agentilor economici (romani si straini) apartinand aceluiasi grup. Aceasta lista trebuie sa includa:
    3.1. toti agentii economici controlati sau persoanele care controleaza, direct sau indirect, partile implicate;
    3.2 toti agentii economici activi pe piata relevanta, care sunt controlati, direct sau indirect de:
    a. partile implicate;
    b. de oricare agent economic identificat la pct. 3.1.
    3.3 Pentru fiecare dintre elementele enumerarilor de mai sus, specificati natura si mijloacele de exercitare a controlului.
    3.4 Informatiile prezentate in acest capitol pot fi ilustrate prin diagrame sau prin alte metode grafice, care sa usureze intelegerea structurii de proprietate si a exercitarii controlului asupra agentilor economici.

    CAP. 4
    Structura economica si financiara a concentrarii economice

    4. Furnizati urmatoarele informatii:
    4.1 structura proprietatii si detinatorii controlului, inainte si dupa realizarea operatiunii de concentrare;
    4.2 natura si valoarea oricarui eventual ajutor financiar sau de alta natura, de care beneficiaza oricare dintre partile implicate in concentrarea economica, in orice calitate si de la orice entitate, inclusiv ajutor de stat;
    4.3 pentru fiecare dintre agentii economici implicati in concentrarea economica, comunicati urmatoarele date pentru ultimii trei ani financiari, iar in cazul in care un agent economic implicat apartine unui grup, se vor comunica si datele aferente grupului, acordandu-se atentie ca, in cazul achizitionarii partiale de agenti economici, datele sa se refere la partea care face obiectul concentrarii economice:
    4.3.1. cifra de afaceri totala;
    4.3.2. cifra de afaceri realizata in Romania;
    4.3.3. profitul net;
    4.3.4. defalcarea cifrei de afaceri realizata in Romania pe categorii de activitati si produse.

    CAP. 5
    Legaturile personale si financiare si achizitii precedente

    5. In legatura cu partile implicate in concentrarea economica, precum si cu fiecare agent economic sau persoana identificata in raspunsurile date la capitolul III, furnizati:
    5.1 o lista a tuturor agentilor economici activi pe pietele relevante, in cazul carora agentii economici, persoanele sau grupul detin, individual sau colectiv, 10% sau mai mult din drepturile de vot, actiunile sau alte valori mobiliare emise; in fiecare caz, numiti detinatorul si procentajul detinut;
    5.2 In cazul fiecarui agent economic: o lista a membrilor consiliilor de administratie si a directorilor executivi care sunt, in acelasi timp, membri ai consiliilor de administratie sau directori la oricare alt agent economic activ pe pietele relevante; si (acolo unde este cazul) pentru fiecare agent economic, o lista a membrilor consiliilor de administratie care sunt directori la oricare alt agent economic activ pe pietele relevante. In fiecare caz precizati denumirea celorlalti agenti economici si pozitia detinuta;
    5.3 Detalii despre achizitiile de agenti economici, efectuate de grupurile identificate mai sus in ultimii trei ani.

    CAP. 6
    Informatii despre pietele relevante

    6.1 Prezentati lista produselor fabricate si/sau comercializate de agentii economici implicati in operatiunea de concentrare economica, asa cum sunt definite aceste produse de insisi agentii economici, in scopuri de marketing.
    6.2 Definiti pietele relevante (a produsului si geografica), pe care se realizeaza concentrarea economica, explicand care din produsele si/sau serviciile agentilor economici implicati in concentrare sunt incluse, respectiv excluse din aceste piete si de ce.
    6.3 Furnizati pentru ultimii trei ani, pentru fiecare grupa de produse implicate in operatiunea de concentrare, respectiv pentru fiecare piata relevanta:
    6.3.1. marimea estimata a pietei relevante (volum si valoare). Comparati marimea estimata cu cea provenind din alte surse;
    6.3.2. vanzarile de produse (volum si valoare) realizate de agentii economici implicati si grupurile lor, pe piata; estimati cota de piata detinuta de fiecare;
    6.3.3. cota de piata estimata a concurentilor mai importanti (inclusiv importatorii), prezenti pe piata geografica relevanta afectata de concentrare;
    6.3.4. comparatia intre preturile practicate de agentii economici implicati in concentrare si preturile practicate de ceilalti concurenti importanti, care activeaza pe aceeasi piata relevanta;
    6.3.5. estimarea impactului operatiunii de concentrare economica asupra pretului produselor si/sau al serviciilor de pe piata relevanta, la nivelul consumatorilor;
    6.3.6. estimarea valorii si, daca este posibil, a volumului importurilor (indicand tarile de origine), pentru produsele de pe pietele relevante, cat si a procentului acestor importuri provenite de la grupurile de care apartin agentii economici implicati;
    6.3.7. estimarea impactului taxelor vamale si a barierelor netarifare asupra pretului practicat la produsele de import similare cu cele de pe piata relevanta.
    Pentru fiecare dintre informatiile furnizate se va preciza sursa acestora.

    ANEXA 1
    la formular

    I. Conditii generale pe pietele afectate

    Furnizati informatii despre primii cinci furnizori importanti (nationali si internationali) ai partilor implicate in operatiunea de concentrare economica, indicand natura si valoarea achizitiilor partilor implicate de la fiecare din acesti furnizori, mentionand adresa si numerele de telefon si de fax la care pot fi contactati.

    1. Structura ofertei pe pietele relevante
    Furnizati urmatoarele informatii:
    a. retelele existente pentru distributie pe piata si importanta lor pentru extinderea vanzarilor; importanta respectivelor retele de distributie ale tertilor si ale agentilor economici apartinand grupului din care fac parte agentii economici implicati in concentrare;
    b. reteaua existenta de service (intretinere si reparatii) si importanta ei pentru extinderea vanzarilor, respectiv importanta retelelor conduse de terti si de agentii economici care apartin grupului din care fac parte agentii economici implicati in concentrarea economica in cauza;
    c. o estimare a marimii capacitatii totale a pietei romanesti pentru ultimii trei ani; pentru aceasta perioada, ce proportie din aceasta capacitate este detinuta de fiecare parte la concentrarea economica si care au fost gradele respective de utilizare a capacitatii detinute de fiecare parte.

    2. Structura cererii pe pietele relevante
    a. Furnizati informatii despre primii cinci clienti (nationali si internationali) ai partilor implicate, indicand natura si valoarea vanzarilor efectuate de parti catre fiecare dintre acesti clienti, mentionand adresa si numerele de telefon si de fax la care acestia pot fi contactati;
    b. Descrieti structura cererii pe pietele relevante. Pentru aceasta luati in consideratie urmatoarele elemente:
    - evaluarea ritmului de crestere a pietelor relevante de concentrare;
    - importanta preferintelor clientilor pentru anumite marci de produse consacrate, diferentele dintre produsele de pe piata relevanta si masura in care exista o gama completa de produse;
    - gradul de concentrare sau de dispersie a clientilor;
    - segmentarea clientilor in diferite grupuri si descrierea consumatorului tipic pentru fiecare dintre aceste grupuri;
    - importanta contractelor de distributie exclusiva si a altor tipuri de contracte pe termen lung;
    - importanta administratiei publice, a altor organisme de stat, a agentilor economici cu capital de stat sau cu participarea statului asupra dezvoltarii cererii;
    c. Descrieti efectul operatiunii de concentrare economica asupra consumatorilor intermediari si finali.
    d. Prezentati programul de investitii asumat de achizitor pentru a fi realizat la agentul economic achizitionat, specificand:
    - volumul total al investitiilor si esalonarea anuala a acestora;
    - destinatia investitiilor, respectiv, domeniile de activitate in care sunt realizate (retehnologizare, crearea sau extinderea de capacitati de productie etc.);
    - stadiul realizarii investitiilor la data notificarii;
    Precizati efectul programului de investitii asupra cresterii eficientei economice a agentului economic achizitionat (scaderea costurilor de productie si/sau de distributie) si asupra pretului de piata al produselor.

    3. Intrarea pe piata
    a. Indicati pentru ultimii cinci ani intrarile de noi concurenti semnificativi pe pietele relevante; furnizati informatii privind noii concurenti si evaluati cota lor actuala pe piata, indicand adresa si numerele de telefon si fax la care pot fi contactati;
    b. Precizati daca, dupa parerea partilor notificatoare, exista agenti economici potentiali, in situatia de a intra pe pietele relevante; furnizati, in masura in care este posibil, informatii despre acesti concurenti potentiali, indicand si adresa si numerele de telefon si de fax la care pot fi contactati;
    c. Descrieti detaliat diferitii factori care influenteaza intrarea pe pietele relevante, pe care are loc concentrarea economica.
    Pentru aceasta:
    - estimati costurile totale ale intrarii (cercetare-dezvoltare, realizarea sistemelor de distributie, activitati de promovare, reclama, asigurarea service-ului etc.), la scara echivalenta unui concurent semnificativ, indicand cota de piata a unui astfel de concurent;
    - indicati daca intrarea pe piata este conditionata de obtinerea unei autorizatii de natura administrativa, de respectarea unor eventuale prescriptii cu caracter de norme obligatorii sau de existenta unor controale legale sau administrative;
    - clarificati in ce masura intrarea pe piata depinde de accesul la materiile prime;
    - precizati in ce masura intrarea pe piata este conditionata de durata contractelor dintre un agent economic care activeaza pe piata si furnizorii si/sau clientii sai;
    - descrieti importanta licentelor pentru tehnologie si/sau know-how sau a licentelor pentru alte drepturi, pe pietele relevante.

    4. Cercetare-dezvoltare
    a. Apreciati importanta cercetarii si dezvoltarii asupra capacitatii unui agent economic, care activeaza pe pietele relevante, pe care are loc concentrarea economica, de a concura pe termen lung;
    b. Explicati natura activitatilor de cercetare/dezvoltare pe pietele afectate, desfasurate de agentii economici implicati in concentrarea economica, luand in considerare urmatoarele elemente:
    - intensitatea activitatii de cercetare-dezvoltare (definita ca raport intre cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea si cifra de afaceri) pentru pietele relevante si intensitatea activitatii de cercetare-dezvoltare pentru agentii economici implicati; importanta si tendinta cercetarii-dezvoltarii tehnologice pentru aceste piete in ultimii ani si in viitor (atat in procesele de distributie, cat si in sistemele de distributie);
    - inovatiile majore facute pe pietele pe care are loc concentrarea economica propusa si agentii economici carora acestea le sunt atribuite;
    - ciclul innoirilor si situatia in care se afla, in raport cu acest ciclu, agentii economici implicati in concentrarea economica propusa;
    - importanta pentru parti a licentelor pentru tehnologie, know-how si pentru alte drepturi pe pietele implicate in concentrarea economica propusa.

    5. Acorduri de cooperare
    a) Precizati in ce masura exista acorduri de cooperare pe orizontala si/sau pe verticala pe pietele afectate de operatiunea de concentrare economica;
    b) Furnizati informatii despre acordurile de cooperare cele mai importante in care sunt angajati agentii economici implicati in operatiunea de concentrare economica pe pietele afectate, cum ar fi acordurile de cercetare-dezvoltare, de licente, de productie in comun, de specializare, de distributie, de livrare pe termen lung si acordurile pentru schimburile de informatii.

    6. Asociatii profesionale si patronale
    a. Precizati asociatiile profesionale si/sau patronale in care partile la concentrarea economica sunt membre;
    b. Indicati cele mai importante asociatii profesionale si/sau patronale la care sunt membri clientii si furnizorii partilor la concentrarea economica.
    Furnizati numele, adresa, numerele de telefon si de fax pentru asociatiile profesionale si patronale de mai sus.

    II. Integrarea verticala

    Descrieti modul in care agentii economici, inclusiv grupurile din care acestia fac parte, implicati in operatiunea de concentrare economica produc si isi vand produsele si/sau serviciile, de exemplu daca sunt numai producatori, daca sunt numai distribuitori, atat inainte de operatiunea de concentrare economica propusa, cat si dupa infaptuirea acesteia. Precizati natura si gradul de integrare verticala a fiecarui agent economic implicat, inainte de concentrarea economica si gradul de integrare pe verticala a noii entitati economice rezultate prin infaptuirea operatiunii de concentrare economica propuse.

    III. Restrictionari auxiliare

    Daca partile la concentrare economica si/sau alte parti, inclusiv vanzatorul si actionarii (asociatii) minoritari, sunt supuse la restrictionari auxiliare, respectiv direct legate si necesare pentru implementarea concentrarii economice:
    a. identificati fiecare restrictionare auxiliara prevazuta in acordurile prezentate impreuna cu notificarea;
    b. explicati de ce aceste restrictionari sunt direct legate si necesare pentru implementarea concentrarii economice.

    IV. Contextul international

    Descrieti eventualele aspecte internationale ale concentrarii economice propuse, precizand pozitia pe pietele internationale respective a partilor implicate in concentrarea economica propusa.

    ANEXA 3

    Instructiuni privind masurile corective acceptabile in cazul autorizarii conditionate a unor concentrari economice

    In temeiul art. 28 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, Consiliul Concurentei adopta prezentele instructiuni:

    CAP. 1
    Introducere

    In perspectiva integrarii Romaniei in Uniunea Europeana si avand in vedere obligatiile care decurg din aplicarea Acordului European, instituind o asociere intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte, Consiliul Concurentei a continuat armonizarea legislatiei romanesti in materia concurentei, transpunand in prezentele instructiuni prevederile Comunicarii Comisiei Europene privind masurile corective acceptabile potrivit Regulamentului (CEE) nr. 4064/1989 al Consiliului European si Regulamentului Comisiei (CE) nr. 447/1998, in concordanta cu specificul domeniului autorizarii concentrarilor economice.
    Art. 1
    In temeiul art. 51 din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, in continuare denumita lege, Consiliul Concurentei poate lua o decizie de declarare a unei concentrari economice ca fiind compatibila cu un mediu concurential normal, ca urmare a modificarilor aduse operatiunii de catre partile implicate. Consiliul Concurentei poate declara o concentrare economica compatibila cu un mediu concurential normal in faza a doua a procedurii, dupa efectuarea unei investigatii, ca urmare a angajamentelor luate de catre parti. De asemenea, pot fi acceptate angajamente in prima faza a procedurii, atunci cand situatia de incompatibilitate este usor de identificat si poate fi facil remediabila. Transparenta si consultarea efectiva a tertilor interesati trebuie sa fie asigurate in ambele faze ale procedurii.
    Art. 2
    Prezentele instructiuni stabilesc regimul privind analiza modificarilor aduse operatiunilor de concentrare economica si, in special, analiza angajamentelor luate de catre partile implicate in vederea compatibilizarii concentrarii economice propuse cu un mediu concurential normal. Aceste modificari sunt, in general, calificate ca masuri corective, obiectul lor fiind reducerea puterii de piata a partilor la concentrarea economica si restabilirea conditiilor unei concurente efective, astfel incat sa se evite distorsionarea concurentei prin crearea sau consolidarea unei pozitii dominante, rezultate din realizarea concentrarii economice propuse.
    Art. 3
    Prezentele instructiuni stabilesc principiile generale aplicabile masurilor corective acceptabile de catre Consiliul Concurentei si principalele tipuri de asemenea masuri acceptabile de catre autoritatea de concurenta, in cazurile care intra sub incidenta Regulamentului privind autorizarea concentrarilor economice, conditiile speciale pe care trebuie sa le indeplineasca propunerile de angajamente, in ambele faze ale procedurii, precum si principalele conditii care trebuie respectate pentru punerea in aplicare a angajamentelor.

    CAP. 2
    Principii generale

    Art. 4
    Potrivit Regulamentului privind autorizarea concentrarilor economice, Consiliul Concurentei analizeaza compatibilitatea cu un mediu concurential normal a operatiunii de concentrare economica notificata. Pentru a aprecia daca operatiunea de concentrare economica este compatibila cu un mediu concurential normal este necesar sa se determine daca aceasta, avand ca efect crearea sau consolidarea unei pozitii dominante, conduce sau ar putea conduce la restrangerea, inlaturarea sau denaturarea semnificativa a concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia.
    Art. 5
    In cazul in care concentrarea economica ridica probleme din punct de vedere al concurentei, conducand la crearea sau consolidarea unei pozitii dominante, partile pot incerca sa modifice conditiile de realizare a operatiunii, in vederea eliminarii aspectelor identificate de catre Consiliul Concurentei ca fiind incompatibile cu un mediu concurential normal, si sa obtina, in acest fel, autorizarea concentrarii economice. Asemenea modificari pot fi propuse si aplicate anterior emiterii deciziei de autorizare a respectivei operatiuni. Totusi, partile pot prezenta angajamente de compatibilizare a concentrarii economice cu un mediu concurential normal intr-un anumit termen de la data comunicarii deciziei de autorizare, stabilit prin aceasta.
    Art. 6
    Consiliului Concurentei ii revine sarcina probei faptului ca o operatiune de concentrare creeaza sau consolideaza o pozitie dominanta susceptibila de a restrange, inlatura sau denatura in mod semnificativ concurenta pe teritoriul Romaniei sau pe o parte a acestuia. Partile implicate trebuie sa probeze ca aplicarea masurilor corective propuse va elimina aspectele identificate de autoritatea de concurenta ca fiind incompatibile cu un mediu concurential normal, din perspectiva crearii sau consolidarii unei pozitii dominante. In acest scop, partile implicate sunt tinute sa demonstreze ca aceste masuri corective vor restabili durabil conditiile unei concurente efective, argumentele prezentate de catre parti trebuind sa raspunda cerintelor Consiliului Concurentei.
    Art. 7
    Pentru a aprecia daca o masura corectiva va restabili sau nu o concurenta efectiva, Consiliul Concurentei va examina toate aspectele relevante legate de masura corectiva propusa, inclusiv tipul, amploarea si aria de aplicare a acestuia, precum si posibilitatea ca aceasta sa fie implementata de catre parti, integral si in termen. Aceste aspecte trebuie sa fie apreciate in functie de structura si caracteristicile specifice ale pietei afectate de concentrarea economica notificata pe care apar situatiile de incompatibilitate cu un mediu concurential normal si de pozitia partilor implicate si a concurentilor pe piata. Partile implicate trebuie sa elimine imediat orice incertitudini legate de masurile corective propuse, care ar putea conduce la respingerea acestora de catre Consiliul Concurentei.
    Art. 8
    Ca regula generala, Consiliul Concurentei va tine cont de faptul ca orice masura corectiva propusa, cata vreme ramane un angajament care nu a fost inca indeplinit, prezinta anumite incertitudini in privinta rezultatului eventual. Acest factor general trebuie sa fie luat in considerare si de catre parti, atunci cand propun Consiliului Concurentei o masura corectiva.
    Art. 9
    Principalul obiectiv al angajamentelor este de a asigura structuri de piata concurentiale. In consecinta, angajamentele care s-ar reduce la o simpla promisiune de a se comporta intr-un anumit mod, spre exemplu, un angajament de a nu abuza de o pozitie dominanta creata sau consolidata prin concentrarea economica propusa, nu pot fi considerate a fi de natura sa compatibilizeze concentrarea economica cu un mediu concurential normal. Angajamentele de tip structural, cum ar fi angajamentul de a vinde o filiala, sunt, in general, preferabile, in masura in care acestea nu conduc la crearea sau consolidarea unei pozitii dominante, constatata de Consiliul Concurentei, si pentru care nu mai sunt necesare masuri de control pe termen mediu sau lung. Cu toate acestea, nu se poate exclude, a priori, ca si alte tipuri de angajamente ar putea sa impiedice crearea sau consolidarea unei pozitii dominante. Totusi, trebuie sa se aprecieze, de la caz la caz, daca asemenea angajamente pot fi acceptate.
    Art. 10
    Simpla fezabilitate a masurilor corective propuse nu conduce la restabilirea mediului concurential normal, pana ce acestea nu sunt efectiv puse in aplicare. De aceea, orice angajament trebuie sa poata fi aplicat in mod real si intr-un termen scurt, astfel incat sa nu necesite un control ulterior punerii in aplicare.
    Art. 11
    Consiliul Concurentei poate accepta angajamente in oricare din cele doua faze ale procedurii. Totusi, tinand cont de faptul ca o analiza aprofundata a pietei nu este realizata decat in faza a doua, angajamentele propuse autoritatii de concurenta in prima faza trebuie sa fie suficiente spre a exclude, in mod clar, orice indoieli serioase asupra compatibilitatii lor cu un mediu concurential normal. In baza angajamentelor propuse de catre parti, dupa ce indoielile serioase au fost inlaturate, Consiliul Concurentei va lua o decizie in acest sens. Aceasta regula se aplica, in special, angajamentelor propuse chiar la deschiderea procedurii in faza a doua. Dupa o cercetare aprofundata in cadrul investigatiei, atunci cand, in comunicarea obiectiunilor, Consiliul Concurentei a ajuns la concluzia provizorie ca acea concentrare ar putea conduce la crearea sau la consolidarea unei pozitii dominante, in sensul art. 13 din Legea concurentei, angajamentele propuse trebuie sa impiedice crearea sau consolidarea unei asemenea pozitii.
    Art. 12
    Daca angajamentele sunt propuse de parti, Consiliul Concurentei le poate impune ca obligatorii, subordonand autorizarii operatiunii conditia ca acestea sa fie respectate. In aceasta privinta, trebuie facuta distinctie intre conditii si sarcini. Cerinta de indeplinire a fiecarei masuri care conduce la o schimbare structurala a pietei este o conditie - de exemplu cesiune unei activitati. Etapele necesare realizarii acestui rezultat sunt, in general, sarcini impuse partilor, de exemplu, desemnarea unui mandatar cu mandat irevocabil pentru vanzarea activitatii. Nerealizarea unei sarcini impuse de Consiliul Concurentei prin decizia de autorizare conditionata reprezinta contraventie, sanctionata de prevederile art. 56 alin. (1) lit. d) din lege. Partile pot, de asemenea, sa fie supuse aplicarii unor amenzi cominatorii pentru a le determina sa aplice masurile enuntate in decizia luata in conformitate cu dispozitiile art. 51 alin. (2) lit. c) din lege.

    CAP. 3
    Tipuri de masuri corective

    1. Cesiunea

    Art. 13
    Atunci cand exista riscul ca prin realizarea unei concentrari economice sa se creeze sau sa se consolideze o pozitie dominanta, care conduce sau ar putea conduce la inlaturarea, restrangerea sau denaturarea concurentei, modalitatea cea mai eficienta de a preveni distorsionarea concurentei, exceptand emiterea unei decizii de refuz in temeiul art. 51 alin. (2) lit. a) din lege este crearea conditiilor necesare pentru aparitia unei noi entitati concurentiale sau pentru consolidarea concurentilor existenti, prin intermediul unei cesiuni.

    Activitate viabila
    Art. 14
    Elementele cedate trebuie sa constituie o activitate viabila care, daca ar fi exploatata de catre un cumparator corespunzator, ar putea concura, in mod efectiv si durabil, cu entitatea nou creata prin concentrarea economica. In mod normal, o activitate viabila este una existenta, care poate functiona in mod autonom, adica independent de partile la concentrare in ceea ce priveste aprovizionarea cu materii prime sau alte forme de cooperare, sub rezerva fireasca a unei perioade tranzitorii.
    Art. 15
    Atunci cand propun o activitate viabila pentru cesiune, partile trebuie sa ia in considerare incertitudinile si riscurile legate de transferul unei activitati catre un nou proprietar. Aceste riscuri pot limita impactul concurential al activitatii cesionate si sa conduca, astfel, la o situatie care nu ar fi, in mod necesar, de natura sa indeparteze indoielile Consiliului Concurentei.

    Obiectul cesiunii
    Art. 16
    Atunci cand situatia de incompatibilitate cu un mediu concurential normal rezulta dintr-o integrare pe orizontala, trebuie sa fie cesionata activitatea care are ponderea cea mai mare in generarea incompatibilitatii*1). O asemenea activitate ar putea fi expusa in cazuri de preluare agresiva de catre terti, in cadrul unor oferte publice de cumparare, mai ales atunci cand partea notificatoare are cunostinte limitate privind posibilitatea realizarii cesiunii ce are ca obiect aceasta activitate. Un angajament de cesiune a anumitor activitati ale firmei tinta ar putea, in astfel de imprejurari, sa creasca riscul ca aceste activitati sa fie achizitionate de un tert care nu poate concura viabil si efectiv pe piata.
------------
    *1) In cazurile de integrare pe verticala cesiunea poate rezolva situatiile de incompatibilitate cu mediul concurential.

    Art. 17
    Pentru a determina care dintre activitatile ce se suprapun ar trebui sa fie cesionate, un criteriu important il constituie aptitudinea activitatii respective de a fi exploatata in mod autonom. Pentru a asigura viabilitatea exploatarii acestei activitati, singura modalitate posibila de a crea un concurent efectiv pe pietele afectate de concentrarea economica ar putea fi includerea, intr-un pachet care urmeaza a fi cesionat, a acelor activitati care sunt legate de pietele pe care Consiliul Concurentei nu a identificat situatii de incompatibilitate privind mediul concurential normal.
    Art. 18
    Cesiunea unei combinatii de active ale cumparatorului si ale societatii tinta, desi acceptabila in anumite circumstante specifice, este susceptibila de a crea riscuri suplimentare in privinta viabilitatii si a eficientei activitatii care rezulta din ea. In anumite cazuri exceptionale, cesiunea unui pachet continand numai marci si active de productie aferente poate fi suficienta pentru a crea conditiile unei concurente efective. In astfel de cazuri, partile notificatoare vor trebui sa convinga Consiliul Concurentei de capacitatea cumparatorului de a integra aceste active in mod eficient si imediat.

    Cumparator adecvat
    Art. 19
    Conditia pentru emiterea, de catre Consiliul Concurentei, a unei decizii de autorizare a unei operatiuni de concentrare economica este ca activitatea viabila sa fi fost cesionata unui cumparator adecvat, intr-un termen determinat. Capacitatea unei activitati de a atrage un cumparator adecvat constituie, in consecinta, unul dintre principalele elemente de care va tine seama Consiliul Concurentei pentru a aprecia adecvarea angajamentelor propuse.
    Art. 20
    Exista cazuri in care viabilitatea pachetului de cesionat depinde, in functie de activele care il compun, de identitatea cumparatorului. Consiliul Concurentei nu va autoriza concentrarea economica decat daca partile se angajeaza sa nu realizeze operatiunea notificata inainte de semnarea cu un cumparator (numit "cumparator initial"), a unui acord pentru efectuarea cesiunii, cu un cumparator aprobat de catre Consiliul Concurentei.
    Art. 21
    Din momentul in care decizia este subordonata cesiunii unei activitati, conform acordului prevazut la art. 20, partilor le revine obligatia identificarii unui cumparator adecvat pentru aceasta activitate. In acest scop, partile pot lua initiativa de a adauga si alte active, pentru a face pachetul de cesionat mai atractiv pentru potentialii cumparatori.

    Angajamente privind o alta posibilitate de cesiune
    Art. 22
    In anumite cazuri, punerea in aplicare a masurii corective de cesiune aleasa de parti ar putea fi nesigura sau dificila, din cauza, de exemplu, a unor drepturi de preemtiune detinute de catre terti sau privind transferul, dupa caz, a unor contracte esentiale, a unor drepturi de proprietate intelectuala sau a unor angajati, dupa caz. Cu toate acestea, partile pot sa estimeze ca vor fi in masura sa cedeze activitatile respective in termenul stabilit.
    Art. 23
    In asemenea cazuri, Consiliul Concurentei nu-si poate asuma riscul ca, in cele din urma, concurenta efectiva sa nu fie restabilita in urma punerii in practica a cesiunii propuse de catre parti ca solutie. In consecinta, partilor le revine obligatia de a propune, in angajamentul lor, o solutie suplinitoare care trebuie sa prezinte perspective cel putin egale cu solutia initiala, precum si un calendar prin care sunt stabilite modalitatile si termenele de punere in aplicare a acesteia, in vederea restabilirii concurentei efective.

    Eliminarea legaturilor structurale
    Art. 24
    Angajamentele de cesiune nu trebuie limitate la eliminarea situatiilor de incompatibilitate cu un mediu concurential normal create de integrari pe orizontala. Cedarea unei participatii existente intr-o societate in comun se poate dovedi necesara pentru a curma o legatura structurala cu un concurent important.
    Art. 25
    In celelalte cazuri, o posibila masura corectiva ar fi cesiunea participatiilor minoritare sau eliminarea influentelor legate de implicarea in management in scopul cresterii determinarii de a concura pe piata.

    2. Alte masuri corective

    Art. 26
    Cesiunea nu este singura masura corectiva admisibila de catre Consiliul Concurentei. Pot exista situatii in care cesiunea unei activitati este imposibila. De asemenea, situatiile de incompatibilitate cu un mediu concurential normal pot fi cauzate de factori specifici, cum ar fi existenta unor acorduri exclusive, combinarea de retele sau combinarea de brevete importante. In astfel de cazuri, Consiliul Concurentei trebuie sa stabileasca daca alte tipuri de masuri corective pot sau nu sa aiba ca efect restabilirea concurentei efective pe piata.
    Art. 27
    Modificarea in structura pietei, ca rezultat al initierii unei concentrari economice, poate face ca aranjamentele contractuale existente sa fie defavorabile concurentei. Acest lucru este valabil, in special, pentru acordurile exclusive de furnizare si de distributie pe termen lung, cand acestea limiteaza potentialul de piata disponibil pentru concurenta. Atunci cand entitatea rezultata din concentrare ar detine o cota de piata substantiala, efectele de blocare a pietei, ca rezultat al acordurilor de exclusivitate existente, pot contribui la crearea unei pozitii dominante. Intr-un asemenea caz, rezilierea acestor acorduri poate fi considerata adecvata pentru a permite eliminarea indoielilor privind compatibilitatea cu un mediu concurential normal, daca este evident faptul ca aceasta exclusivitate de facto nu este mentinuta.
    Art. 28
    Modificarea in structura pietei, ca rezultat al initierii unei concentrari economice, poate conduce la aparitia de bariere sau obstacole importante la intrarea pe piata relevanta. Asemenea bariere pot rezulta dintr-un control asupra infrastructurii, in anumite retele, sau asupra unei tehnologii esentiale, inclusiv asupra unor brevete, know-how sau asupra altor drepturi de proprietate intelectuala. In astfel de cazuri, masurile corective pot consta in angajamentul partilor notificatoare de a facilita intrarea pe aceasta piata, garantand concurentilor lor un acces la aceasta infrastructura necesara sau la aceasta tehnologie esentiala.
    Art. 29
    In cazul in care situatia de incompatibilitate cu un mediu concurential normal este creata de controlul asupra unei tehnologii esentiale, cesiunea tehnologiei respective constituie cea mai buna masura corectiva, intrucat elimina o relatie durabila dintre noua entitate si concurentii sai. Totusi, Consiliul Concurentei poate accepta acordurile de licenta (preferabil licente exclusive, fara nici o posibilitate de restrictie a exploatarii de catre licentiat) in locul cesionarii tehnologiei respective, atunci cand, spre exemplu, aceasta cesiune ar avea ca efect impiedicarea continuarii cercetarilor eficiente aflate in curs.
    Art. 30
    Din cauza particularitatilor situatiilor de incompatibilitate cu un mediu concurential normal ridicate de o anumita operatiune de concentrare economica, pe mai multe piete, partile ar putea sa propuna pachete de masuri corective, care continand combinarea cesiunii cu alte masuri corective, care sa faciliteze intrarea pe piata a altor operatori, asigurand acestora acces la retele sau la alte elemente specifice. Asemenea pachete de angajamente pot fi adecvate spre a permite solutionarea problemelor specifice de blocare a pietei care apar, de exemplu, la operatiunile de concentrare economica in sectoarele de telecomunicatii si media. In plus, atunci cand operatiunea afecteaza, in principal, o piata a produsului, este posibil ca numai un pachet de angajamente de tipuri diferite sa poata rezolva situatiile de incompatibilitate cu un mediu concurential normal pe care le prezinta aceasta operatiune.

    CAP. 4
    Cazuri in care masurile corective sunt dificil sau chiar imposibil de identificat

    Art. 31
    Consiliul Concurentei va avea in vedere diversele solutii susceptibile de a elimina situatiile de incompatibilitate cu un mediu concurential normal, pe care le ridica o operatiune de concentrare economica, sub rezerva ca aceste solutii sa fie convingatoare si eficiente. Exista, totusi, cazuri de concentrari economice in care nu poate fi identificata nici o masura corectiva adecvata pentru eliminarea situatiilor de incompatibilitate cu un mediu concurential normal. In astfel de cazuri, singura solutie posibila este refuzul autorizarii concentrarii economice.
    Art. 32
    In cazul in care partile propun masuri corective de o asemenea amploare si complexitate, incat Consiliul Concurentei se afla in imposibilitatea de a determina cu certitudine ca va fi restabilita concurenta efectiva pe piata, nu poate fi emisa o decizie de autorizare.

    CAP. 5
    Conditii speciale pe care trebuie sa le indeplineasca propunerile de angajamente

    1. Faza I

    Art. 33
    Consiliul Concurentei poate sa declare o operatiune de concentrare economica compatibila cu un mediu concurential normal, conform art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea concurentei, daca se constata ca, in urma modificarii propuse, operatiunea notificata nu prezinta indoieli serioase. Partile pot sa prezinte Consiliului Concurentei propuneri de angajamente inainte de data efectiva a notificarii sau intr-un termen de maxim doua saptamani de la aceasta data. In cazul in care masurile corective sunt acceptate, Consiliul Concurentei va emite o decizie in ceea ce priveste concentrarea economica notificata, in termenul de 30 de zile prevazut la art. 51 din Legea concurentei.
    Art. 34
    Pentru a putea fi luate in considerare la fundamentarea unei decizii emise conform art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 21/1996, propunerile de angajamente trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
    a) sa fie prezentate in termen, cel mai tarziu in ultima zi a termenului de doua saptamani;
    b) sa fie suficient de precise si detaliate spre a permite realizarea unei evaluari complete;
    c) partile trebuie sa explice modul in care angajamentele propuse permit solutionarea situatiilor de incompatibilitate cu un mediu concurential normal, identificate de Consiliul Concurentei.
    In momentul prezentarii angajamentelor, in vederea consultarii tertilor care ar putea fi afectati de concentrarea economica propusa, partile trebuie sa furnizeze Consiliului Concurentei si o versiune neconfidentiala a angajamentelor.
    Art. 35
    Angajamentele propuse de parti in concordanta cu aceste cerinte vor fi evaluate de catre Consiliul Concurentei, care va putea consulta si tertii cu privire la eficacitatea angajamentelor propuse, sub forma unui test de piata.
    Art. 36
    Daca evaluarea confirma ca angajamentele propuse inlatura indoielile serioase ridicate de operatiune, Consiliul Concurentei poate autoriza operatiunea de concentrare in faza I.
    Art. 37
    Cand aprecierea angajamentelor propuse evidentiaza faptul ca acestea nu sunt suficiente pentru a restabili mediul concurential normal, partile vor fi informate in consecinta. Deoarece masurile corective din faza I sunt destinate sa furnizeze un raspuns direct, simplu, la o situatie de incompatibilitate cu un mediu concurential normal usor identificabila, in aceasta faza pot fi acceptate numai modificari limitate ale angajamentelor propuse. Asemenea modificari, prezentate ca un raspuns imediat, trebuie sa contina clarificari, perfectionari si/sau imbunatatiri, care permit ca angajamentele sa fie aplicabile si efective.
    Art. 38
    Daca partile nu au eliminat indoielile serioase, Consiliul Concurentei va decide deschiderea unei investigatii in conformitate cu prevederile art. 51 alin. (1) lit. c) din lege.

    2. Faza a II-a

    Art. 39
    Consiliul Concurentei va declara o operatiune de concentrare compatibila cu un mediu concurential normal daca, in urma modificarii, concentrarea economica notificata nu mai creeaza sau nu mai consolideaza o pozitie dominanta, in sensul art. 13 din Legea nr. 21/1996. Angajamentele propuse Consiliului Concurentei trebuie sa-i fie comunicate intr-un termen de 30 de zile de la data deschiderii investigatiei. Partile pot solicita prelungirea acestui termen cu maxim 15 zile sub conditia prezentarii si justificarii unor circumstante exceptionale. Cererea de prelungire poate fi depusa in interiorul termenului de 30 de zile. Prelungirea nu este posibila decat daca exista circumstante exceptionale si daca, in cazul analizat, Consiliul Concurentei dispune de timp suficient pentru a evalua propunerile si a consulta tertii.
    Art. 40
    Consiliul Concurentei poate examina angajamentele adecvate, inainte de expirarea termenului prevazut la art. 39. Partile sunt invitate sa prezinte proiecte de propuneri privind chestiunile de fond si de procedura necesare pentru asigurarea aplicabilitatii depline a angajamentelor.
    Art. 41
    Propunerile de angajamente prezentate in scopul emiterii unei decizii in conditiile art. 51 alin. (2) lit. c) din Legea Concurentei nr. 21/1996 trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
    a) sa fie prezentate in termen, cel mai tarziu in ultima zi a termenului prevazut de art. 39;
    b) sa fie de natura a rezolva toate situatiile de incompatibilitate expuse in comunicarea obiectiunilor si care nu au fost inlaturate ulterior. In aceasta privinta, ele trebuie sa specifice conditiile de fond si modalitatile de aplicare acceptate de catre parti, intr-o maniera suficient de precisa, pentru a-i permite Consiliului Concurentei aprecierea tuturor elementelor;
    c) partile trebuie sa explice modul in care angajamentele propuse permit rezolvarea situatiilor de incompatibilitate cu un mediu concurential normal.
    In vederea consultarii tertilor care ar putea fi afectati de concentrarea economica propusa, in momentul prezentarii angajamentelor, partile trebuie sa depuna la Consiliul Concurentei si o versiune neconfidentiala a acestora.
    Art. 42
    Odata indeplinita conditia de la art. 41, Consiliul Concurentei procedeaza la examinarea angajamentelor propuse de parti. Daca rezultatele acestei evaluari confirma ca angajamentele propuse elimina situatiile de incompatibilitate identificate si, daca este nevoie, dupa consultarea tertilor interesati, Consiliul Concurentei va emite o decizie in conformitate cu prevederile art. 51 alin. (2) lit. c).
    Art. 43
    Daca, in schimb, evaluarea conduce la concluzia ca angajamentele propuse nu sunt evident suficiente pentru rezolvarea situatiilor de incompatibilitate cu un mediu concurential normal ridicate de operatiunea de concentrare, Consiliul Concurentei va informa partile despre aceasta. Atunci cand partile modifica ulterior angajamentele propuse, Consiliul Concurentei poate accepta aceste angajamente modificate numai daca poate stabili, in mod clar - pe baza aprecierii sale cu privire la informatiile deja obtinute in cadrul investigatiei, inclusiv pe baza rezultatelor consultarii anterioare a tertilor, si fara a mai avea nevoie de vreun alt test de piata de acelasi tip - faptul ca, astfel de angajamente, odata puse in aplicare, vor elimina situatiile de incompatibilitate cu un mediu concurential normal.

    CAP. 6
    Conditii pentru punerea in aplicare a angajamentelor

    Art. 44
    Partile propun angajamentele cu scopul de a obtine autorizarea operatiunii de concentrare economica preconizata, iar indeplinirea acestora are loc, in mod normal, dupa emiterea deciziei. Sunt necesare masuri de protectie, pentru asigurarea implementarii cu succes si in termenul prevazut a acestor angajamente. Aceste prevederi privind implementarea angajamentelor vor fi incluse in angajamentele asumate de catre parti fata de Consiliul Concurentei. Acestea trebuie examinate de la caz la caz, in special cele care privesc termenele stabilite pentru punerea in aplicare, care ar trebui, in general, sa fie cat mai scurte posibil. De aceea, nu este posibila standardizarea acestor cerinte.
    Art. 45
    Prevederile prezentului capitol sunt destinate sa sprijine partile in formularea propunerilor de angajamente. Principiile expuse se bazeaza pe ipoteza unui angajament de cesiune, acesta fiind de regula angajamentul tipic. Totusi, multe dintre principiile expuse in continuare sunt aplicate, in egala masura, si altor tipuri de angajamente.

    1. Caracteristici esentiale ale angajamentelor de cesiune

    Art. 46
    Intr-un angajament de cesiune tip, activitatea obiect al cesiunii consta, in mod normal, intr-o combinatie de imobilizari corporale si necorporale, care poate lua forma unei societati sau a unui grup de societati preexistente, ori a unei activitati care, pana atunci, nu fusese constituita ca societate. De aceea, partile, atunci cand prezinta un angajament de cesiune, trebuie sa defineasca precis si exhaustiv ceea ce intentioneaza sa cesioneze, aceasta fiind descrierea activitatii obiect al cesiunii. In descriere trebuie sa fie incluse toate elementele activitatii care sunt necesare pentru ca aceasta sa poata fi apta de a produce o concurenta viabila pe piata: imobilizarile corporale (de exemplu, activitati de cercetare si dezvoltare, de productie, de distributie, de vanzare sau marketing) si imobilizarile necorporale (de exemplu, drepturi de proprietate intelectuala, fondul de comert), personalul, acordurile de furnizare si de vanzare (cu toate garantiile adecvate, necesare in privinta transferabilitatii lor), listele cu clienti, acordurile de service cu tertii, asistenta tehnica (arie de aplicare, durata, cost, calitate) etc. Pentru a evita orice neintelegere referitoare la activitatea de cesionat, activele care sunt utilizate in cadrul exploatarii acesteia, dar pe care partile nu doresc sa le cesioneze, trebuie sa fie enumerate in mod distinct.
    Art. 47
    Descrierea va trebui sa contina un mecanism care sa-i permita cumparatorului activitatii mentinerea si selectionarea personalului de care are nevoie. Un astfel de mecanism va trebui sa fie aplicat, atat personalului afectat activitatii respective, astfel cum aceasta functiona la momentul cesiunii, cat si personalului care asigura functiunile esentiale ale activitatii, cum ar fi personalul de cercetare-dezvoltare si personalul responsabil cu tehnologia informatiei grupului, chiar daca aceste persoane sunt afectate, in acel moment, altor activitati ale partilor.
    Art. 48
    Cesiunea trebuie sa fie incheiata intr-un termen determinat, convenit intre parti si Consiliul Concurentei, care ia in considerare toate circumstantele relevante. Pachetul care va fi cesionat va specifica ce tip de acord - scrisoare de intentie obligatorie, acord final, transfer al unui titlu legal - urmeaza sa fie incheiat si la ce data. Termenul stabilit pentru cesiune va incepe sa curga de la data comunicarii deciziei Consiliului Concurentei.
    Art. 49
    Pentru asigurarea eficacitatii angajamentului, vanzarea catre un cumparator propus este conditionata de aprobarea prealabila a Consiliului Concurentei. Cumparatorul trebuie, in mod normal, sa fie un concurent existent sau potential, viabil, independent fata de parti si fara nici o legatura cu acestea, care poseda resurse financiare necesare, competente confirmate si are motivarea necesara pentru a putea mentine si dezvolta activitatea cesionata ca pe o forta de piata, in concurenta cu partile. In plus, achizitionarea activitatii de catre un anumit cumparator propus trebuie sa nu fie susceptibila de a crea noi situatii de incompatibilitate cu un mediu concurential normal si sa nu antreneze riscul de intarziere a aplicarii angajamentului propus. Acestea reprezinta criteriile pentru selectia cumparatorului. Pentru asigurarea mentinerii efectului structural al unei masuri corective, entitatea rezultata in urma concentrarii economice nu poate, chiar in absenta unei clauze explicite in acest sens, sa dobandeasca, ulterior, vreo influenta asupra intregii activitati cesionate sau a unei parti a acesteia, in afara de cazul in care Consiliul Concurentei a apreciat in prealabil ca structura pietei a fost modificata, intre timp, intr-o asemenea masura, incat absenta influentei asupra activitatii cesionate nu mai este necesara pentru a face concentrarea compatibila cu un mediu concurential normal.

    2. Masuri provizorii de salvgardare a activitatii de cesionat - Mandatarul insarcinat cu garantarea separarii activitatilor

    Art. 50
    Partile sunt obligate sa reduca la minimum orice risc eventual de pierdere a potentialului concurential al activitatii de cesionat, rezultat din incertitudinile inerente unui transfer de activitate. In perspectiva cesiunii, Consiliul Concurentei va cere partilor sa propuna angajamente care sa asigure mentinerea independentei, a viabilitatii economice, a valorii de piata si a competitivitatii activitatii.
    Art. 51
    Aceste angajamente sunt destinate sa mentina separarea dintre activitatea de cesionat si activitatile care vor fi pastrate de catre parti si sa asigure o gestiune distincta si vandabila a acestei activitati. Partile sunt tinute sa ia toate masurile pentru ca activele corporale si necorporale ale ansamblului de cesionat sa fie mentinute, conform bunelor practici comerciale si practicii normale de afaceri. Se are in vedere, in special, mentinerea activelor fixe, a know-how-ului si a informatiilor comerciale cu caracter confidential sau exclusiv, a clientelei si a competentelor tehnice si comerciale ale angajatilor. In plus, partile trebuie sa faca astfel incat activitatea cesionata sa continue a fi exploatata ca mai inainte. Aceasta obligatie include dotarea pachetului cu toate functiunile administrative si de management adecvate, alocarea, catre acesta, a unor capitaluri suficiente si deschiderea unei linii de credit, putand fi incluse si alte conditii specifice necesare pentru mentinerea concurentei in sectorul implicat.
    Art. 52
    Intrucat Consiliul Concurentei nu poate fi permanent direct implicat in supervizarea respectarii masurilor provizorii de conservare, acesta va putea aproba desemnarea unui mandatar pentru a indeplini aceasta misiune. Acest mandatar, insarcinat cu asigurarea separarii activitatii ce urmeaza a fi cesionata, va actiona in interesul activitatii respective. In angajament trebuie sa fie specificate dispozitiile mandatului. Acest mandat, care trebuie sa fie aprobat de catre Consiliul Concurentei, impreuna cu numirea mandatarului, va cuprinde, de exemplu, toate responsabilitatile de control, in special dreptul de a propune si, daca este nevoie, de a impune toate masurile pe care mandatarul le considera necesare pentru a garanta respectarea fiecaruia dintre angajamente, precum si rapoarte periodice privind respectarea angajamentelor.

    3. Punerea in aplicare a angajamentelor - Mandatarul insarcinat cu cesiunea

    Art. 53
    Angajamentele trebuie, de asemenea, sa precizeze detaliile si procedurile de control pe care Consiliul Concurentei le va exercita asupra implementarii cesiunii: de exemplu, criteriile de aprobare a cumparatorului, obligatiile in materie de raportari periodice si aprobarea prospectului sau materialului publicitar. Nici in acest caz Consiliul Concurentei nu va putea sa se ocupe direct de controlul cesiunii. De aceea, in majoritatea cazurilor, Consiliul Concurentei apreciaza oportun sa ceara desemnarea unui mandatar insarcinat sa supravegheze punerea in aplicare a angajamentelor.
    Art. 54
    Rolul mandatarului insarcinat cu cesiunea variaza, in functie de activitate, dar implica, in general, controlul, care cuprinde dreptul de a propune si, daca este nevoie, de a impune toate masurile pe care le considera necesare pentru asigurarea respectarii fiecarui angajament, precum si redactarea de rapoarte periodice. Daca este necesar, misiunea mandatarului se va desfasura in doua faze. In cursul primei faze, acesta va fi responsabil cu supravegherea eforturilor partilor pentru gasirea unui cumparator potential. Daca partile nu reusesc, in termenele fixate in angajamentele lor, sa gaseasca un cumparator corespunzator, atunci, in cursul celei de-a doua faze, mandatarului i se va cere un mandat irevocabil, abilitandu-l sa cesioneze activitatea intr-un termen precis, la orice pret, sub rezerva aprobarii prealabile a Consiliului Concurentei.

    4. Aprobarea mandatarului si mandatul acestuia

    Art. 55
    In functie de tipurile de angajamente implicate si de elementele de fapt, mandatarul insarcinat cu cesiunea va putea fi sau nu aceeasi persoana, ori aceeasi institutie cu cea care este insarcinata cu separarea activitatii de cesionat. Ca regula generala, mandatarul va fi o banca de investitii, o societate de management, de consultanta ori de contabilitate sau orice alta institutie similara. Partile vor propune Consiliului Concurentei unul sau mai multi mandatari. Mandatarul va trebui sa fie independent fata de parti, sa detina calificarile necesare indeplinirii misiunii sale si sa nu fie sau sa nu devina obiectul unui conflict de interese. Incumba partilor sa furnizeze Consiliului Concurentei toate informatiile adecvate, care ii vor permite sa verifice daca mandatarul indeplineste aceste cerinte. Consiliul Concurentei va examina si aproba termenii mandatului, care este irevocabil, cu exceptia cazului in care autoritatii de concurenta i-ar putea fi invederat un motiv valabil spre a justifica desemnarea unui nou mandatar.
    Art. 56
    Partile sunt responsabile de remunerarea fiecarui mandatar, pentru toate serviciile prestate in executarea sarcinilor sale, iar sistemul de remunerare va trebui sa fie de natura a nu impiedica independenta si eficacitatea mandatarului in exercitarea mandatului sau. Mandatarul isi va asuma sarcini specifice, destinate sa-i permita asigurarea aplicarii, cu buna-credinta, a angajamentelor, in numele Consiliului Concurentei. Aceste sarcini vor fi definite in mandat, care trebuie sa contina toate dispozitiile necesare pentru a-i permite mandatarului sa-si indeplineasca misiunea, in conditiile angajamentelor acceptate de catre Consiliul Concurentei. In plus, mandatul va trebui sa fie aprobat de catre Consiliul Concurentei.
    Art. 57
    In cazul in care angajamentele specifice, cu asigurarea respectarii carora a fost insarcinat mandatarul, au fost aplicate - adica, atunci cand titlul legal confirmand cesiunea a fost obtinut, ori atunci cand anumite obligatii speciale, care au continuat si post-cesiune, au incetat -, mandatarul va trebui, conform puterilor cu care a fost investit, sa ceara Consiliului Concurentei descarcarea sa de orice alte responsabilitati. Totusi, chiar si in cazul in care aceasta descarcare ii va fi fost acordata, Consiliul Concurentei va putea cere ca mandatarul sa fie desemnat din nou, daca apreciaza ca angajamentele avute in vedere nu au fost aplicate integral si in mod corespunzator.

    5. Aprobarea cumparatorului si a contractului de cumparare

    Art. 58
    Partile sau mandatarul pot proceda la cesiune numai in cazul in care Consiliul Concurentei aproba cumparatorul propus si contractul de cumparare pe baza modalitatilor stabilite in angajamente. Partilor sau mandatarului li se cere sa aduca dovezi suficiente Consiliului Concurentei, potrivit carora respectivul cumparator indeplineste conditiile stabilite in angajamente, respectiv criteriile de selectare a cumparatorului, si ca activitatea este vanduta conform angajamentelor. Consiliul Concurentei va comunica, in mod oficial, avizul sau partilor. Pentru a analiza motivele care il determina pe cumparatorul propus sa intre in concurenta cu entitatea nou creata, Consiliul Concurentei va discuta cu acesta, pe baza planului sau de afaceri. In cazul in care sunt propusi cumparatori diferiti pentru diversele parti ale pachetului de cesionat, Consiliul Concurentei va trebui sa aprecieze daca fiecare dintre ei este corespunzator si daca ansamblul contractelor de cesionat solutioneaza situatiile de incompatibilitate cu un mediu concurential normal.
    Art. 59
    In cazul in care Consiliul Concurentei, in baza informatiilor de care dispune, ajunge la concluzia ca achizitionarea pachetului de cesionat, de catre cumparatorul propus, ameninta, a priori, sa creeze situatii de incompatibilitate cu un mediu concurential normal*2) sau alte dificultati susceptibile de a intarzia punerea in aplicare a angajamentelor, ori ca aceasta indica lipsa unor stimulente adecvate pentru cumparator spre a intra in concurenta cu entitatea din care au fost cesionate activitatile, cumparatorul propus nu va fi considerat acceptabil. In acest caz, Consiliul Concurentei isi va face, in mod oficial, cunoscuta pozitia potrivit careia candidatul propus nu satisface criteriile aplicabile cumparatorului.
           
    *2) Situatia apare cel mai probabil atunci cand exista deja o piata puternic concentrata si masura corectiva propusa poate conduce la transferarea cotei de piata catre alt concurent.



SmartCity5

COMENTARII la Ordinul 63/2004

Momentan nu exista niciun comentariu la Ordinul 63 din 2004
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Ordin 342 2016
    Bună ziua domnule / doamnă Oferim împrumuturi organismelor private și comerciale cu o dobândă anuală foarte mică de 3%, rambursare de la 1 an la 25 de ani. Acordăm împrumuturi cuprinse între 5.000 și 500.000.000. Aceasta este pentru a eradica istoricul în creștere al creditului necorespunzător și, de asemenea, pentru a aduce profit stabil atât companiei noastre, cât și clienților noștri. Vă pierdeți somnul în timpul nopții vă faceți griji cum să obțineți un împrumut? Contact: Paul Loan Agency acum prin e-mail: paulhelpfund@yahoo.com sau WhatsApp: +91 963 289 2493 Oferim împrumut cu o dobândă scăzută de 3% și, oferim. *Imprumuturi personale * Credite de consolidare a datoriilor *Capital de risc * Împrumuturi pentru afaceri * Împrumuturi pentru educație *Imprumut pentru casa * Împrumuturi din orice motiv Pentru mai multe informații de urgență reveniți imediat la noi. paulhelpfund@yahoo.com sau WhatsApp: +91 963 289 2493 Salutari Domnule Paul Moritz
ANONIM a comentat Ordin 3418 2013
    We are project funder as well as financial lender. We have BG/SBLC specifically for BUY/LEASE at a leasing price of 4%+2% of face value Issuance by HSBC London and many other 25 top AA rated Bank in Europe, Middle East or USA. We also secure funding. Also We are into the provision of short term and long term business/personal loans for both small and large scale business funds. * FOR LEASING OF BG/SBLC MINIMUM FACE VALUE OF BG/SBLC = EUR/USD 1M LEASING FEE = 4%+2% * FOR PURCHASE OF FRESH CUT BG/SBLC PRICE = 32%+2% MINIMUM FACE VALUE OF BG/SBLC = EUR/USD 1M Kindly contact us for our procedures and be sure that we shall respond within 48hrs maximum. Intermediaries/Consultants/Brokers are welcome to bring their clients and are 100% protected. In complete confidence, we will work together for the benefits of all parties involved. Contact Name : Blaine Lorcan Contact Email: blainelorcan@gmail.com Skype:blainelorcan@gmail.com WhatsApp:+1(408)290-8281
ANONIM a comentat OUG 52 2004
    Obținerea unui împrumut legitim au fost întotdeauna o problemă uriașă Pentru atât de mulți clienți care au nevoi financiare. Problema creditului necorespunzător și a garanțiilor sunt ceva de care clienții sunt întotdeauna îngrijorați atunci când solicită un împrumut de la un creditor legitim. Dar MIDLAND CREDIT FIRM a făcut această diferență în industria creditelor. MIDLAND CREDIT FIRM a fost acreditat de consiliul organizației de creditare pentru a acorda împrumuturi clienților locali și internaționali cu o dobândă de 3%. Ni s-a oferit privilegiul de a răspunde nevoilor dvs. financiare. Problema creditului nu ar trebui să te împiedice să obții împrumutul de care ai nevoie. Serviciile noastre includ următoarele: - * Împrumuturi pentru investitori *Consolidarea datoriilor * Ipoteca a doua * Împrumuturi de afaceri *Imprumuturi personale * Împrumuturi internaționale Fără securitate socială și fără cec de credit, 100% garanție. Tot ce trebuie să faceți este să ne anunțați exact ce doriți și cu siguranță vom face ca visul dvs. să devină realitate. MIDLAND CREDIT FIRM spune DA atunci când băncile dvs. spun NU. În sfârșit, finanțăm o firmă de împrumuturi la scară mică, intermediari, instituții financiare la scară mică pentru că avem capital nelimitat. Pentru detalii suplimentare despre cumpărarea unui împrumut de la noi: Răspundeți imediat la acest e-mail: midland.credit2@gmail.com Nume companie: MIDLAND CREDIT HOME Email companie midland.credit2@gmail.com WhatsApp +1 (470) 575-0615 ID companie NMLS: 315276. Site-ul companiei: midlandcreditonline.com Motto: Investiția pentru generații.
ANONIM a comentat OUG 123 2002
    Obținerea unui împrumut legitim au fost întotdeauna o problemă uriașă Pentru atât de mulți clienți care au nevoi financiare. Problema creditului necorespunzător și a garanțiilor sunt ceva de care clienții sunt întotdeauna îngrijorați atunci când solicită un împrumut de la un creditor legitim. Dar MIDLAND CREDIT FIRM a făcut această diferență în industria creditelor. MIDLAND CREDIT FIRM a fost acreditat de consiliul organizației de creditare pentru a acorda împrumuturi clienților locali și internaționali cu o dobândă de 3%. Ni s-a oferit privilegiul de a răspunde nevoilor dvs. financiare. Problema creditului nu ar trebui să te împiedice să obții împrumutul de care ai nevoie. Serviciile noastre includ următoarele: - * Împrumuturi pentru investitori *Consolidarea datoriilor * Ipoteca a doua * Împrumuturi de afaceri *Imprumuturi personale * Împrumuturi internaționale Fără securitate socială și fără cec de credit, 100% garanție. Tot ce trebuie să faceți este să ne anunțați exact ce doriți și cu siguranță vom face ca visul dvs. să devină realitate. MIDLAND CREDIT FIRM spune DA atunci când băncile dvs. spun NU. În sfârșit, finanțăm o firmă de împrumuturi la scară mică, intermediari, instituții financiare la scară mică pentru că avem capital nelimitat. Pentru detalii suplimentare despre cumpărarea unui împrumut de la noi: Răspundeți imediat la acest e-mail: midland.credit2@gmail.com Nume companie: MIDLAND CREDIT HOME Email companie midland.credit2@gmail.com WhatsApp +1 (470) 575-0615 ID companie NMLS: 315276. Site-ul companiei: midlandcreditonline.com Motto: Investiția pentru generații.
ANONIM a comentat Decretul 15 2020
    Bună ziua, Aveți nevoie de un împrumut rapid? Sunt Susan Benson Sunt creditor și, de asemenea, consultant financiar. Având în vedere stagnarea economică, lumea trece prin rezultatul bolii Corona-virus emergente (COVID-19), mulți oameni se confruntă cu provocări financiare premature. Și cu prezența excedentului de numerar în instituția noastră, ne propunem să accelerăm circulația banilor finanțând clienții din Europa și din afara acesteia cu un împrumut. Dacă aveți nevoie de un împrumut urgent pentru a începe o afacere, cumpărați o casă sau o mașină sau aveți nevoie de un împrumut din alte motive personale? Vreau să contactați firma mea. Furnizăm tot felul de servicii de împrumut, atât împrumuturi garantate, cât și garantate. Dacă citiți acest lucru și știți că aveți nevoie de asistență financiară, ne puteți scrie doar prin e-mail: sunshinefinancialgroupinc@gmail.com sau trimiteți-mi direct pe WhatsApp prin: +447903159998 și primiți un răspuns instantaneu. Suntem o companie globală de servicii financiare și ne-am angajat să vă ajutăm să vă îmbunătățiți obiectivele financiare pe termen lung și pe termen scurt, deoarece stabilitatea dvs. financiară este obiectivul nostru final. Caracteristici și beneficii; * Convenabilitate - Puteți solicita un împrumut oricând, oriunde. * Suma flexibilă - Decideți cât de mult doriți să împrumutați. * Finanțare rapidă rapidă - primiți împrumutul dvs. în termen de 24 de ore de la aprobare. * Rata dobânzii flexibile de 3,0%. * Rata de aprobare ridicată * Aveți șansa de a selecta data rambursării, fie săptămânal, lunar sau anual, pentru o durată de 1-30 ani. * Aplicație online simplă. * Ghid personalizat și expertiză. * Fără taxe ascunse Mulți oameni găsesc atât de dificil să obțină un împrumut de la băncile locale sau de la alte institute financiare din anumite motive. Dacă aveți nevoie într-adevăr de soluție pentru provocările dvs. financiare, scrieți-ne firmei mele, vă vom ajuta cu un împrumut. Am ajutat numeroase persoane și organizații care se confruntă cu dificultăți financiare în întreaga lume. Când aplicați cu noi, aplicați cu o companie de încredere care are grijă de nevoile dvs. financiare, prioritatea noastră maximă este stabilitatea dvs. financiară și veți fi îngrijit pe parcursul întregului proces. Pentru mai multe informații despre oferta noastră de împrumut, trimiteți-ne cererea dvs. de împrumut prin: E-mail: sunshinefinancialgroupinc@gmail.com SAU; WhatsApp: +447903159998
ANONIM a comentat Hotărârea 793 2013
    Ai nevoie de un împrumut? Căutați finanțe? Căutați un împrumut pentru a vă extinde afacerea? Cred că ai ajuns la locul potrivit. Oferim împrumuturi la dobândă scăzută. Persoanele interesate trebuie să ne contacteze Pentru răspuns imediat la cererea dvs., amabil răspundeți la aceste e-mailuri de mai jos. Aplicația Whats +918256953815 ushaservicesonline@gmail.com Vă rugăm să ne furnizați următoarele informații, dacă vă interesează. 1) Numele complet: ……… 2) Gen: ……… 3) Suma de împrumut necesară: ……… 4) Durata împrumutului: ……… 5) Țara: ……… 6) Adresa de acasă: ……… 7) Număr mobil: ……… 8) Venitul lunar: ………………… 9) Ocupatia: ........................... ) Ce site ai făcut aici despre noi ………………… Multumesc si toate cele bune. ushaservicesonline@gmail.com +918256953815
ANONIM a comentat Hotărârea 793 2013
    Ai nevoie de un împrumut? Căutați finanțe? Căutați un împrumut pentru a vă extinde afacerea? Cred că ai ajuns la locul potrivit. Oferim împrumuturi la dobândă scăzută. Persoanele interesate trebuie să ne contacteze Pentru răspuns imediat la cererea dvs., amabil răspundeți la aceste e-mailuri de mai jos. Aplicația Whats +918256953815 ushaservicesonline@gmail.com Vă rugăm să ne furnizați următoarele informații, dacă vă interesează. 1) Numele complet: ……… 2) Gen: ……… 3) Suma de împrumut necesară: ……… 4) Durata împrumutului: ……… 5) Țara: ……… 6) Adresa de acasă: ……… 7) Număr mobil: ……… 8) Venitul lunar: ………………… 9) Ocupatia: ........................... ) Ce site ai făcut aici despre noi ………………… Multumesc si toate cele bune. ushaservicesonline@gmail.com +918256953815
ANONIM a comentat Hotărârea 984 1990
    FOR QUICK, AFFORDABLE AND RELIABLE BUSINESS/HOME/REAL ESTATES/COMPANY/PROJECT/PERSONAL LOAN OFFER WITHOUT COST/STRESS CONTACT US TODAY VIA Call/Text +1(415)630-7138 Email drbenjaminfinance@gmail.com We are authorized financial consultants providing reliable loans to individuals and funding for business, home, personal and projects start up. Are you tired of seeking loans or are you in any financial mess. Do you have a low credit score, and you will find it difficult to get loans from banks and other financial institutions? then worry no more for we are the solution to your financial misfortune. we offer all types of loan ranging from $5,000.00 to $533,000,000.00USD with a low interest rate of 2% and loan duration of 1 to 35 years to pay back the loan secure and unsecured. Are you losing sleep at nights worrying how to get a Legit Loan Lender? If Yes worry no more for we are out here to help the less financial privileges get the loan they need to get back on their feet no matter your credit score, you can say goodbye to all your financial crisis and difficulties. Contact us on the following Call/Text +1(415)630-7138 Email drbenjaminfinance@gmail.com Do you have an unfinished project due to poor funding? Do you need money to invest in any specialty that will benefit you? BENJAMIN LOAN INVESTMENTS FINANCE aims is to provide excellent professional financial services which include the followings *1* Personal loan *2* Business loan *3* Home loan *4* Farm Loan *5* Education loan *6* Debt consolidation loan *7* Truck Loan *8* Car Loan *9* Eviction Loan *10* Equipment Loan *11* Hotels Loan *12* Refinancing Loan and many more NOTE: GET YOUR INSTANT LOAN APPROVAL 100% GUARANTEED TODAY NO MATTER YOUR CREDIT SCORE. drbenjaminfinance@gmail.com
ANONIM a comentat Hotărârea 441 1997
    O zi buna   Ai nevoie de împrumut pentru afaceri? Împrumut contractual? Împrumut de student? Împrumut pentru sănătate, Împrumut pentru a investi sau împrumut de proiect? Contactați împrumutul rapid Unicredit atât pentru împrumut, cât și pentru împrumut pe termen scurt, pentru o tranzacție rapidă, sigură și ușoară.    Informatii de contact E-mail: unicreditfastloan@gmail.com Facebook: împrumutul rapid Unicredit Instagram: Împrumut rapid Unicredit Twitter: @FastUnicredit LinkedIn: împrumutul rapid Unicredit Contactați-ne pentru serviciul dvs. de împrumut rapid.
ANONIM a comentat Ordin 2591 2018
    O zi buna, Căutați împrumut pentru afaceri, companie sau personal? Oferim tot felul de împrumuturi la rate de dobândă de 3% pe an, trimiteți-ne prin e-mail cu detaliile dvs. la midland.credit2@gmail.com pentru mai multe informații. Toate cele bune, Midland Credit Home Mgt
Alte acte pe aceeaşi temă cu Ordin 63/2004
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu